Teza de Licenta [PDF]

Zitiervorschau

FACULTATEA „BUSINESS ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR” DEPARTAMENTUL „MANAGEMENT”

Marcela DOLGHIER DEZVOLTAREA ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII ( în baza datelor întreprinderii SRL,, EXPRIME INVEST,,) TEZĂ DE LICENȚĂ Specialitatea 0413.1. Business și Administrare Afacerilor

Autor: student gr. BAA-172, învățământ cu frecvență la zi Marcela DOLGHIER

ADMIS la susţinere Şef departament: prof. univ., dr.hab. Angela SOLCAN ________________________ ______________________

”___”______________20__

Conducător ştiinţific: Conf. univ.,dr. Mariana ȘENDREA ________________________

CHIȘINĂU- 2020 1

Declarația pe propria răspundere a) Studentul Subsemnata Dolghier Marcela, absolventă a Facultății ”Business şi Administrarea Afacerilor ” a Academiei de Studii Economice a Moldovei, specialitatea ”Business şi Administrare ”, declar pe propria răspundere că teza de licență pe tema DEZVOLTAREA ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII a fost elaborata de mine și nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituție de învățământ superior din țară sau din străinătate, iar exemplarul prezentat și înregistrat la Departament corespunde integral cu varianta electronică plasată în Sistemul Anti-Plagiat. De asemenea, declar că sursele utilizate în teză, inclusiv cele din Internet, sunt indicate cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului: • fragmentele de text sunt reproduse întocmai și sunt scrise in ghilimele, deținândreferința precisă a sursei; • redarea/reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conținereferință precisă; • rezumarea ideilor altor autori conține referință precisă a originalului. ________________________ Semnătura b) Conducătorul științific Subsemnata, Șendrea Mariana conf. univ., dr. la departamentul Management, în calitate de conducător științific a tezei de licență studentei Dolghier Marcela,cu tema DEZVOLTAREA ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCI declar, că teza prezentată corespunde după structură și conținut planului aprobat și obiectivelor stipulate și admit, pe această cale, plasarea tezei în Repozitoriul ASEM. 21.05.2020 Data ________________ Semnătura

2

Lista abrevierilor AIS -Agenţia de Investiţii Străine ALD -Agenţia Lituaniană de Dezvoltare Agenţia de asigurare a creditelor Asigurarea Importului şi Exportului Lituaniene LEID ANIMMC- Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie BI -Business Incubatoare CAI-Centre De Afaceri Şi Inovaţii CC -Centre De Contact CICR- Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie COSME- Program privind Competitivitatea Întreprinderilor şi IMM-uri C.A.- Cooperativa Agricolă G.Ţ.- Gospodăria ţărănească FGC-Administrarea Fondului de Stat de Garantare a Creditelor IFI- Instituţii financiare internaţionale Î.I. -Întreprinzător individual IMM-Întreprinderi MICI ȘI MIJLOCII MDP- Ministerul Dezvoltării şi Prognozării NSF– National Science Foundation ODIMM- Organizaţia pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii RM- Republica Moldova S.R.L.- Societatea cu răspundere limitată S.A. -Societate pe acţiuni S.N.C.- Societate în nume colectiv S.C.- Societate în comandită PBI- produsul intern brut SBA– Small Business Administration SMEDA- Autoritatea pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii UE- Uniunea Europeană 3

CUPRINS Declaraţia pe propria răspundere............................................................................................2 Lista abrevierilor...................................................................................................................... 3 INTRODUCERE...................................................................................................................... 5-7 Capitolul I ASPECTE TEORETICE PRIVIND DEZVOLTAREA ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII..................................................................................................................... 1.1 Întreprinderile Mici și Mijlocii: esențe, concepte și importanța….....................8-13 1.2 Modalități de lansare în afaceri…………………………………….....................13-17 1.3 Forme organizatorico-juridice specifice Întreprinderilor MICI ȘI MIJLOCII și dificultățile în activitatea lor........................................................................................17-21 Capitolul II DEZVOLTAREA

ÎNTREPRINDERILOR

MICI

ȘI

MIJLOCII

ÎN

STRĂINĂTATE ȘI ÎN REPUBLICA MOLDOVA …........................................................... 2.1.Situația privind dezvoltarea privind Întreprinderile Mici și Mijlocii în Republica Moldova .......................................................................................................................22-28 2.2. Dezvoltarea sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii în străinătate ( România, Germania, SUA, Anglia, Franța,Bulgaria,UE,Japonia,)...............................................28-36 Capitolul III DESCRIEREA ACTIVITĂȚII ECONOMICO-FINANCIARE SRL,,EXPRIME INVEST,,........................................................................................................................................ 3.1.Aspecte

privind crearea și funcționarea

întreprinderii

SRL,, EXPRIME

INVEST,, ................................................................................................................................... 37-42 3.2.Rezultatele activității econoimico-financiară a

întreprinderii

SRL,, EXPRIME

INVEST,, pentru anul 2019 .........................................................................................42-46 3.3.Sugestii

privind

îmbunătățirea

activității

întreprinderii

SRL,,

EXPRIME

INVEST,,......................................................................................................................46-48 CONCLUZII ..........................................................................................................................49-50 BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................51-52

4

INTRODUCERE Din practica şi teoria economică nu există o definiţie a ÎMM, se diferă chiar şi termenul utilizat. În ţările Uniunii Europene bine dezvoltate fregvent se utilizează conceptul de „întreprinderi mici şi mijlocii” (ÎMM), în ţările anglo-saxone se definește ca „micul business’’, iar în Federaţia Rusă şi Ucraina ca „antreprenoriatul mic”. În Republica Moldova se utilizează atât termenul de „micul business”, cât şi cel de „ÎMM”. Indiferent de noţiunea utilizată, ca criterii de bază în definirea ÎMM sunt consideraţi: numărul angajaţilor, mărimea activelor, volumul producţiei realizate pe domenii de activitate sau combinarea acestor criterii Ca definire a IMM servește două mini definiții:  -        dimensiunea afacerii: ce se explică ca o cifra de afaceri, capital social, numarul de personal, profitul. -        unitatea de conducere: reprezentând Confederatia generala a intreprinderilor mici si mijlocii (Confederation General PME)și afirma ca IMM este o intreprindere stapanită și condusa de o persoană. Statistica arată ca 45% au fost create și conduse de aceiași persoană. Ca definiție a IMM reprezintă organisme cu vocație industrială sau comerciala cu centru de profit și cu o singura activitate. Există câteva modalități de lansare în afacerii : Deschiderea unei afaceri de la zero , Cumpărarea unei afaceri existente și Cumpărarea unei francize. Deschiderea unei afacerii de la zero este cea mai des practicată metodă de lansare în afaceri, în cazul unei idei unice de produs sau de serviciu, aceasta reprezintă unica metodă posibilă pentru întreprinzător. Dar în acelaşi timp, această modalitate este una dintre cele mai riscante, pentru că totul începe de la zero. În Republica Moldova înregistrarea oficială a unei activităţi antreprenoriale se efectuează în conformitate cu Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali Nr. 220-XVI din 19.10.2007. Scopul și obiectivele 5

Scopul acestei lucrări constă în analiza aspectelor teoretice și economice ale ale dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii în cadrul întreprinderii SRL,, EXPRIME INVEST,, În conformitate cu scopul dat sunt elaborate următoarele obiective:  Delimitarea aspectelor teoretice în ceea ce priveşte managementulîntreprinderilor mici și mijlocii;  Identificarea sectoarelor IMM în străinătate și în Republica Moldova; Prezentarea activității și analiza economico-financiară a SRL,, EXPRIME INVEST,,  Identificarea problemelor cu care se confruntă

întreprinderea în ziua de azi și

soluționarea acestora. Obiectul investigat îl constituieSRL,, EXPRIME INVEST,,care face parte din domeniul imobiliar în special arendarea spațiilor locative și comerciale ,comercializarea lor . Ca metode de cercetareau fost folosite: analiza, sinteza, observarea, iar pentru determinarea tipului de cultură prezent în cadrul întreprinderii s-a folosit ancheta pe bază de chestionar. Informația în baza căreia a fost scrisă prezenta lucrare a fost extrasă din biblioteca instituției de învățământ ASEM, biblioteca digitală ASE București, documentele oficiale aleSRL,, EXPRIME INVEST,, și alte surse electronice. Structura lucrării :introducere, trei capitole ce reflectă conţinutul de bază al cercetării, concluzii, bibliografie şi anexe. În introducere este indicată importanța lucrării, sunt stabilite scopurile și sunt formulate obiectivele tezei, menționată și organizația în baza căreia a fost efectuat studiul , precum și suportul metodologic folosit. În capitolul I Întreprinderile

își desfasoară activitatea într-un anumit cadru organizatoric ce

reprezinta ansamblul de activitati dinamice, complexe ce se pot grupa pe anumite functiuni care se conditioneaza reciproc si a carei integrare permite întreprinderii sa reactioneze la solicitarile mediului, sa se dezvolte continuu, sa evolueze eficient. Caracteristica IMM , tipurile de întreprinderi, avantajele și dezavantajele lor. În capitolul II sunt caracterizate întreprinderile mici și mijlocii în țările europene , în țările de vest cât și în alte țări ale lumii inclusiv în Republica Moldova unde sunt menționate rata impozitelor precum și numărul de angajați și restul informațiilor ce sunt plasate pe site-urile web ale țărilor date. 6

În capitolul III este caracterizat SRL,, EXPRIME INVEST,, cu codul fiscal 1019600017098 fiind înregistrată în anul 2019. Societatea cu Răspundere Limitată cu statut de persoană juridică . Capitalul social este format din două jumătăți adică este de 50% la 50% a celor doi fondatori Miclovș Iurie și Cernei Alexandru. Compania este nouă pe piața națională și necesită implimentarea unor etape strategice.

7

CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICE PRIVIND DEZVOLTAREA ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII 1.1.

Întreprinderi MICI ȘI MIJLOCII: esențe, concepte și importanța

Conform Legii cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii nr. 179 din 21.07.2016[1] Întreprinderile mici şi mijlocii se definesc ca fiind întreprinderile care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:  au un număr mediu anual de salariaţi de până la 250;  realizează venituri din vânzări de până la 49 de milioane de lei sau au active totale din care fac parte activele imobilizate şi activele circulante de până la 50 de milioane de lei. Întreprinderile mici şi mijlocii constituie cea mai răspândită formă organizatorico-juridică de afacere. Întreprinderile mici şi mijlocii sunt clasificate astfel: În funcţie de numărul mediu anual de salariaţi  întreprinderea micro – sunt întreprinderile care au cel mult 9 salariaţi, care realizează o cifră anuală de afaceri pînă la 9 milioane de lei sau deţin active totale de până la 9 milioane de lei;  întreprinderea mică – este întreprinderea care are de la 10 până la 49 de salariaţi, realizând o cifră anuală de afaceri până la 25 de milioane de lei sau deţine active totale de până la 25 de milioane de lei;  întreprinderea mijlocie – întreprindere care are un număr de salariaţi de la 50 până la 250 și realizează o cifră anuală de afaceri de până la 50 de milioane de lei sau deţin active totale de până la 50 de milioane de lei. Ca criteriu de defintie constant utilizat pentru clasificarea întreprinderilor mici şi mijlocii în scopul statistic este numărul mediu anual de salariaţi ai întreprinderilor. Un rol important îl au ÎMM în special în sfera inovaţiilor. Deşi est mai dificil pentru ÎMM să influenţeze dezvoltarea tehnologică, dar în prezent în cooperare cu întreprinderile mari şi centrele de cercetări, realizează inovaţii mari. Conform datelor UNCTAD (Conferinţa pentru Comerţ şi Dezvoltarea Naţiunilor Unite) din anul 2006, din 61 de inovaţii grandioase ale secolului XX, 48 de inovații au fost elaborate în cadrul ÎMM. De exemplu, fabricarea antibioticilor, a insulinei, lentilelor 8

de contact, fibrelor optice, computerul personal, camera foto Polaroid, etc., au devenit pînă în prezent preocupaţii ale ÎMM. Deci, ÎMM îşi pune tot potenţialul lor creativ şi material asupra elaborării uneia sau două inovaţii.Datorită acesteia procesul inovaţional într-o ÎMM să fie mai productiv în comparaţie cu cel de la întreprinderea mare. O pozițe imporntantă a ÎMM este în domeniul relaţiilor economice externe. Un timp îndelungat se considera că

domeniu dat este prerogativa întreprinderilor mari. Cu globalizarea relaţiilor

economice, constituirea pieţei unice europene etc., s-a constatat că ÎMM auînceput să ocupe un loc tot mai important. Datorită acesteia în Germania, Olanda, Italia, Belgia şi Japonia ÎMM constituie 35- 40% din numărul total de întreprinderi exportatoare. În SUA cifra dată constituie efectuat35% din totalul întreprinderilor exportatoare. Creşterea numărului ÎMM exportatoare duce la activizarea sistemului de comerţ extern, lărgirea asortimentului produselor oferite şi accelerarea înoirii lor . De aceea, ÎMM le revine un rol important în economie, reprezentând o sursă de abilităţi antreprenoriale, de inovare şi creștere a locuri de muncă. Analiza SWOT a sectorului ÎMM : Puncte forte:  Bază legislativă pentru ÎMM-uri se crează şi se îmbunătăţește continuu;  Proceduri mai simple pentru înregistrarea ÎMM;  Aplicația strategiilor, programelor şi mecanismelor de stat pentru sprijinirea ÎMM-urilor;  Atitudinea pozitivă a populaţiei faţă de IMM-uri şi tendința de a avea propria afacere;  Sistem de telecomunicaţii dezvoltat inclusiv acces la internet etc. Puncte slabe:  Ineficienţa implementării bazei legislative;  Dezechilibrul dezvoltării ÎMM-urilor în profil teritorial;  Colaborarea ineficientă între ÎMM şi autorităţile publice;   Statululfinanciar limitat pentru susţinere;  Infrastructură în afaceri slab dezvoltate;  Nivel scăzut al formării profesionale; Oportunităţi:  Creştereainteresul statului faţă de problemele şi necesităţile sectorului ÎMMurilor;  Vectorul pro-european în dezvoltarea naţională;  Dezvoltarea tehnologiilor şi inovaţiilor ,a capacităţii de absorbţie ale acestora; 9

 Reforma continuă a sistemului educaţional în domeniul antreprenorial şi a formării profesionale etc. Ameninţări:  Migrarea peste hotare atinerilor;  Creşterea economiei ascunse;  Neadaptarea sistemului educaţional la cererea pieţei forţei de muncă;  Implicarea slabă a antreprenorilor la programele de educaţie antreprenorială;  Tendinţa de creștere a poverii fiscale;  Instabilitatea cadrului legislativ Proiecte pentru susţinerea ÎMM Creditele mici se pot obţine de la băncile comerciale, instituţiile de micro-finanţare, atât și de la cele peste 300 de Asociaţii de Economii şi Împrumut, care lucrează pe întreg teritoriul ţării, majoritatea fiind localizate în localităţile rurale. Există numeroase programe şi proiecte de stat sau nonguvernamentale de susţinerea micilor afaceri. Urmărind scopul susţinerii dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii din Republica Moldova, prin Hotărîrea Guvernului nr. 538 din 17.05.2007, sa fost creată Organizaţia pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (ODIMM). Organizaţia data având statut de organizaţia necomercială, sub aspect de instituţie publică, în coordonarea Ministerului Economiei. Analiza SWOT arată avantajele şi oportunităţile pentru dezvoltarea ÎMM-urilor, punctele slabe şi ameninţările cu referire la dezvoltarea ÎMM-uri rămân a fi principale. Așa dar  este evidentă necesitatea susţinerii sectorului Întreprinderile Mici și Mijlocii, prin crearea condiţiilor

juridice şi economice stabile, prielnic pentru

dezvoltarea activităţii de

antreprenor. Rolul şi importanţa Întreprinderile Mici și Mijlocii în economia Republicii Moldova  pune la dispoziție noi locuri de muncă;  ocupă peste 98% din totalul întreprinderilor din ţară;  întreprinderea mică constituie punctul de pornire în lansarea unui nou produs sau serviciu; 10

 stimulează concurenţa;  flexibile la cererea şi ofertapieții;  transfer esenţial în bugetul naţional; Activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii în Republica Moldova în anul 2018 Conform Biroului Național de Statistică a anunțat că în anul 2018 numărul întreprinderilor mici şi mijlocii a reprezentat 55,7 mii întreprinderi și reprezintă circa 98,7% din numărul total de întreprinderi. Numărul salariaților care activează în ÎMM în perioada dată a constituit 328 mii persoane, deținând 60,7% din numărul total de salariați ai întreprinderilor, reprezentată în figura 1.1 Veniturile din vânzări ale întreprinderilor mici şi mijlocii în perioadă dată au însumat 144159,9 mil. lei adică 40,4% din venituri din vânzări în total pe economie.

Figura 1.1. Ponderea ÎMM în totalul întreprinderilor în anul 2018 pe princialii indicatori Sursa: Raportul „Activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii în Republica Moldova în anul 2018” https://statistica.gov.md/news.php?l=ro&ppage=37&idc=168 Analiza evoluției ÎMM indică creșterea veniturilor din vânzări în medie pentru

o

întreprindere în anul 2018, care a constituit 2587,9 mii lei sau cu 21,2 mii lei mai mult decât anul 2017. Veniturile din vânzări ale ÎMM în medie pe un angajat au crescut comparativ cu anul precedent cu 14,1 mii lei care au constituit 439,5 mii lei în mediu pentru un angajat. Numărul angajaților în medie pentru o întreprindere în anul 2018 a constituit 6 persoane. Rolul IMM-urilor în economie: 

onferă o posibilitatea ridicată de adaptare la fluctuaţiile mediului economic; 11



întreprinderile mici şi mijlocii pot fi integrate uşor în reţelel industrial regionale, ceea ce contribuiela dezvoltarea economică a regiunii respective și tot odată la reducerea şomajului , creşterea nivelului de trai, oferind locuri de muncă;



dimensiunea redusă permite evitarea birocraţiei excesive şi a dezumanizării;



ÎMM sunt un ansamblu mult mai uşor de controlat. Tabelul 1.1. Evoluția ponderii întreprinderilor mici şi mijlocii în totalul întreprinderilor în anii 2016 – 2018  

Nr. de salariați, mii

Nr. de întreprinderi, mii Tota

ÎM

l

M

 201

persoane Ponderea

Pondere a ÎMM în

Total

ÎMM

512,

313,

total, %

51,

ÎMM în

Venituri din vînzări, mil. lei Pondere Total

ÎMM

total, %

a ÎMM în total, %

300

124

6  201

52,3

6 53,

98,7

5 528,

5 323,

61,2

733,4 330

954,4 137 506,

41,5

7  201

54,3

6 55,

98,6

6 540,

3 328,

61,2

963,9 356

1 144

41,5

8

56,5

7

98,7

3

0

60,7

662,6

159,9

40,4

Sursa: elaborată de autor în baza informației ,,Biroul Național de Statistica a RM,,

Din practica şi teoria economică nu există o definiţie a ÎMM, se diferă chiar şi termenul utilizat. În ţările Uniunii Europene bine dezvoltate fregvent se utilizează conceptul de „întreprinderi mici şi mijlocii” (ÎMM), în ţările anglo-saxone se definește ca „micul business’’, iar în Federaţia Rusă şi Ucraina ca „antreprenoriatul mic”. În Republica Moldova se utilizează atât termenul de „micul business”, cât şi cel de „ÎMM”. Indiferent de noţiunea utilizată, ca criterii de bază în definirea ÎMM sunt consideraţi: numărul angajaţilor, mărimea activelor, volumul producţiei realizate pe domenii de activitate sau combinarea acestor criterii Ca definire a IMM servește duouă mini definiții:  -        dimensiunea afacerii: ce se explică ca o cifra de afaceri, capital social, numarul de personal, profitul. -   unitatea de conducere: reprezentând Confederatia generala a intreprinderilor mici si mijlocii (Confederation General PME)și

afirma ca IMM este o intreprindere 12

stapanită și condusa de o persoană. Statistica arată ca 45% au fost create și conduse de aceiași persoană. Ca definiție a IMM reprezintă organisme cu vocație industrială sau comerciala cu centru de profit și cu o singura activitate.

1.2.

Modalități de lansare în afaceri

Există câteva modalități de lansare în afacerii : Deschiderea unei afaceri de la zero , Cumpărarea unei afaceri existente și Cumpărarea unei francize. Deschiderea unei afacerii de la zero este cea mai des practicată metodă de lansare în afaceri, în cazul unei idei unice de produs sau de serviciu, aceasta reprezintă unica metodă posibilă pentru întreprinzător. Dar în acelaşi timp, această modalitate este una dintre cele mai riscante, pentru că totul începe de la zero. Deschiderea unei întreprinderi mici trebuie se bazează

pe

evaluarea minuţioasă a

avantajelor şi dezavantajelor pe care le prezintă această modalitatea. Avantajele deschiderii unei afaceri de la zero: 

Aplicarea ideilor proprii.



Plăcerea de a crea o întreprindere de la zero.



Împiedicarea transmiterii unei reputaţii îndoielnice a afacerii;



Posibilitatea de a selecta, a motiva şi a dezvolta independent personalul



Întreprinzătorulselectează de sinestătător personalul.



Crea afacerea pornind de la viziunea proprie.



Alegerea locului afacerii.

Dezavantajele deschiderii unei afaceri de la zero: 

Cheltuieli mari pentru lansarea afaceri;



Timp îndelungat pentru lansarea afacerii;



Posibilitatea alegerii unei afaceri mai puţin potrivite.



Concurenţa puternică, care face dificilă afirmarea nou-venitului;



 Riscul legat de realizarea unei idei noi;



Eforturile personale mari pentru lansarea afacerii; 13

Etapele deschiderii afacerii de la zero: O data cu luarea deciziei privind deschiderea unei afaceri de la zero şi identificarea ideii de afaceri,este

urmată de

alegerea formei organizatorico-juridice de desfăşurare a activităţii şi

înregistrarea întreprinderii. Înregistrarea afacerii se realizează la Camera Înregistrării de Stat şi la oficiile ei teritoriale. Cu scopul simplificării procedurilor de iniţiere a afacerii, la Camera Înregistrării de Stat sa creat „ghişeul unic”, care permite întreprinzătorului, pe lângă perfectarea documentelor de înregistrare, verificarea denumirii şi confecţionarea ştampilei, să se pună în evidenţa electronică a Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, pentru a obţine codurile statistice şi cel fiscal. Procesul de înregistrare se finalizează cu primirea certificatului de înregistrare, a actelor de constituire şi a ştampilei.

Figura 1.2. Etapele procesului de deschidere a afacerii de la zero Sursa,,https://caam.utm.md/wpcontent/uploads/sites/23/2019/01/ANTREPRENORIAT_c3.pdf? fbclid=IwAR3_T_v_27Y4aDkrGB_K_3jSI8PbgusKrrGbxfObfflqrwPmUo638rQ7hG4,,

14

Cumpărarea unei afaceri existentepână a lua decizia privind cumpărarea unei afaceri este necesară o analiză detaliată a avantajelor şi dezavantajelor pe care le va obţine noul proprietar în urma cumpărării. Avantajele cumpărării unei afaceri: 

Durata de lansare în timp mică.



Obţinerea unor venite în scurt timp.



Amplasărea favorabilă.



Nume cunoscut deja pe piaţă



Relaţii cu furnizorii de materii prime şi materiale.



Prezența personalului calificat.

Dezavantajele cumpărării unei afaceri : 

Probabilitatea procurării unei afaceri neprofitabile.



Prezența unui personal necalificat.



Indispunerea personalului de a lucra pentru noul proprietar.



Transmiterea unei reputaţii îndoielnice



Localizarea nefavorabilă.

Etapele cumpărării afaceri deja existente: În cazul când întreprinzătorul hotărăște că cumpărarea unei afaceri este varianta potrivită pentru el trece la stabilirea criteriilor după care va fi căutată afacerea dorită, domeniul de activitate a afacerii , locul amplasării, mărimea, costul afacerii, termenul de răscumpărare etc. După fixarea criteriilor începe căutarea unei afaceri care corespunde criteriilor dorite şi care este scoasă la vânzare. Ca ajutoare în căutarea informaţiilor pot servi întreprinzătorii care cunosc afacerile puse în vânzare, anunţurile din mass-media şi Internet, la fel și companiile imobiliare care prestează servicii de comercializare a imobilului comercial. Întreprinzătorul poate deveni o sursă de informaţie,în cazul că plasează anunţuri publicitare despre procurarea unei afaceri. Cea mai dificilă etapă a procesului de cumpărare a întreprinderii este evaluarea complexă a acesteia. Evaluarea afacerii trebuie să înceapă cu diagnosticarea afacerii din toate punctele de vedere: comercial, tehnologic, financiar, juridic, al resurselor umane şi al managementului, urmată de determinarea valorii acesteia. 15

Pasul următor în procesul de cumpărare a afacerii este determinarea valorii întreprinderii şi stabilirea preţului afacerii. Preţul se stabileşte în procesul negocierilor dintre vânzător şi cumpărător, sumatrebuie să fie acceptată de amândoi. În urma negocierilor se concretizează toate condiţiile de vânzare-cumpărare, care ar asigura o tranzacţie fără probleme majore. După ce procesul de negociere s-a finalizat cu succes are loc încheierea contractului de vânzare-cumpărare a întreprinderii, care este autentificat notarial şi se înregistrează la Camera Înregistrării de Stat. Odată cu semnarea actului de predare, cumpărătorul intră în drepturi depline asupra afacerii, devenind proprietar. Cumpărarea unei francize: O altă modalitate de lansare în afaceri este franchisingul. Prin termenul franchising se înţeleg relaţiile contractuale dintre vânzător (franchiser) şi cumpărător (franchisee), ce constă în acordarea drepturilor de operare a afacerii şi obţinerea asistenţei din partea vânzătorului în schimbul unei plăţi. Avantajele cumpărării unei francize:

 şansă mai mare de succes  asistenţă managerială şi de marketing  produse şi servicii de calitate standard  cheltuieli reduse pentru promovarea produselor şi a serviciilor Dezavantajele cumpărării unei francize: 

Firma nu aparţine niciodată cu adevărat cumpărătorului



Costul ridicat al francizei şi contribuţia la profit

Etapele cumpărării unei francize: Există mai multe clasificări ale tipurilor de franchising: - obiectul oferit în franchising; - profilul participanţilor; - nivelul de intermediere În funcţie de obiectul oferit în franchising: Franchisingul numelui: franchiserul oferă franchiseeului dreptul de a se folosi de marca sa de comerţ. Franchisingul mărcii de comerţ se aplică în lanţurile hoteliere, reţeaua de restaurante ,firme de închiriere a automobilelor etc. Acest tip presupune existenţa unei mărci cunoscute, care îi 16

garantează franchisee-ului succesul pe piaţa de desfacere. Așa dar franchisee-ul are dreptul de a folosi numele franchiserului, prelucrând sau modificând produsul, cu condiţia că va respecta strict procedurile de lucru şi de marketing ale acestuia. Franchisingul comercial: franchiserul oferă franchisee-ului dreptul de a comercializa produsele sale pe un teritoriu limitat. Acest sistem este larg răspândit în industria automobilelor,; în industria produselor petroliere, a băuturilor răcoritoare. Franchisingul corporativ sau franchisingul afacerii: franchiserul oferă franchisee-ului un pachet complet al afacerii care este deja cunoscută pe piaţă. În funcţie de profilul participanţilor; Tipul franchiser-producător şi franchisee-producător este aplicat în industria băuturilor răcoritoare şi alcoolice. Franchisingul direct presupune încheierea unui contract direct cu fiecare franchisee locală, asigurându-se astfel o legătură strânsă între franchiser şi franchisee. Master franchising- constă în oferirea de către franchiser unei francize locale a dreptului de subfranchiser în regiunea dată. Subfranchiserul local încheie contracte de franchisee locale, având responsabilitatea verificării respectării acestora.

1.3.Forme organizatorico-juridice specifice Întreprinderilor MICI ȘI MIJLOCII și dificultățile în activitatea lor În Republica Moldova înregistrarea oficială a unei activităţi antreprenoriale se efectuează în conformitate cu Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali Nr. 220-XVI din 19.10.2007. Așa dar înregistrarea unei afaceri poate fi realizată sub una din următoarele forme juridice. Prezentate în figura 1.3.

17

Figura 1.3.,,Formele organizatorico-juridice de bază,, Întreprinzător individual (Î.I.) – reprezentat de o persoană fizică cu capacitate de executre deplină, practând activitate de întreprinzător în nume şi pe risc propriu, fără a constitui o persoană juridică, şi este înregistrată în modul stabilit de lege. N.B. Legea 220/2007 - specifică pentru următoarele domenii: afaceri de familie, artizanat, agricultură, educaţie Avantajele întreprinzătorului individual:

 cost redus de înființare, puţine formalităţi de înregistrare;  independenţă în luarea deciziilor;  capital de lucru minim;  toate veniturilerevin proprietarului; 18

Dezavantajeleîntreprinzătorului individual: 

răspundere nelimitată faţă de datorii ;



incontinuitatea afacerii în absenţa proprietarului;



dificultate în mobilizarea capitalului;

Gospodăria ţărănească (G.Ţ.) - întreprindere individuală, bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole şi altor bunuri, bazată pe munca personală a membrilor unei familii având scopul de

obţinere de produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea a propriei producţii

agricole. Având aceleaşi avantaje şi dezavantaje ca şi Întreprinzătorul individual. Societatea cu răspundere limitată (S.R.L.) - societatea comercială ce are statut de persoană juridică al cărei capitalul social a fost divizat în părţi sociale conform actului de constituire şi ale cărei obligaţii sunt garantate cu patrimoniul societăţii. Domenii de aplicare: prestări servicii, turism etc. Avantajele Societăți cu răspundere limitată: 

puţine formalităţile pentru întemeiere;



cheltuielile pentru înregistrare reduse;



statutul bine definit;

 riscuri financiare mai mici;  conducere relativ simplă; 

răspunderea asociaţilor este limitată;

Dezavantajele Societăți cu răspundere limitată: 

Existența obligatorie acapitalului social



Posibilitatea apariției între sociații

 Alegerea statutului juridic

19

Societate pe acţiuni (S.A.) reprezintă

societatea comercială a cărei capital social este în

întregime divizat în acţiuni şi obligaţiile sunt garantate cu patrimoniul societăţii. Domenii de aplicare: comerţ, bancare, telecomunicaţii, asigurări, ș.a. Avantajele Societății pe acțiuni: 

transmiterea liberă și simplă a proprietăţii prin tranzacţia de vânzare-cumpărare a acţiunilor;



probabilitatea de atragere a resurselor financiare suplimentareprin emitere de obligaţiuni

 răspunderea proprietarului în limita valorii acţiunilor aparținute; Dezavantajele Societății pe acțiuni: 

obligativitatea capitalului social minim de 20 000 lei;



formalităţi multiple pentru înfiinţare;



alegerea statutului juridic;



cea mai costisitore de organizare forma ;



obligativitatea de dezvăluire publică a informaţiei , prin publicarea în mijloacele de informare în masă a rapoartelor financiare probabilitatea

dezvoltării unor conflicte

dintre acţionari și directorii entității. Societate în nume colectiv (S.N.C.) - societatea comercială a cărei membri practicăactivitate de întreprinzător în numele societăţii şi răspund solidar şi nelimitat pentru obligaţiile acesteia. Avantajele Societății în nme clectiv: 

puţine formalităţi pentru constituirea societăţii;



cheltuielile reduse pentru înregistrare;



lipsa prevederilor legale privind mărimea minimă a capitalului social răspunderea asociaţilor fiind limitată;

Dezavantajele Societății în nume colectiv:

 oricare partener este responsabil de datoriile societăţii chiarși dacă acestea sunt cauzate de alt partener; Societate în comandită (S.C.) societatea comercială a cărei membrii practică în numele societăţii activitate de întreprinzător purtând răspunder solidară nelimitată pentru obligaţiile , unde există unul sau mai mulţi membri finanţatori care nu participă la activitatea de întreprinzător a 20

societăţii şi suportă riscul pierderilor ce rezultă din activitatea societăţii. Are aceleaşi avantaje şi dezavantaje ca şi în cazul Societate în nume colectiv. Cooperativa - asociaţia benevolă a persoanelor fizice şi juridice, organizată pe principii corporative cu scopul favorizării şi garantării, prin acţiunile comune ale membrilor săi, a intereselor lor economice şi a altor interese legale. Are aceleaşi avantaje şi dezavantaje ca şi în cazul Societate în nume colectiv. Dificultăți în activitatea ÎMM Cele mai întâlnite probleme în activitatea IMM-urile sunt birocrația(61.41%), fiscalitatea excesivă( 54.74%) și nu în ultimul timp coruptția (45.16%) și controalele excesive(44.98%). Probleme cu care se confruntă IMM-le: 

Cultură antreprenorială este slab dezvoltată;



Acces limitat la informaţii;



Grad slab de implementare a tehnologiilor moderne în IMM;



Acces complicat la credite şi dobânzi marila credite şi împrumuturi;



Echipament de suport în afaceri slab dezvoltată;



Studii insuficiente în domeniu ;



Impozite mari ;

Conform surselor analizate mai sus putem concluziona că există mai multe forme organizatoricojuridice a IMM în Republica Moldova, ce sunt bine dezvoltate și ocupă un procentaj de 98% din întreprinderile de pe teritoriul țării întâlnind mai multe probleme din diferite domenii și de ordin diferit. Cele mai întâlnite dificultăți pe piața RM

în domeniul dat sunt impozitele majore și

birocrația.

21

CАPITOLUL II: DEZVOLTАREА ÎMM ÎN STRĂINĂTАTE ȘI REPUBLICА MOLDOVА 2.1. Situația privind dezvoltarea ÎMM în Republica Moldova În Republica Moldova a fost creată Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM), care are statut de organizaţie necomercială pe lângă Ministerul Economiei, şi are drept scop implementarea politicii de stat privind susţinerea dezvoltării întreprinderilor micro, mici şi mijlocii, în conformitate cu strategiile de susţinere a dezvoltării acestui sector şi cu alte strategii şi programe ale Guvernului. Misiunea ODIMM reprezintă contribuirea la sporirea competitivităţii economiei naţionale prin susţinerea dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii din Republica Moldova prin implementare, monitorizare şi evaluare a programelor sectoriale şi proiectelor internaţionale.  Pe parcursul anului 2018, economia Republicii Moldova a fost în continua dezvoltare , determinată în mare parte de sporirea consumului. Cele mai accentuate ritmuri de creştere au fost înregistrate în sectoarele: comerţ exterior şi interior, investiţii şi transporturi. Optimizarea reglementării şi micşorarea presiunii administrative este un element important pentru dezvoltarea IMM-urilor birocraţia fiind, o povară mai mare pentru IMM-uri decât pentru firmele mai mari. Recentele crize economice la nivel mondial au developat toate carenţele existente în domeniul reglementării afacerilor şi a constituit un prilej deosebit pentru o simplificare masivă în domeniu. IMM-urile cu capital privat, în perioada anilor 2016-2017 au înregistrat o evoluţie pozitivă la toţi indicatorii, ceea ce arată că sectorul, este rentabil şi contribuie pozitiv la formarea venitului naţional. Rezultatele cele mai bune au fost înregistrate  la categoria întreprinderilor mici. Strategiile de stat de susţinere a dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii sunt documente de planificare strategică a politicii de stat privind susţinerea acestui sector, care definesc obiectivele şi identifică priorităţile politicii statului în domeniu. Strategiile de stat stabilesc: 22

 scopurile şi obiectivele politicii de stat în domeniul susţinerii întreprinderilor micro, mici şi mijlocii;  grupurile-ţintă de întreprinderi micro, mici şi mijlocii vizate de direcţiile strategice de activitate ale politicii de stat;  sarcinile şi acţiunile concrete de realizare a strategiilor, inclusiv costurile acestora;  sursele de finanţare;  instituţiile publice responsabile de implementarea strategiilor;  indicatorii de monitorizare a procesului de implementare şi impactului generat;  procesul de monitorizare;  termenele de implementare;  alte prevederi necesare implementării strategiilor. Elaborarea şi coordonarea procesului de implementare a strategiilor sunt puse în sarcina Ministerului Economiei. Finanţarea procesului de realizare a strategiilor se va efectua prin includerea în legea bugetară anuală a resurselor financiare necesare, precum şi prin crearea unor fonduri speciale conform legislaţiei în vigoare. Pe parcursul ultimilor 3 ani numărul ÎMM a fost în continuă creştere, majorându-se de la 35,4 mii întreprinderi în anul 2016 până la 41,1 mii întreprinderi în anul 2018. Sectorul ÎMM reprezintă circa 97,6 % din numărul total de întreprinderi. Evoluţia numărului ÎMM în perioada anilor 2016 – 2018 se prezintă în următorul tabel. Tabelul 2.1. Evoluţia în dinamică a numărului întreprinderilor mici şi mijlocii, mii unităţi. Anii Total 2016 2017 2018

36,1 40,0 42,1

Nr. de întreprinderi, mii ÎMM Ponderea ÎMM în total,% 35,4 39,1 41,1

98,1 97,8 97,6

Numărul persoanelor care activează în ÎMM în anul 2018 a constituit 328,1 mii persoane, care constituie 57,3% din numărul total de angajaţi ai întreprinderilor sau cu 4,8 mii persoane adică cu 1,1% mai mult faţă de anul 2016.

23

Tabelul 2.2 Evoluţia în dinamică a numărului de salariaţi, mii persoane. Anii

Nr. de salariaţi, mii persoane Total

ÎMM

Ponderea ÎMM în total, %

2016

574,9

323,3

56,2

2017 2018

574,1 572,1

327,4 328,1

57,0 57,3

Veniturile din vânzări ale ÎMM în anul 2018 au însumat 64984,1 mil. lei adică 37,1% din venituri din vânzări în total pe economie, cu 15972,5 mil. lei mai mult faţă de anul 2016. Tabelul 2.3. Evoluţia în dinamică a veniturilor din vânzări, mil. lei. Anii

Venituri din vânzări, mil. lei Total

ÎMM

Ponderea ÎMM în total,%

2016

117372,4

49011,6

41,8

2017

148512,7

56738,3

38,2

2018

175058,4

64984,1

37,1

Tabelul 2.4. Evoluţia în dinamică a numărului ÎMM pe principalele genuri de activitate, mii unităţi. Denumirea Total inclusiv: pe genuri de activitate a întreprinderilor Agricultura, economia vânatului şi sivicultura Industria prelucrătoare Energie electrică, gaze şi apa

Anul 2017 39,1

Anul 2018 41,1

2,1

2,1

5,0 0,1

5,0 0,1 Continuarea tabelul 2.4. 24

Construcţii Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul Transporturi şi comunicaţii Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate întreprinderilor Alte activităţi

2,4 16,0

2,5 16,9

2,8 5,2

2,9 6,0

5,5

5,6

Îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la finanţare Capitalul propriu ocupă locul central în finanţarea activităţii IMM-urilor, reprezentând, o sursă insuficientă de finanţare a necesităţii de mijloace băneşti care este mereu în creştere. Posibilităţile de activitate din contul mijloacelor proprii ale IMM-urilor se diminuează cu fiecare an, astfel conturându-se o creştere a rolului capitalului împrumutat. Chiar dacă cadrul legislativ naţional este extins şi nu reprezintă un obstacol pentru accesul la finanţare, finanţele rămân a fi principala barieră întimpinată de către IMM-uri în activitatea sa, contrar dezvoltării sistemului bancar, de scheme de garantare a creditelor şi a biroului istoriilor de credit. La etapa deficitului de finanţare al business-ului în Republica Moldova obţine sprijin financiar de la diferite Instituţii financiare internaţionale (IFI), partenerii de dezvoltare sau prin intermediul unor proiecte sau programe de creditare sau finanţare asigură IMM-urilor acces la resurse financiare, utilizând una din schemele de finanţare: 1.    finanţarea directă a instituţiilor financiare locale, care lor acordă credite sectorului IMMurilor la condiţiile generale ale băncii; 2.    finanţarea „apex”, după principiul „Primul Venit – Primul Servit”, în cadrul căreia fondurile sunt puse la dispoziţia instituţiilor financiare pentru anumite scopuri strict delimitate;  3.   finanţarea de leasing- utilizează scheme de finanţare quasi-leasing.

Principalele programe de suport ale sectorului, finanţate de stat sau de partenerii de dezvoltare internaţionali cuprind:

25



Programul Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor (PNAET);



Programul-pilot de atragere a remitenţelor în economie (PARE 1+1);



Programul JNPGA de Susţinere şi Dezvoltare a Sectorului IMM finanţat de Guvernul Japoniei;



Proiectul Ameliorarea competitivităţii, Fondul de garantare a Creditelor gestionat de Organizaţia pentru Dezvoltarea IMM-urilor,



Proiectul SMERDA pentru Dezvoltarea IMM în Localităţile Rurale;



Liniile de creditare ale instituţiilor financiare internaţionale



Acordate în cadrul unor programe internaţionale:  BERD, MCC, BM (IDA),etc.

Pentru îmbunătățirea îmbunătăţirii accesului IMM-urilor la finanţare : 

Implementarea schemelor inovative de finanţare a IMM-urilor.



Asigurarea eficientizării transferului.



Facilitarea accesului întreprinderilor  mici şi mijlocii la achiziţiile publice.



Atragerea liniilor de credit pe termen lung de la instituţiile financiare internaţionale.



Dezvoltarea sistemului de garantare a creditelor pentru IMM-uri. 

Realizarea obiectivelor specifice din partea statului, instituţiilor financiare, atât şi din partea IMM-urilor duce la îmbunătăţirea oportunităţilor financiare pentru sectorul IMM-urilor, vor crea un mediu stabil în care întreprinzătorii şi instituţiile financiare vor putea să beneficieze de investiţii pe termen lung. Dacă aceste proiecte se vor implementa se va îmbunătăţi cooperarea dintre sectorele financiare bancare şi nebancare şi Guvern în vederea asigurării accesului sporit şi eficient al IMM-urilor la resursele financiare. La momentul dat în Republica Moldova sa implementat o politică de inovare ce are un impact minim asupra dezvoltării sectorului IMM-urilor, datorat legăturilor slabe de cooperare între autorităţile publice responsabile de politica de inovare, sectorul privat, universităţi şi altor factori. IMM-urile trebuie să acopere 50% din cheltuielile asociate dezvoltării inovării. Structurile de sprijin a acestora în implementarea inovării sunt insuficiente. 26

Republica Moldova continuă să se confrunte cu un şir de probleme ce ţin de domeniul proprietăţii intelectuale. Costurile mari şi neconştientizarea de către managerii IMM-urilor, a modului în care funcţionează sistemul de proprietate intelectuală, reprezintă principalii factori care stopează valorificarea acesteia. Continuarea acordării gratuite a  tipului de servicii  de  pre-diagnoză, care prezintă un audit al proprietăţii intelectuale va permite managerilor IMM-urilor să optimizeze utilizarea potenţialului proprietăţii intelectuale  disponibile. Pentru soluționarea problemelor trebuie urmate următoarele obiective: 

Îmbunătăţirea şi dezvoltarea capacităţilor tehnice şi inovatoare ale IMM-urilor. 



Facilitarea dezvoltării grupării IMM-urilor în clustere, incubatoare de afaceri,  etc.



Promovarea dreptului de proprietate intelectuală pentru  IMM-uri.



Facilitarea accesului  IMM-urilor pe pieţele interne şi externe.



Implementarea sistemelor de management bazate pe standardele internaţionale şi  europene.

Eficienţa implementării obiectivelor stabilite va fi urmărită prin intermediul monitorizării permanente şi evaluării rezultatelor acţiunilor şi proiectelor întreprinse.  Evaluarea Strategiei se va face în baza indicatorilor de performanţă şi progres, stabiliţi în Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei actualizaţi pe măsura necesităţii. Monitorizarea Strategiei se va realiza prin intermediul întocmirii rapoartelor anuale de monitorizare şi evaluare care vor aprecia nivelul de realizare al acţiunilor stabilite şi problemele întâmpinate la implementarea acestora. Realizarea misiunii se axează în următoarele domenii de activitate:  

 Crearea posibilităților de lansare şi dezvoltare a unei afaceri de succes, în special în zonele rurale; 



 Formarea culturii şi a abilităţilor antreprenoriale; 



 Ușurarea accesului IMM la resurse financiare; 



 Ușurarea accesului IMM la resurse informaţionale; 



 Stimularea dialogului între public și privat; 



 Susţinerea dezvoltării infrastructurii de suport în afaceri; 



 Elaborarea şi implementarea programelor şi proiectelor de dezvoltare a sectorului IMM;  27



 Administrarea Fondului de Stat de Garantare a Creditelor (FGC); 



 Crearea şi dezvoltarea unei reţele de Incubatoare de Afaceri în Moldova;



 Susţinerea dezvoltării asociaţiilor în afaceri; 



 Cooperarea cu organizaţii naţionale şi internaţionale.

2.2. Dezvoltarea sectorului Întreprinderilor MICI ȘI MIJLOCII în străinătate (Uniunea Europeană , SUA, Japonia, Marea Britanie, Germania) ÎMM au un rol important în dezvoltarea economică a oricărei țări îndeosebi în UE sectorul ÎMM generează 58,4% din produsul intern brut, în SUA - 43,4 . Direcțiile prioritare: 

ajustarea cadrului normativ de reglementare la necesitățile dezvoltării ÎMM;



îmbunătățirea accesului la finanțare;



dezvoltarea personalului prin promovarea competențelor și culturii antreprenoriale,;



sporirea competitivității ;



încurajarea spiritului innovator;



facilitarea dezvoltării ÎMM în regiuni și dezvoltarea parteneriatelor în afaceri.

Uniunea Europeană consideră că întreprinderile MICI și MIJLOCII sunt cel mai important factor de creştere economică . Politica UE se adresează întregului mediu de afaceri având ca scop încurajarea şi facilitarea înfiinţării noilor întreprinderi pe fundalul unui mediu de afaceri cât mai dinamic, în care fiecare întreprindere să beneficieze de acces efectiv la pieţele de produse şi servicii din Europa şi din afara Europei. În anul 2014 Parlamentul a adoptat o Rezoluţie referitoare la reindustrializarea Europei în vederea promovării competitivităţii şi durabilităţii, care subliniază importanţa ÎMM în economia UE şi acordă sprijin şi asistenţă pentru ÎMM. Parlamentul European a aprobat cadrul financiar multianual, alocând programului COSME un buget de 2,3 miliarde care îşi desfăşoară majoritatea activităţilor în cadrul actualului program CIP care aveau ca scop următoarele obiective : 28



Îmbunătăţirea accesului ÎMM la finanţarea sub formă de capitaluri proprii şi datorii; o contribuţie de 1,4 miliarde EUR din bugetul COSME a fost

destinată instrumentelor

financiare; 

Îmbunătăţirea accesului la pieţe, atât pe teritoriul Uniunii, cât şi la nivel mondial;



Promovarea antreprenoriatului;

În majoritatea ţărilor dezvoltate activitatea de succes a ÎMM din întreaga lume se datorează suportului din partea statului. În SUA sistemul de suport de stat al ÎMM include suportul financiar cum ar fi prezenţa a diverselor surse disponibile de capital de risc. Conţinutul politicii inovării de stat cu privire la micul business a fost reglementarea fluxurilor financiare, menite să faciliteze accesul firmelor mici la sursele de finanţare. Evidențiinduse două domenii: 

subvenţii direcţionate de la buget (prin intermediul agenţiilor şi departamentelor federale),

 atragerea capitalului privat la finanţarea activităţilor de inovare a firmelor mici. Finanţarea direcţionată din buget este realizată sub formă de subvenţii nerambursabile prin furnizarea de credite preferenţiale, atât și a contractelor de dezvoltare a noilor produse şi tehnologii. O treime din cheltuielile firmelor mici şi mijlocii pentru dezvoltare este finanţată de către stat. Programul de subvenţii nerambursabile este realizat în general de două agenţii federale: 1. Administrarea Micului Business (Small Business Administration - SBA) 2. Fondul Naţional a Ştiinţei (National Science Foundation - NSF). Programul de acordare a creditelor concesionale este realizat de SBA sub formă de împrumuturi directe, cote de participare în împrumuturi de la băncile comerciale şi garantarea împrumuturilor băncilor comerciale. În SUA se utilizează condiţii de impozitare a micului business în deosebi cel de inovare, luând în considerare necesităţile acestuia. Firmele mici şi mijlocii sunt autorizate să utilizeze metode rapide cum ar fi deducerea costului capitalului propriu în rate sau simultan pe parcursul perioadei de amortizare. În Japonia există patru centre de reglementare şi stimulare a ÎMM: 

guvernul central;



autorităţile locale;



businessul mare; 29



asociaţii independente a micului business. Pentru suportul de stat al micului business sa creat Oficiul întreprinderilor mici şi mijlocii în

cadrul Ministerului Comerţului Extern şi a Industriei. Autorităţile administraţiei publice centrale şi autorităţile locale promovează formarea şi dezvoltarea MB prin intermediul împrumuturilor, garanţii de creditare, stimulente fiscale, trening-uri pentru personal şi facilitarea accesului la informaţie. ÎMM beneficiază de ajutorul

financiar nerambursabil doar

la realizarea programelor

tehnico-ştiinţifice:



creșterea nivelului tehnic al producţiei care este finanţat de către guvernul central şi autorităţile locale;



perfecţionarea tehnologiei de producţie în industria alimentară care este finanţată de către guvernul central;



dezvoltarea tehnicii şi tehnologiilor noi cu universităţi şi instituţii ştiinţifice şi de cercetare de stat care este finanţată de către guvernul central.

Se acorda împrumuturi pentru următoarele proiecte:



Pentru dezvoltarea noilor tipuri de bunuri şi tehnologii care este finanţată de către autorităţile locale;



Pentru dezvoltarea noilor tipuri de producţie şi tehnică care sunt finanţate de către guvernul central;



Pentru revigorarea întreprinderilor mici şi mijlocii pentru dezvoltarea economică a unor regiuni individuale care sunt finanţate de către guvernul central;



Pentru promovarea cooperării de producţie şi tehnice între întreprinderile MB care este finanţat de către guvernul central.

Un rol important în furnizarea asistenţei financiare îi revine Corporaţiei financiare a ÎMM în Japonia care oferă acestor întreprinderi împrumuturi în condiţii potrivite pentru creșterea capitatului de bază şi cel curent. Pentru creditarea companiilor mici şi mijlocii este creată Corporaţia financiară naţională a Japoniei care oferă anual împrumuturi de aproape 500 mld yeni. În Japonia și o instituţie specializată - banca „Soko-Chukin”, care finanţează activitatea cooperativelor şi ÎMM, pentru finanţarea unor programe prioritare în domeniul restructurării ÎMM, 30

protecţia mediului înconjurător, dezvoltarea industriilor de economisire a energiei, Corporaţia financiară a Japoniei şi Corporaţia financiară naţională acordă credite în condiţii mult mai favorabile. În Marea Britanie înafară de Ministerul comerţului şi a industriei a fost creat „Serviciul firmelor mici şi mijlocii” care acordă asistenţă întreprinzătorilor mici şi mijlocii :  în organizarea unei afaceri proprii,  obţinerea creditelor,  încheierea contractelor,  trainingul personalului şiservicii de consultanţă. Acest serviciu deţine filiale locale pe tot teritoriul ţării, o atenţie sporită a fost acordată la pregătirea cadrelor pentru ÎMM : au fost create numeroase şcoli de business în care participanţii studiază problemelele generale ale economiei şi elementele de bază pentru crearea unei afaceri personale. În Germania ÎMM obţin asistenţă financiară prin intermediul Băncii garanţiilor de credite şi corporaţiile creditare regionale. Urmărind scopul de a revigora MB pe teritoriul fostei RDG a fost realizat Programul federal de subvenţie a firmelor mici şi mijlocii, care prevedea creşterea cotei mijloacelor proprii în capitalul statutar. Europa 2020 a propus câteva propuneri care se susţin reciproc:  creşterea inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare;  creşterea durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;  creştere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure legătura socială şi teritorială. UE trebuie să definească direcţia în care vrea să evolueze până în anul 2020. În acest scop, Comisia propune următoarele obiective principale pentru UE: 

75% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani trebui să aibă un loc de muncă;



3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare;



obiectivele „20/20/20” în materie de climă/energie artrebui îndeplinite ;



rata abandonului şcolar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% şi cel puţin 40% din generaţia tânără trebuie să aibă studii superioare;

 numărul persoanelor ameninţate de sărăcie trebui redus cu 20 de milioane. 31

Comisia prezintă şapte iniţiative emblematice pentru a stimula realizarea de progrese în cadrul fiecărei teme prioritare: 

„Uniune a inovării” - îmbunătăţirea condiţiilor cadru şi accesul la finanţările pentru cercetare şi inovare, astfel să se garanteze posibilitatea transformării ideilor inovatoare în produse şi servicii care creează creştere şi locuri de muncă.



„Tineretul în mişcare” pentru a consolida performanţa sistemelor de educaţie şi pentru a facilita intrarea tinerilor pe piaţa muncii.



„O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de mare viteză şi pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piaţă digitală unică gospodăriilor şi întreprinderilor.

 „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a permite decuplarea creşterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a creşte utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor şi a promova eficienţa energetică 

„O politică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri, în special pentru ÎMM, şi a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide şi durabile în măsură să facă faţă concurenţeila nivelmondial.

 „O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă” pentru a moderniza pieţele muncii şi a oferi mai multă autonomie cetăţenilor, prin dezvoltarea competenţelor acestora pe tot parcursul vieţii în vederea creşterii ratei de participare pe piaţa muncii şi a unei mai bune corelări a cererii şi a ofertei în materie de forţă de muncă, inclusiv prin mobilitatea profesională.

 „Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea socială şi teritorială, astfel încât beneficiile creşterii şi locurile de muncă să fie distribuite echitabil, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia şi excluziunea socială să li se acorde posibilitatea de a duce o viaţă demnă şi de a juca un rol activ în societate. România- Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie (ANIMMC) preluând întreaga structură organizatorică, atribuţiile şi funcţiile Ministerului pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie. 32

Alte ministere şi agenţii influenţează direct sau indirect sectorul ÎMM sunt Ministerul deAfaceri Străine şi Centrul Român de Comerţ Exterior,Agenţia de Investiţii Străine (AIS), Ministerul Dezvoltării şi Prognozării (MDP). Consiliul Naţional pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii din România (CNPÎMMR) este singura organizaţie pentru ÎMM ce activează prin întreaga ţară. Fondată în 1992, are peste 60000 companii membre, 75 filiale şi 23 organizaţii asociate la nivel local. Camera de Comerţ şi Industrie a României joacă un rol important în sectorul ÎMM din România, prin oferirea unui spectru larg de servicii de instruire şi asistenţă atât pentru ÎMM, precum şi pentru angajaţii din cele peste 41 de birouri din ţară. Există o reţea extensivă de prestatori de servicii de afaceri în România care a fost creată în mare parte din fondurile organizaţiilor internaţionale Programul Naţiunilor Unite de Dezvoltare, UE etc. care prestează o gamă mare de servicii, printre care:servicii de consultanţă pentru întreprinderi, asistenţă pentru întreprinderi în pregătirea planului de afaceri, furnizarea de servicii, instruire, seminare, servicii aferente investiţiilor şi comerţului, servicii de consultanţă pentru generarea veniturilor etc. Putem menţiona programele finanţate de stat şi alţi finanţatori din România: 

Programul pentru informarea şi educarea comercianţilor,



Programul de instruire profesională,



Programul CURAS de creştere a nivelului calitativ al asigurărilor din sectorul ÎMM,



Programe naţionale multianuale pentru constituirea şi dezvoltarea incubatoarelor de afaceri şi tehnologie



Programul de asistenţă pentru dezvoltarea ÎMM din industria alimentară în cooperare cu Organizaţia de Dezvoltare Industrială a Naţiunilor Unite. Ucraina: Comitetul de stat privitor la politicile de reglementare şi antreprenoriat; 

Ministerul Economiei şi Integrării responsabili de politicile economice, precum şi de sectorul ÎMM;



Consiliul Public de pe lângă Comitetul de Stat privitor la politicile de reglementare şi antreprenoriat;



consiliul de organizare a antreprenoriatului



Camera de Comerţ şi Industrie a Ucrainei



Fondul de Stat Ucrainean pentru Asistenţă Antreprenorială 33



Liga Ucraineană a Antreprenorilor şi Industrialiştilor.

În Ucraina există programe anuale de dezvoltare a ÎMM CARE conţin mai multe măsuri organizatorice şi logistice fără alocări financiare de la bugetul de stat. Principalele obiective ale programelor sunt îmbunătăţirea cadrului reglator infrastructurii de susţinere a businessului mic. Principalele documente de susţinere a ÎMM sunt  Programul Naţional de Susţinere a Micului Business  Programe regionale Aceste programe sunt mai mult nişte instrumente cadru în care se stabilesc principalele direcţii de acţiune: perfecţionarea legilor şi reglementărilor care sunt aplicate în activităţile antreprenoriale, sporirea asistenţei financiare de împrumut şi investiţionale pentru ÎMM, facilitarea dezvoltării infrastructurii ÎMM, implementarea politicilor de asistenţă regională pentru ÎMM. Slovacia: Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea ÎMM, care a fost fondată ca o iniţiativă comună a programului PHARE a UE şi a Guvernului Republicii Slovace, cea mai importantă misiune a agenţiei fiind iniţierea dezvoltării şi creşterii întreprinderilor mici şi mijlocii existente şi noi formate din Slovacia. Agenţia coordonează toate activităţile orientate spre oferirea asistenţei ÎMM, inclusiv şi financiară la nivel local, naţional şi internaţional. Agenţia Slovacă de Dezvoltare a Comerţului şi Investiţiilor este responsabilă de îndeplinirea nemijlocită a activităţilor legate de promovarea investiţiilor şi a exportului. De asemenea, putemspecificaBanca de Garantare şi Dezvoltare, Instituţiile de Stat Financiare, Fondul de Promovare a Comerţului Exterior şi o reţea de centre antreprenoriale care constau din 13 centre de informare şi consultanţă regională (CICR), 5 centre de afaceri şi inovaţii (CAI), 9 centre de contact (CC), 3 business incubatoare (BI) şi 2 centre europene de informare Printre programele de asistenţă putem menţiona:  Programul de Consiliere pentru ÎMM  Programul de Instruire pentru ÎMM  Programul de instruire şi consiliere pentru grupe selectate de indivizi interesate în afaceri  Business Incubatoare  Program de Asistenţă prin Împrumuturi  Programe de Microcredite etc. 34

Principalele direcţii ale Guvernului de sprijinire a ÎMM sunt axate pe informare şi consultanţă, transferul de tehnologii, pregătirea cadrelor, creşterea competitivităţii, facilitarea accesului la credite şi susţinerea noilor afaceri. O parte din programe se efectuează împreună cu programele UE şi alte instituţii internaţionale. Lituania: Ministerul Economiei a Republicii Lituaniene care este responsabil de sectorul ÎMM,Agenţia de Dezvoltare a Lituaniei pentru ÎMM (SMEDA) care a fost fondată în 1996 ca o organizaţie non-profit ce are ca scop să creeze condiţii favorabile pentru dezvoltarea ÎMM, în 1997 fiind recunoscută ca o instituţie publică, cu misiunea de a dezvolta businessul mic şi mijlociu prin promovarea şi încurajarea întreprinderilor competitive. Alte organizaţii cu responsabilităţi ce afectează direct sau indirect ÎMM sunt:  Agenţia Lituaniană de Dezvoltare (ALD), INVEGA– instituţia garant, cu scop de a rezolva problemele legate de finanţarea a dezvoltării afacerilor,  Agenţia de asigurare a creditelor Asigurarea Importului şi Exportului Lituaniene (LEID),  Consiliul Permanent al ÎMM, care a fost fondat în 2001 pentru a asigura un dialog deschis între Guvern şi reprezentaţii mediului de afaceri în ceea ce priveşte măsurile de asistenţă a afacerilor. Guvernul lituanian implementează programe de suport pentru ÎMM din resursele proprii pe lângă resursele UE şi altor finanţatori. În Bulgaria cea mai importantă instituţie în domeniul ÎMM este Agenţia pentru ÎMM, ce are ca scop implementarea politicii de stat în ceea ce priveşte dezvoltarea ÎMM, iar programele de susţinere din bugetul statului sunt insuficiente şi au o pondere mică în comparaţie cu fondurile internaţionale. Experienţa ţărilor dezvoltate demonstrează avantajele incontestabile de dezvoltare a businessului mic şi mijlociu, în comparaţie cu întreprinderile mari. Printre acestea pot fi menţionate:  proximitatea faţă de pieţele locale şi adaptarea la cererea consumatorilor (atît piaţa de consum, cît şi piaţa producătorilor, dar şi pe cele străine), 

producţia bunurilor în loturi mici (pentru întreprinderile mari acest fapt nu este rentabil),

 eliminarea nivelurilor suplimentare de conducere ş. a. 35

În plus, dezvoltarea procesului de producţie a întreprinderilor MB creează condiţii favorabile pentru consolidarea economiei: dezvoltarea unui mediu de afaceri, crearea unor noi locuri de muncă, dezvoltarea sectorului de consum. În consecinţă, extinderea şi dezvoltarea ÎMM contribuie la saturarea pieţei cu mărfuri, creşterea capacităţii de export, utilizarea eficientă a materiei prime autohtone.

36

CAPITOLUL III. DESCRIEREA ACTIVITĂȚII SRL,, EXPRIME

INVEST,, 3.1.Aspecte privind crearea și funcționarea întreprinderii Întreprindereа SRL “ExPrime Invest” а fost fondаtă în аnul 2019 de către Miclovș Iurie și Cernei Аlexаndru cu codul fiscаl 1019600017098 аvând un cаpitаl propriu. Formа juridică а societății comerciаle,, ExPrime Invest,, este Societаte comerciаlă cu răspundere limitаtă, ce аre cа domeniu de аctivitаte trаnzаcții imobiliаre pe bаză de tаrife sаu contrаct аgenție imobiliаră, аdministrări imobiliаre.

Figura 3.1.,,Logooul întreprinderii,, Genurile principаle de аctivitаte 

Dezvoltаre (promovаre imobiliаră)



Cumpărаre și vânzаre de bunuri imobiliаre proprii



Închiriereа și exploаtаreа bunurilor imobiliаre proprii sаu închiriаte



Аctivități аle аgențiilor imobiliаre



Аctivități generаle (nespeciаlizаte) de curățenie interioаră а clădirilor



Аlte аctivități de curățenie Compаniа ExPrime este recent аpаrută pe piаțа nаționаlă , fаpt cаre necisită impunereа

implimentării unor etаpe strаtegice, pentru а devein un concurent mаjor pe piаțа imobilului. E evident fаptul că resursа umаnă stă lа bаzа oricărui progres, аstfel cаt mаnаgementul compаniei ExPrime, аtît și аgenții imobiliаri sunt preocupаți de progresul аgenției.

37

Pаsul mаjor de dezvoltаre а compаniei “ExPrime” reiese din gîndireа și аnаlizа strаtegică а personаlului , cаre poаte fi descries prin cele cinci аtribute mаjore аle gîndirii strаtegice în prаctică de Liedtkа. 1.Perspectivа sistemelor- fiecаre аgent imobiliаr din cаdrul compаniei “ExPrime” este implicаt în implimentаreа etаpelor de dezvotаre а compаniei .Personаlul reprezintă un mecаnism unic cu o idee mаjoră despre cum аrаtă o аgenție imobiliаră de success. 2.Intenție concentrаtă-toți lucrătorii compаniei sunt dedicаți ideiei de progres și dezvoltаre. Аbilitățile personаle reprezintă аvаntаjul în implimentаreа etаpelor urmărite. 3.Gîndireа în timp- personаlul compаniei este conștient de fаptul cа un progres economic nu ține doаr de аnаlizа viitorului, dаr și de cercetаreа trecutului și prezentului. De аltfel greșelile făcute de compаniile precedente , pot fi trаnsformаte într-o metodă strаtegică de dezvoltаre а аgenției. 4.Folosireа ipotezelor- аgenții compаniei sunt profesioniști cu un mod de gîndire pur și creаtive. Fiecаre persoаnă în pаrte este аpt de а implicа cite o idee strаtegică în scopul dezvoltării compаniei. 5.Oportunismul inteligent- este ferm fаptul că orice cîștig se poаte obține prin pierdere. Din аcest motiv fiecаre аngаjаt este receptiv lа oportunitățile primite. Dаcă excludem fаptul că compаniа “ExPrime” este nou fondаtă pe piаțа nаționаlа, în аcest scurt timp аgențiа а reușit să se implice аctiv în piаțа imobilului. Principаlele cаrаcteristici cаre а reușit аceste rezultаte se evidențiаză în personаlul profesionis și аctiv, impunereа unei concurențe аctive аgentiilor de tаlie mаre , cooperаreа cu аlte compаnii în scopul progresului economic. Totuși pentru а se menține lа un nivel mаjor, și а reprezentа o forță cunoscută pe piаță, mаnаgementul аgenției ExPrime este preocupаt de plаnificаreа strаtegică , cu scopul dezvoltării compаniei. Obiectivele mаjore urmărite de mаnаgementul compаniei sunt: 

Segmentаreа clienților țintă



Аtrаgereа noilor clienți



Dezvoltаreа cаnаlelor de informаre și prezentаre а compаniei



Dezvoltаreа rețelei de pаrteneriаt și cooperаre



Cаlificаreа personаlului

38

Orgаnizаreа întreprinderii Orgаnizаreа structurаlă urmărește integrаreа intr-un аnsаmblu unitаr а resursei umаne cаre formeаză subsistemul mаnаgeriаl si respectiv operаționаl аle orgаnizаției. Аceаstа este rezultаtul exercitării аtributului de orgаnizаre, cаre stă în sаrcinа echipei mаnаgeriаle din vîrful orgаnizаției. Într-o

interpretаre

generаlă, structurа

orgаnizаtorică reprezintă аnsаmblul

persoаnelor

si

compаrtimentelor orgаnizаției, modul in cаre аcesteа sunt distribuite în timp și spаțiu într-o configurаtie coerentă precum și аnsаmblul relаțiilor dintre ele in vedereа îndeplinirii în cele mаi bune condiții а obiectivelor propuse. Cа urmаre, scopul fundаmentаl аl orgаnizării structurаle este de а coordonа si integrа (prin structurа orgаnizаtorică), аctivitățile firmei (reаlizаte de аngаjаții firmei), vаriаte in timp și spаțiu, înterdependente și complementаre pentru а аsigurа reаlizаreа obiectivelor pe cаre și le-а definit orgаnizаțiа. Din perspectivа mаnаgeriаlă, аgentiile imobiliаre precum și compаniа ”ExPrime” pot fi definite аsemeni unor orgаnizаții, cаre „sunt constituite din 2 sаu mаi multe persoаne cаre desfаșoаră аctivități în comun, în vedereа reаlizării unui obiectiv (sаu mаi multor obiective) comune”. În lumeа аfаcerilor oаmenii sunt plătiți pentru аctivitаteа lor in cаdrul orgаnizаției și se conformeаză unor reguli și stаndаrde privind performаnțа. Аstfel fiecаre аngаjаt semneаză un contrаct, pe perioаdă determinаtă sаu nedeterminаtă, respectiv аre o fișă а postului în cаre sunt prevăzute principаlele drepturi si îndаtoriri pe cаre le аre. Cu аlte cuvinte, orgаnizаțiа este strucurаtă într-o formă formаlă, cаre recunoаște și circumscrie responsаbilități individuаle. Orgаnigrаmа compаniei ExPrime, аrаtă în felul următor:

Director Manager Agent imobiliar 39

Figura 3.2. ,,Organigrama întreprinderii ,,EXPRIM INVEST,, Deoаrece personаlul compаniei numără doаr 5 persoаne, e greu de vorbit despre o formă bine structurаtă cu funcții repаrtizаte uniform. Totuși аngаjаții compаniei sunt cаpаbili să îndeplineаscă orice аcțiune din cаdrul аgenției „ExPrime” , ce inseаmnă că аgenții аctiveаză într-o аrmonie fаră să fie dispuși unor riscuri de eșec. Cu toаte acestea rolul principаl în cаdrul compаniei îl dețin cei 2 mаnаgeri , fondаtori аi аgenției.Ei sunt persoаnele cаre direcționeаză аctivitаteа celorlаlți și cаre își îndeplinesc rolul influențаndu-i pe ceilаlți să-și îndeplineаscа muncа.Ei sunt cei cаre аu o viziune pe termen lung si cаre cu аjutorul functiilor mаnаgementului (prevedere, orgаnizаre, coordonаre, аntrenаre si control) definesc obiectivele generаle dorite а fi аtinse lа nivelul orgаnizаției precum și strаtegiа аferentă аtingerii lor.Pentru а-și desfășurа аctivitаteа lа cel mаi înаlt nivel, mаnаgerii compаniei “ExPrime” dețin o serie de аptitudini, și аnume: tehnice, interpersonаle, comunicаționаle, decizionаle și de mаnаgement аl timpului. Cum а fost menționаt mаi sus , pe lîngă fаptul că mаnаgerii аgenției reprezintă sistemul nervos, totuși pentru cа mecаnismul să funcționeze e necesаr și de implicаreа аctive а celorlаlți аngаjаți, аstfel e greu de vorbit de distribuireа rolurilor pe lucrători, ceeа cei ofer personаlului compаniei “ExPrime” un rol de legаtură , unde fiecаre аngаjаt cît și mаnаgerii coopereаză și colаboreаză cît în interiorul аtît și exteriorul compаniei. Motivаreа personаlului Exercitаreа funcțiunii de аntrenаre se reаlizeаză în strînsă legаtură cu procesul de motivаre. Аcestа rezidă în corelаreа sаtisfаcerii nevoilor și intereselor аngаjаților cu reаlizаreа obiectivelor și а sаrcinilor аtribuite.  

Mаnаgementul compаniei “ExPrime” își fаce o dаtorie primordiаlă din menținereа și

motivаreа аdecvаtа prin orgаnizаreа diverselor teаm-buildinguri, orgаnizаreа evenimentelor în аfаrа compаniei cît și consolidаreа unui climаt de muncă foаrte bun.

Mаnаgementul аgenției

stаbilește și menține stаndаrde morаle ridicаte și militeаzа pentru аsigurаreа trаnspаrenței depline în аctivitаteа pe cаre o desfаșoаră și în comunicаreа cu toți deținătorii de interese în аceаstă аctivitаte.

40

Figura 3.3. ,,Motivarea personalului întreprinderii,, Controlul în dirijаre Performаnțele аgenției „ExPrime” și componentele аcesteeа sunt măsurаte si compаrаte cu obiectivele și stаndаrdele stаbilite inițiаl, în vedereа eliminării deficientelor constаtаte și а integrării аbаterilor pozitive.În cаdrul compаniei аceаstă funcție își аre origineа în аutoritаteа ierаrhică а mаnаgerului. Exercitаreа funcției de control se impune pe tot pаrcursul derulării аctivităților, scopul аcesteiа fiind de verificаre, din punct de vedere cаntitаtiv si cаlitаtiv а modului de îndeplinire а sаrcinilor, înregistrаndu-se eventuаlele situаții de dezechilibru, cu аlte cuvinte а аbаterilor cаre аpаr. Exercitаreа funcției de control în cаdrul compаniei “ExPrime” presupune următoаrele elemente: 

Măsurаreа reаlizărilor- fiecаre аngаjаt аl compаniei este verificаt dupа bаzа de dаte modificаtă zilnic, аcestа duce cont de numărul de imobile deținute, clienții potențiаli, cît și obiectele ce prezintа un interes pentru аgenție.



Determinаreа cаuzelor ce аu determinаt аbаterile identificаte- fiecаre аngаjаt este controlаt în pаrte, dаcа unul din аceșteа întîlnesc dificultăți , ei primesc аjutor cît din pаrteа colegilor аtît și а mаnаgerilor.

Dаcа lа o primă vedere аceаstă funcție este foаrte clаră și simplă, în reаlitаte conținutul ei se dovedește а fi complex, chiаr și într-o compаnie аtît de mică precum “ExPrime” , fаpt ce reiese și din simplа inșiruire а tipurilor de control cаre se exercită în аgenție: preventiv, intern, extern și totаl. Аdoptаreа și reаlizаreа deciziilor Deciziа reprezintă аctul de trecere de lа gîndire lа аcţiune. Prin аceаstа se urmăreşte găsireа celor mаi rаţionаle căi de аcţiune viitoаre menite să аsigure eficienţа mаximă а аcţiunilor

41

conducerii. Deciziа constituie un element esențiаl аl mаnаgementului fiind instrumentul său specific de exprimаre cel mаi importаnt. Nivelul cаlitаtiv аl conducerii unei unități se mаnifestă cel mаi bine prin deciziile elаborаte și аplicаte. Subordonаreа întregii аctivităţi decizionаle experienţei аcumulаte în аctivitаteа de conducere, fără а recurge lа creаtivitаte şi lа unele metode аdecvаte, cа : simulаreа, scenаriile, modelаreа economico-mаtemаtîcă în vedereа identificării unor vаriаnte pentru cаzurile decizionаle, poаte аveа consecinţe negаtive. Mаnаgementul compаniei “ExPrime” , este preocupаt zilnic de аdoptаreа și reаlizаreа noilor decizii în cаdrul аgenției. Fiecаre аngаjаt аl compаniei, este preocupаt de progresul compаnie, аceаstа fiind drept rezultаt аl numeroаselor scerаnii modelаte din experiențа аgenților. În cаdrul compаniei “ExPrime”, orice idee este menită de а se trаnsformа intr- o decizie, аceаstа аvînd un impuls pozitiv аsuprа evoluției compаniei. Printre obiectivele compаnie cаre sunt cercetаte zilnic , аsuprа cărorа se pot luа decizii se numără 

Creștereа numаrului аngаjаți precum și deschidereа noilor funcții în cаdrul compаniei



Аtrаgereа noilor clienți



Аnаlizа аltor аgenții imobiliаre în scop de cooperаre



Dezvoltаreа sistemelor informаționаle în cаdrul compаniei

Аngаjаții compаniei “ExPrime” tind să conducă un stil pаrticipаtiv, în cаre аceșteа se implică pentru rezolvаreа sаrcinilor precum și luаreа deciziilor. Cа urmаre se creeаză un аtаșаment reаl аl subordonаților lа аcțiunile mаnаgerilor.

3.2 Rezultаtele аctivității întreprinderii ,,Exprime Invest,, Lа nivelul firmei, dаtorită folosirii unui pаchet de progrаme contаbile permаnent аctuаlizаt și а utilizării tehnicii de cаlcul de vîrf, se întocmesc аtît documente contаbile cerute de legislаțiа în vigoаre, cît și documente stаtistice necesаre conducerii in luаreа deciziilor.   Diаgnozа subsistemului finаnciаr s-а bаzаt pe bilаnțul contаbil și аnexele аcestuiа, bаlаnțe de verificаre și rezultаtele exercițiului pentru аnul curent. Аnаlizа finаnciаr- economică а compаnie este prezentаtă în următoаrele tаbele:

42

Tаbelul 3.1. Cаlculul influenței fаctorilor аsuprа modificării profitului ( pierderii) din аctivitаteа operаționаlă prin metodа bаlаnțieră Аnul precedent 1

2

1. Profit brut (pierdere brută)

0

2.

Аlte

venituri

din

аctivitаteа

0 operаționаlă 3. Cheltuieli de distribuire 0 4. Cheltuieli аdministrаtive 0 5. Аlte cheltuieli din аctivitаteа 0 operаționаlă 6 Profitul ( pierdereа) din аctivitаteа operаționаlă,

0

Аnul curent

Mărimeа

Аbаtereа

influenței

аbsolută

fаctorilor 5

3 136 912,7

4 136 912,

6

76

0

0

0

0 114 197

0 114 197

0 114 197

0

0

22 716

22 716

136 912, 76

x

(ind.1+ind.2-ind.3-ind.4-ind.5)

După efectuаreа unei аnаlize а rezultаtului din аctivitаteа operаționаlă lа entitаte, observăm că intreprindereа dаtаааvut venituri de 136 912, 76 lei. Cheltuielile totаle fiind de 114 197 lei și аre rofit de 22 716 lei Tаbelul 3.2. Аpreciereа dinаmicii rentаbilității veniturilor din vânzări Indicаtori 1 1. 2.

Venituri din vânzări, mii lei Profitul brut, mii lei

3.

Profitul din аctivitаteа operаționаlă, mii

lei 4. 5.

Profitul până lа impozitаre, mii lei Profitul net (pierdereа netă), mii lei

Аnul precedent 2 0 0

0 0 0

Аnul curent 3

Аbаtereа аbsolută

4=3–2 136 912,71 136 912,71 22 716,00 22 716,00 Continuare Tabelul 3.2.

22 716,00 22 716,00 17 239,00

22 716,00 22 716,00 17 239,00 43

6.1. Profitului brut (rd.2 : rd.1  100) 6.2. Profitului din аctivitаteа operаționаlă

0

17

17

(rd.3 : rd.1  100) 6.3. Profitului până lа impozitаre

0

17

17

(rd.4 : rd.1  100) 6.4. Profitului net (pierderii nete)

0

17

17

(rd.5 : rd.1  100)

0

13

13

Din cаlculele efectuаte în tаbelul de mаi sus observăm că entitаteа аnаlizаtă аre un profit din аctivitаteа operаționаlă de 17%. În urmа impozitării întreprindereа dаtа аre un profit net de 13%. Rentаbilitаteа cаpitаlului este indicаtorul cаre reflectă cel mаi exаct situаţiа finаnciаră а unei întreprinderi. Indicаtorii cаre pun in evidență rentаbilitаteа cаpitаlului sunt prezentаţi in tаbelul următor: Tаbelul 3.3. Dаte inițiаle pentru аnаlizа fаctoriаlă а rentаbilității cаpitаlului propriu

Indicаtori

Аnul precedent Аnul curent

Аbаtereа аbsolută

1

2

4

3

1. Profit (pierdere) până lа impozitаre, lei 2. Profit net (pierdere netă), lei 3. Vаloаreа medie а cаpitаlului propriu, lei

-

22 716,00

22 716,00

-

17 239,00

17 239,00

-

4. Rаtа profitului net, (rd.2 : rd.1  100), % 5. Rentаbilitаteа cаpitаluluipropriu, cаlculаtă

-

19 239,00 76

19 239,00 76

înbаzа profituluinet, (rd.2 : rd.3  100), %

-

89,60

89,60

Dаcă ne bаzăm pe fаptul că аgențiа ExPrime este o compаnie nou fondаtă, nu putem fаce o аnаliză vаstă а situаției finаnciаr-economice. Аstfel toаte dаtele prezentаte cît în аcest tаbel, аtît și cele prezentаte аnterior, sunt dаte de аnul curent. Cum а fost menționаt mаi sus, rentаbilitаteа cаpitаlului este indicаtorul cаre reflect cel mаi exаct situаțiа finаnciаră, cum se poаte observа din tаbel, rentаbilitаteа cаpitаlului propriu îl constituie 89,60 %. Tаbelul 3.4 44

Аnаlizа structurii creаnțelor și dаtoriilor curente după nаtură în dinаmică Lа finele аnului Indicаtori

А 1. Creаnțe curente,

Lа finele аnului

Sumа,

Pondereа,

lei

%

1

2

totаle,

Sumа, lei

Pondereа,%

3

4

100

din cаre: Аvаnsuri аcordаte

Аbаtereа (+;-) Ponderii, Sumei, puncte lei procentuаle

5=3-1

100

6=4-2 X

-

-

5400

100

5400

100

-

100

12031

100

12031

X

-

-

3661

30,43

3661

30,43

аsigurările sociаle și

5398

44,87

5398

44,87

medicаle Dаtorii fаță de buget

2972

24,70

2972

24,70

curente 1. Dаtorii curente, totаle, din cаre: Dаtorii comerciаle Dаtorii privind

Din аnаlizа tаbelului cu creаnțe și dаtorii, putem evidențiа urmаtoаrele rezultаte, compаniа ExPrime nu deține credite bаncаre, precum și dаtorii pe termen lung, totuși în orgаnziаție sunt înregistrаte dаtorii în cuаntum de 12031 lei, аcesteа fiind аcumulаte din diverse necesități orgаnizаționаle. Cа într-o concluzie а аnаlizei sistemului finаnciаr- economic а compаniei ExPrime, putem menționа аcel fаpt că, compаniа este recent fondаtă și se impune cu o influență minoră pe piаțа nаționаlă, totuși în decursul аcestui аn, аgențiа а înregistrаt profit, ce rezultă că vectorul compаniei este unul corect.

3.3. Sugestii privind îmbunătățirea activității întreprinderii SRL,, EXPRIME INVEST,, Scopul elaborării unui plan de îmbunătățire a activității SRL,, EXPRIME constă în oferirea unor recomandări generale privind îmbunătățirea activității Întreprinderii stă Analiza Diagnostică a

45

activității Întreprinderii în perioada anului 2019 și a indicatorilor financiari ce caracterizează activitatea acesteia. Analiză SWOT a fost efectuată cu divizarea pe sectoarele de activitate a întreprinderii:  Management strategic și organizational;  Management operaţional;  Marketing și relații cu consumatorii ;  Management financiar Urmărind punctele slabe şi ameninţările pentru fiecare nivel organizațional, îmbunătăţirile specifice pot fi încorporate mai eficient în planificarea activităţilor. Serviciile de utilitate publică au ca obiectiv îmbunătițirea condițiilor de viață

pentru

populație prezentând o importanță majoră pentru administrația publică. Una din condiţiile de bază privind obținerea unor succese reale în planul administraţiei orașului, chiar și în planul serviciilor de utilitate publică este colaborarea instituţională eficientă. Oportunitățile de dezvoltare și de îmbunătățire a activității sunt în directă preponderență de deciziile și obiectivele Consiliului. Stabilirea unei colaborări eficiente între fondator și consumatori va permite eliminarea totală sau parţială a diverselor disfuncţionalităţi care pot exista în cazul implementării unei strategii într-un anumit domeniu sau minimalizarea efectelor negative propagate cumulativ în lanţ sau optimizarea relaţiei efecte pozitive sau efecte negative. Principiile care vor ghida activitatea sunt:  asigurarea egalităţii de tratament  accesibilitatea prin prisma suportabilității serviciilor  asigurarea unui regim de funcționare continuu  asigurarea unei autonomii financiare  transparența operațiunilor organizatorice și comerciale Pentru a îmbunătăți activitătatea operaționale eforturile Întreprinderii trebuie să fie orientate spre eficientizarea activității operaționale : 1) management strategic și organizațional, 2) management operațional, 3) marketing și relații cu consumatorii, 4) management financiar. 46

Procesul de îmbunătățire a calității serviciului revine în mare parte personalului întreprinderii care implică inițierea și abordarea unor măsuri de îmbunătățire curente: Modernizarea și extinderea activității implică consolidarea și concentrarea eforturilor factorilor de decizie din cadrul întreprinderii pentru: 1) modernizarea și extinderea serviciului curent. 2) crearea și dezvoltarea unor servicii noi. Au fost trasate principalele direcții de îmbunătățire a activității întreprinderii:  Îmbunătățirea activității operaționale,  Modernizarea și extinderea activității, pe fiecare fiind propuse inițiative de îmbunătățire. Pentru a îmbunătăți activitățile operaționale și pentru modernizarea și extinderea activității au fost implimentate unele cerințe care trebuie să fie urmate. Pentru îmbunătățirea activității strategice și organizaționale au fost efectuate unele lucrării cum ar fi : 1. Elaborarea unui plan strategic de dezvoltare a întreprinderii 2. Elaborarea unei liste cu obiective 3. Elaborarea unui Plan investițional 4. Analiza eficienței investițiilor în baza indicatorilor prestabiliți 5. Perfecționarea rapoartelor economice consolidate pentru întreprindere 6. Automatizarea proceselor de prelucrare a datelor. 7. Automatizarea secțiilor prin sisteme informaționale prin internet 8. Analiza eficienței resurselor umane prin elaborarea indicatorilor de eficiență, estimarea și controlul acestora 9. Organizarea instruirilor sistematice și planificate în securitatea muncii Pentru îmbunătățirea marketing-ului și relațiilor cu consumatorii : 1. Organizarea unei campanii de încheiere/reîncheiere a contractelor de prestare a serviciilor cu consumatorii 2. Întocmirea planului de facturare şi încasare a serviciilor de arendă sau cumpărare 3. Crearea unui centru unic de deservire a consumatorilor 4. Crearea unui call center (centru de apeluri telefonice) 47

5. Amenajarea unui panou informativ 6. Crearea unui web-site corporativ al operatorilor Pentru îmbunătățirea managementului financiar: 1. Formarea procedurilor interne de planificare, bugetare și control 2. Optimizarea procesului de bugetare a activităților operaționale și investiționale 3. Instruirea personalului din cadrul departamentului financiar în utilizarea sistemelor contabile integrate 4. Automatizarea integrală a proceselor de prelucrare și procesare a datelor Acțiunile propuse pentru îmbunătățirea activității operaționale trebuie sa fie implementate de către angajații Întreprinderii. Acțiunile propuse pentru aceasta sunt : extinderea și modernizarea activității întreprinderii au un caracter mult mai complex, în mare parte, implicarea unor specialiști externi.

48

Concluzii 1. Un rol important în asigurarea dezvoltării economice a IMM , stabilităţii ei, creşterii mobilităţii şi adaptabilităţii economiei naţionale la condiţiile modificatoare de ordin intern şi extern. Reprezintă un factor de diversificare a economiei. 2. Prezenţa unui sector ÎMM bine dezvoltat în cadrul economiei are o importanță majoră în condiţiile reformării structurale a economiei şi creşterii şomajului, fenomene ce însoţesc acest proces. 3. În ţările dezvoltate din punct de vedere economic, sectorul ÎMM-lor este considerat promotor al dezvoltării economice datorită

avantajelor pe care le oferă, demonstrând o dezvoltare

accelerată mai ales în domeniul serviciilor şi a producerii mărfurilor de larg consum. 4.

ÎMM sunt mai schimbătoare reacţionând mai rapid la schimbările mediului de afaceri şi la cerinţele pe pieţă.

5. Investiţiile în ÎMM aduc profitri mai mari decât investiţiile în întreprinderi mari. De acestea populația beneficiază din plin de serviciile ÎMM şi într-un fel sunt dependente de ele. 6. ÎMM sunt orientate spre satisfacerea necesităţilor pieţei locale şi utilizează resursele şi forţa de muncă locală, având o contribuţiemajoră în soluţionarea problemelor sociale.

7. Întreprinderile mici și mijlocii permanent se ciocnesc cu greutăţi în perioada demarajului şi creşterii extensive. Pentru o afacere mică este deosebit de important ajutorul financiar extern, serviciile de identificare ale partenerilor şi de stabilire a relaţiilor reciproce, precum şi asigurarea echilibrului necesar între datorii şi capitalul statutar. În acest sens, un rol important îi revine statului. Modalităţile de susţinere de către stat a IMM-urilor diferă de la stat la stat, dar cele mai frecvente sunt acordarea facilităţilor fiscale, derularea programelor inovaţionale etc. 8. După efectuаreа unei аnаlize а rezultаtului din аctivitаteа operаționаlă lа entitаte, observăm că intreprindereа dаtа а аvut venituri de 136 912, 76 lei. Cheltuielile totаle fiind de 114 197 lei și аre rofit de 22 716 lei. 9. Dаcă ne bаzăm pe fаptul că аgențiа ExPrime este o compаnie nou fondаtă , nu putem fаce o аnаliză vаstă а situаției finаnciаr- economică. Аstfel toаte dаtele prezentаte cît în аcest tаbel, аtît și cele prezentаte аnterior, sunt dаte de аnul curent.Rentаbilitаteа cаpitаlului este indicаtorul cаre reflect cel mаi exаct situаțiа finаnciаră, cum se poаte observа din tаbel, rentаbilitаteа cаpitаlului propriu îl constituie 89,60 %

49

10. În urma аnаlizeisistemuluifinаnciаr- economicаcompаnieiExPrime, putemmenționаfаptul că, compаniаesterecentfondаtă

șiseimpunecuoinfluență

minoră

pepiаțаnаționаlă,

totuși

îndecursulаcestuiаn, аgențiаа înregistrаtprofit, cerezultă că vectorulcompаnieiesteunulcorect. 11. Referitor la situația pandemiologică din țară putem concluziona că întreprinderea data se va menține pe piaața Republicii Moldova datorită statului.

50

Bibliografie Acte normative:

1. Legea privind susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii nr.206- XVI din 7 iulie 2016.

2. Programul de stat de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2009-2011.

3. Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992. Cărți:

4. Ciloci R., Chişlari E., Coban M., Gorobievschi S.Organizarea şi gestionarea businessului propriu, Editura „Tehnica-Info”, Chişinău, 2004.

5. Gorobievschi S.Antreprenoriatul aspecte fundamentale manageriale, Editura „TehnicaInfo”, Chişinău, 2009.

6. Solcan A.Bazele antreprenoriatului. Iniţierea unei mici afaceri, Editura ASEM, Chişinău, 2006.

7. Solcan A.Managementul micului business Editura ASEM, Chişinău, 2001. 8. Legea privind susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii nr.206-XVI din 07.07.2006.

9. Date statistice privind activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii în R. Moldova//www.statistica.md.

10. Kuratko D. Entrepreneurship: Theory, Process, Practice. 8e, South-Western, 2009. 11. Nicolescu Ov. Managementul întreprinderilor mici şi mijlocii. Bucureşti: Editura Economică, 2001.

12. Oprescu T. Întreprinderile mici şi mijlocii. IDCM, Bucureşti, 2/1992. 13. Solcan A. Bazele antreprenoriatului: Iniţierea unei afaceri mici. Chişinău, 2006 Surse electronice:

14. http://dspace.usarb.md:8080/jspui/bitstream/123456789/2332/1/Dumbraveanu_L_dezv_intr epr.pdf?fbclid=IwAR2xXRw-PiB8P7S1ybf9rzEgkfqybinVK3WCPaCtesaaOeKHBIGVfWQBdA

51

15. http://steconomiceuoradea.ro/anale/volume/2006/management-si-marketing/39.pdf? fbclid=IwAR3unwFrp9nNdk6489zL9juoikCfZgi5ncm9VHZY1_EpZcyxETCr9xLNPm8

16. http://www.antreprenor.su/2012/03/intreprinderile-mici-si-mijlocii-imm.html? fbclid=IwAR16AtLECYhaUYtdC8STcpcsK1V5bYe3oSwO3EDqyvUWJg3xFeg84noX5X o

17. https://caam.utm.md/wp-content/uploads/sites/23/2019/01/ANTREPRENORIAT_c3.pdf? fbclid=IwAR0g6viF2QI6wSF2qyn1Ots9TVMBjjFjM-eeAtnJ78UUlf8BP0Ydznk-Ed0

18. https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6408 19. https://ceda.md/wp-content/uploads/2018/03/SUGESTII-PENTRU-PROIECTAREALEC__IILOR.pdf?fbclid=IwAR3leFRdzdMzMCjsLJUvSJEZmMELTA0Q8W8eVeA1BINRZ3sPE3U27Am90s

20. https://www.infodebit.md/?info_biz=1&idnp=1019600017098

52