Testul MMSE [PDF]

Zitiervorschau

Testul MMSE (Mini Mental State Examination) Testul MMSE (Mini Mental State Examination) (M. F. Folstein 1975, GRECO-Grupul de Cercetări si de Evaluări Cognitive) Durata testului: 10 minute. Interpretare: de către examinator (în acest sens, este necesară o pregătire de specialitate). Indicații principale: evaluarea funcției cognitive. Testul MMSE este probabil cel mai folosit instrument pe plan mondial pentru evaluarea funcției cognitive. S-a scris mult despre MMSE si au fost perfecționate variante ale sale, ca de exemplu MMSE standardizat (SMMSE) si MMSE modificat (MMMSE sau 3MSE). Testul s-a dovedit util în diagnosticul precoce al bolii Alzheimer, în asociere cu un test de fluentă verbală; în același timp, au fost stabilite si limitele sale ca test de screening. Așezați pacientul într-o poziție comodă si stabiliți o bună comunicare. Puneți întrebările în ordinea prezentată. Acordați câte un punct pentru fiecare răspuns corect. Scorul maxim posibil este de 30. ,,Am să vă pun câteva întrebări pentru a aprecia cum funcționează memoria dumneavoastră. Unele sunt foarte simple, altele mai puțin. Încercați să răspundeți cât de bine puteți.” • Orientare În ce dată suntem astăzi ? Dacă răspunsul este incorect sau incomplet puneți întrebările de mai jos în ordinea specificată: 1) În ce an suntem ?  2) În ce anotimp ?  3) În ce lună ?  4) În ce dată ?  5) În ce zi a săptămânii suntem ?  ,,Acum vreau sa vă pun câteva întrebări despre locul în care ne aflăm:” 6) Care este numele spitalului în care vă aflați (sau adresa medicului) ? 7) În ce oraș ne aflăm ? 8) Care este numele județului în care este acest oraș ? 9) În ce regiune suntem ?  10) La ce etaj ne aflăm ?

  



• Memorie imediată Întrebați pacientul dacă vă permite să-i testați memoria. Apoi rostiți tare si clar numele a trei obiecte, fără vreo legătură între ele, cu pauze de câte o secunda între ele. Cereți pacientului să le repete pe toate trei. Notați cu 1 punct fiecare cuvânt corect repetat; scorul se calculează în funcție de prima încercare de a le repeta (0-3), dar dacă nu reușește de prima dată, reluați testarea până când pacientul repeta toate trei cuvintele (încercați de maxim 5 ori). Dacă pacientul nu le poate învăța pe toate, memoria imediată nu poate fi evaluată corespunzător. ,,Am să vă spun trei cuvinte. As dori să mi le repetați si să încercați să le rețineți deoarece vă voi cere în curând să mi le spuneți din nou:” 11) Țigara  12) Floare  13) Usa 

• Atenție si calcul mental Pacientul trebuie să scadă din 7 în 7 pornind de la 100 si să se oprească după 5 scăderi. Notați cu 1 punct fiecare scădere corectă; dacă greșește întrebați “sunteți sigur?”, iar dacă răspunsul este corect acordați punctul: 14) 100 – 7  15) 93 – 7  16) 86 – 7  17) 79 – 7  18) 72 – 7  • Memorie pe termen scurt ,,Vă amintiți cele trei cuvinte pe care le-ați repetat puțin mai devreme?” Notați cu 1 punct fiecare cuvânt repetat: 19) Țigara  20) Floare  21) Ușa  • Limbaj Notați cu un punct fiecare răspuns corect: Denumire: 22) Arătați pacientului un creion. Ce reprezintă acest obiect ? 23) Arătați pacientului un ceas. Ce reprezintă acest obiect ? 24) Arătați pacientului dispozitivul de prindere al ceasului (curea sau brățara). Ce reprezintă acest obiect?

  

Înțelegere unei comenzi: cereți pacientului executarea unei comenzi triple. Notați cu un punct executarea corectă a fiecărei comenzi în parte. 25) Luați această foaie de hârtie în mâna dreapta,  26) Îndoiți-o în doua cu ambele mâini  27)Dați-mi hârtia cu mana dreapta  Citire: arătați pacientului o foaie de hârtie pe care scrieți cu litere mari ,,Închideți ochii”. Cereții să citească si să facă ceea ce este scris pe foaie. Notați cu un punct executarea corectă a ordinului. 28) Faceți ceea ce scrie pe această foaie.  Scriere: cereți pacientului să scrie o propoziție. Nu-i dictați propoziția, pacientul trebuie să o scrie spontan. Notați cu 1 punct o propoziție care conține un predicat si un subiect, corectă din punct de vedere semantic, indiferent de gramatică sau ortografie. 29) Scrieți-mi o propoziție, ceea ce vreți, dar să fie o propoziție întreagă.  Copiere: arătați pacientului o foaie de hârtie pe care sunt desenate două pentagoane care se intersectează, fiecare având laturile de aproximativ 2,5 cm si întrebați-l: ,,Puteți reproduce acest desen?” Notați cu 1 punct dacă toate cele 10 unghiuri sunt reprezentate si cele două figuri se intersectează corect. Tremurăturile si rotația figurilor vor fi ignorate. 30) Copiați acest desen pe aceasta foaie

Avantaje și dezavantaje Unul dintre instrumentele cele mai utilizate pe scara larga este MMSE fiind este conceput in principal pentru a testa funcția cognitiva globala. A fost introdus de Marshall Folstein si colegii săi in 1975. Acest instrument de screening este format din 30 întrebări cuprinzând evaluarea prin subscalele de orientare, reamintirea cuvintelor, atenție, calcul, abilitați lingvistice si abilitați vizuospatiale. Poate fi utilizat pentru a detecta deteriorarea cognitiva, pentru a estima severitatea tulburărilor cognitive, la un moment dat in timp, pentru a urma cursul modificărilor cognitive la un individ de-a lungul timpului, precum si pentru a documenta răspunsul individual la tratament. Este folosit cel mai des pentru a evalua adulți in vârsta pentru delir sau dementa. De la crearea sa in 1975, MMSE a fost validat si utilizat pe scara larga in practica, in clinica si in cercetare. Scorul unui pacient la MMSE trebuie sa fie interpretat in funcție de vârsta lui si nivelul educațional. întrucât punctajul mediu este de 29 la persoane cu vârsta cuprinsa intre 18-24 de ani, este de 25 pentru cei care sunt de 80 de ani sau mai in vârsta. Media este 22 pentru persoanele cu studii de clasa a patra si mai puțin, 26 pentru persoanele care au finalizat clasa a 8-a si 29 pentru persoanele absolvente de liceu sau facultate. Punctajul maxim este de 30. Un scor de 23 sau mai mic este un indicator de tulburări cognitive. Ca regula, scoruri de 20 sau mai mici indica delir, dementa, schizofrenie sau o tulburare de dispoziție. MMSE durează doar 5-10 minute pentru a se administra si este, prin urmare, practic fa fie utilizat in mod repetat. De la publicarea MMSE, cercetările au sugerat ca pacienții cu dementa corticala, precum Alzheimer, afișează deprecieri diferențiale la testele de memorie si limbaj, in timp ce pacienții cu dementa subcorticala, cum ar fi dementa vasculara asociata cu alterare periventriculara sau a substanței albe produc o mai mare depreciere la testele de funcții executive, motorii sau de vizuoconstructie. Cu toate acestea, in ciuda popularității MMSE, relativ puține studii au examinat utilitatea clinica dincolo de utilizarea punctajului pentru a identifica persoanele cu dementa. Scorurile pot fi influențate de nivelul educațional de baza, barierele lingvistice si culturale, astfel, pacienții cu niveluri mai scăzute de educație pot fi clasificați in mod greșit cu dementa, iar cei cu niveluri mai ridicate pot rămâne neidentificați. Cu toate acestea, este un test de screening si nu este menit sa înlocuiască o investigații diagnostice temeinice inclusiv evaluarea neuropsihologica. AVANTAJE 

Rapid si ușor de administrat.



Testul este utilizat pe scara larga si este bine-cunoscut de mulți, inclusiv medici, companii de asigurare, instituții guvernamentale etc



De obicei, scorul MMSE al pacientului cu Alzheimer scade cu 3-4 puncte pe an, fără tratament si este un instrument util pentru acești pacienți.

DEZAVANTAJE  



Instrumentul se bazează foarte mult pe răspunsurile verbale, citire si scriere. Pacienții cu deficiente de auz, vedere, care sunt intubați, au alfabetizare scăzut, cei cu alte tulburări de comunicare pot efectua o performanta slaba chiar si când funcțiile cognitive sunt intacte. Are bias cultural, de gen si educațional care ar putea avea un impact la scorare.



Disfuncții cognitiva executiva este de obicei prima arie de tulburări cognitive, iar aceste probleme pot preceda tulburările de memorie in dementa. Persoanele cu disfuncții executive pot avea un scor normal la MMSE, dar cu limitări funcționale severe.



Utilizarea repetata pe aceiași pacienți poate produce efect de practica asupra scorurilor. in funcție de interesul pacientului, unii pot sa exerseze acasă întrebările



In Oxford Vascular Study pe 413 pacienți, Montreal Cognitive Assessment a identificat substanțial mai multe anomalii după accidentul ischemic tranzitoriu si accident vascular cerebral si in domenii neevaluate de MMSE, inclusiv funcțiile executive. La pacienții cu Parkinson, mai mult de jumătate din cei cu scor normal la MMSE si scor anormal la MoCA au avut corelație buna cu testele neuropsihologice aprofundate. [1]



MMSE nu a putut identifica disfuncțiile cognitive apărute la pacienții cu gliom suprasenzorial care au urmat radioterapie. Sensibilitatea sa la pacienții cu tumori cerebrale este extrem de redusa . [2]



Un studiu care a evaluat neurotoxicitatea unui inhibitor mitotic a utilizat MMSE si un scurt test al funcției memoriei. Scorul MMSE nu s-a schimbat deloc pe parcursul studiului, dar a existat o modificare semnificativa (atât clinica si statistica), la funcția memoriei după fiecare perfuzie. in cazul in care MMSE ar fi fost utilizat singur, autorii ar fi ajuns la concluzii eronate si eventual periculoase, concluzionând ca substanța activa nu ar fi avut efecte secundare neurotoxice. Modificările in studiile clinice farmaceutice sunt de o mare importanta pentru pacienți si pentru companiile farmaceutice care doresc sa demonstreze beneficiul unui medicament pentru a obține aprobarea US Food and Drug Administration(FDA) sau European Medicines Agency(EMEA). Astfel, riscurile versus beneficiile diferitelor tratamente asupra funcției cognitive, in special cele care nu alterează in mod semnificativ supraviețuirea sau timpul pana la progresia bolii, nu pot fi determinate cu MMSE. [3]

1.Pendlebury, S.T., Cuthbertson, F.C., Welch, S.J., Mehta, Z., Rothwell, PM.(2010). Underestimation of cognitive impairment by Mini-Mental State Examination versus the Montreal Cognitive Assessment in patients with transient ischemic attack and stroke: a population-based study., Stroke, 41(6) 2. Brown, P.D. et.al.(2003). Effects of Radiotherapy on Cognitive Function in Patients With LowGrade Glioma Measured by the Folstein Mini-Mental State Examination, Journal of Clinical Oncology, (5): 966.

3. Meyers, C., Wefel, J.S.(2003). The Use of the Mini-Mental State Examination to Assess Cognitive Functioning in Cancer Trials: No Ifs, Ands, Buts, or Sensitivity, Journal of Clinical Oncology, 19(21)