Testul 5 [PDF]

Zitiervorschau

Testul 5 Subiectul I  1. În text, secvența „nu-mi găseam astâmpăr” are sensul: „eram neliniștit / agitat”. 2. Cinci oameni pleacă la pescuit: autorul, un sergent, doi soldați și sublocotenentul X. 3.  În cel de-al treilea paragraf al textului este descris un peisaj nocturn, fapt dedus din prezența lunii pe cer, precum și din cea a greierilor. 4. În ultimul paragraf, dezamăgirea sergentului este motivată de faptul că nu prinsese niciun pește: „Dar  când  trage  prostogolul  la  mal,  cherestegiul fluieră  a pagubă:  n-a  prins nimic”. 5. Din textul dat reiese că autorul este un visător. Această trăsătură se desprinde din secvența „Visam cu ochii deschiși”, care urmează unei lungi descrieri a peisajului nocturn, acompaniat de cântecul greierilor. El își imagina că, demult, acest sunet fusese primul care se ridicase dinspre planeta noastră către restul Universului. B. Este un adevăr universal acceptat faptul că starea interioară influențează puternic modul de percepție a lumii de către fiecare dintre noi. În timp ce o dispoziție senină facilitează apariția unor perspective optimiste și a deschiderii către tot ceea ce este nou, o stare interioară negativă va avea efectul contrar. În primul rând, percepția este o realitate subiectivă, ea aparținând fiecărui individ în parte. Din această cauză, ea va depinde în primul rând de starea și preferințele noastre, și nu de obiectul perceput într-un anume fel. Astfel, privind un trandafir frumos și parfumat, o persoană alergică sau tristă nu va avea o reacție pozitivă. În al doilea rând, acest subiectivism asigură și trecerea peste perioade și realități mai puțin plăcute, în condițiile în care starea noastră interioară este una bună. Astfel, cu resursele noastre interioare, putem transforma o realitate dificilă, aparent insurmontabilă, într-o situație temporară, în care se întrevăd, poate, chiar oportunități de dezvoltare.

În concluzie, starea interioară a fiecăruia dintre noi influențează masiv modul în care percepem lumea. Oricât de frumos ar fi mediul din jurul nostru și oricât de prietenoși ar fi oamenii, noi nu ne vom putea bucura de toate acestea în lipsa unei stări interioare echilibrate. În același timp, chiar dacă suntem înconjurați de realități mai puțin prietenoase, o stare pozitivă ne va ajuta să le suportăm cu mai mare ușurință. Subiectul II În versurile poeziei „Lucruri suntem”, Lucian Blaga analizează dragostea în contextul limitărilor impuse de natura umană. Pentru a evidenția această idee, el utilizează o varietate de figuri de stil, dintre care se remarcă în mod special repetiția („Lucruri suntem printre lucruri”) și inversiunea („Aproape suflete suntem, noi doi”), cele două evidențiind primatul materiei asupra spiritului în alcătuirea ființei umane. Pe lângă cele două figuri de stil, în text mai întâlnim comparații („gânduri ca pietrele”), un epitet și metafore („drumul norilor e prea mare”).