Testul Arborelui 9738595800 [PDF]

Zitiervorschau

r8 I

J

IlJ

J

I

I

, Karl Koch

Ediţia originală a apărut în limba germană cu titlul

DER BAUMTEST, Verlag Hans Hubcr, Bem

Această lucrare este traducerea versiunii franceze apru-u1:e în 1978 la

Editest, Bruxelles Copyright pentru ediţia în limba română 2002, Editura Profex, Timişoara

~J

TESTUL ARBORELUI

ISBN ~5958-0-0

,IJ

1 -

Diagnosticul psihologic cu ajutorul testului arborelui

I-r

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României KOCH, KARL

Testul arborelui: diagnosticul psihologic cu ajutorul testului arborelui / Karl Koch. - Timişoara: Profex, 2002 p. ~cm. Bibliogr. Index. ISBN 973-85958-0-0 159.923.3 159.9.072

Traducere din limba francezA Sorinel MOCANU

PROFEX Str. Lidia, 3/2, 1900-Timişoara

"..-

CUVÂNT ÎNAINTE Secolul :xx ne-a lăsat moştenire, pe lângă succese formidabile în domeniul ştiinţelor fizIce - cu consecinţe ambigui asupra istoriei omenirii - şi realizări cu totul deosebite în aria "ştiinţelor umane", între care menţionăm acum psihologia. Mai ales studierea din nenumărate incidenţe a psihismului persoanei umane, a "personalităţii" - normale, anormale sau excepţionale - rămâne o moştenire ce se cere cultivată cu grijă şi respect. Probele sau ;,testele" proiective, ce dezvăluie variate aspecte ale individului uman, atât din perspectivă structural-biografică cât şi situaţională, reprezintă un tezaur ce nu poate dispărea şi pretinde o articulare cât mai coerentă cu tendinţele ultimilor ani, care pun accentul pe utilizarea interviurilor şi chestionarelor. Alături de probe precum cele iniţiate şi consacrate de Rorschach, Szondi, Murmy (T. A. T.), Liischer, sau Rosenzweig, testul arborelui, al omului şi al familiei reprezintă nucleul puternic al acestei excepţionale metode de investigare a sufletului omenesc. Se consideră că forţa simbolică extraordinară a crucii constă în aceea că ea schiţea7...ă forma corpului omenesc încremenită în transcendenţă. Dar şi pomul are verticalitatea omului, aşezat cu picioarele pe pământ şi având capul plasat spre cer. Simbolismul pomului e extrem de complex şi prezent în toate culturile import'lnte, fiind - aşa cum o demonstrează Eliade - principala epifanie a "axei lumii". Pomul are legătură cu pământul, iar prin rădăcinile sale cu subpământurile, ceea ce în simbolism uman poate însemna inconştientul. El e plasat în mijlocul unei lumi cu care se relaţionează, se îndreaptă spre înnalturi, creşte prin trunchiul său ce poate fi marcat de scorburi (= psihotraume ontogenetice), are ramuri, frunze, flori, sau fructe, poate fi real sau imaginar etc.

.~ ,;J

- -- -

-6-

,U

I:J I ,J I '-

L!

Testul arborelui a fost conceput de psihologii elveţieni, tratatul de bază fiind publicat de Karl Koch în 1949. Manualul lui Koch rămâne baza pentru oricine doreşte să se iniţieze în această probă, aşa de simplu de aplicat şi atât de complexă în semnificaţii şi interpretări posibile. De aceea, apariţia în limba română a tratatului princeps este de excepţională importanţă, atât pentru specialiştii psihologi cât şi pentru o largă arie de intelectuali. Evenimentul este cu atât mai semnificativ cu cât el marchează intenţia de publicare a principalelor manuale după care se poate învăţa probele psihologice proiective,fapt de care România a fost văduvită până în prezent. Cine se apleacă cu interes spre sondarea personalităţii altuia, are de parcurs o ucenicie deloc uşoară. Dar efortul merită să fie făcut, gândindu-ne că astfel aducem omagiu însăşi persoanei umane.

\

11 )

r

l1

~I

I

I lJ I

~I

Profuniv.dr. Mircea LĂZĂRESCU

CUVÂNT ÎNAINTE AL EDITORULUI Această primă

traducere românească integrală a Testului arhorelui, Karl Koch, este realizată după ediţia de limbă franceză apărută la Editurd Editest, din Bruxelles, şi reprezintă versiunea definitivă a cărţii. Dat fiind că în ·România nu a existat niciodată o editură dedicată instrumentelor psihologice, fapt ce a determinat permanente eforturi de improvizare din partea practicieni10r în domeniu, Editura Profex, din Timişoara, şi-a propus să înceapă această muncă de pionierat prin realizarea unor versiuni în limba română a câtorva din cele mai importante manuale utilizate în prezent în Occident, înlocuind astfel versiunile mai mult sau mai puţin trunchiate şi corecte care circulă în prezent pe piaţa românească, fără a putea fi denumite "manualul testului" . În acest sens, contractul realizat cu Editura Hans Huber, din Berna, una din cele mai prestigioase edituri de literatură şi instrumente psihologice din Europa, s-a materializat în această primă apariţie adresată exclusiv specialiştilor în domeniu. Valoarea acestui manual este dată de faptul că, deşi apărut pentru prima oară în 1949, completat de autor pe parcursul a trei ediţii ptOI

:;-S

~

~

~

~ ~ ~

~

:> I

:a

~.~

I.=1. i 1i:-ej

~.

~ ~

"Ei.! o

o

:i

•

]

OI

~

l ]~

S.-8 ~

.'~

:

~~ 8. . :~ .'" ~ ~ ~ ~ E

li! .~. . , . . ,.,. ~ "9:1

.§.

--s -8'..•

1l? .';;' g ~ ~ j.8 :fi... ]ll:fii j ~. 8 l]';;' - E ? ..-~ ,.,S :fi .~.~ .~.§ ~~ .[ >al;3·u:a,.,

'9:fi "Ei ;.:l

...:E -.Ei ,'" U

;

1l i:l

Jl

.~

~ 'i' 1:fi ~ ~ . ~ 1 'E8 E •;.. -o"" ~

.el

f..

~

I:j

!l

ij ~ .B. ~ '., e e :.ă

e

-

-

:E Iii !l ~

e

.

.

~

.a

~

ij 1;

~

J8.~g~~~~8JJ]~~~g~&8~a

'1:S

tr :Il cr

'6

8

il

j

z~

·i ~

•.

§ ';

~

s

-a ..Ei

l~ 8.

~~

5 ~

~ o

~~§

:1 I.l .....

:;;. ..... ~

a

'i

j

i, -i:; l.f

';;" el

.S

Jl:g;s .. . "" o

"'~!Il

lJ

~'5 -8... ~ ,.

o

..... , u

Î

8

00

>OI

c[

.!

.g~ el 8 '~]'

i

..

u

N

8

,.,

>al U

'1:

.g

&]~

~

i"' .

.... 1,0

~ ci.

i

~~

'1)"0

!~

10.-8

'~.~

~

~

,.,

.~

o..

!l

~~ ~ ') ~

~

.[

~

.~

.~

8

~

...

.~ -8 '·· .

Vârsta Debili %

-8

-9

-10

-11

-12

-13

-14

-15

-16

-17

29 (media)

46,0

57,0

50,0

57,0

55,0

.58,0

64,0

52,5

37,0

26,8

62,5

Muncitori specialişti avind 8 ani de

Legenda; Traseu ~u = normali; traseu pu.nctat Clase primare; S = clase secundare

~lmat:~:%' .· ~[~!rl (11l>dreapta) .

.

.

>

dimensiunii superioare (coroana) sau a celei inferioare (trunchi). Facem acest lucru conştienţi fiind de problemele aplicării grafologiei la rezultatele grupelor.

Accentuarea dimensiunii superioare. Accentuarea dimensiunii superioare trebuie apreciată cu oarecare reţinere Când înălţimea trunchiului este inferioară mediei înălţimii coroanei, fenomenul se apropie mai degrabă de formele primare rare şi, la o vârstă şcolară ulterioară, indică deja o oarecare întârziere. Accentuarea dimensiunii superioare vorbeşte grafologic în favoarea

f1 -105-

-104vivacităţii intelectuale şi spirituale, despre interesul pentru cosmic,

pentru supra-sensibil

şi

pentru idei.

Câteva semnificaţii particulare: Abandon în supra-sensibil Predominanţa intelectului.

Idealism.

Îi place să se refugieze în

ll.lll1ea dorinţelor. Nevoia de a se plIDe în valoare. Conştiinţă de sine. MâOOrie, trufie. Capabil de entuziasm. Zel, fanatism Pasionat (când ramurile stmt sub fonnă de flăcări).

hazarda, totuşi, să dăm aici interpretări grafologice uzuale: în ciuda unui trunchi foarte lung - şi, în consecinţă, a unei accentuări a dimensiunii inferioare - un copil de şapte ani nu are deloc un anumit simţ al realităţii, aşa cum o admite grafologia în cazul scrisului. Tehnic votbind, raporturile sunt de altfel diferite: în scris, o prelungire inferioară corespunde unei mişcări în jos şi este percepută ca atare~ dar trunchiul atborelui nu este perceput "în jos" decât într-un mod reIativ~ mişcarea sa merge îri direcţia de creştere, adică în sus. Semnificaţiile grafologice ale cozilor literelor se pot transpune la fel de bine şi în cazul atborelui. Pentru prelungirile inferioare, respectiv, atunci când trunchiul este supradimensionat, ne putem limita la unnă10arele indicaţii:

Ambiţie.

Nebunia grandorii Lipsa sensului realităţii. Eventualitatea slăbirii elementului vital, instinctiv

Eficacitatea elementului instinctiv. Vivacitatea inconştientului Activitate orientată către ll.lll1ea

sexual

Receptivitate

Inspirat din domeniul inconştientului.

Caracter superficial. Versatilitate.

sensibilă.

Fig. IS.

Accentuarea dimensiunii superioare.

în anl.llllite cazuri de lungime exagerată a tnmchiului,

sentimentală

şi

afectivă

Conştiinţă psihologică deficitam.

Amorţire. inhibiţia dezvoltării

Imatur. regresiv. retardat. infantil. Fig. 16. Accentuarea dimensiunii inferioare.

indicele are tot un caracter regresiv.

Accentuarea dimensiunii inferioare. Accentuarea dimensiunii inferioare exprimă orientarea activităţii către lurilea fizică şi materială, eficacitatea elementelor instinctive şi inconştiente. Tendinţele practice ocupă primul plan. Nu ne vom

o simplă comparaţie a diferitelor vârste, şi în special o comparaţie intre clasele secundare şi cei din clasele a VII -a şi a VIII-a primare, dă rezultatele unnătoare: capacitatea mai mare de producţie mintală depinde de puterea de entuziasmare, de tendinţele idealiste şi chiar de un fel de vagabondaj spiritual şi de un imbold de irealism~ toate

IlI: J LJ

I

1 -j .1 1 ,J

:I ,1

.1

.J

-107-

-106acestea cu riscul de-a pierde pământul de sub picioare. Aici sunt amestecate totodată şi elemente pubertare. În această stare de dezechilibru, care se' manifestă prin accentuarea unilaterală a dimensiunii superioare, intră în joc în 'general o agitaţie marcată care, dacă se adaugă altor indici, poate semnifica vivacitatea. Agitaţia, mai ales sub forma sa motrice (mergând până la o risipă de mişcări), este caracteristică copilului mic. Acesta accentuează unilateral dimensiunea inferioară. Activitatea sa este mai imediată, mai naturală, mai vitală şi, mai ales, mai emoţională decât a şcolarului mai mare. Copilul mic este totodată mai natural, prizonier al inconştientului său. Apropierea între băieţi şi fete arată că acestea din unnă sunt mai emotive, mai puţin conştiente, mai puţin aventuroase mintal, mai puţin depărtate de origine decât băieţii. Nu facem altceva decât să confirmăm ceea ce deja ştim. Singurul fapt interesant: raporturile referitoare la mărime, deşi puţin accesibile unei traduceri în termeni de conştiinţă, oferă diferenţe în cadrul ambelor sexe; de altfel, ele sunt susceptibile de-a furniza şi alte indicaţii psihologice. Raporturile trunchi coroană la debili sunt ilustrate prin graficul .VIll. Cu o linie mai subţire am trasat curba comparaţi ei cu copiii din şcoala primară normală. Până la treisprezece ani, debilul prezintă o dezvoltare care nu diferă de cea a nonnalului, abstracţie fAcând de diferenţa de la partea superioară, dej~ interpretată. După treisprezece ani, aceştia rămân fixaţi la nivelul deja atins; nu ajung la gradul de conştiinţă al celor din clasele primare mai mari, şi rămân firesc foarte departe de cei din clasele secundare. Debilul rămâne aproape în echilibru între extreme, la o înălţime constantă. Îi lipseşte neliniştea, şi o dată cu ea, şi vivacitatea şi fecunditatea spiritului. Căderea coloanei de la şaptesprezece ani seamănă în mod izbitor cu cea a fetelor din clasa a VllI-a primară. Să fie delăsare şcolară? Descurajare în faţa porţilor ce se deschid? Muncitorii specialişti post-şcolar rămân aproape de nivelul clasei a VIll-a primare, din rândurile căreia provin. Iar aici, fetele se situează dedesubtul băieţilor.

Coloana B a lucrătorilor comerciali corespunde destul de exact nivelului şcolii secundare în care erau odinioară. Se pare că nivelul atins se păstrează în următoarea perioadă de viaţă. Coloana C a copiilor de culoare corespunde destul de bine celei a băieţilor din clasa a II-a primară. După noi, aceşti tineri de culoare de cincisprezece ani şi jumătate sunt încă copii; indiferent cât de discutabilă ar fi această comparaţie, este adevărat că imaginea nu este

prea rea.

Faptul că un indice izolat ne face astfel să cunoaştem aspecte psihologice de grup interesante incită la studierea şi a altor grupe în aceeaşi manieră. Lărgimea

coroanei.

Primul lucru interesant este să vedem dacă cele două jumătăţi dreaptă şi stângă - ale coroanei sunt egale, sau dacă există o deplasare laterală. Tabelul D reprezintă mărimile ordonate în quartile. Raportul valorilor centrale ale semi-coroanei stângi şi drepte rămân constante la toate vârstele şi se situează la 10/11,3, respectiv, jumătatea dreaptă este de 1,13 ori mai mare decât cea stângă. Această constantă arată că indicele nu se pretează la o gradare pe vârste.

Raportul între

lărgimea şi înălţimea

coroanei.

Tabelul E arată fără echivoc că acest raport, cu mici osci1aţii, este în medie de 10 : 7; altfel spus, înălţimea coroanei este 0,7 în raport cu lărgimea. Acest raport rămâne destul de constant

-108-

-109-

VIII. Suma coejicienţi/or:

Înălţimea coroanei

Întllţimea coroanei

Întllţimea trunchiului

în procente.

IX. Suma coejicienţilor Înălţimea trunchiului

fnprocente

A= Muncitori specialişti; B = Lucrtltori comerciali; C= Copii de culoare, elevi la o şcoală misionară din (Rhodesia de Sud)

mai decât

r

-111-

-110-

rrabelul E. RapoItullărgimii coroanei cu înălţimea sa. TabelulD. Semi-~8 > %

secundari

I Clase

2

3

4

5

6

7

8

Vârsta

6-7

-8

-9

-10

- II

-12

-13

-14

-15

-14

-15

-16

BAieţi%

26,2

43,4

19,8

9,2

5,8

19,2

0,0

4,4

11,0

9,6

3,8

10,4

Fete %

23,5

25,1

18,4

17,6

8,3

11,6

0,9

2,6

8,4

1,8

1,0

0,8

Total %

24,8

34,2

19, 1

13,4

7,1

15,4

0,5

3,5

9,7

5,7

2,4

5,6

l-.

2

100

90

-8

-9

-10

-11

-12

-13

Debili %

10,0

10,8

15,2

7,6

9,0

5,2

Luctltori

Muncitori sPCCia.li4ti

având 8 ani de

~alA primară

15-16

Vârsta

17-19

-14

-15

-16

-17

29 (media)

0,0

4,8

5,2

9,8

7,2

80

70

Copii de culoare, elevi ai unei ~li misionare

%

19-32

15,5 (in medie)

9,0

15,0

40

Şcoala primară

Şcoala

secundari

I Vârsbl

6-7

-8

2

3

4

.5

6

7

8

-9

-10

-11

-12

-13

-14

-15

-14

-15

-16

46,0

46,0

2

3

BAieţi%

20,6

21,3

14,3

28,6

.50,0

31,8

64,0

64,0

53,0

63,0

Fete %

36,5

32,0

26,2

33,5

43,5

38,0

60,0

50,0

81,0

43,1

42,0

43,0

Total %

28,6

26,7

20,2

31,0

46,7

35,0

62,0

57,0

67,0

53,0

44,0

44,5

Deb.lmbec.

Vârsta Debili %

-8

-9

-10

-11

-12

-13

-14

-15

-16

-17

29 (media)

4,3

12,2

16,4

12,2

9,8

21,5

12,4

17,0

27,5

22,0

37,5

MlUlcitori specialişti

Lucrători

având 8 ani de ~ primară

comerciali

Vârsbl %

-

.• '»

·.· ••

... •.

~

.

1·.

i::-

....

Copii de culoare, elevi ai unei

15-16

17-19

+20

19-32

15,5 (mmedie)

41,5

30,3

44,0

52,0

0,0

şcoli

I

1···

..>

I

I

•

V

..

/ V/

L

Nr. 39

Clase

>

~ >.

50

Indice: Peisaj schiţat Grăd.

.

60

comerciali

+20

L

"';'9 -10 -11 -12-13 -14 -15-16 -17 I I I ;::---;.,--,... I T T 1

1-_

Deb. lmbec. Vârsta

Xlll. Peisaj schiţat

V

-

~ --.. ~

-

I

'1 " i--; _."'"-. . • . V 30 r--t--t---l---L-"' \ .. 20 ~..... . /' .~ -~-'~-··1~-··--t---ţ---L--J ~J.. "'" ,' 10 I

,-

L

L

o

.....

1

G.

misionare

legendă,

p. 74.

.- _.-

I

.'

1.

2.

3.

.I . I 4. 5. 6.

I

I

7.

8.P

1.

2.

---J

3.S

-282reprezintă

o imagine a lumii mai articulată ş i i mplică, în co nsecinţă, o mai mare diferenţiere; pe de altă parte, o dată cu instalarea pubert.ăţii şi a pre-pubertăţii, trebuie să se ţină cont de reactivarea regresiilor corespondente, care conduc la o descriere într-un fel mai largă, fără a se recădea, din acest motiv, în tabloul prea marcant al peisajului complex. Atunci când spaţiul de la 7 ani cunoa şte la şcolarii nonnali o creştere de 28% până la 67%, acest lucru co nţine o indicaţie a unui fenomen care apare şi mai evident Ia debili, care merg de la 4% până la 27,5% (diferenţierea lor rămâne astfel infe ri oară celei a normaIilor) şi ating maximullor acolo unde normalii se afl ă Ia nivelul lor aproape minim: diferenţierea psihică şi spirituală trebuie, după aceste date, să prezintă diferenţe considerabile. Faptul că elevii din ciclul secundar reacţionează într-o manieră mai ponderată decât elevii de clasele a VII-a şi a VIII-a se explică prin atitudinea într-un fel mai critică a elevului de ciclul secundar. El distinge deja mai bine între imaginar şi realitate. Ceea ce tocmai am spus, nu este în acord manifest cu ceea ce se petrece la imbecili, deoarece la ei se regăsesc în proporţie de 37,5% peisaje schiţate, dar ei nu sunt de loc diferiţi. Aici ar trebui mai degrabă să ne întrebăm dacă ei sunt capabili, da sau nu, să deseneze un peisaj complex adaptat la starea lor primitivă, ca şi cum ar trebui să se vadă în faptul de a desena un peisaj schiţat doar semnul neputinţei lor de a adăuga aici alte elemente. Se va obiecta, fără îndoială, că, în felul nostru, noi invocăm cifrele jenante în loc să ne aplecăm asupra lor. Dar, aşa cum, la răsăritul şi la apusul său, soar ele se găseşte la aceeaşi distanţă de orizont şi că orice poziţie, expri mată prin distanţe, nu semnifică întotdeauna acelaşi lucru, la fel este şi în cazurile în care indicele unui desen nu poate fi apreciat corect la normali şi la imbecili decât dacă ne plasăm în două puncte de vedere absolut diferite. Cei care şi-au încheiat şcolaritatea, ca şi adulţii, rămân la nivelul elevilor de ciclul secundar, adică, muncitori i specialişti prezintă un procentaj mai degrabă inferior celui care corespunde perioadei în care frecventau şcoala, în timp ce angajaţii din comerţ au mai degrabă

_~_.

____ r_

-283valori mai înalte: diferenţă cărei a nu trebuie să i se acorde o prea mare importanţă, deoarece frecvenţa este funcţie de numeroşi factori străini, cum ar fi, de exemplu, timpul. Populaţia de culoare nu se mulţumeşte I cu peisaje schiţate. Ei desenează doar peisaje complexe, cu o frecvenţă care ar corespunde celei a copiilor de Il ani. Peisajul complex este un indice care, la copiii mici, apare aproape cu aceeaşi frecvenţă ca şi simpla schiţare; la vârsta preşeolară, procentajul estc În jur de 25%; maximul estc : >&8 > H9;: ~lO: : ±" >rterbuch des deutschen Aberglaubens, Bd. 1, herausgegeben un1er besonderer Mitwirk\U1g von E. Hoffmann-Krayer \U1d Mitarbeit zahreicher Fachgcnosscn von Hans llăchtols-StAubli, I Berlin-Leipzig, 1927. Verlag Walter de Gruyter & Co, Berlin. Hiltbrunner H., Biiume, Arthemis-Verlag, Zorich. - JlUlg C. G., Der Geist des Mercurius, Eranos Jahrbuch, 1942, Rhein-Verlag, Z1lrich. - Koch Rudolf, Das Zeichenbuch (lucrare conţinând toate studiile asupra senmelor, modalitatea lor de utilizare în vremurile cele mai îndepărtate, la popoarele din antichitate, în creştinismul primitiv şi în evul mediu), Insel-Verlag, Leipzig, 1936. - Leuzinger Elsi, Bei den Negern des Westsudans, "Schweizer Jugend", Heft 46, 15 November, 1952. - Ulbker Fricdrich, Baumkultus, Reallexikon des klassichen Altertums, Leipzig-Berlin, 1914. - Melzer Friso, Der christliche Wortschatz der deutschen Sprache, Eine evangelische Darstelhmg, Verlag Ernst Kaufinann, LahrBaden, 1951. - Mircea Eliade, Psychologie et Histoire des Religions, Eranos-Jahrbuch, 1950, Rhein-Verlag, Z1lrich. - Pauly-Wissowa, Realencyclopiidie der klassischen Altertumswissenschajt, Bd. 3, Stuttgart, 1890. - Prieling Rudolf, Von Băumen, Brunnen und Steinen in den Erzy(jtergeschichten, Verlag Urschhaus Stut1gart, 1953. - PIZyluski J., Uhrsprung und Entwicklung des Kultes der Mutter G6ttin, Eranos-Jahrbuch, 1938, Rhein-Verlag, Z1lrich. - Reallexikon der indo-germanischen Altertumskunde, Bd. 2. Reallexikon der Vorgeschichte, Bd. 7, herausgegeben von Max Ebcrt, Berlin, 1926, Verlag Waher de Gruyter & Co. - Reallexikon der germanischen Altertumskunde, Bd. 1, herausgegeben von Johannes Hoops, Strassburg, Verlag I, Trubner, 1911-1913. Rissler-Storr, Die heilige Schfijt des Alten und des Neuen Bundes, Mathias-GrOnewaldVerlag, Mainz, 1934.

r

I

I

!

I '

ri r

I

1 [

(

I

I

I

'

I

~

-320de copaci

plăcuţi

Ia vedere şi bmri de mâncat, şi arborele vieţii fu mijlocul

grădinii, şi arborele cunoaşterii binelui şi mului. Un fluviu ieşea din Paradis pentru fi stropi ~ şi de acolo, se despUţea in patru braţe." (Ibid., IT, 910). "Şi Yahve Dumnezeu i-a dat omului Ul1llătoarea poruncA: ,,Poţi mânca din toţi copacii din grădină Dar din arborele cunoaşterii binelui şi mului nu vei mânca, căci in ziua in care vei mânca, vei muri cu siguranţă" (IbM., 1617). Scriptura se termină prin lni.