Sa Stam de Vorba Fara Catalog [PDF]

Zitiervorschau

MIRCEA SANTIMBREAI\U

SA STAM DE VORBA F'ARA CATALOG Fiqd biobibliografi

ci

de

Lucian Pricop

EDITURA CARTEX

2OOO

Coperta: Mdddlina Pricop Tehnoredact or: Ecaterina Pis ld.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a RomAniei

CUPRINS

SANrrnnnnnAI\U, MIRcaA

de vorbi flri catalog / Mircea S6ntimbreanu ; fiqd biobibliografici de Lucian Pricop. - Bucureqti : Cartex 2000, 201 8

Si stim

rsBN 978-973- I 04-807-9 Mircea Sdntimbreanu, Fig d biobibliograficd .......................... 7 I. Pricop, Lucian (ed.)

CuvAnt inainte

82 t. I 35.1

Penfu comenzi qi informafii,

vi rugim

sd ne

r. ToVfCIr: 021 1323.41.30; 021 1323.00.7 6

r Tol: 0745.069.898; 0729.951.763 r www. edituracartex.ro o e-mail: [email protected]

r

e-mail: [email protected]

o O.P.4, C.P. 184, Bucureqti

contacta[tla:

Convorbiri ..:.............................-..... .................... I 5 La inceprrt cdteva cuvinte despre cdt dtneazd o o16 de clasd. 17 ..................... 29 Disciplina 34 Autodisciplina - forma superioard a disciplinci ..:......:..... 38 Despre disciplina la leclie Disciplina pregdtirii temelor..................: .....:...... 47 55 Conhol qi autocontrol............... 51 Colegii noqtri ......... Cum s5 ne ajutdm colegii la invdflturd E grea

matematica?

Limba noastrd

74 80 ................,. 87

...........;............r............. .:...........-

pirinli

Respectul fa!6 de Despre respecful fafi de profesor Resp6ctarea bunului obqtesc

....,..".,.... recapitulare Desfre teze ............ Despre vacanld Onoarea detaqamentului Despre

Cdrli poqtale int6lnirea cu

qcoala

.... 109 ....... 118

.......125 ............. 128

,....i....ir.i..!ir.............,... 133 ..................;..i........,............. 135

,

cronometru

Contra Absenfi-prezen\i ..........

........i................. 138

t4t

Aajuta

Ajutooor!...

t44 ............;1.....

,,Vino, tez6, cu vitezd.'.

-

147

150 154 157 160

Puqtiule!

De ce nu cu post-scriptum?

A,B,C Poli opugi

163 166

IJn,,duooo

intAlniri gi reintdlniri Pornind de la trandafiri ............

159 172

Misura ...............:...

174

Fapte pioniereqti

'

...........

...........:::::::::::::::::::.::..:.. r77

Mircea SAntimbreanu Fign biobibliografici

Mircea SAntimbrean-u s-a n[scut pe data de 7 ianuarie 1,926 in comuna Bdifa, din judelul Hunedoara. A murit pe 20 august 1999 la BucureEti. A urmat qcoala primard la Ghelar, Velel qi Leqnid (1931-1935), apoi I iceul ortodox romdn,,Avram Iancu'o'

Fruntagii

180

Stelula Frumuselea oraqelor ............;...... Bunicii .!..........!..r.;. ...................

183

din Brad (1935-1943). Vine la Bucureqti gi se inscrie la Facultatea

185

1943, terminAnd-o in 1947, qi la Facultatea de Filo'sofie, pe care o urmeazi inffe 1944-1951.Este oprit ca asistent universitar ?ntre 1949-1951, dupd care devine profesor de liceu (1951-1966) qi qef de comisie la Consiliul Nalional al Pionierilor (1966-1969). Prima pozilie editoriald semnificativd este aceea de director al Editurii Albatros (1969-1970), unde revine in 1974. A ocupat, de asemenea, qi alte funclii in aparatul cultural central: director general al Centrului nalional al cinematografiei (1969-1972), director ?n Consiliul Culturii gi Educafiei Socialiste (197 2.197 4), secretar al Secliei de literatur[ pentru copii gi tineret din c{drul Uniunii Scriitorilor (din 1970). Debuteazi cu articole ;i proze scurte la Radio gi in presi (1951), iar editorial cu volumul de schile Cu SiJdrd ghiozdan (1956). Cele mai multe din volumele sale de schi,te qi povestiri investigheazi lumea ;colarilor: Sub tupd (1957), Micii na;tri prieteni Q958i), La teleJbn... teleJbnul! (1961), 32 de premianli (1962), Bdielelul de hdrtie (1963), Extemporale qi alte lucrdri scrise (1963), Ldngd groapa cufurnici (L964), Recrealia rnare

l:87

de Drept,

in

LA INCEPUT CATEVA CI.IVINTE DESPRE CAT DUREIZAO

oRA nn

-

cresA

Cdt dureazd o ord de clas[?

La aceastd intrebare nici nu se mai ridicd mdna. Fiecare Ecolar cunoaEte rdspunsul: 50 de minute! Precis 50 de minute, dup6 regulament, dupd ceasul qcolii ;i dupd orice ceas care merge bine. intr-adevir, atdt dtreazd o leclie din momentul in care asunat de intrare qi pdnd'ce sund de ieqire. $i dacd cineva ar rdspunde: 3.000 de secunde, rdspunsul ar fi qi mai precis, c6ci la o lecfie nicio secundd nu e de prisos, fiecare clipi igi are rostul ei. Fiindc6 ora de clas6 e o or[ de munc6, de incordare, de ofensivfl. Acesta e cuv0nful cel mai bun: o ord de atac.

Sub conducerea profesorului, clasa, asemenea unui detaqament aflat in 1upt6, inainteazdpe un anumit front, atacd qi cucetregte pozilie dup6 pozilie, consolideazS punctele cAqtigate, se apropie pas cu pas de fint6: cetatea qtiin{ei' $i dac[ vi se vorbeqte adesea de aceasti ,,cetateo'se intdmpli tocmai pentru cE nu existd qi nu va exista niciodatd o galerie secret[, o parold

magici de felul lui ,,Sesam, deschide-teo' sau weun covor fermecat care sd ne facd s[ aterizdm direct in curtea interioarl a acestei r8vnite cet6!i. Dimpotrivd, este vorba de o inaintare t'1

cel mai adesea inceat6, tn care fiecare ootd cucerit5 trebuie temeinic consolidatb spre a nu aluneca in jos, cine gtie cdnd, poate chiar cAnd !i-e lumea mai dragd. pe drumul acesta intortocheat ryi greu, lung qi nu intotdeauna perfect luminat, intreaga clasd iqi strdnge r6ndurile qi, m6nd in msnd cu profesorul * cdlduzd incercat[ -, suie irezistibil spre indllimi secundd de secundS, ori de ord, trimestre in qir, an de an. Bine, dar dacd e vorba de o inaintare de ani, 12 ani! - ar putea obiecta cineva din coada coloanei -, de ce sd rnisurXra timpul in secunde? De ce? Cel pulin din doud motive. intdi pentru cd exist6 cea mai intiml legiturd cu putinf[ ?ntre secunde si ore, mai ales la orele de clasi. $ti1i foarte bine cil adesea toat[ truda unei ore se cristalizeaz| in cele cAteva secunde in care se extrag regula, teorema, definilia etc. S[ri1i peste aceste secunde, qi ora va rlmdne ca un fiuct sec pe ramura trimestrului. Numai coaja. Pentru a pierde o ori nu e, aqadar, nici pe departe necie se pierzi toat6... ora. E un adevSr de care mul1i, risipind intr-un fel sau altul doar citeva minute la fiecare ori, iqi dau seama abiala sfdrqiful kimestmlui sau, ceea ce e qi mai r5u, abia...la

in banc[, cu m0inile la piept, nemiqcat, std un elev. Statuie. Deadat[ buzele statuii ?ncep sd se miqte. Capul se roteqte aproape imperceptibil spre st6nga, apoi spre dreapta. - Dupd mas5, latrei, meci cu a ;aptea... Cel din stanga, clXrit: - f)e ce la trei? Era vorba la patru... Cel din dreapta, mullumit: - in reguli, la trei! La trei, b[ie!i... Al doilea din dreapta, nrgfitor: - Latrei qi un sfert... Al doiiea din st6nga, ponrncitor: - Nu se poate! Altreilea din spate, tdios:

-

Ba se poate!

Al patrulea din fa[d,, sup[rat: - Sst! Fili atenfi [a leclie! Ce-i quEoteala asta? Dar sfatul lui e inghilit de valurile conversafiei, care in irceastd clip[ a cuprins gi pe al optulea din stAnga gi pe al zecelea din spate. Dup6 cfiteva minute, quEoteala se stinge. Dar

Eqti poate rnirat cdnd, pentru neatenlia cslui din ultima bancd, prirneqte obserualie, sd zicem, cel din prirna. Poate ili inchipui c[ de la catedrd nu se observS bine. Iati o ord de clasai:

liniqtea dureaz5 numai cAteva clipe. ,,Statuia" prinde iar momentul prielnic. Intoarce din nou qi, tot imperceptibil, capul: - in poarl[ \/a.sile, stoper Nicu... Virlurile incep din nou s5 ddnfuiasci in jurul ,,statuii". Cel din dleapta: * Si treac[ stoper Mielu. Nicu inter st6nga... Cel din spate: - Mielu n-are joc de cap! Al treilea din stAnga: - Iar Nicu n-are vitezd! Al cincilea din faf6: - Eu nu joc inter! Al optulea din spate: - $ri extretnS, ori nimic! - lsprdviti odat[! Nu suntefi deloc aten{i la leclii! -- Ei, ai vdz,at? Tu eqti vinovatul, izvorul...

l8

19

toamnS.

in al doilea rAnd, cronometrdm la clipi ora de clasi pentru secundele tale de neaten{ie nu r5mAn aproape niciodatb numai ale tale. in clasl nu eqti singur, aici se afli qi colegii de clas5, 30-40 de bdieli gi fete. Tu, cel turbulent, ai dintr-o dnt[ patru vecini, iar aceEtia, la r6ndul loE patru inmullit cu patru care se derarye*zd reciproc. Aici totul se ?nl5n{uie exaot ca vagoanele unei garrrituri de tren, si este limpecle cb dac6 un singur vagon deraiazd., s[ presupunem, aceasta se va resim]i qi

cI

asupra celorlalte...

Eu? * B[iatul iqi compune o figurd de martir. - Eu. care le spun tot timpul sd tacd din gur6?! Eu, care stau in bancd, cu m$inile la piept qi nemiEcat, ca o... statuie?

*

Neatenfia pornitb de la un elev cuprinde ?ncet-incet, ca intr-o plas[, intreaga clasb.

Pentru exemplificare s[ presupunem cd ne afldm in acest vorbim despre... - Vd rog, tovarige profesor... Popescu qi-a intins coatelii

Lrioment la lec{ie Ei pe banca mea,..

Vedefi? Chiar despre aceasta va ti vorba in lecfia noastrfl. Nu despre Popescu, fireqte, nici despre coatele lui, nici m6car

-

pozifia acestuia in bancd. Ci despre conditiile in cale trebuie sd se desfrqoare o lec{ie. O lec}ie decurge, adicd iqi are albia ei fireascd, de la izvor inspre vdrsare. Pe aceastd albie, cunoqtinlele alurecd firesc, 1ir[ vArtejuri, fbrd opriri neaqteptate sau revdrs5ri inutile... Si incepem, aqadar... - Vd rog, tovar5Ee profbsor, Ionescu mi-a luat guma... - Mda... Ionescu, tu nu ai propria ta gurn6? Vedefi dumneavoastrX, dragi qcolari, nici despre gum5 nu era vorba, dar Acum, cd s-a ridicat aceasti problemi, va trebui sd precizdm cd c de dorit cn fiecare elev sd-qi aibd guma sa... Dar s[ revenim clespre

O reguld de aur

Exist6, dup6 cum se qtie

-

qi pentru aceasta n-aveli dec6t

risfoili jurnalul de clas[ *, abateri fb!i$e, qi altele mai pu{in fr1iqe, de la o regulZ de aur a disciplinei qcolare, care este folosirea integrald a orei de clasi. Cu un singur cuvdnt, s5

abaterea se cheam5 chiul. Sunt unii care invoci ceasul, tramvaiul, farrnacia inchis6, caietul uitat, cheia ascunsd etc. etc. Scuzele lor nu p[cdlesc pe

nimeni qi nimeni nu s-a strdduit s5-i denumeasci altfei decAt chiulangii... Este adev[rat cd-i un chiul indirect, dacd ne putem exprima aga, un fel ascuns de a ciunti ora. il vezi pe bliatul acela cu uniforma dezordonati care, dupd 20 de minute de la inceperea orei, intrS in clas5 nrmegindu-qi SCUZA:

-

TovarSqe profesor,

vi

rog s6 mi iertafi cd am intdrziat,

dar... Sau ascultali scuza celui , la zece minute dup6 recrealia mare, se nipusteqte in clasd gi explici absolut nevinovat profesorului, care tocmai inchi sese catalogul: - Am fost s5 beau apd. - Bine, dar nu ti-a ajuns recrealia? - Ba da, tovar[Ee profesor, dar am aEteptat si mi se facfl sete.

Existd insl qi un fel mai direct prin care un elev ,,filrb'u

din or5. 20

la iecfia noastrS. Agadar, vorbeam despre... - V[ rog, tovardge profesor, Petrescu roade

capitul de la creion... - Da. E gi aceasta o problemS. Nu in directti legdtur5, ba chiar nici indirect[ cu cesa ce vorbeam, dar, dacd tot s-a ridicat, trebuie spus c[ nu e nici frumos, nici igienic sd rozi cap*tul creionului... Aqadar, despre ce vorbeam? - Despre Petrescu, tovarbqe profesor. - Nu. Mullumesc. Mi-am amintit. Spuneam cI pe firsul cunoqtinlelor firele se aduni ?n tdcere, sporesc zi de zi, *lipd de clip[, in fiecare lecfie. Imperceptibil poate, totqi. . . - Vi rog, tovariqe profesor, Niculescu md porecleryte... - Hm! Foarte riu. Poreclele nu sunt potrivite intre colegi, tlupl cum nu sunt potrivite in nicio fmprejurare. Desigur, lruteam precizaacest lucru altcAndva, nu aculn, in timpul lecliei rroastre, dar dacd s-a ridicat problema... - Vi rog, tovar6Ee profesor... Georgescu vrea s5 copieze problerna la matematici. .. 21

* latd c5 am inourcat firul lecfiei. Despre ce vorbeam, copii? A, da... despre atenlia risipitd de aceste reclamafii neserioase, total neserioase, mdrunte, copildreqti, fdr5 temei, care nu fac dec0t sd intr:erup6, sd foarfece, sd ciunteascd leclia, sX rSpeascd timpul tuturora, si impriqtie in zeci de cioburi energia profesorului qi a clasei intregi, ?ntr-un cuv6nt, sd iroseasci acest prelios mortar care leagd toate cunoqtinlele intr-o constmclie unitard: atenfia. Acesta a fost numai un exemplu. Dar c6!i dintre aceqtia nu mai sunt! Iatd elevul de serviciu care uitd sd se ?ngrijeascd de creti Ei profesonrl aEteapti p$ni ce sunt scotocite toate buzunarele qi ghiozdanele in cdutarea unui c[pefel de tibiqir-. Sau responsabilul cu materialul didactic care aduce harta, dar fbrd stativ. $i atunci un ciorchine de qcolari ingenioqi se caf6rd pe b6nci trdgdnd care incotro biatahafid in cflutarea unui cui uitat, a unui m6ner de fereastrd sau chiar - extrem[ solulie inspre clanla uqii. Sau tabla negtearsi, sau buretele uscat, sau guma ryi creionul uitate acas[, sau... atAtea gi atitea incidente care pot face ca prelioasele secunde ale lecliei si se scurgi precum frina dintr-un sac bine strdns la gurd, dar spart la fund...

titlul lecliei Ei acum, scos la tabl5, incearci si c6qtige tirnp ?n aryteptarea unei rninuni: poate ?i sul15 cineva, poate din strifundurile memoriei va lAqni o c$t cle micd scflnteie care sd lumineze fala unui cinci, poate se plictiseqte profesorul sau i se face mil[. " Ce leclie avem pentru ast[zi? se aude intrebarea profesorului. - N-am in{eles intrebarea, tovar6;e profesor. qcoaid fbrd sd qtie m[car

"

-

-

-_

Ce

titlu are leclia de azi?

Bdiatul priveqte cu nevinovdlie drept in ochii profesorului. Str:finge din pumni, tropiie, ofteazd. - Nu pot sra zic, tovar[qe profesor, e un nume ?ncurcat... - Despre Vasile Lupu, ii vine ?n ajutor examinatorul. -_ AEa am \,rut si spun qi eu! - !6qneqte bdiatul, zAmbind r:u aerul omului eare a avut un lapsus nea$teptat. - VorbeEte, ?l indeamnd profesorul de istorie. - Vl rog s[-mi puneli intrebiri, tovarlEe profesor, ingaimd i:1, scormonind cu privirea vreo figurl binevoitoare din clasd r:are s5-i sufle o dat5, un nume, md rog, o frAnturi de rispuns. - Unde a domnit Vasile Lupu?

- Mai puneli-mi o datd intrebarea, tovardqe profesor" N-am irrteles-o bine... $i, dupi ce intrebarea a fost repetatd, rdspunde cu falsd

RugAndu-vi s[ trecem peste tot c€ea ce este ridicol Ei c6teodatd de-a dreptul penibil in atitudinea lor, sd ne oprim asupra aspectului esenfial: timpul irosit. Iatd-l pe qmecher. A venit la

siguran![: - Vasile Lupu a domnit in... ah! - igi rostogoleqte desperat privirea in clasd * nu pot sd zic... imi std pe lirnbd... - $i cine era domn in Muntenia? - in Muntenia era domn, incepe el avAntat Ei se opreqte nrgitoq . . n-am inleles intrebarea, tovardqe profesor. . . Dar s[ curm6m aceastd jalnic[ examinare. Not[ tot nu tlirm, iar concluzia e clar[: atitudinea unor asemenea elevi e nu rrumai nedemn5, ci gi pdgubitoare. Ca ;i atitudinea elevului lirunzdrescu, d* altfel, pe care l-am putea scoate chiar acum la lcctie dac[... dacd n-ar fi o pierdere de timp. E drept, lirunzdrescu dd rispuns la orice intrebare. Dar pentru ca

22

!J

$i acum...

s5 iasfl la

leclie...

Fireqte, examinarea propusd in acest titlu se va desl?qura tc"rt fdri catalog. $i vom examina, de fapt, nu arnumite cunogtin{e, ci anumifi cunosculi. Cunoscu}i ce fac parte din aceeaqi specie a risipitorilor de timp, deEi i-am putea boteza cu mai multd asprime, deoarece timpul risipit de ei aparline clasei ?ntregi, e, aqadar, ?n modul cel mai categoric un bun obqtesc.

.

rdspunsul sdu sI fie... rdspuns cu adevdrat, trebuie s6-i pui cel pufin.". 10 intrebdri. Timid, impiedicat, bdlm[jind de fiecare datS doui-trei silabe, examinarea lui seam[nd cu operalia de exkagere a unor aqchii de sub piele sau, daci vrefi, de adunare

punln de mirgele risipite intr-o odaie, pe sub pat, pe sub covoare... $i parcd examinarea elevului Tocilescu nu e tot o pierdere de vreme? il intrebi simplu: unde se varsd Nilul, iar el o ia de la... izvoare. $i doar e un fluviu lung: are 6.500 de kilornetri! E lirnpede, aceste rdspunsuri kilometrice, dilatate peste mdsurd, in care se aduni toli afluenlii existenli qi posibili ai cunoEtinlelor, seamini mai degrabd cu o... inundalie. $i primul lucni care se ineac[ este... timpul tuturora. A rdspunde bine la lecfie nu e, agadar, nici pe departe o chestiune strict personali. inchipuili-vi c5 in loc de poticniri, de generalit5fi, de rdspunsuri rnonosilabice, gresite, vagi sau int0mplStoare, colegul vostru scos la leclie r5spunde excelent. Adicd mai mult decAt corect. Un r[spuns in care cunoEtintele clin manual, precis formulate, se ?mpletesc cu noliuni cffgtigate din lectura personalS, cu date culese din vizitarea unui muzeu sau a unei expozilii, din vizionarea unui spectacol szru audierea unei conf'erinle etc. inchipuili-vi cd zi de zi toli cei treipatru scosi la lecfie dau asernenea rdspunsuri excelente la liecare obiect Ei v[ dali limpede seama nu numai cAt de mult cdgtigd toatd clasa ?n acest fel, dar qi c6t de multe pierderi aduc unei ore risipitorii de felul unui Frunzdrescu, To*ilescu, $mecherescu gi allii din specia 1or. Rispunsurile acestcra sunt de fapt timpi morfi. $i cum se pot lichida? Cu arma r[spunsurilor excelente. Folosili-o cu tofii qi ve{i vedea: rodnicia unei ore sporeqte atAt de mult incflt nici nu mai seamind cu o ori obignuit[ de 50 de minute. Ea pare mult mai scurld, iar valoarea ei e ridicat5. la pltrat. Cum? Prin colaborarea voastrb a unui

li"rspunderea lui... C[ci leclia nu are loc intr-o cabind izolatd, ci in clasi. Fiinfa prelioasd qi delicat[ a iec]iei se pldmid*qte irr comun, cu ajutorul vostru, secundd de secundS, 50 de rninute, intr-o atmosfer[ proprie muncii gcolare. Aceast$ ltrnosferd, voi, elevii, o crea{i, qi ea se rdsfrAnge in dauna sau lirlosul vostru. Urm[rind cu atentie explicafiile profesorului in tirnpul orei, vei izbuti mai uEor si-!i pregdteqti lecliile acasi. La unele nraterii mai grele, ca, de pildfl, matematica, rom6na sau fizica, r:ste uneori foarte dificil sd te preg6teqti acasi, Fard baza cxplica{iilor date de profesor. Iar dacd te pregdtegti de mAnIuiald la aceste materii in cunoEtin{ele tale rdmdn goluri care tc impiedicd in inlelegerea lecfiilor care unrleaza. $i de aici un irrtreg lan! al sldbiciunil