Carte Statistica Fara Foaie de Titlu [PDF]

Zitiervorschau

Cuprins 1. Teoria Sondajului statistic 1.1.Definirea Sondajului statistic 1.2.Originea sondajului 1.3.Esența sondajului ca metodă de observare statistică 1.3.1. Caracteristicile sondajului statistic 1.3.2. Scopul si obiectivul sondajului de opinie 1.3.3. Tipuri de sondaj 1.4.Schema de desfășurare a unui sondaj 1.5.Avantajele și dezavantajele cercetărilor prin sondaj. Rolul sondajelor. 1.6.Credibilitatea sondajelor 1.7.Erorile în Sondajul de opinie 1.8.Indicatorii specifici sondajelor de opinie 1.9.Concluzii și părerea proprie 2. Învățămîntul mediu de specialitate 2.1.Învățămîntul mediu de specialitate în Republica Moldova 2.2.Învățămîntul peste hotare 2.3.Top Universități 2.3.1. Top Universități din Republica Moldova 2.3.2. Top Universități peste hotare 2.4.Colegiul Financiar-Bancar din Chișinău (CFBC) 3. Elaborarea practică a Sondajului statistic la tema :” Planuri de viitor și învățămîntul în CFBC : coincindențe sau divergențe.” 3.1.Selectarea eșantionului 3.2.Elaborarea chestionarelor 3.3.Prelucrarea rezultatelor Sondajului statistic 3.4.Reprezentări grafice 4. Concluzii 5. Păreri proprii 6. Bibliografie 7. Foto-montaj

1 Teoria Sondajului Statistic Definirea Sondajului Statistic Termenul de sondaj statistic, se referă la o cercetare parţială al cărei scop este ca, pe baza rezultatelor obţinute de la un eşantion riguros prelevat, să se estimeze parametrii populaţiei totale, pe 1

baza principiului teoriei probabilităţilor, statisticii matematice şi a legii numerelor mari. (Porojan D., Statistica şi teoria sondajului, Casa de editurã şi presã ŞANSA S.R.L, Bucureşti, 1993). După cum se observă există o legătură strânsă între sondaj şi eşantion. Sondajul de opinie, este tehnica care ne permite să determinăm repartiţia opiniilor într-o populaţie dată cu privire la o problemă, culegând, într-un eşantion ales din această populaţie, răspunsuri individuale vizând aceste opinii. (Henri Piéron Vocabulaire de la psychologie, 1973). Sondajul este o formă a cercetării statistice realizat pe baza unei păr ți reprezentative din populația (colectivitatea generală) studiată. (M. Albici, Statistica economica . Matematici aplicate în economie, 2010). Selecția sau sondaj statistic – reprezintă o inregistrare parțială care organizează în cazurile cînd nu se poate organiza o observare totală. (Constantin Anghelache ”Statistica generală. Teorie și aplicații, Editura Economică, 1999) Sondajul reprezentativ cunoscut și sub denumirea de observare selectivă face parte din metodele de observare special organizate și cu caracter parțial. Are ca scop să înlocuiască o observare totală de mare amploare sau care practic este imposibilă. (Eugenia Lilea, Elena Maria Biji, Mihaela Vătui, Emilia Gogu ”Statistică” 2008, Editura Pro Universitară). Anchetele prin sondaj sau prin selecția fac parte alături de recensămînt, din categoria observărilor special organizate. Obiectul cercetărilor prin sondaj – este observarea tatistică a unei păr ți reprezentative dintr-o colictivitate în baza căreia să se ajungă, prin extinderea rezultatelor, la cunoașterea întregii colictivității din care a fost extras eșantionul. (Elisabeta Jaba ”Statistica” Editura Economică, 1998). Originea Sondajului Originea sondajului de opinie se poate identifica în prima jumătate a sec. al XIX-lea, în SUA. Începând cu această dată, cu ocazia alegerilor prezidenţiale, se organizează un “vot de paie”, adică un vot fictiv. Prin intermediul unei maniere primitive de sondare a opiniei publice, organizatorii urmăreau să prezică rezultatele alegerilor. Procedeul consta, spre exemplu, în a plasa urne fictive la intersecţii. Trecătorii erau solicitaţi să completeze buletine de vot. Se contabilizau modo grosso rezultatele. Tehnica nu avea nimic ştiinţific şi deseori dădea greş. Cu toate acestea nu existau alegeri prezidenţiale în SUA care să nu fie însoţite de aceste voturi de paie. Spre exemplu, în 1920, erau nu mai puţin de 85 de anchete de acest tip, din care 6 erau de amploare naţională. 1.3. Esența Sondajului- ca metodă de observare statisctică Sondajul ca metoda de observare statisctica este folosit în statistică atunci când, din diferite motive, trebuie să se înlocuiască observarea totală de mare amploare printr-o observare parţială. Rezultă că eşantionul (partea supusă observării) trebuie să îndeplinească condiţia de reprezentativitate. Între rezultatele unui sondaj şi rezultatele obţinute, dacă s-ar fi facut observarea totalî apar unele abateri, numite ERORI LE SONDAJ (de reprezentativitate). (Eugenia HARJA Statistica si econometria, Editura Alma Mater a Universităţii din Bacău, 2009). 1.3.1. Caracteristicile Sondajului Statistic 2

Sondajul de opinie este o specie a anchetei sociologice cu urmatoarele caracteristici: se centreazã pe aspectul opinional, subiectiv, al realitãţii sociale; se centreazã pe probleme ce suscitã un larg interes public; se realizeazã într-un timp foarte scurt, cu chestionare simple şi clar structurate şi pe eşantioane care sã asigure o reprezentativitate rezonabilã pentru evaluãrile cu caracter general urmãrite; rezultatele sunt prezentate într-o formã simplã, farã a se recurge la mijloace sofisticate de prelucrare şi interpretare a informaţiei; are un pronunţat caracter descriptiv. ( Rotariu T., Iluţ P., Ancheta sociologică şi sondajul de opinie, editia a II-a ,Ed.Polirom, Iaşi, 2006) 1.3.2. Scopul şi obiectul sondajului de opinie Scopul oricãrui sondaj îl constituie estimarea parametrilor populaţiei pe baza rezultatelor obţinute din eşantion. Sunt douã etape: descrierea staticã, fazã ce constã în culegerea şi prelucrarea informaţiei referitoare la eşantion, adicã obţinerea statisticilor bazate pe eşantion; inferenţa staticã, fazã ce constã în exinderea rezultatelor obţinute pe baza eşantionului, estimându-se astfel parametrii întregii populaţii. Obiectul unui sondaj de opinie îl constituie o problemã de interes general. O problemã de interes general presupune îndeplinirea a douã condiţii: sã prezinte o importanţã socialã, adicã sã fie relevantã pentru populaţia care constitue universul cercetãrii; sã fie o chestiune controversatã. Un contraexemplu ar fi acela cã se efectueazã un studiu în rândul studenţilor, iar problema pusã în discuţie este sistemul de pensii. Aceastã problemã este foarte importantã în general, dar mult mai puţin pentru populaţia studenţeascã. Dintre toate fenomenele realitãţii, care stârnesc interesul social şi admit interpretãri cu mai multe semnificaţii, pot fi obiecte ale sondajului de opinie publicã numai acelea care sunt accesibile cunoaşterii şi înţelegerii de cãtre populaţia investigatã. În acest sens se impun douã observaţii: Procesul de nonrãspunsuri date într-un sondaj de opinie publicã este legat de gradul de proximitate a subiecţilor în raport cu obiectul cercetãrii. Unul dintre cele mai pãgubitoare efecte ale sondajului constã în a pune subiecţii în situaţia de a rãspunde unor întrebãri pe care nu şi le-au pus sau pe care nu le înţeleg. Ca tehnicã statisticã, sondajul se întemeiazã pe acest principiu: opiniile sunt cantitativ egale şi , ca atare, mãsurabile în tratamentul static. Opiniile, aşa cum rezultã din sondaje, sunt raportate la categoriile socio-demografice şi profesionale; sunt comparate rãspunsurile obţinute de la diferitele segmente de vârstã sau categorii socio-profesionale. Astfel, se pot evidenţia relaţiile dintre factorii demografici, psihologici, economici, 3

culturali şi emergenţa opiniei publice, ca urmare a combinãrii acestor factori. (Novak A., Statistica şi sondajul de opinie, Editura Universitarã, Bucureşti, 2004). 1.3.3 Tipurile de Sondaj.Tehnica sondajelor și anchetelor a. Sondajul aleator stratificat (tipic) Acest procedeu de eşantionare împarte populaţia în grupe, straturi (seturi) mutual exclusive, şi apoi extrage aleator simplu eşantioane din fiecare strat. Cu această procedură putem obţine informaţii despre: • Întreaga populaţie • Fiecare strat • Legăturile dintre straturi Există câteva moduri de a se construi un eşantion stratificat. De exemplu, prin menţinerea proporţiei fiecărui strat din populaţie. b. Sondajul cluster (de serii) Eşantionarea cluster este un sondaj aleator simplu de grupuri sau clustere (serii) de elemente. Această procedură este utilă atunci când: • Este dificil şi implică costuri ridicate realizarea unei liste complete a membrilor populaţiei • Membrii populaţiei sunt dispersaţi geografic. Eşantionarea cluster creşte erorile de sondaj deoarece este probabil să existe similarităţi între membrii unui cluster. (Isaic-Maniu A. 2001). Termenul de sondaj, a apărut relativ recent, reprezintă o cercetare par țială, al cărei scop este ca, pe baza rezultatelor, obținute de la un eșantion riguros prelevat, să se estimeze parametric popula ției totale, pe baza principiilor teoriei probabilităților, statisticii matematicii si legii numerelor mari. Sondaj - cercetare parțială al cărei scop este ca, pe baza rezultatelor prelucrărilor datelor obținute să se estimeze, folosind principiul teoriei probabilitătilor, parametrii corespunzători ai populației totale. Sondaj: Descriptiv- obiectivul caruia este estimarea unui numar anumit de caracteristici, attribute. Ex: anchete pentru determinarea ponderii somerilor in populatiaactiva. Analitic - e folosit pentru verificarea unor ipoteze statistice, analiza legaturilor dintre diverse variabile statistice. Ex: stabilirea unei legaturi intre aparitia unei boli la populatie si regiunea geografica respectiva. (Dumitru Porojan, Statistica si teoria sondaului, Casa de editura si presa SANSA SRL, Bucuresti 1993) Etapele: (a) Planificarea cercetarii, Constructia instrumentului, Alegerea esantionului, Pretestarea instrumentuli, Revizuirea instrumentului, Culegerea datelor, Analiza datelor, Elaborarea raportului, valorificarea rezultatelor 4

Sau: (b) Extragerea esantionului reprezentativ si culegerea datelor, Determinarea indicatorilor statistici, Generalizarea rezultatelor obtinute. Tipuri de sondaj: Aleator simplu(intimplator)- cind colectivitatea e omogena Tipic(stratificat)- cind colectivitatea e neomogena De serii- cind colectivitatea e formata din unitati complexe (Biji M, Statistica teoretica, Editura didactica si pedagogica Bucuresti 1979)

Etapele distincte: ) Descrierea statistică – constă în culegirea și prelucrarea informa țiilor referitor la e șantion, respectiv calculul indicatorilor care-l definesc (media, desprsia, etc.) ) Inferența statistică sau extinderea indicatorilor eșantionului asupra colictivitații generale, în scopul caracterizării complete și cît mai exacte a colictivității totale.

) ) ) )

Procedee de selecție folosite în practica statistică: Selecțiile aleatoare (întîmplătoare); Selecțiile derijate; Selectia mixtă; Selecțiile derijate și cele mixte; (Constantin Anghelache ”Statistica generală. Teorie și aplicații” Editura Economică, 1999.

Tipuri: ) Sondajul tipic proporțional – se caracterizează prin faptul că din fiecare grupă tipică în care a fost împărțită populația generală se extrag atîtea unități astfel ca raportul dintre numarul lor și volumul grupei din care sau extras să fie egal cu raportul dintre volumul general al e șantionului și volumul populației generale.

)

Sondajul tipic optim – dacă volumul sondajului de grupa n1 este astfel deminseonat încît inficiența să fie maximă. (T. Baron, E. Biji, L. Vovissi, P. Wagner, Al. Isaic-Maniu, M. Korka ”Statistica teoretică și economică ” Editura Didactică și Pedagogică – R.A., București, 1996 ) 1.4.

Schema de desfãşurare a unui sondaj

Demersul metodologic al cercetãrii prin sondaj presupune parcurgerea unor etape principale şi rezolvarea diferitelor probleme. . Stabilirea obiectivului În principal sondajul poate urmãri douã obiective principale: estimarea unor parametric ai populaţiei (medii, proporţii etc.) 5

.

.

.

.

.

.

.

.

.

verificarea unor ipoteze privind legãturile dintre fenomene. De stabilirea obiectivului depind toate demersurile ulterioare: populaţia studiatã, tehnicile folosite, modul de eşantionare ş.a. A determina obiectivul înseamnã a stabili ceea ce este posibil de realizat, cu materialele avute la dispoziţie (timp, bani, numãr de operatori). Determinarea universului anchetei Se referã la populaţia din care se va extrage eşantionul şi asupra cãreia se vor extinde rezultatele sondajului. Alegerea tehnicilor Transmiterea informaţiei de la subiect la operator se poate realize fie oral, fie în scris. Elaborarea ipotezelor O ipotezã este enunţul unei relaţii cauzale, într-o formã care permite verificarea empiricã. Pentru a avea calitatea de ipotezã, enunţul trebuie sã fie testabil, adicã prin confruntarea cu realitatea, sã fie confirmat sau infirmat. Eleborarea chestionarului Chestionarul este forma sub care se concretizeazã programul sondajului şi de aceea de calitatea lui (claritate, lungime, dificultate) depinde în foarte mare mãsurã calitatea sondajului. Elaborarea machetelor/ tabelelor de prezentare a datelor Stabilirea machetelor este necesarã deoarece în funcţie de gradul lor de detaliere se poate apoi dimensiona eşantionul. Elaborarea eşantionului Toatã structura eşantionului este determinate de baza de sondaj şi de aceea este necesarã cunoaşterea naturii şi exactitãţii acestei baze. Definitivarea instrumentelor de cercetare Aplicarea în teren a instrumentelor Elementele ce pot afecta calitatea sondajului sunt: chestionarul, operatorul, cadrul fizic, momentul, ora şi ziua. Prelucrarea calitãţii informaţiilor Prelucrarea informaţiilor cuprinde urmãtoarele operaţiuni: controlul calitãţii documentelor codificarea rãspunsurilor prelucrarea primarã prelucrarea secundarã Redactarea raportului de cercetare Redactarea raportului de cercetare este etapa finalã a investigaţiei şi cuprinde, în general, o introducere în problema studiatã, prezentarea procedeelor utilizate pentru culegerea şi prelucrarea informaţiilor, prezentarea rezultatelor şi un rezumat cuprinzând interpretarea acestora (Novak A., Statistica şi sondajul de opinie, Editura Universitarã, Bucureşti, 2004). 1.5. Avantajele și Dezavantajele cercetărilor prin Sondaj. Rolul Sondajului Sondajul asigură reducerea costului de obținere a informației statistice, dar sunt și alte considerente bine fundamentate ce determină cîteva elemente care recomandă cercetarea prin sondaj. 6

Avantaje: cost, rapiditate, exactitate, nevoi special. Dezavantaje: nu previne eventualele schimbări, reflect doar o situație concretă la un moment. Rolul: în industrie pentru determinarea productivității muncii în unită ți natural, in cercetarea calită ții produselor în timpul desfășurării proceselor tehnologice pentru determinarea volumului transportului intern productive în agricultură in comerț la testarea, acceptarea produselor noi pentru cunoașterea diverselor aspect ale nivelului de trai educație, sănătate, biologie, fizică, ecologie, meteorology. (Tudorel Andrei, Stelian Stancu, Statistica, Teorie și Aplicatie, Editura ALL 1995, Bucuresti.) Avantajele sondajului Cercetarea prin sondaj îşi extinde continuu aria de investigare, datoritã multiplelor avantaje pe care le prezintã faţã de observarea tuturor elementelor populaţiei: costul total mai redus faţã de o cercetare totalã, un volum redus de resurse materiale, umane şi financiare utilizate; sondajul este mai operativ, furnizeazã rezultatele într-un interval de timp mai mic; calitatea şi fiabilitatea este net superioarã într-un sondaj; Erorile de înregistrare sunt mult mai uşor de identificat şi cercetat în faza validãrii datelor primare; Sondajul este accesibil atunci când observarea implicã distrugerea tuturor elementelor sondajului; Se creeazã o facilitate pentru culegerea, controlul şi prelucrarea datelor; Cu ajutorul sondajului se estimeazã rezultatele preliminare ale unei cercetãri totale. Principalul dezavantaj greutatea sau imposibilitatea surprinderii schimbãrilor ce se petrec în evoluţia fenomenului studiat, chiar şi în perioade foarte scurte de timp. Deci sondaje reflectã numai o situaţie concretã de moment. (Porojan D., Ciocãnel B, Bazele sondajului, colecţia Cariere, Institutul IRECSON, Bucureşti, 2006) 1.6. Credibilitatea sondajelor La prima vedere, idea de sondaj poate contraria bunul simţ al individului care, în mod firesc îşi poate pune cel puţin douã întrebãri: cum se poate vorbi “în numele lui” atât timp cât nimeni nu l-a întrebat niciodatã nimic? Cum se poate afirma cã rezultatele sondajelor reflectã opinia unei colectivitãţi ce mãsoarã adesea milioane de persoane, atâta timp cât în realitate nu au fost cuprinşi în eşantion decât câteva sute de persoane? Persoanele care pun aceste întrebãri nu sunt neapãrat rãuvoitoare şi nici excesiv de suspicioase. În realitate, este vorba de necunoaşterea mecanismelor care conduc la formarea unui eşantion reprezentativ şi a celor care permit extinderea rezultatelor obţinute prin consultarea unui numãr redus 7

de persoane, cuprinse în eşantion, asupra întregii populaţii pe care se presupune cã o reprezintã aceasta. În ceea ce priveşte posibila manipulare partizanã, acesta s-ar putea realiza prin deformarea rezultatelor, alegerea datelor efectuãrii unui sondaj, alegerea momentului publicãrii rezultatelor, selectarea în mass-media a informaţiilor, precum şi alte tehnici. În acest sens, se recomandã ca la publicarea rezultatelor unui sondaj sã se specifice: identitatea instituţiei care a solicitat sondajul; formlarea întrebãrilor şi succesiunea lor; procedeul de investigaţie; categoriile de rãspunsuri şi frecvenţele înregistrate,; structura şi volumul eşantionului ; erorile de eşantionare (Novak A. , Statistica şi sondajul de opinie, Editura Universitarã, Bucureşti, 2004) 1.7.Erorile în Sondajul de opinie În realizarea unui sondaj de opinie pot fi identificate numeroase erori care influenţeazã radical rezultatul cercetãrii. Erorile pot fi identificate în urmãtoarele etape: Proiectarea chestionarului poate exclude foarte multe erori ce pot apãrea în urmãtoarele etape: - Nu existã întrebarea pentru excluderea persoanelor care lucreazã în domenii apropiate cercetãrilor de marketing; - Întrebãrile sondajului nu au o ordine logicã; - Existã multe întrebãri de verificare; - Sondajul nu este proiectat pentru a-şi atinge toate obiectivele; - Sondajul poate dura prea mult din cauza complexitãţii acestuia (numãr mare de întrebãri, numãr mare de rãspunsuri); - Întrebãrile au o formulare greu de înţeles. Culegerea datelor (de obicei erorile ce intervin la culegerea datelor depind de modul în care operatorul a fost instruit, cât şi de experienţa acestuia) - Operatorul nu a fost instruit sau nu respectã regulile stabilite în procesul de formare ca operator de interviu; - Eşantionarea greşitã a subiecţilor; - Operatorul de interviu completeazã o mare parte din chestionare cu propriile rãspunsuri; - Persoana sondatã se plictiseşte sã rãspundã la întrebãri; - Locul ales pentru realizarea sondajului nu este adecvat; - Modalitatea de sondaj aleasã nu se potriveşte cu caracteristicile sondajului; - Operatorul nu completeazã corect fişele de sondaj. Analiza datelor (majoritatea erorilor apãrute în aceastã etapã sunt datorate erorilor efectuate la proiectarea chestionarului şi culegerea datelor); - Datele pot fi analizate greşit datoritã completarii greşite a chestionarelor; - Personalul care face analiza datelor nu are informaţii despre cum s-a desfaşurat colectarea de date şi ce erori au intervenit. 8

- Nu existã o metodologie de analizã a datelor referitore la tipologia sondajului abordat. (Porojan D., Ciocãnel B, Bazele sondajului, colecţia Cariere, Institutul IRECSON, Bucureşti, 2006) 1.8. Indicatori specifici sondajelor de opinie În afara indicatorilor statici utilizaţi în mod obişnuit în prelucrarea statisticã a datelor, existã şi indicatori specifici sondajelor de opinie : Indicatorul de actualitate – reflectã ponderea publicului efetiv în totalul populaţiei, adicã ponderea rãspunsurilor. Cu cât nivelul indicatorului este mai aproape de 100, cu atât întrebarea este mai actualã, iar populţia este mai interesatã de subiect; Balanţa reprezintã difenţa dintre cele douã ponderi opuse, reflectând sintetic, fie faptul cã populaţia este mai curând favorabilã (balanţa pozitivã), fie cã este mai curând defavorabilã (balanţa negativã) faţã de obiectul anchetei. De exemplu, pentru o scalã cu cinci trepte: B= (foarte) mare mãsurã- deloc( micã mãsurã). Indicatorul de polarizare semnificã ponderea rãspunsurilor tranşante şi opuse, în totalul rãspunsurilor. Opinia majoritarã exprimã valoarea modalã, arãtând care dintre stãri concentreazã cele mai multe rãspunsuri. Indicatorul ponderat de apreciere şi interes exprimã valoarea ponderatã a gradului de apreciere/ satisfacţie/ mulţumire. Sistemul ierarhizat de categorii de apreciere este constituit în funcţie de plasarea categoriei mediane la stânga, la dreapta sau la nivelul valorii centrale a scalei. În acest mod se obţin urrmãtoarele categorii valorice: înalt-mediu/ înalt-mediu- valori relative egal distribuite- mediu/ scãzut- scãzut. (Porojan D., Statistica şi teoria sondajului, Casa de editurã şi presã ŞANSA S.R.L, Bucureşti, 1993). 1.9.Concluzii și păreri prorii Pentru realizarea compartimentului I ”Teoria Sondajului Statistic” am frecventat sala de lectura CFBC, biblioteca ASEM, am accesat un șir de site-uri Internet. În urma analizei și sintezei literaturii de specialitate statistică am ajuns la concluzia, că sondajul statistic este una din cele mai eficiente metode parțiale de desfășurare a unei observări statistice. Am observat avantajele sondajului, dar și erorile care pot apărea, și dezavantajele. La lecțiile de statistică, predate de profesoara Coseac Lorina, grad didactic superior, am învă țat cum se organizează o observare statistică, ce elemente se includ în programul de organizare a observării statistice. În cadrul cercului ”Generația statiscienilor moderni” ne-am aprofundat cunoștințele în ceea ce privește Sondajul Statistic și desfășurarea lui. Am învă țat cum să lucrăm științific. Deprinderile formate in cadrul cercului GSM vor fi de mare folos in viitor, la scrierea lucrărilor de curs, de diplomă, etc. Mulțumim mult profesoarei noastre Doamnei Lorina Coseac, pentru ajutorul acordat, pentru lecțiile de statistică pline de dăruire de sine, bunăvoin ță, măiestrie pedagogică și multă creativitate. 9

2.Învăţămîntul mediu de specialitate 2.1.Învăţămîntul mediu de specialitate din Republica Moldova Studiile sunt o prioritate unui adolescent care rivneste la un viitor profesional. Sistemul de Invatamint ofera mai multe oportunitati, cum ar fi: licee, colegii, scoli profesionale, universitati. Multi elevi opteaza pentru studii la colegii, in dezavantajul liceelor. Atit liceele cit si colegiile ofera studii si conditiile necesare unui elev. La liceu este mai multa teorie, lipseste practica; pe cind la colegii pe linga teorie ai parte si de practica, iti pui imaginatia si spiritual antreprenorial la treaba. Finisarea studiilor la un colegiu au ca rezultat un act justificativ a specialitatii tale si respective poti sa te incadrezi in cimpul muncii.Cerintele la colegiu sunt mai multe decit la liceu. Colegiul creaza mediul in care un elev isi creaza perspective sigure pentru viitorul professional.Învăţământul mediu de specialitate prezintă o componentă de bază a sistemului instituţionalizat de pregătire profesională din Republica Moldova şi are drept misiune de bază pregătirea specialiştilor cu caracter aplicativ pentru economia naţională, conjugînd această activitate cu educarea unor adevăraţi cetăţeni, prin îmbinarea armonioasă a promovării valorilor naţionale, europene şi general umane. Pentru absolvenţii de gimnaziu atât instruirea generală cu posibilitatea susţinerii bacalaureatului, cât şi cea profesională într-o perioadă de 4-5 ani pentru deţinătorii atestatelor de studii medii de cultură generală sau diplomelor de bacalaureat instruirea de specialitate într-o perioadă de 2-3 ani. La finalizarea studiilor absolventul obţine diploma de studii medii de specialitate cu calificarea de tehnician în unul din domeniile tehnice, tehnologice, agricole sau specialist într-un alt domeniu de formare profesională, ca exemplu - contabil, programator, asistent medical, învăţător în învăţământul primar, dansator etc., care acordă dreptul de plasare în cîmpul muncii şi continuare a studiilor în învăţămîntul superior. În conformitate cu recomandările la nivel european, absolvenţilor învăţămîntului mediu de specialitate (colegii) li se eliberează, cu titlu obligatoriu şi gratuit, Instituţiile de învăţământ mediu de specialitate colaborează eficient cu facultăţile de profil ale universităţilor, în special în domeniul didactico-metodic, instruire profesională continuă, suport bibliografic etc. Mai multe instituţii de învăţămînt mediu de specialitate sînt antrenate în diferite proiecte cu participare internaţională. Perspective:  elaborarea Cadrului Naţional al Calificărilor; 10

 asigurarea calităţii serviciilor educaţionale oferite (elaborarea unui nou Plan-cadru, a standardelor ocupaţionale, modernizarea curriculară, utilizarea noilor tehnologii de predareînvăţare);  eficientizarea formării continue a cadrelor didactice şi manageriale;  renovarea şi retehnologizarea bazei tehnico-materiale şi didactice a instituţiilor de învăţămînt mediu de specialitate;  crearea condiţiilor adecvate de studii şi trai pentru elevii din învăţămîntul mediu de specialitate;  elaborarea şi aprobarea Nomenclatorului domeniilor de formare profesională şi a specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în învăţămîntul mediu de specialitate;  constituirea unui sistem independent de evaluare şi certificare a absolvenţilor colegiilor, în scopul facilitării inserţiei pe piaţa muncii;  eficientizarea procesului de predare/învăţare/evaluare cu valorificarea potenţialului de autoinstruire;  consolidarea influenţei actorilor interesaţi în pregătirea calitativă a specialiştilor şi implicarea angajatorilor în procesul de formare a cadrelor adecvate necesităţilor actuale ale pieţei muncii. Învăţămîntul mediu de specialitate din Republica Moldova include 46 colegii, inclusiv: 41 colegii de stat; 5 colegii private. Îşi fac studiile în învăţămîntul mediu de specialitate (colegii) cca. 32 mii persoane, inclusiv : 27,5 mii elevi în baza studiilor gimnaziale; 4,5 mii elevi în baza şcolii medii de cultură generală, liceu şi şcoală profesională. 18,1 mii elevi beneficiază de studii cu finanţare de la bugetul de stat, inclusiv: 14,8 mii elevi în baza studiilor gimnaziale; 3,3 mii elevi în baza şcolii medii de cultură generală, liceu şi şcoală profesională. 13,8 mii elevi realizează studii în bază de contract, cu achitarea taxei pentru studii, inclusiv:  12,6 mii elevi în baza studiilor gimnaziale;  1,2 mii elevi în baza şcolii medii de cultură generală, liceu şi şcoală profesională. Instruirea elevilor se efectuează la 82 de specialităţi, conform nomenclatorului în vigoare. 11

În instituţiile de învăţămînt mediu de specialitate (colegii) din republică îşi desfăşoară activitatea de instruire 3138 cadre didactice, inclusiv:  2379 angajaţi titulari, din care cu funcţii de conducere 258 cadre;  759 angajaţi prin cumul. Din totalul de cadre antrenate în procesul instruirii, deţin grade didactice şi/sau ştiinţifice 1825, ceea ce constituie 58 % , inclusiv:  62 grad ştiinţific;  203 grad didactic superior;  462 grad didactic I;  1098 grad didactic II. În scopul susţinerii materiale a elevilor din instituţiile de învăţămînt mediu de specialitate (colegii), cuantumul burselor a fost majorat începînd cu 01 septembrie 2009 şi constituie după cum urmează:  Bursa de merit:  Bursa Preşedintelui Republicii Moldova - 845 lei;  Bursa "Gaudeamus"- 730 lei.  Bursa pentru studii:  Categoria I - 510 lei;  Categoria II - 420 lei;  Categoria III - 380 lei.  Bursa socială - 240 lei. În anul curent au absolvit învăţămîntul mediu de specialitate cca. 7 mii absolvenţi, fiind angajaţi în cîmpul muncii 41%. 2.2. Invățămîntul peste hotare 12

Daca ai aruncat o privire spre sistemul de invatamant american ai aflat probabil o trasatura dubioasa: exista mai multe feluri de institutii abilitate de a oferi o diploma de licenta. Intre institutiile private, exista doua mari categorii: universitatile si colegiile de arte liberale. Diferenta formala intre ele este ca universitatile contin un colegiu, si in plus scoli doctorale, de medicina, de drept etc. De exemplu, universitatea Harvard contine Harvard College care include toti studentii la ciclul de licenta, dar scoala de drept, cea de business si diversele scoli doctorale. In coltul opus, scoli precum Amherst College si Williams College sunt concentrate in totalitate pe studenti la ciclul licenta.

13

Educaţia – locul studentului Desi toate universitatile anunta cu trufie ca studentii sunt pusi pe primul loc la ei, nu e niciun secret ca aproape toti profesorii de la aceste universitati sunt angajati si promovati pentru activitatea lor de cercetare. Pus la un loc cu faptul ca universitatile au in general mai multi studenti decat colegiile, rezulta o situatie in care studentilor nu li se da atat de multa atentie pe cat ar fi nevoie. Acum, asta nu inseamna ca in universitati nu exista profesori dedicati actului predarii; doar ca spre deosebire de colegii, a fi un bun pedagog nu este o conditie pentru aceste posturi, si multi clar nu o indeplinesc. In plus de asta, multe cursuri la universitati – in special cele introductive pe care studentul trebuie sa le ia in primii ani – sunt predate in niste amfiteatre imense – si acei profesori faimosi uneori predau numai partial cursurile (o parte sunt predate de studenti doctorali si cercetatori post-doctorali). Nu vreau sa spun ca nu daca te duci la Princeton sau la Harvard nu vei primi o educatie de calitate. Trebuie insa sa fii un pic mai independent decat ar trebui sa fii la un loc ca Williams, unde esti tinut de mana mai mult. Oportunitățile care ți se ofeă In ceea ce priveste oportunitatile, lucrurile stau aproximativ pe dos. Campusurile universitatilor de top sunt locuri unde toate companiile de top vin sa recruteze. La Harvard si Yale e un obicei ca in fiecare toamna bancile de pe Wall Street isi trimit reprezentanti in campus pentru a discuta cu studentii in ani terminali care doresc sa aplice pentru unul din joburile ultra-competitive (si foarte bine platite) pe care aceste institutii le ofera. Eu personal am avut experienta unei altfel de oportunitati atunci cand aplicam la programe de doctorat. Ca student la o universitate mare, am putut in anii de facultate sa lucrez cu un profesor foarte cunoscut. Apoi, cand mi-am depus dosarul pentru programe de doctorat, am auzit destul de des replica despre cat de impresionati au fost de scrisoarea de recomandare pe care am primit-o de la profesorul meu. Adevarul este ca cu cat un profesor este mai cunoscut, cu atat cuvintele lui valoreaza mai mult pentru altii. Ar trebui sa stii din start ca daca mergi la un colegiu de arte liberale este foarte mica probabilitatea sa fii implicat in cercetare de cel mai inalt nivel. Pe partea cealalta, la Harvard eu am multi prieteni care au publicatii in Nature si Science din anii de undergraduate. În concluzie Universitatile si colegiile ofera doua experiente diferite a ceea ce inseamna sa fii student in SUA. Nivelul de educatie primit depinde de fiecare colegiu si universitate, dar probabil ca regula colegiile ofera o educatie superioara datorita cursrurilor de dimensiuni mai mici. In colegii vei gasi o comunitate mult mai stransa atat intre studenti cat si intre studenti si profesori, dar in general o legatura mai putin stransa intre campus si lumea din exterior. 2.3.Top Universităţi

14

2.3.1 Top Universităţi din Moldova

Republica

1. Universitatea de Stat din Moldova. 14 Facultaţi, 59 programe de licenţă, 73 master, 66 programe de doctorat, studenţi și 1 400 cadre didactice. multe. E bătrînă deja, are peste multe programe înternaționale, domenii de cercetare, reviste și pentru tineri.

Catedre, 59 programe de peste 17 000 Cu asta spui 66 de ani. Și proiecte, oportunități

2. Academia de Studii Economice a Moldovei. Aici e locul unde sunt pe metrul pătrat contabili, businessmani, specialiști în finanțe, în relații economice internaționale sau economie generală. Plus sunt și Laboratoare specializate, Centre de cercetare economică, complex sportiv, departamente cu diferite destinații profesionale. Academia deține și o bază de odihnă.

3. Universitatea Liberă Internațională din Moldova. Gamă variată de Facultăți, și una și mai variată de specialități. Aici faci o pregătire bună în toate domeniile. Poți frecventa cursuri de limbi străine, participa la multele reuniuni, centre, studii de performanță. Are o legătură foarte puternică cu Universități de prestigiu de peste hotare. Aici poți și sport de calitate să faci. Deci merită toată atenția.

15

4. Universitatea Moldovei. Unica de învățămînt superior Timp de 48 de ani a cca 66600 de inginer şi Sunt 10 facultăți pe Adică tot ce este legat inginerie, mecanică, industrie grea și ușoară. aceasta, la UTM sunt colegii cu profil tehnic. instruiți anual cca studenți. E cea mai variantă pentru cei care se specializeze în

Tehnică a instituție tehnic. pregătit economişti. profil. de geodezie, În afară de afiliate 9 Aici sunt 13.000 de bună doresc să domeniu.

5. Universitatea de Farmacie ”Nicolae Testemițanu” din

Medicină și Moldova.

Toți viitorii medicii din Moldova. Stomatologie, pediatrie, medicină generală. În cadrul Universității activează 2 departamente, 63 catedre, 6 cursuri, 20 de laboratoare şi 2 centre ştiinţifice, 1000 de specialişti. Întreţine relaţii de colaborare în domeniul formării cadrelor medicale şi farmaceutice, ştiinţei medicinale şi medicinii practice cu peste 30 de universităţi şi clinici din Franţa, Germania, Italia, Grecia, Olanda, Cehia, Slovacia, SUA, Israel, România, Rusia, Ucraina.

16

6. Universitatea Pedagogică de Stat ”Ion Creangă”. Una din cele mai bătrîne universități: 72 de ani. Aici învață cei care vor educa pe copiii noștri. Are la activ 8 facultăți bune. Cadre didadctice superioare de excepție. Diferite centre specializate. Pe parcursul ultimilor ani de studii au fost stabilite relaţii de colaborare stiinţifică cu un șir de centre universitare de peste hotare: cu universităţile din București, Iași, ClujNapoca, Constanţa, Galaţi, Dusseldorf (Germania), Montana (SUA), Velico-Tirnova (Sofia), Ankara și cu alte universităţi din Anglia, Olanda, Rusia etc.

7. Universitatea Agrară de Stat din Moldova. E cea mai veche din Moldova: 80 de ani de activitate. Toți agronomii Moldovei au trecut pe aici. Și tot ce ține de agronomie, horticultură, economie, contabilitate, medicină veterinară, inginerie agrară şi transport auto găsești între pereții acestei Universități. Și înveți.

8. Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. Succesoarea Conservatorului de Stat din Chişinău fondat în anul 1940. Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Republica Moldova pregăteşte specialişti în următoarele domenii: muzică, teatru, multimedia, arte plastice, design, culturologie. În prezent la Academie îşi fac studiile circa 1200 studenţi şi activează circa 400 cadre didactice. Avem viitor în Moldova alături de cultură. Deci este recomandată Academia. 17

9. Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport. Sport, pedagogie, kinetoterapie, protecție și pază. Aici și doar aici faci o pregătire excelentă în sport. Și devii un adevărat profesionist.

10. Academia de Poliție ”Ștefan cel Mare” Republicii Moldova.

a

Aici poți da la facultăți Drept, Securitate și Ordine Centrul studii şi managment al calităţii. de azi au învățat la Academie, polițiștii de mîine vor învăța la Academie.

precum Publică, Polițiștii

2.3.2. Top Universități peste hotare 1.Cambridge ,Marea Britanie 2.Harvard, Massachusetts, Statele Unite 3.Yale, Statele Unite 4.UCL,Marea Britanie 5.Institute of Technology (MIT), Statele Unite. Cambridge este anul acesta pe locul I în topul universităţilor, după ce a reuşit să detroneze Universitatea Harvard, care a avut de suferit în urma crizei economice. Pe locul trei s-a situat universitatea Yale, din Statele Unite, iar pe patru UCL, din Marea Britanie, locul cinci fiind ocupat de Massachusetts Institute of Technology (MIT), din Statele Unite. Dacă în top zece au dominat universitatile britanice, precum University College, Oxford sau Imperial College, în lista universităţilor de top domină instituţiile americane (31 din 100 de locuri). 18

Lista conţine şi 15 universităţi din Asia, cea mai bună fiind Universitatea din Hong Kong, care este pe locul 23. Topul a fost întocmit în funcţie de calitatea programelor de cercetare, în funcţie de numărul de absolvenţi care îşi găsesc locuri de muncă, dar şi în funcţie de educaţie şi de cît de bine se integrează studenţii şi profesorii în comunitatea academică internaţională. Universitatea Harvard a pierdut locul întîi din pricina faptului că în ultima perioadă au fost făcute multe concedieri şi a crescut numărul de studenţi, pentru a creşte veniturile. Potrivit datelor Ministerului Educaţiei, anul acesta peste hotarele ţării vor învăţa cca 5.500 de tineri moldoveni. Acesta este numărul celor înscrişi la studii complete (Licenţă, Master sau Doctorat) şi care au plecat în România, Ucraina, Federaţia Rusă, Bulgaria, Turcia, China, Slovenia, Grecia, etc., ţări cu care RM are semnate acorduri de colaborare în domeniul învăţământului şi educaţiei.Alţi cca 400 de tineri pleacă anual prin programe de schimb academic pentru perioade surte de timp (un trimestru, un semestru sau chiar un an), aşa-numită mobilitate academică. Cele mai solicitate burse la acest capitol sunt obţinute graţie proiectelor Alianţei Franceze, ale Consiliului American sau ale organizaţiei DAAD (Germane).Mulţi dintre tinerii care merg să urmeze studiile în Germania, Franţa, Austria, Italia, Marea Britanie şi SUA o fac individual şi este foarte greu să le duci contul.Conform informaţiilor oferite de Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare, numărul studenţilor internaţionali a crescut de la 0.8 milioane în anul 1975, la 3.7 milioane în anul 2009, rata de creştere în intervalul 2009-2012 fiind de 12% pe an. În topul destinaţiilor universitare care atrag cel mai mare numar de studenţi internationali se află Statele Unite ale Americii, conform datelor Institutului pentru Educaţie Internaţională. Numai în anul universitar 2009-2012, în Statele Unite ale Americii au ajuns 691.000 studenţi din afara ţării pentru a urma o facultate. SUA este urmată pe locul doi de Marea Britanie. China, de cealaltă parte, se află în topul ţărilor care trimit cei mai mulţi studenţi internaţionali, fiind urmată de India şi Corea de Sud. Pentru studenţii chinezi, domeniile de studiu cele mai căutate au fost business/management şi inginerie. Columbia University.Columbia University, se plasează pe primul loc,impreună cu Cambridge, privind numărul de profesori şi studenţi care au obţinut Premiului Nobel. Patru absolvenţi ai universităţii au devenit preşedinţi, 97 sunt laureaţi ai Premiului Nobel şi 25 au obţinut premiul Oscar.Pe teritoriul de 130.000 de metri pătraţi sunt trei colegii şi 26 de instituţii specializate, unde învaţă aproximativ 22000 de studenţi. University of Pennsylvania University of Pennsylvania este una din cele mai vechi instituţii din SUA. Universitatea nu este de stat, şi este finanţată din surse private. Include în sine una din cele mai celebre şi prestigioase scoli din lume – Wharton School, si Institutul Wisar care este lider mondial la elaborarea vaccinelor. Universitatea Chicago este o instituţie de învăţămînt superior privată, ale cărei facultăţi sînt situate în principal în cartierul Hyde Park din Chicago, Illinois, SUA. Universitatea a fost fondată în 1890 de către John D. Rockefeller. Această universitate este recunoscută pe plan mondial ca unul din centrele de cercetare şi învăţămînt cele mai avansate. Aici predau aproximativ 2 200 profesori. Anual se alocă circa 450 de milioane de dolari pentru cercetări în domeniul ştiinţei şi medicinei. 19

Imperial College London Imperial College London oferă studii în domeniul - ştiinţei, vînzărilor şi managementului. Taxa de studii este cu 1,5 ori mai mare, decît la Oxford. Intră în componenţa organizaţiei de elită Russell Group. Aici îşi fac studiile 13 000 studenţi din 160 de ţări. University College LondonUniversity College London este o universitate prestigioasă din Londra, Regatul Unit şi cea mai mare din cadrul mega-universităţii federale University of London. Intră în componenţa Russell Group şi formează Triunghiul de Aur (împreună cu Cambridge şi Oxford). 26 de absolvenţi ai colegiului au obţinut Premiul Nobel.

2.4.Colegiul Financiar-Bancar din Chişinău (CFBC)

Colegiul Financiar-Bancar (fostul Tehnicum Financiar- Economic) din Chişinău poate fi considerat pe bună dreptate cea mai veche instituţie de învăţământ economico-financiar din Republica Moldova. Istoria lui îşi are începutul la 29 noiembrie 1945, când prin decizia forurilor de conducere de atunci la Chişinău a fost fondat Tehnicumul de economie şi finanţe subordonat Ministerului Finanţelor (Comisariatul Norodnic pentru finanţe). După patru ani de activitate tehnicumul a fost strămutat în or.Tighina, ca mai apoi, în 1957, să fie transferat în sistemul Ministerului Agriculturii. Până în 1968 la Chişinău a funcţionat o filială a Tehnicumului unional de finanţe şi economie cu sediul la Moscova. Pagina de bază în istoria Colegiului (tehnucumului), de la care, de fapt, se şi face numărătoarea, a fost deschisă în 1968, când la 1 septembrie începe să funcţioneze Tehnicumul FinanciarEconomic din Chişinău cu sediul pe actuala adresă: str. Miron Costin (fosta K. Marx), 26/2. A fost necesar efortul consolidat al corpului didactic şi studenţi, condus de primul director V. Chiţenco, pentru ca procesul educaţional să demareze în termenii preconizaţi. În scurt timp noua instituţie, deşi de subordonare unională, obţine un nume binemeritat printre instituţiile de învăţământ mediu de specialitate din republică şi nu numai. Erau pregătiţi specialişti pentruveriga medie a economiei naţionale în 20

următoarele domenii: Veniturile statului, Asigurări, Evidenţă bugetară, Mecanizarea lucrărilor de calcul, Programarea pentru maşinile electronice de calcul. Ulterior, mulţi absolvenţi ai instituţiei au confirmat nivelul înalt al calităţii instruirii în Colegiu (tehnicum) prin deţinerea unor importante funcţii în domeniul finanţelor, asigurărilor, băncilor etc. Numai în Banca Naţională a Moldovei Colegiul este reprezentat prin mai mult de douăzeci de specialişti, începând cu Guvernatorul Leonid Talmaci. Pe parcurs, Colegiul (tehnicumul) pregăteşte specialişti în domeniu pentru mai mult de 20 de ţări din Asia, Africa, America Latină. În anii 1974-1994 au absolvit instituţia peste 500 de reprezentanţi ai acestor ţări.În perioada regimului sovietic activitatea în Colegiu (tehnicum) purta din plin amprenta acestuia. Instruirea se făcea numai în limba rusă, cu excepţia câtorva discipline de cultură generală (matematică, fizica, chimie) pentru grupele naţionale. Repartizarea la muncă putea să cuprindă toată aria fostei Uniuni Sovietice. Lipsea libertatea academică şi de creaţie, toate fiind prescrise de sus, de la Moscova. La finele anilor '80 ai secolului trecut suflul renaşterii naţionale a pătruns şi în Colegiu (tehnicum). Pentru prima dată un grup de profesori protestează deschis contra caracterului antinaţional vădit al planului de înmatriculare pentru anul de studii 1989-1990. Începând cu anul 1990, se purcede la transformarea Colegiului (tehnicumului) într-o instituţie naţională de învăţământ — începe predarea cursurilor de specialitate în limba română, apar primele titluri de carte în română (aduse din România). Lucrările de secretariat, documentaţia sunt trecute în limba română.Se stabilesc primele legături cu instituţiile de învăţământ din Iaşi, Cluj, Bacău, Bucureşti etc. O parte din profesori au acceptat noua stare de lucruri, încadrându-se activ în procesul de transformare a instituţiei. Locul celor care nu au putut sau nu au dorit să activeze a fost ocupat de profesori noi, inclusiv de foşti absolvenţi ai Colegiului (telmicumului). Anul 1991 este unul de cotitură. Prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 532 din 25 septembrie 1991,Tehnicumul Financiar-Economic din Chişinău este transformat în Colegiul Financiar-Bancar şi afiliat nou formatei Academii de Studii Economice din Moldova. Au urmat eforturi cumulate ale întregului colectiv pentru ca Colegiul Financiar-Bancar din Chişinău să se încadreze în rigorile reformei educaţionale şi să devină cu adevărat o instituţie de învăţământ de prestigiu. În 1995 Colegiul Financiar-Bancar, în conformitate cu Legea învăţământului, devine instituţie de învăţământ superior de scurtă durată, iar în 2003, prin modificarea aceleiaşi legi, revine din nou la statutul învăţământului mediu de specialitate, pe care îl deţine şi în prezent. CFBC este acreditat prin Hotărârea nr. 008 din 12 iulie 2001 a Consiliului National de Evaluare Academică şi Acreditare a Instituţiilor de învăţământ din Republica Moldova. Misiunea de bază a Colegiului este pregătirea specialiştilor cu caracter aplicativ pentru economia naţională a Republicii Moldova. În acest context Colegiul desfăşoară activităţi educaţionale care 21

vizează pregătirea temeinică a specialiştilor de profil economic, îmbinând această activitate cu educarea unor adevăraţi patrioţi ai Republica Moldova. Concomitent Colegiul oferă posibilităţi şi cetăţenilor altor state de a fi instruiţi în conformitate cu standardele educaţionale în vigoare. Actualmente, CFBC, fiind o instituţie de învăţământ de prestigiu, de un bogat potenţial intelectual şi de o importantă infrastructură, instruirii tinerii generaţii prin activităţi didactice şi metodico-ştiinţifice.

Statului

dispune destinată

La dispoziţia elevilor şi profesorilor există un bloc de studii cu toate cele necesare pentru pregătirea bună a specialiştilor de profil economic: bibliotecă şi sală de lectură cu divers fond de carte, catedre de specialitate şi de profil general, laboratoare de informatică, conectate la Internet, sală de sport şi terenuri de sport în aer liber, cantină, cămine etc. CFBC a constituit punctul de pornire pentru un şir de personalităţi marcante ale vieţii publice din Republica Moldova:,Leonid Talmaci - Guvernatorul BNM,Zinaida Grecianâi - Vice primministru,Ion Prodan - Vice guvernatorul BNM,Petru Veveriţă - Preşedintele Asociaţilor Băncilor,Feodosia Furculiţă Şeful Serviciului Vamal Colegiul întreţine legături de colaborare cu instituţii de învăţământ din România (Universitatea „Ştefan cel Mare" din Suceava şi Universitatea „Dunărea de Jos" din Galaţi, Liceele de Informatică din Iaşi, Piatra-Neamţ, Suceava), Ucraina (Academia de Finanţe din Cernăuţi şi Academia de Finanţe din Lvov), Lituania (Colegiile de învăţământ superior din Vilnius şi Kaunas), Belarus (Colegiul Financiar-Economic din Minsk) şi Italia (Institutul Tehnico-Comercial din Palestrina) Instruirea în Colegiu : Secţia Contabilitate: Contabilitate - se pregătesc specialişti pentru gestionarea contabilităţii la diferite sectoare de evidentă în bănci şi alte unităţi economice. Şef de secţie: Braniște Silvia 14 grupe, 418 elevi Secţia Finanţe: Finanţe - specialistul se pregăteşte pentru activitatea de gestiune financiară şi control; activitatea în cadrul direcţiilor financiare, organizaţiilor şi instituţiilor de stat, companiilor de asigurări; activitatea în funcţie de economist în domeniul financiar, economist-inspector, economist-asigurător. Şef de secţie: Grigore Slepuhin 19 grupe,557 elevi 22

Secţia Economie şi Informatică: Informatică — specialistul se pregăteşte pentru analiza şi specificarea cerinţelor sistemelor informatice; proiectarea şi implementarea aplicaţiilor informatice; instalarea produselor program. Şef de secţie: Ilciuc Cătălina 14 grupe,375 elevi

În Colegiu este susţinută şi promovată activitatea cultural-artistică prin formaţiunile de elevi în domeniu. Astfel, ansamblul de cântece şi dansuri populare „Cireşarii" a fost înfiinţat la iniţiativa administraţiei în anul 1991 de către, coregraful Antip Ţarălungă, Maestru în Arte. Ansamblul „Cireşarii"este participant la numeroase concursuri naţionale şi internaţionale: 1994 - Laureat al Festivalului Internaţional „Vaslui", România - locul 2; 1997 - Laureat şi deţinător a diplomei de gradul 3 a Festivalului republican „La vatra horelor", desfăşurat la Chişinău; 1999 - Laureat al Festivalului Internaţional „Kievis Spring-99", Ukraina; 2000 - Laureat al Festivalului Internaţional de folclor desfăşurat la Straznice, Cehia. Ansamblul a cucerit trofeul „Prietenia popoarelor"; 2002 - Ansamblul a fost premiat la festivalul republican din Chişinău „La vatra horelor" cu diplomă de gradul 3. 3. Elaborarea practică a Sondajului statistic la tema :” Planuri de viitor și învățămîntul în CFBC: coincindențe sau divergențe.” În baza elaborării practice a sondajului statistic la tema : Planuri de viitor și învățămîntul în CFBC. Coincidențe sau divergențe. Ne-am propus următorul plan de lucru pentru o realizare eficientă a obiectivelor stabilite : 1. Selectarea eșantionului 2. Elaborarea chestionarelor 3. Prelucrarea rezultatelor șondajului statistic 4. Reprezentări grafice 5. Concluzii Eșantionul ales este Colegiul Financiar Bancar. Pentru a obține rezultate cît mai veridice am selectat cîte 3 grupe din fiecare curs, de la specialități diferite : 1302, 1307,1310, 1203, 1207, 1211, 1103, 1105, 1110, 1005,1007,1011. Eșantionul constituie circa 20% din elevii ce studiază la instituția de învățămînt respectivă. La elaborarea chestionarelor, am pus accent pe unele particularități, probleme specifice fiecarui curs. Astfel, la cursul I am inclus: primele impresii despre Colegiul Financiar Bancar; cursul II – 23

studiile în a doua jumătate a zilei; cursul III – planuri după BAC și studierea în paralel la universitate; cursul IV – planuri de viitor după finisarea colegiului și lucrul, universitatea în paralel. Deasemenea cîteva întrebări specifice tuturor cursurilor:  Care a fost motivul alegerii – Colegiului Financiar Bancar  După ce criterii te-ai condus la alegerea specialității  Unde planificați să obțineți studii superioare După ce au fost completate chestionarele am prelucrat rezultatele sondajului statistic. Am calculat mărimile relative sub formă de procente (%). De ex: pentru a calcula cîte % au răspuns afirmativ la întrebarea ”Vă veți angaja în cîmpul muncii după finisarea studiilor în CFBC?” am aflat raportul dintre persoanele ce au răspuns afirmativ și eșantionul anului III, am înmulțit cu 100% ( 48/81 * 100% = 49 %). Pentru reprezentarea grafică a rezultatelor, am construit diagrama de structură și am determinat sectoarele în urmatorul mod : (49% * 360o)/100%= 176,4o. Astfel am prelucrat informația și am reprezentat grafic rezultatele obținute pentru a ne formula concluzii în urma sondajului statistic.

24

Sondaj de opinii ( Anul I) 1. Care a fost motivul alegerii Colegiului Financiar-Bancar? a)influența parinților b)propria inițiativă c)decizie spontană 2. Care au fost primele impesii despre CFBC? a)bune b)relative c)altele 3. Vi s-au adeverit așteptările proprii în privința studiilor in CFBC? a)da b)nu 4. După care criteriu te-ai condus în alegerea specialității? a)pentru perspective b)îmi place c)am facilități în domeniu 5. Planificați să finisați studiile în Colegiul Financiar-Bancar? a)da b)nu c)nu am decis 6. Doriți să obțineți studii superioare în domeniul în care studiați în CFBC? a)da b)nu c)nu am decis 7. Unde planificați să obțineți studii superioare? a) în Republica Moldova b)peste hotare c) nu am decis 8. Vă veți angaja în cîmpul muncii dupa finisarea studiilor în CFBC? a) da b) nu c) nu am decis

25

1) Care a fost motivul alegerii Colegiului Financiar-Bancar? 22%

29%

- Sfatul persoanelor apropiate( rude, prieteni)

- Propria inițiativă

- Decizie spontană

49%

2) Care au fost primele impresii despre CFBC? 9%

- Bune

23%

- Relative

- Altele 67%

26

) Vi s-au adeverit așteptările proprii în privin ța studiilor în CFBC - Da

28%

- Nu 72%

4) Vi s-au adeverit așteptările proprii în privin ța studiilor în CFBC ? - Da

28%

- Nu 72%

27

5) Planificați să finisați studiile în Colegiul Financiar-Banca

- Da

90%

- Nu

28

2% 8%

- Nu am decis

8) Vă veți angaja în cîmpul muncii după finisarea studiilor în CF - Da

49%

- Nu

40% 11%

Sondaj de opinii (Anul II) 1. Care a fost motivul alegerii Colegiului Financiar-Bancar? a)influența parinților b)propria inițiativă c)decizie spontană 2. După care criteriu te-ai condus în alegerea specialității? a)pentru perspective b)îmi place c)am facilități în domeniu 3. Ați fost prins copiind vreodată? a)da b)nu 4. Cum considerați că ar fi mai eficientă petrecerea examenelor? a)oral b)în scris c)nu știu 5. Considerați productive studiile în a doua jumătate a zilei? a)da b)nu 6. Planificați să finisați studiile în Colegiul Financiar-Bancar? a)da 29

- Nu am decis

b)nu c)nu am decis 7. Doriți să obțineți studii superioare în domeniul în care studiați în CFBC? a)da b)nu c)nu am decis 8. Unde planificați să obțineți studii superioare? a) în Republica Moldova b)peste hotare (specificați țara) c) nu am decis 9. Vă veți angaja în cîmpul muncii dupa finisarea studiilor în CFBC? a) da b) nu c) nu am decis

1) Care a fost motivul alegerii Colegiului Financiar-Bancar?

24%

37%

- Influența părinților

- Propria inițiativă 39%

30

- Decizie spontană

2) După care criteriu te-ai condus în alegerea specialită ții? 8%

- Pentru perspective 40%

- Îmi place

31

- Am 52% facilități în domeniu

6) Planificați să finisați studiile în Colegiul Financiar-Bancar? 4%

- Da

7%

- Nu

- Nu am decis 89%

4) Cum considerați că ar fi mai eficientă petrecerea examenelor? 23%

- Oral

- În scris

77%

32

5) Considerați productive studiile în a doua jumătate a zilei?

39%

- Da

- Nu

61%

33

9) Vă veți angaja în cîmpul muncii dupa finisarea studiilor în CFBC? 31%

- Da

- Nu 9%

- Nu am decis

60%

7) Doriți să obțineți studii superioare în domeniul în care studia ți în CFBC? 25%

- Da

8%

- Nu

- Nu am decis 67%

34

8) Unde planificați să ob țineți studii superioare?

43%

- În Republica Moldova

34%

- Peste hotare

- Nu am decis

23%

Sonda j de opinii (Anul III) 1. Care a fost motivul alegerii Colegiului Financiar-Bancar? a)influența parinților b)propria inițiativă c)decizie spontană 2. După care criteriu te-ai condus în alegerea specialității? a)pentru perspective b)îmi place c)am facilități în domeniu 3. Considerați că stagiunea de practică este utilă studiilor? a)da b)nu c)posibil 4. Planificați să finisați studiile în Colegiul Financiar-Bancar? a)da b)nu c)nu am deci 5. După examenul de BAC veți alege opțiunea de studii la facultate concomitant cu cele de colegiu? a)da b)nu c)nu am decis 6. Doriți să obțineți studii superioare în domeniul în care studiați în CFBC? a)da 35

b)nu c)nu am decis 7. Unde planificați să obțineți studii superioare? a) în Republica Moldova b)peste hotare c) nu am decis 8. Vă veți angaja în cîmpul muncii dupa finisarea studiilor în CFBC? a) da b) nu c) nu am decis

36

) Planificați să finisați studiile în Colegiul Financiar-Bancar ? - Da

2%

14%

- Nu

- Nu am decis 84%

1) Care a fost motivul alegerii Colegiului Financiar-Bancar? 25% - Sfatul persoanelor apropiate (rude,prieteni)

- Propria inițiativă 48%

27%

37

- Decizie spontană

3) Considerați că stagiunea de practică este utilă în formarea ca specialist ? 22%

- Da

- Nu

3%

- Posibil 75%

2) După care criteriu tei condus în alegerea specialității ? 10%

- Pentru perspective

27%

- Îmi place

- Am facilități în domeniu 63%

38

examenul de BAC ve ți alege op țiunea de studii la facultate concomitent cu cele de la Coleg

- Da

39%

40%

- Nu

- Nu am decis

21%

6) Doriți să obțineți studii superioare în domeniul în care studiați în CFBC ? 29%

- Da

- Nu

59%

12%

39

- Nu am decis

7) Unde planifica ți să ob ține ți studii superioare? 30%

- În Republica

50% Moldova

- Peste hotare

- Nu am decis

20%

8) Vă veți angaja în cîmpul muncii după finisarea CFBC? 24%

- Da

- Nu

48%

28%

40

- Nu am decis

Sondaj de opinii (Anul IV) 1. Care a fost motivul alegerii Colegiului Financiar-Bancar? a)influența parinților b)propria inițiativă c)decizie spontană 2. După care criteriu te-ai condus în alegerea specialității? a)pentru perspective b)îmi place c)am facilități în domeniu 3. Ați dori să activați țn CFBC în calitate de profesor? a)da b)nu c)nu știu 4. Sunteți mulțumit de cunoștințele obținute? a)da b)nu 5. Lucrați în paralel cu studiile? a)da b)nu 6. Combinați în parallel studiile din colegiu cu cele universitare? a)da b)nu 7. Doriți să obțineți studii superioare în domeniul în care studiați în CFBC? a)da b)nu c)nu am decis 8. Unde planificați să obțineți studii superioare? a) în Republica Moldova b)peste hotare 9. Vă veți angaja în cîmpul muncii dupa finisarea studiilor în CFBC? a) da b) nu c) nu am decis

41

3) Ați dori să activați în CFBC în calitate de profesor? 16% - Da

30%

- Nu

- Nu ș tiu

54%

2) După care criteriu te-ai condus în alegerea specialită ții? 6% 28% - Pentru perspective

- Îmi place

- Am facilități în domeniu

66%

42

1) Care a fost motivul alegerii Colegiului Financiar-Bancar ?

32% - Influența părinților

34% - Propria inițiativă

34%

43

- Decizie spontană

4) Sunteți mulțumit de cuno știn țele ob ținute? 12% - Da

- Nu 88%

6) Combinați în paralel studiile din colegiu cu cele universitare?

60%

40%

- Da

- Nu

5) Lucrați în paralel cu studiile?

33% - Da

- Nu

67%

44

veți angaja în cîmpul muncii după finisarea studiilor în CFBC? 29% - Da

- Nu

- Nu am decis

61%

10%

8) Unde planificați să ob țineți studii superioare? 20% - În Republica Moldova

- Peste hotare

25%

45

55% - Nu am decis

4. Concluzii: Anul I: În urma analizei comparative a rezultatelor sondajului statistic, putem remarca evolu ția conștiinței elevilor, aceștia fiind preponderent cei care dictează în alegerea institu ției de învă țămînt. Este deasemenea îmbucurător faptul, că procentajul celor care vor să-și desfă șoare studiile în RM, prevalează asupra procentajului celor care vor să studieze peste hotare, acest lucru confirmînd dorința tendențioasă a elevilor de a studia și a se încadra ulterior în cîmpul muncii în Republica Moldova. Anul II: Analizînd dinamica datelor pentru anul II, putem remarca o cre ștere substan țială, fa ță de anul I, în cazul în care elevii sînt întrebați dacă vor să- și termine studiile în CFBC, elevii anului II răspunzînd negativ într-o mai mare măsură, ceea ce poate fi argumentat sau de rata joasă a reu șitei acestor elevi, sau de faptul că aceștia consideră domeniul în care studiază unul lipsit de perspectivă. Deasemenea, putem remarca faptul că raportul procentual în cazul efectuării studiilor peste hotare sau în țară, acesta este aproximativ egal cu cel remarcat la respondenții din anul I, ceea ce de notă dorința unui procent considerabil din respondenți de a rămîne în țară. Anul III: Urmare a analizei rezultatelor sondajului statistic, putem conchide, că respondenții din anul III, au niște idei și planuri clar definite, asupra viitorului apropiat. Observăm că aproximativ ¼ din respondenți planifică să abandoneze studiile în CFBC după susținerea examenului de BAC. Deasemenea, remarcăm un procent ridicat al respondenților care planifică să se integreze în cîmpul muncii, ceea ce demonstrează calitatea studiilor oferite de CFBC, care permit încadrarea elevilor în cîmpul muncii. Anul IV: Analiza rezultatelor sondajului statistic, de notă că respondenții din anul IV sînt mul țumi ți de calitatea studiilor obținute în CFBC într-un procent de 88%. Acest lucru se argumentează de calitatea studiilor, ceea ce putem concluziona din procentul de 40 la sută din elevi, care lucrează și/sau învață în instituții superioare de învățămînt în paralel cu studiile efectuate în CFBC. Deasemeni, este îmbucurător faptul că 1/3 din respondenți dorește să se întoarcă în CFBC în calitate de profesor, după absolvirea instituției acest lucru demonstrînd loialitatea și dragostea elevilor fa ță de Colegiul Financiar-Bancar din Chișinău. 5. Păreri proprii :

46

În urma efectuării proiectului în cadrul disciplinei „Statistica”, pot spune cert că am să aplic în practică cunostinaele teoretice acumulate pe parcursul orelor, reusind să mă autoevaluez și totodată să îmi acoper golurile existente. Lucrînd împreună atît cu colegii grupă cît si din afara ei mi-am format noi abilităti de lucru în grup, capacităti de colaborare si am progresat în domeniul dat. aduc sincere multumiri Doamnei Coseac care chiar de la primele ore a reusit să ne trezească interesul față de disciplina dată , profesionalismul înalt de care dă dovadă , făcut să pătrundem adînc în esența conținuturilor Statisticii.

izbutit

din prieteni, Țin să Lorina, prin ne-a

Popa Dorin , gr. FA 1206 G

La cercul ‘’Generaţia Staticienilor Moderni’’împreună cu scumpa şi stimata profesoară, Doamna Lorina Coseac, ce grad didactic superior am aplicat sumedenia cunoştinţe acumulate în practică şi am avut posibilitatea de a comunica mai eficient, cu colegii de grupă cît și din altă grupă, activ în lucrul pe echipe diferite. Mi-a plăcut această experienţă, căci mi-a creat o bună referitor la acest obiect de studiu şi la de echipă. Mulţumesc din suflet celor care sla acest cerc şi mi-au lăsat amintiri plăcute.

noastră posedă de amical lucrînd enorm impresie colegii au aflat

Guma Victoria, gr. FA 1206 G

47

Cercul GSM este o activitate extrașcolară captivantă, care ne-a format o serie de abilități indespensabile pentru viața noastră ulterioară în domeniul finanțelor. Alături de iubita noastră profesoară Doamna Lorina Coseac, posesoarea unui grad didactic superior, am atins culmile succesului și am sorbit din izvorul cunoștințelor. Generația Statisticienilor Moderni este o metodă inovativă de a-ți crea noi cunoștințe, noi prieteni și în același timp capabilități de conlucrare în grup. Luca Elena, gr. FA 1206 G În urma participării la proiectul ”GSM” (Genera ția Statisticienilor obținut o posibilitate uimitoare de a pune în practică cunoștințele ob ținute în de statistică, predate de mult iubita profesoară , Lorina Coseac, didactic superior. Mi-am dezvoltat aptitudinile manageriale, de colaborare și lucru în echipă. Deasemenea mi-am creat un nou prieteni, m-am afirmat ca o personalitate enovativaă și am pus capacitățile de lider. În baza rezultatelor obținute desfașurate în sondajelor, am avut ocazia să mă conving în repetate rînduri că alegerea făcută de mine, acum aproape doi ani a fost una Este îmbucurător că majoritatea zdrobitoare a colegilor mei mulțumită de studiile pe care le parcurge aici, ceea ce mă face și mă motivează să continui în forță pentru a-mi asigura un Sunt foarte recunoscătoare doamnei Lorina Coseac că ne-a șansă unică de a participa în cadrul acestui proiect, e-a a fost un ghid și un prieten pentru noi. Creizan Ruxandra , gr. FA 1206 G

48

Moderni) am cadrul orelor grad cerc de accent pe urma corectă. este să cred viitor. oferit o îndrumat,

În cadrul Cercului GSM, am efectuat sondaj de opinie, prin prisma caruia am importanța efectuării observațiilor statistice în viața cotidiană. Cu ajutorul coordonatorului nostru, Doamna Lorina Coseac , ne-am format abilități deosebite studiere, observare și analizarare a datelor, lucru în echipă cu colegi noi. Deasemenea consolidat relațiile de amiciție cu colegii grupă, lucru care ne va fi extrem de util pe Le sunt recunoscător Doamnei Lorina și noilor prieteni pentru posibilitatea de a studia un obiect nou la un alt nivel este propus în programa de studiu a Colegiului.

un înțeles

de cît și de am din viitor. Coseac oferită decît ne

Caisîn Eugen, gr. FA 1206 G

În cadrul cercului ”Generația Statisticienilor Moderni” ne-am aprofundat cuno știn țele în ceea ce privește Sondajul Statistic și desfășurarea lui. Am învățat cum să lucrăm știin țific. Deprinderile formate in cadrul cercului GSM vor fi de mare folos in viitor, la scrierea lucrărilor de curs, de diplomă, etc. Mulțumim mult profesoarei noastre Doamnei Lorina Coseac, pentru ajutorul acordat, pentru lecțiile de statistică pline de dăruire de sine, bunăvoință, măiestrie pedagogică și multă creativitate. Curchi Corina , gr FA 1206 G

49

În cadrul cercului GSM , am efectuat proiectul “Planurile de viitor și țnvățămîntul CFBC : Coincidențe și divergențe” În urma proiect am acumulat diverse cunoștințe la disciplina Statistica ,am obținut noi abilități domeniului dat, mi-am dezvoltat capacitățile de colaborare , de lucru în Am primit deosebită plăcere să lucrez în GSM formată din elevi capabili, binevoitori dornici de lucru. Deasemenea îi aduc mari mulțumiri ghidului nostru, Doamnei Lorina Coseac, îndrumător și un mentor care a contribuit la dezvoltarea noastră, care ne-a mereu alături și gata mereu să ne dea un

în acestui implicit echipă. echipa și

fost ajutor.

Vă multumesc pentru răbdarea și dragostea cu care v-ați purtat cu noi, pentru munca asiduă si bunăvoința dumnevoastră. La final aș spune că sunt mulțumită că fac parte din cercul GSM , în cadrul căruia v-om realiza noi proiecte și v-om înregistra noi performanțe . Badașco Mihaela , gr. FA 1206 G Pentru a putea întelege anumite fenomene ce se întimplă în cadrul societă ții noastre, este necesar să definim o serie de cauze și circumstanțe în care acestea se întimplă. Proiectul și munca pe care am desfășurat-o m-au ajutat să înțeleg o serie de motive din cauza cărora colegii mei au ales anume Colegiul Financiar-Bancar în calitate de instituție de învățămînt unde ar vrea sa-și petreacă studiile. De menționat că lectâțiile de statistică și activitatea nemijlocită în cadrul cercului GSM au contribuit simțitor la dezvoltarea personalității mele, oferindu-mi un cadru adecvat pentru a mă afirma și a-mi aplica aptitudinile manageriale și nu numai. Deasemenea nu pot trece cu vederea influența d-nei Lorina Coseac, grad didactic superior, care prin tenacitatea sa m-a îndrumat, și mi-a sugerat multe lucruri care m-au ajutat pe parcursul activității mele. Ursu Ana, gr. FA 1206 G

50

Cercul este o metodă excelentă de dezvoltare a abilităților și de colaborare în grup. Mi-a plăcut mult să lucrez în acest cerc, am învățat noi lucruri, cunoscut noi oameni și toate aceste datorită profesoarei de statistică , Doamna Lorina Coseac, didactic superior. Multumesc tuturor colegilor și Doamnei Lorina.

foarte am grad

Fedco Dumitrița, gr. CI 1201 G

Studiul amănunțit al aplicabilității statisticii prin intermediul cercului GSM, a contribuit substanțial la dezvoltarea orizonturilor mele de cunoaștere. Datorită cunoștințelor obținute este mai simplu să o deosebită multitudine de fenomene care se petrec societatea umanitară actuală. Este foarte util să poți anumite predicții odată ce cunoști date statistice visde situații în anumite circumstanțe. Acest lucru mă pot lua decizii corecte și favorabile bunăstării mele sociale, atît și economice. Nu poate fi neglijat rolul persoanei Doamnei Lorina Coseac, care mi-a fost și și-a adus nemijlocita contribuție la gradul meu de întelegere a fenomenelor statistice globale. Zapșa Andrei, gr. FP 1208 G

51

înțeleg în face a-vis ajută să cît călăuza

Statistica fiind o știință care, folosind calculul probabilităților, studiază fenomenele și procesele de tip colectiv (din societate, natură etc.) din punct de vedere cantitativ în scopul descrierii acestora și a descoperirii legilor care guvernează manifestarea lor, necesită un studiu teoretic enorm. Anume acest studiu ne oferă posibilitatea de a ne aprofunda în studiul economic,de a afla multe lucruri captivante ,neștiute pînă acum.Însă scupul inițial pe care mi l-am oferit de la bun început ,venind să studiez la Colegiul Financiar Bancar,este de a deveni un bun practician,și de a asimila harul de cunoștințe oferit de bunii noștri profesori cît din punct de vedre teoretic ,atît și practic.Asta m-a motivat să frecventez cercul “Generația statisticienilor moderni”.Aici împreună cu multstimata și iubita noastră profesoară,D-na Lorina Coseac am aplicat cunoștințele teoretice în practică,plus la asta am avut posibilitatea de a eficientiza procesul de comunicare cu colegii de grupă și nu numai,implicîndu-ne activ în lucrul pe echipe,pentru ce cu plecăciune îi mulțumesc enorm. Zabulica Ecaterina, gr. CI 1201 G Participînd la cercul “Genartia Statisticienilor Moderni” împreună cu Doamna Lorina Coseac, didactic superior, am aplicat interesantele ale statisticii, am aplicat cunoștințele pe care le am aplicat teoria în practică, ne-am simțit și noi pielea statisticienilor.Aceast lucru mi-a placut de mult, pentru ceea ce îi mulțumesc profesoarei suflet că include cunoștințele elevilor și părerile aceasta activitate! Tonu Cristian, gr. CI 1201 G

52

grad metode avem, în extrem din lor în

Cercetarea noastră a urmărit să ofere, dincolo de analizele concrete, o serie de răspunsuri la câteva întrebări cheie ca de exemplu prima impresie a elevilor care au izbutit să primească un loc într-un așa prestigios colegiu. În opinia mea rezultatele sunt satisfăcătoare deoarece este esenţial un coordonator care să aibă o mare disponibilitate de lucru, dar şi capacităţi managerial performante ca d-na Lorina Coseac grad didactic superior. Sîntem o echipă ,fiecare din noi a facut efort și împreună cu managerul echipei am reușit să atingem scopurile propuse. În urma acestui proiect miam dezvoltat capacitățile de lucru în echipă ,eficiencizarea muncii prin implicarea fiecăruia dintre noi. Am acumulat cunoștințe în privința topului universitătilor din Moldova și mi-am mărit cercul de viziune în cautarea universității dorite. Doresc să mulțumesc tuturor colegilor din acest proiect, sper că ei au primit placere lucrînd împreună cu mine și participarea mea nu a fost zadarnică. Mulțumesc mult d-nei Lorina Coseac care nu numai ca ne-a îndrumat, ne-a oferit suport , dar și pentru că este un om întelegator , tolerant și mereu binevoitor. Țugulschi Vasile , gr. CI 1201 G

Statistica fiind o știință care, folosind calculul probabilităților, studiază fenomenele și procesele de tip colectiv (din societate, natură etc.) din punct de vedere cantitativ în scopul descrierii acestora și a descoperirii legilor care guvernează manifestarea lor, necesită un studiu teoretic enorm. Cînd am venit la cercul de statistică am înțeles că aici vom face ceva frumos , practic, tipul de lucru în grup și sunt foarte bucuros că am nimerit aici la cercul statisticienilor! Aici cu multstimata noastră profesoară, D-na Lorina Coseac , care ne-a învățat cum să lucrăm practic și să fim o echipa foarte bună, iar inca un plus foarte mare este ca în acest mod mi-am făcut noi prieteni ! Mulțumită ei am devenit mai descurcare ți, mai sîrguincio și, mai aprofundați în domeniul dat ! Mulțumesc Doamnei Lorina Coseac ! Castraveț Vladislav, gr. CI 1201 G 6. Bibliografie: 53

1) Porojan D., Statistica şi teoria sondajului, Casa de editurã şi presã ŞANSA S.R.L, Bucureşti, 1993. 2) Henri Piéron Vocabulaire de la psychologie, 1973. 3) M. Albici, Statistica economica . Matematici aplicate în economie, 2010. 4) Constantin Anghelache ”Statistica generală. Teorie și aplicații, Editura Economică, 1999. 5) Eugenia Lilea, Elena Maria Biji, Mihaela Vătui, Emilia Gogu ”Statistică” 2008, Editura Pro Universitară. 6) Elisabeta Jaba ”Statistica” Editura Economică, 1998. 7) Eugenia HARJA Statistica si econometria, Editura Alma Mater a Universităţii din Bacău, 2009). 8) Rotariu T., Iluţ P., Ancheta sociologică şi sondajul de opinie, editia a II-a Ed.Polirom, Iaşi, 2006. 9) Novak A., Statistica şi sondajul de opinie, Editura Universitarã, Bucureşti, 2004. 10) Dumitru Porojan, Statistica si teoria sondaului, Casa de editura si presa SANSA SRL. 11)Biji M, Statistica teoretica, Editura didactica si pedagogica Bucuresti 1979. 12) Constantin Anghelache ”Statistica generală. Teorie și aplicații” Editura Economică, 1999. 13) T. Baron, E. Biji, L. Vovissi, P. Wagner, Al. Isaic-Maniu, M. Korka ”Statistica teoretică și economică ” Editura Didactică și Pedagogică – R.A., București, 1996. 14) Tudorel Andrei, Stelian Stancu, Statistica, Teorie și Aplicatie, Editura ALL 1995, Bucuresti. 15) Porojan D., Ciocãnel B, Bazele sondajului, colecţia Cariere, Institutul IRECSON, Bucureşti, 2006. 16) www.statistica.md 17) www.google.md 18) www.wikipedia.org 19) www.scribd.com

54

7. Foto-montaj

55

56