Romania in Al Doilea Razboi Mondial [PDF]

Zitiervorschau

1

Prof. Juverdeanu Aurelia Melania

2

 Pe 23 august 1939 Germania nazistă şi Uniunea Sovietică au semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, care stipula, între altele, interesele Sovietelor în Basarabia.

4

 Pe 1 septembrie 1939 Germania nazistă invadează Polonia. România a rămas oficial o ţară neutră, adăpostind refugiaţii polonezi şi oferindu-le posibilitatea soldaţilor şi ofiţerilor armatei Poloneze să ajungă în Franţa şi Anglia prin porturile româneşti la Marea Neagra.  Guvernul polonez s-a exilat în România, împreună cu tezaurul Băncii Naţionale a Poloniei şi un număr de unităţi ale armatei poloneze.

5

• Ca urmare a ultimatumurilor date de Uniunea Sovietică(26-27 iunie1940), România a fost nevoită în 28-30 iunie 1940 să evacueze Basarabia şi Bucovina de Nord.

6

• Pe 30 august 1940, prin Dictatul de la Viena, puterile Axei au forţat România să "înapoieze" jumătate din Transilvania Ungariei.

7

• Pe 7 septembrie 1940, prin Tratatul de la Craiova, Cadrilaterul (partea sudică a Dobrogei) a fost cedată Bulgariei.

8

• Cedările teritoriale din vara anului 1940 au marcat falimentul total al regimului carlist. • În timpul domniei lui Carol al II-lea, România pierduse 99 738 km2 cu o populaţie de 6 821 000 locuitori, reprezentând aproape 1/3 din teritoriul şi populaţia ţării. • Dorind să iasă din acest impas şi să rămână în fruntea statului, Carol al II-lea i-a încredinţat generalului Antonescu formarea guvernului la data de 4 septembrie 1940.

9

10

• Pe 5 septembrie 1940, regele a suspendat Constituţia din 1938, a dizolvat Parlamentul şi i-a acordat puteri depline lui Ion Antonescu, la cererea acestuia. În seara zilei de 5 sept. 1940, Ion Antonescu i-a cerut regelui să abdice şi să părăsească ţara. Carol al II-lea a abdicat la 6 septembrie 1940 şi a cedat tronul fiului său Mihai I. • Dispunând de "puteri depline", generalul Ion Antonescu şi-a transferat o parte din prerogativele fostului suveran Carol al IIlea şi s-a proclamat "Conducător al Statului". 11

• După abdicarea lui Carol al II-lea, in urma refuzului celor două partide istorice de a intra la guvernare, Ion Antonescu a format guvernul din apropiaţi ai săi, militari şi civili, din legionari conduşi în acel moment de Horia Sima, la care s-au adăugat şi membrii desemnaţi de celelalte partide politice. Prin decretul semnat de către regele Mihai I, România a fost declarată Stat Naţional Legionar.

Ion Antonescu si Horia Sima

12



În 1940, Germania nazistă era singura putere europeană care putea sprijini România în faţa ameninţărilor şi agresiunilor sovietice.  Generalul a continuat politica deschis pro-germana initiata de Carol II in mai 1940.  A reinnoit invitatia pentru o Misiune Militara Germana, care a sosit incepand de pe 12 octombrie 1940.  Acesta era primul pas facut in directia aliantei cu Germania, Romania aderand la Pactul Tripartit pe 23 noiembrie 1940.  La 4 decembrie 1940 s-a încheiat Acordul economic românogerman pe 10 ani, însă cererile repetate ale germanilor de a se creşte producţia de materii prime necesare susţinerii efortului de război au întâmpinat opoziţia lui Ion Antonescu, iar pătrunderea capitalului german în economia românească a fost limitată. 13

În prezenţa lui Hitler, Antonescu semnează Pactul Tripartit, un plan de ajutorare pe 10 ani, încheiat anterior, la sfârşitul lui septembrie 1940, de puterile Axei: Germania, Italia şi Japonia (Berlin, 23 noiembrie 1940). 14

În timpul întrevederilor din 14 ianuarie 1941, Hitler a declarat că „în toată Europa cunosc doi şefi de stat cu care îmi place să lucrez: cu Mussolini şi cu Generalul Antonescu”

La întâlnirea cu Hitler din 14 ianuarie 1941, Ion Antonescu a solicitat acordul acestuia pentru înlăturarea legionarilor de la guvernare şi controlul exclusiv al puterii politice.

15

Intrarea Romaniei razboi.Eliberarea Basarabiei si Bucovinei de Nord.  La 12 iunie 1941, generalul Ion Antonescu a fost informat oficial de Hitler despre iminenta atacare a Uniunii Sovetice (Planul Barbarosa).  Romania s-a angajat in razboi pe 22 iunie 1941, alaturi de Germania, pentru eliberarea teritoriilor nationale cotropite in vara anului 1940.

16

Trupe româneşti şi germane trec Prutul pentru eliberarea Basarabiei

Cavalerie marsaluind spre front, in Basarabia. Trupe de infanterie româneşti lângă Prut

Ostasi romani in actiune. Basarabia, iulie 1941.

• La 5 iulie 1941, intră în Cernăuţi primele trupe române. • La 10 iulie 1941, oraşul Soroca este eliberat de către Divizia blindată română care apoi se îndreaptă către localitatea Bălţi pe care o eliberează la 12 iulie 1941.

• Localitatea Orhei este eliberată în data de 15 iulie 1941 de către unităţi din Divizia 5 infanterie română. • Pe 16 iulie 1941, ca urmare a acţiunilor întreprinse

de Corpul 3 român şi Corpul 54 german este eliberat oraşul Chişinău.

• Pe 17 iulie 1941, Cartierul general al Comandamentului frontului germano-român transmite că odată cu victoria pentru cucerirea masivului Corneşti, “cheia strategică a

Basarabiei e în mâna noastră” şi că Hotinul, Soroca, Orheiul şi Chişinăul au fost eliberate.

• Pe 21 iulie 1941, Divizia 10 infanterie trece Dunărea şi eliberează localităţile Ismail, Chilia Nouă, Vîlcov şi continuă să meargă către Cetatea Albă cu scopul

eliberării totale a Basarabiei.

23

 Dupa eliberarea nordului Bucovinei, Armata 3 romana a fortat Nistrul. Incepand cu 21 iulie 1941,ofensiva a continuat spre Bug, apoi spre Nipru.  Continuarea razboiului dincolo de Nistru, a pus Romania in stare de razboi cu Anglia (decembrie 1941) si SUA (iunie 1942) ;  România a devenit o ţintă a bombardamentului aliat, mai ales pe 1 august, 1943 când au fost atacate câmpurile petroliere şi rafinăriile de la Ploieşti.

24

25

Soldati romani in Odesa

Soldati romani in timpul bataliei de la Odesa

• După ce au eliberat Basarabia şi Bucovina, unităţile române au luptat alături de Germania mai departe la Odessa, Sevastopol, şi Stalingrad. Contribuţia României în efective de luptă a fost enormă, depăşită doar de armata germană, dar depăşind celelalte aliate ale Germaniei.

• Armata a 4-a a participat la Bătălia de la Odessa, unde a dus lupte sângeroase între 6 august şi 16 octombrie 1941, însemnând pentru unităţile acestei armate 17.792 morţi, 63.345 răniţi, 11.471 dispăruţi, în total 92.608 oameni.

Puntea puitorului de mine NMS Dacia in timpul unei operatiuni pe 5 noiembrie 1942

Generalul Petre Dumitrescu (stanga) si generalul Corneliu Dragalina (dreapta) in Rusia in 1942

• În anii regimului lui Antonescu, România a alimentat economia de război a Germaniei cu petrol, cereale, precum şi produse industriale fară vreo recompensă.

O patrula de schiori din Batalionul 25 in iarna 1941/42

Vanatori de munte aliniati pentru inspectie in aprilie 1942, in Crimea.

Transmisionisti afectati unei unitati de cavalerie in Kuban in 1942

Infanteristi romani traversand Donetul.

• În anii 1941 şi 1942, unităţile române, operând sub comandament general german, au luat parte la bătăliile din Crimeea, Caucaz, la Cotul Donului şi Stalingrad. • În anul 1941 pierderile generale au fost de 130.000 militari morţi, răniţi şi dispăruţi.

Escadronul 1 din Grupul 52 Cercetare pe 12 mai 1942 la Dnepropetrovsk

Vanatori de munte in Caucaz

Tun anticar Breda pe tarmul Marii Azov. Iunie 1942.

Obuzier de munte Skoda model 1939 (D9) de 105 mm in actiune.

• Pierderile Armatei a 3-a la cotul Donului şi ale Armatei a 4-a în Stepa Calmucă, la sfârşitul anului 1942 şi începutul anului 1943, s-au ridicat la 182.441 militari (16.566 morţi, 67.182 răniţi, 98.692 dispăruţi), fapt care a redus considerabil capacitatea combativă a armatei române. • În februarie 1943, armatele 3 şi 4 au fost trimise în ţară pentru refacere.

Gen. Constantin Pantazi, ministrul apararii, Tanc R-2 din Divizia 1 Blindata la Stalingrad viziteaza trupele de pe frontul de la Stalingrad

Ostasi in transee la Cotul Donului, octombrie 1942. Se observa caciula turcana, standard pentru iarna lui 1942.

Aruncator de grenade calibrul 60 mm in pozitie de tragere la Cotul Donului

Masa trupei la Cotul Donului, octombrie 1942

Generalul Avramescu si ofiteri de stat major langa un automobil Horch 901 in Crimeea in 1942

Generalul Avramescu, comandantul Corpului de Munte, impreuna cu ofiteri din statul major. Se observa caciulile turcane folosite in primele doua ierni de razboi

Soldati romani in Sevastopol

• În prima jumătate a anului 1943, pe frontul de Est

mai rămăsesera 7 divizii româneşti, care au acţionat în capul de pod din Kuban, de unde s-au retras în Crimeea, înfrânte în toamna anului 1943.

• În timpul luptelor din Caucaz şi a celor din capul de pod din Kuban, unităţile române au pierdut 39.074 de militari.

Vanatori de munte in timpul primului asalt asupra Sevastopolului

Pionieri romani in asalt. Tun anticar Bohler, calibrul 47 mm, in Stepa Calmuca.

Ostasii romani se folosesc de camile pentru transport în tinuturile desertice.

Tun antitanc Pak 38 de 50 mm in actiune pe frontul din Kuban in vara anului 1943

Baterie romaneasca de Pak 97/38 in decembrie 1943 in Crimeea. Soldati romani tragand cu o pusca mitraliera ZB in timpul luptelor din peninsula Taman, in vara lui 1943

Pozitie de mitraliera ZB53. Kuban, mai 1943

Gen. de brigada Grigore Nicolau, comandantul Diviziei 2 Garda, impreuna cu ofiteri ai Regimentului 4 Graniceri

• In 1943 maresalul Antonescu a inceput sa se gandeasca la iesirea din razboi, permitandu-i Ministrului de Externe Mihai Antonescu sa stabileasca mai multe contacte cu reprezentanti ai Aliatilor la Berna, Istanbul, Madrid si, in final, la Stockholm. • Tatonarile au vizat in principal reprezentantii Marii Britanii si ai SUA, dar care au dat de inteles ca trebuia neaparat ca Romania sa trateze in principal cu URSS. 40

 Discutiile au debutat in aprilie 1944 la Stockholm, dar nu au progresat prea mult, datorita refuzului maresalului de a ceda Basarabia si Bucovina de Nord.  Din primavara anului 1944, de cand frontul a atins si chiar a depasit granitele romanesti, a inceput de asemenea sa se implice activ in operatiunile militare.  A esuat sa-l convinga pe Hitler sa retraga Armata 17 (in care se aflau si 7 divizii romanesti veterane) din Crimeea cat timp se putea executa operatia intr-un mod organizat si fara pierderi inutile.

41

42

Operaţiunea Iaşi-Chişinău, cunoscută şi ca Bătălia pentru România, se referă la luptele din răsăritul României dintre Armata Roşie şi aliaţii germano-români de la sfârşitul lunii august şi începutul lunii septembrie 1944. Operaţiunea s-a încheiat cu o victorie sovietică totală şi a provocat ieşirea României din război (23 august 1944) de partea Axei şi trecerea ulterioră de partea Aliaţilor. 43

• Regele Mihai, care iniţial nu s-a implicat efectiv în politica României, a condus cu succes o lovitură de stat pe 23 august, 1944 având suportul opoziţiei şi al armatei, arestându-i pe Ion Antonescu şi pe membrii guvernului. • Imediat, el l-a numit prim-ministru pe gen. Constantin Sănătescu, în fruntea unui guvern compus din militari şi reprezentanţii Blocului Naţional Democrat, ca miniştri fără portofoliu. • În aceeaşi zi, la orele 22:00, Regele a difuzat "Proclamaţia către ţară", prin care anunţa revenirea la un regim democratic, încheierea războiului cu Naţiunile Unite şi întoarcerea armelor împotriva Germaniei. 44

PARTICIPAREA ROMANIEI LA RAZBOIUL IMPOTRIVA GERMANIEI NAZISTE 1. Lupta

pentru eliberarea teritoriului national.



Armata romana si formatiunile civile de lupta au reusit intr-o saptamana- intre 23 si 31 august – sa elibereze doua treimi din teritoriul national.



Intr-o situatie dificila, dupa 23 august, s-au aflat trupele romane din Moldova, fiind puse temporar in situatia de a lupta atat impotriva trupelor germane (fostul aliat) cat si a sovieticilor (noul aliat) .

Coroana Romaniei

PRIZONIERI GERMANI ÎN BUCUREŞTI

45

 Comandamentul sovietic a refuzat orice discutii cu guvernul si armata romana, a ordonat dezarmarea a circa 160 000 de militari romani si internarea lor in lagare de prizonieri din URSS.  La 12 septembrie, România semnează Armistiţiul cu Naţiunile Unite, asumându-şi obligaţia de a contribui cu 38 de divizii la efortul de luptă antihitlerist.  La 25 octombrie 1944, sunt eliberate ultimele localităţi româneşti: Carei şi Satu-Mare.

INTRAREA ARMATEI ROŞII ÎN BUCUREŞTI

Virtutea Militara

46

2. Participarea Romaniei la operatiunile militare pe teritoriul Ungariei,Cehoslovaciei si Austriei Medalia • pentru loialitate •si curaj

• •

• • •

a) Actiunile militare in Ungaria. Au inceput la 24 septembrie 1944, armata romana luptand pentru eliberarea oraselor Debretin,Miscolk si cucerirea zonelor din Muntii Bukk, Matra si Hegyalja. b)Actiunile militare pe teritoriul Cehoslovaciei. Au participat Armata 1 si 4 romana care au actionat, intre 18 decembrie 1944 - 2 mai 1945, in regiunea muntoasa din estul si centrul Cehoslovaciei. Armata romana a suferit pierderi de 66 495 de militari. c)Actiuni militare pe teritoriul Austriei. Actiunile s-au desfasurat intre 9 aprilie - 8 mai 1945, la care au participat circa 1 000 de militari romani si 80 care de lupta si masini blindate care au inaintat pe teritoriul Austriei, pana aproape de Viena .

47

48

Bilanţul participării României la războiul antihitlerist.  România participă la eliberarea Ungariei şi Cehoslovaciei, mobilizând pentru aceasta peste 600.000 de soldaţi în 37 de divizii. Cele mai grele lupte s-au dat în asediul Budapestei şi în munţii Tatra, ele fiind soldate cu mari pierderi de vieţi omeneşti. Cele 260 de zile de participare la războiul antihitlerist se încheie la 12 mai 1945, lăsând loc întăririi influenţei sovietice în România. • Radio ,,Londra” prelua si difuza,la 7 ianuarie 1945,aprecierea facuta de ziarul englez ,,Sunday Times”,conform careia :,,Dintre natiunile care lupta impotriva Germaniei hitleriste, Romania se situeaza azi in al patrulea rand in ceea ce priveste numarul de soldati care participa la batalia de distrugere a nazismului”. 49

Statistici pentru frontul de vest

Ţara

România

Începutul campaniei

23.08.1944

Terminarea campaniei

25.10.1944

Efective

>275.000

Masive muntoase cucerite

Pierderi (m, r, d)

Localităţi eliberate

Cursuri de apă forţate

58.330

900

Din care oraşe

Pagube

8

11.000 morţi şi răniţi material de luptă

21.045 prizonieri 9.700 morţi ? răniţi material de luptă

Iugoslavia

Ungaria

8.10.1944

15.01.1945

210.000

42.000

3

4

1.237

14

Cehoslovacia

18.12.1944

12.05.1945

248.430

66.495

10

4

1.722

31

Austria

TOTAL ESTIMAT

10.04.1945

23.08.1944

12.05.1945

12.05.1945

2.000

538.536

100

169.822

7

20

12

3.821

1

53

4.000 morţi, răniţi, prizonieri tehnică de luptă 117.798 prizonieri 50

 În ciuda actului de la 23 august 1944, România a constituit, în ochii URSS, o pradă de război. Pe principiul că "cel care ocupă un teritoriu îşi impune şi sistemul său social", armata sovietică a impus venirea la putere a cominterniştilor şi comuniştilor.  La presiunile URSS, guvernul Sănătescu este dizolvat şi înlocuit cu guvernul Rădescu (decembrie 1944 - martie 1945), unde sunt incluşi reprezentanţi ai Frontului Naţional Democrat (constituit în octombrie 1944), în posturi cheie ca justiţia (Lucreţiu Pătrăşcanu) şi transporturile (Gheorghe Gheorghiu-Dej).  Prin condiţiile Tratatului de la Paris din 1947, Aliaţii au refuzat României statutul de stat cobeligerant. Nordul Transilvaniei a fost, din nou, recunoscut ca parte integrantă a României, dar URSS-ului i-a fost permisă anexarea Basarabiei şi a Nordului Bucovinei redenumită "RSS Moldovenească”.

51

52

• Rezultatul arestării pripite a mareşalului Ion Antonescu întrucât un armistiţiu încă nu fusese încheiat, cu toată declaraţia de la radio a regelui - a fost căderea frontului din Moldova, ceea ce a dus la căderea în prizonierat a zeci de mii de soldaţi români. • După ce a fost arestat, Antonescu a fost predat sovieticilor. A fost ţinut în arest timp de doi ani în URSS, după care a fost readus în ţară doar pentru a fi judecat "exemplar". • Condamnat la moarte de instanţa "Tribunalului Poporului" la data de 17 mai 1946, a fost executat la Jilava alături de foştii colaboratori apropiaţi, la 1 iunie 1946. • Raportul oficial a consemnat că "Ion Antonescu a cerut să fie executat de soldaţi ai armatei, nu de gardienii închisorii, dar a fost refuzat, iar el a replicat: "Canaliile, canaliile!" • Inainte de executarea sa, Maresalul Antonescu a spus: "Istoria ma va judeca!". 53

54

Execuţia mareşalului Ion Antonescu •

În momentul tragerii, Antonescu a salutat, după care a căzut. S-a ridicat pe mâna dreaptă zicând că nu e mort şi să se tragă din nou. • Şeful gardienilor l-a împuşcat în cap cu revolverul, dar doctorul nu a confirmat decesul, aşa că a mai fost nevoie de încă un glonţ în piept. • În ciuda acestor măsuri, Antonescu şi generalul Vasiliu mai prezentau semne de viaţă. Seful gardienilor a luat o puşcă şi a tras trei patru focuri în corpul lui Antonescu. • Doctorul a constatat decesul mareşalului în jurul orei 8:15. Faptele petrecute în acest timp au fost prezentate într-un proces verbal, întocmit de Comisia constituită de Parchetul Tribunalului Ilfov, precum şi înregistrate de câteva camere de luat vederi. Filmele se află la 55 Ministerul Justiţiei.

• Bibiografie: • www.wikipedia.org • C. C. Giurescu – ISTORIA ROMÂNILOR, Bucureşti, Editura All, 2007 • M. Barbulescu, D.Deletant, K. Hitchins, S. Papacostea – ISTORIA ROMANIEI, Ed.Corint, 2007