Ordinul Nr. 1322/C/2017 [PDF]

Zitiervorschau

REGULAMENT din 25 aprilie 2017 privind organizarea și desfășurarea activităților și programelor educative, de asistență psihologică și asistență socială din locurile de deținere aflate în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor EMITENT MINISTERUL JUSTIȚIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 432 bis din 12 iunie 2017

Notă Aprobat de Ordinul nr. 1322/C/2017 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 432 din 12 iunie 2017. Titlul I DISPOZIȚII GENERALE Articolul 1 (1) Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților și programelor educative, de asistență psihologică și asistență socială din unitățile sistemului penitenciar, denumit în continuare regulament, are drept scop stabilirea condițiilor privind organizarea și desfășurarea demersurilor educative, de asistență psihologică și asistență socială derulate cu persoanele private de libertate din sistemul penitenciar. (2) Demersurile educative, de asistență psihologică și asistență socială includ totalitatea activităților și programelor specifice ariilor de intervenție educațională, psihologică și socială, care presupun diferite grade de structurare și complexitate, destinate persoanelor private de libertate aflate în custodia sistemului penitenciar. (3) În sensul prezentului regulament, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: a) personalul sectorului reintegrare socială - personalul angajat cu atribuții în domeniul educației, asistenței psihologice și asistenței sociale a persoanelor private de libertate din sistemul penitenciar; b) direcția de specialitate - structura specializată, constituită la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor, care definește, coordonează, implementează și evaluează direcțiile de acțiune în vederea aplicării unitare a politicilor penale în domeniul educației, asistenței psihologice și asistenței sociale a persoanelor custodiate în sistemul penitenciar; c) angajamentul - acordul asumat în scris al persoanei condamnate sau internate, rezultat în urma consimțământului informat al acesteia, privind participarea la activitățile și programele educative, de asistență psihologică și asistență socială recomandate în Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică; d) acordul de participare la program - acceptul deținutului cu privire la participarea și respectarea regulilor unui program; e) coordonatorul sectorului reintegrare socială - directorul adjunct educație și asistență psihosocială, după caz, șeful serviciului sau biroului educație și asistență psihosocială; f) programul - conținutul informațional utilizat de personalul care desfășoară intervenții structurate cu persoanele private de libertate, aflate în custodia sistemului penitenciar; g) mapa documentară a programului - totalitatea documentelor completate și utilizate pe parcursul derulării unui program; h) proiectul de activitate - conținuturile informaționale și documentele în baza cărora se desfășoară intervenții semistructurate; i) oferta de programe și activități - oferta de programe și activități educative, de asistență psihologică și asistență socială, particularizată la nivel de unitate;

j) persoana privată de libertate - persoana arestată preventiv, internată, condamnată; k) deținut - persoană condamnată aflată în executarea pedepsei închisorii sau a detențiunii pe viață; l) demersuri de reintegrare socială - totalitatea activităților și programelor educative, de asistență psihologică și asistență socială desfășurate la nivelul unităților penitenciare; m) sectorul reintegrare socială - serviciul sau biroul educație și serviciul sau biroul asistență psihosocială de la nivelul unităților de detenție; Articolul 2 (1) Demersurile prevăzute la art. 1 alin. (2) se organizează și se desfășoară cu respectarea cerințelor legate de luarea măsurilor necesare pentru siguranța penitenciarelor, precum și a măsurilor de pază, supraveghere, escortare, menținere a ordinii și disciplinei în rândul persoanelor private de libertate. (2) La activitățile prevăzute la alin. (1) participă persoanele private de libertate repartizate în același regim de executare. Directorul unității poate aproba participarea persoanelor private de libertate repartizate în regimuri de executare diferite, cu respectarea următoarelor condiții: a) au o conduită corespunzătoare; b) au fost luate măsurile de siguranță specifice regimului de executare superior ca grad de severitate, necesare menținerii ordinii și disciplinei pe perioada desfășurării activităților. Articolul 3 (1) Organizarea și desfășurarea demersurilor prevăzute la art. 1 alin. (2) se realizează cu respectarea următoarelor principii și valori: a) respect față de lege; b) umanism; c) acces nediscriminatoriu la educație, asistență psihologică și asistență socială; d) individualizarea intervenției; e) prioritizarea intervenției; f) continuitatea intervenției; g) integritate și profesionalism; h) multidisciplinaritate; i) deschidere către comunitate. (2) Selecția persoanelor private de libertate, în vederea includerii în demersurile de reintegrare socială, se realizează în condiții nediscriminatorii și are la bază nevoile individuale identificate în procesul obiectiv de evaluare multidisciplinară și prioritizarea intervenției. (3) Activitățile se desfășoară în scopul asigurării unei adresabilități cât mai mari în populația generală și a unui rulaj semnificativ în rândul tuturor categoriilor de persoane private de libertate. Articolul 4 (1) Demersurile prevăzute la art. 1 alin. (2) se organizează și se desfășoară în funcție de: a) normele naționale în domeniul educației, asistenței psihologice și asistenței sociale; b) caracteristicile și nevoile educative, psihologice și sociale ale persoanelor private de libertate; c) momentul traseului execuțional; d) tipul regimului de executare a pedepselor privative de libertate și măsurilor educative privative de libertate; e) specificul fiecărui loc de deținere; f) resursele umane, materiale și financiare existente. (2) Normele naționale în domeniul educației, asistenței psihologice și asistenței sociale se stabilesc prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. (3) Resursele umane sunt stabilite în funcție de standardele de personal pe domenii de activitate și categorii de unități penitenciare Articolul 5

(1) Demersurile prevăzute la art. 1 alin. (2) se organizează și se desfășoară de către personalul sectorului reintegrare socială, în conformitate cu metodologiile specifice și atribuțiile prevăzute în fișele posturilor. (2) Cu ocazia organizării și desfășurării demersurilor specifice, atunci când sunt identificate situații ce pun în pericol integritatea psihosomatică a unor persoane ori siguranța locurilor de deținere, personalul sectorului reintegrare socială informează superiorul ierarhic, în vederea întreprinderii măsurilor ce se impun. Titlul II EDUCAȚIA, ASISTENȚA PSIHOLOGICĂ ȘI ASISTENȚA SOCIALĂ Capitolul I Activitățile și programele educative, de asistență psihologică și asistență socială Articolul 6 Personalul sectorului reintegrare socială desfășoară demersuri specifice următoarelor arii de intervenție: educație, asistență psihologică și asistență socială. Articolul 7 (1) Demersurile educative, de asistență psihologică și asistență socială, în funcție de adresabilitate, sunt: a) cu caracter general, adresându-se tuturor persoanelor private de libertate; b) cu caracter specific adresându-se anumitor categorii de deținuți, ținând cont de caracteristicile psihopedagogice, psihocomportamentale, de vârstă, sex și stare de sănătate. (2) Demersurile specifice, în funcție de gradul de structurare și complexitate, sunt: a) structurate, având o structură dată și un conținut predefinit, cu grad crescut de complexitate; b) semistructurate, având o structură predefinită, cu grad mediu de complexitate. Articolul 8 Participarea persoanelor la activitățile și programele educative, de asistență psihologică și asistență socială se creditează, în funcție de gradul de structurare și complexitate, conform procedurii stabilite prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Articolul 9 Activitățile și programele educative, de asistență psihologică și asistență socială derulate în locurile de deținere, în funcție de relevanța pentru intervenția recuperativă, sunt: obligatorii, opționale și facultative. Articolul 10 (1) Programele și activitățile obligatorii pentru persoanele condamnate sunt demersurile recomandate în planul individualizat, aduse la cunoștință acestora și asumate prin semnarea angajamentului de participare. (2) În situația în care, după încheierea unui program sau a unei activități organizate pe bază de proiect, cu caracter obligatoriu pentru deținut, nu au fost atinse obiectivele stabilite, specialistul poate consemna în planul individualizat, în mod justificat, recomandarea de repetare a demersului. Articolul 11 (1) Programele și activitățile opționale sunt demersurile care, prin obiectivele stabilite, răspund nevoilor identificate, persoanele condamnate având posibilitatea de a opta pentru participarea la cel puțin unul dintre acestea. (2) Programele și activitățile prevăzute la alin. (1), după exprimarea opțiunii, se consemnează ca recomandări în planul individualizat. Articolul 12 (1) Programele și activitățile facultative sunt acele demersuri cu caracter general, care se adresează tuturor deținuților, fără a exista obligativitatea participării. (2) Programele și activitățile facultative nu se consemnează ca recomandări în planul individualizat. Articolul 13

Demersurile educative, de asistență psihologică și asistență socială sunt incluse în oferta de programe și activități care este adusă la cunoștința persoanelor private de libertate în perioada de carantină și observare și este expusă în locuri vizibile și accesibile acestora. Articolul 14 (1) Programele educative, de asistență psihologică și asistență socială reprezintă demersurile structurate, constituite din ansamblul activităților care utilizează metode și tehnici specifice fiecărui domeniu de intervenție, orientate spre compensarea nevoilor sau riscurilor identificate, din perspectiva comportamentului infracțional. (2) Programele educative, de asistență psihologică și asistență socială, implementate în locurile de deținere, sunt elaborate sau avizate de direcția de specialitate, la propunerea personalului sectorului reintegrare socială sau a colaboratorilor externi. (3) Programele educative, de asistență psihologică și asistență socială sunt aplicate în forma stabilită de direcția de specialitate, metodele de lucru și tematica putând fi adaptate la specificul grupului și al fiecărui loc de deținere. Articolul 15 La inițierea și derularea unor programe noi, personalul sectorului reintegrare socială din locurile de deținere, are în vedere următoarele etape: a) stabilirea nevoilor educaționale, psihologice și sociale identificate la nivelul populației carcerale, care reclamă elaborarea unor noi programe; b) elaborarea propriu-zisă a programului; c) înaintarea, spre avizare și aprobare către șefii ierarhici, la nivelul locului de deținere; d) înaintarea spre avizare către direcția de specialitate; e) pilotarea programului și consemnarea observațiilor necesare adaptării conținuturilor; f) revizuirea programului sub aspectul conținutului sau al metodologiei de lucru; g) înaintarea spre avizare șefilor ierarhici și aprobarea de către directorul locului de deținere a formei revizuite a programului; h) desfășurarea programului în forma revizuită; i) înaintarea programului, însoțit de raportul de evaluare, către direcția de specialitate în vederea diseminării la nivelul locurilor de deținere. Articolul 16 Activitățile educative, de asistență psihologică și asistență socială reprezintă demersurile semistructurate orientate spre cunoaștere, autocunoaștere, dezvoltare personală, stimulare aptitudinală, vocațională, petrecere a timpului liber sau creație. Articolul 17 (1) Organizarea și desfășurarea demersurilor semistructurate cu caracter general, altele decât cele de evaluare și consiliere, se realizează în baza proiectului de activitate elaborat la nivelul fiecărui loc de deținere sau a celui promovat de către structura de specialitate. (2) Proiectul de activitate cuprinde: a) justificarea; b) scopul; c) obiectivele operaționale; d) desfășurarea propriu-zisă a activității; e) resursele implicate; f) modalitatea de evaluare și condițiile de creditare; g) tabelul nominal cu participanții. (3) În situația reluării activității cu grupuri nou-constituite, proiectul inițial se menține și se completează doar cu tabelul nominal și evaluarea finală. (4) Proiectul de activitate constituie obiect al controlului administrativ și de specialitate.

Articolul 18 (1) Participarea deținuților la programele și activitățile educative, de asistență psihologică și asistență socială se realizează în baza recomandărilor consemnate în planul individualizat, formulate consecutiv evaluării multidisciplinare, ținându-se cont de prioritizarea intervențiilor. (2) În cazul programelor și activităților semistructurate facultative, participarea se poate face și în baza solicitării persoanei private de libertate, conform ofertei de programe și activități și a orarului de derulare a acestora. Capitolul II Activitățile și programele desfășurate cu tinerii, femeile și persoanele cu dizabilități Articolul 19 (1) Din perspectiva intervenției educative, psihologice și sociale, sunt considerate persoane cu cerințe speciale de asistență și protecție, tinerii, femeile și persoanele cu dizabilități. (2) Intervenția recuperativă destinată categoriilor de persoane menționate la alin. (1) necesită activități și metode de lucru specifice, integrate într-un demers recuperativ adaptat particularităților psihosomatice și nevoilor de dezvoltare ale acestora. Articolul 20 Persoanele cu cerințe speciale de asistență și protecție sunt incluse în demersuri adaptate particularităților psihosomatice și nevoilor de intervenție identificate. Articolul 21 Sunt considerate persoane cu cerințe speciale de asistență și protecție, aplicându-li-se prevederile prezentului capitol și tinerii pentru care instanța a dispus continuarea executării măsurii educative într-un penitenciar. Capitolul III Comunitățile terapeutice Articolul 22 (1) Pentru categoriile de deținuți ale căror nevoi de intervenție specifică impun acest lucru, în penitenciare pot fi organizate comunități terapeutice. (2) Comunitatea terapeutică impune existența și amenajarea unui spațiu delimitat fizic unde, pe baza unor strategii și principii de lucru specifice, deținuții beneficiază, pe termen mediu sau lung, de asistență specifică în scopul schimbării comportamentale, a învățării și exersării de noi abilități și responsabilități sociale, prin maximizarea implicării și participării fiecărui beneficiar în propriul proces de reabilitare. (3) Modalitatea de organizare și funcționare a comunităților terapeutice în locurile de deținere se aprobă prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Capitolul IV Adaptarea la condițiile privării de libertate Articolul 23 (1) Persoanele private de libertate aflate în perioada de carantină și observare sunt incluse într-un program multidisciplinar, care vizează: a) cunoașterea și evaluarea inițială a nevoilor fiecărei persoane, din perspectivă educativă, psihologică și socială, în vederea formulării recomandărilor de specialitate; pentru persoanele condamnate, acestea sunt consemnate în planul individualizat și fundamentează propunerile pentru intervenția specializată și stabilirea regimului de executare a pedepsei privative de libertate; b) informarea fiecărei persoane cu privire la regulamentul de ordine interioară din locul de deținere. (2) Informarea minorităților etnice, lingvistice sau a persoanelor de cetățenie străină, necunoscătoare de limba română, se asigură, în limita posibilităților, în limba pe care o cunosc sau într-o limbă de circulație internațională. Articolul 24 De regulă, durata programului de adaptare la condițiile privării de libertate este de 21 de zile. Articolul 25

(1) Responsabilul programului de adaptare la condițiile privării de libertate este un educator, ceilalți specialiști din cadrul echipei multidisciplinare susținând activitățile de evaluare și informare ce le revin, conform domeniului de competență. (2) În vederea informării persoanelor private de libertate, anumite teme specifice sunt susținute de către reprezentanți ai administrației locului de deținere și ai altor sectoare de activitate: siguranța deținerii și regim penitenciar, medical, evidență deținuți, organizarea muncii, financiar, prevenirea și stingerea incendiilor și sănătate și securitatea în muncă, conform domeniului de competență. Capitolul V Pregătirea pentru liberare Articolul 26 Deținuții aflați în perioada premergătoare analizării în comisia pentru liberare condiționată sunt incluși într-un program multidisciplinar, care vizează: a) informarea cu privire la pașii care trebuie urmați după liberarea din penitenciar, în scopul reintegrării sociale; b) identificarea și familiarizarea cu elementele de suport social, care pot oferi asistența necesară facilitării reintegrării sociale; c) acordarea de asistență psihologică, în vederea facilitării reintegrării sociale; d) crearea premiselor pentru acordarea asistenței post-penale, în cazul persoanelor care urmează să fie puse în libertate, în acord cu prevederile Strategiei naționale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate. Articolul 27 (1) Programul de pregătire pentru liberare este inițiat, de regulă, cu până la 3 luni înainte de data stabilită în vederea analizării persoanei condamnate în comisia pentru liberare condiționată. (2) În situația în care liberarea condiționată a persoanei condamnate a fost amânată pentru o perioadă mai mare de 10 luni, programul poate fi reluat. Articolul 28 (1) Responsabilul programului de pregătire pentru liberare este, de regulă, asistentul social, ceilalți specialiști din cadrul echipei multidisciplinare susținând activitățile de evaluare și informare ce le revin, conform domeniului de competență. (2) La activitățile programului pot fi implicați reprezentanți ai organizațiilor și instituțiilor cu atribuții în domeniul reintegrării sociale a deținuților. (3) Responsabilul programului comunică agențiilor pentru ocuparea forței de muncă, date cu privire la persoanele care vor fi puse în libertate. Articolul 29 Detaliile referitoare la modalitatea de transmitere a datelor și documentației către serviciile de probațiune, precum și către alte instituții cu atribuții privind persoanele condamnate care urmează să fie puse în libertate, se stabilesc în cadrul protocoalelor de colaborare încheiate la nivel central, în conformitate cu prevederile cadrului execuțional penal, sau după caz, local. Capitolul VI Convorbirile individuale Articolul 30 (1) Convorbirea individuală reprezintă activitatea directă între specialist și persoana privată de libertate, realizată la solicitarea uneia dintre părți, în vederea informării sau a cunoașterii realității din mediul penitenciar. (2) Derularea activității se realizează în conformitate cu documentele de planificare realizate la nivelul sectorului reintegrare socială. Articolul 31 (1) În cadrul convorbirilor individuale desfășurate la solicitarea persoanelor private de libertate, personalul sectorului reintegrare socială realizează o selecție a aspectelor problematice semnalate,

reținându-le, spre soluționare, pe acelea care îi revin ca responsabilitate, conform domeniului și limitelor de competență. (2) În situația în care aspectele problematice comunicate exced domeniului de responsabilitate sau limitelor de competență profesională, persoanele private de libertate sunt informate cu privire la sectorul de activitate ori persoana abilitată în soluționarea acestora. Articolul 32 Convorbirile individuale desfășurate cu persoanele private de libertate se consemnează în Registrul specialistului, conform rubricilor prevăzute în anexa nr. 1 Titlul III Domeniul educație Capitolul I Considerații generale Articolul 33 Domeniul educație cuprinde totalitatea programelor și activităților de învățare, instruire, dezvoltare aptitudinală, vocațională, moral-religioasă, de creație, sportive, recreative care urmăresc dobândirea și consolidarea unor comportamente prosociale, în scopul facilitării reintegrării sociale a persoanelor private de libertate. Articolul 34 Categoriile de personal care pot desfășura activități educative sunt: ofițeri educatori, preoți, monitori sportivi, agenți tehnici, agenți și personal contractual cu atribuții în domeniul educației prevăzute în fișa postului. Articolul 35 Documentele în care se înregistrează demersurile educative derulate cu persoanele private de libertate și sunt supuse controlului de specialitate: a) orarul individual, prevăzut în anexa nr. 2; b) registrul specialistului, prevăzut în anexa nr. 1; c) fișele din dosar și câmpurile corespunzătoare din aplicația informatică; d) fișele de consiliere individuală, prevăzute în anexa nr. 3; e) mapa documentară a programului educativ, prevăzută în anexa nr. 4; f) proiectul de activitate; g) documentele întocmite cu ocazia întrunirii comisiilor prevăzute de lege; h) documentele necesare planificării și organizării activităților de instruire școlară și formare profesională. Capitolul II Evaluarea educativă Articolul 36 (1) Evaluarea educativă, ca parte integrantă a evaluării multidisciplinare, fundamentează proiectarea oricărui demers de educație și are în vedere identificarea principalelor caracteristici și nevoi educative, în scopul orientării intervenției specifice. (2) Concluziile evaluărilor educative fundamentează completarea documentelor necesare luării deciziilor în cadrul comisiilor constituite la nivelul locurilor de deținere. Articolul 37 Evaluarea inițială se realizează în perioada de carantină și observare, în cadrul programului de adaptare la condițiile privării de libertate și reprezintă o diagnoză a principalelor nevoi educative identificate la persoanele private de libertate, în vederea stabilirii demersurilor specifice. Articolul 38 (1) Evaluarea periodică se realizează pe parcursul executării pedepsei și are rolul de a evidenția evoluția înregistrată de către persoanele private de libertate, în plan educațional, precum și, după caz, de a identifica alte nevoi educative.

(2) Evaluarea persoanelor private de libertate, pe parcursul executării pedepsei se realizează obligatoriu în perioada premergătoare analizării în comisia de stabilire, individualizare și schimbarea regimului de executare, în condițiile prevăzute de lege sau ori de câte ori este necesar. (3) Evaluarea periodică a persoanelor private de libertate se realizează cel puțin o dată la 12 luni. (4) La mutarea într-un penitenciar pentru adulți, tinerii condamnați pentru care s-a dispus continuarea măsurii educative într-un penitenciar, sunt reevaluați din punct de vedere educativ. Articolul 39 Evaluarea finală se realizează în perioada premergătoare analizării în comisia pentru liberare condiționată și evidențiază situația deținuților, ca urmare a parcurgerii demersurilor educative. Articolul 40 Direcția de specialitate pune la dispoziția personalului din domeniul educație, din fiecare loc de deținere, instrumente de identificare a nevoilor educative, ca parte integrantă a instrumentelor standard de evaluare a activităților desfășurate de persoanele private de libertate. Articolul 41 Informațiile de specialitate rezultate în urma evaluărilor se consemnează în documentele de lucru specifice și în secțiunile aferente domeniului educație din aplicația informatică. Capitolul III Consilierea educațională Articolul 42 (1) Consilierea educațională este demersul semistructurat cu caracter specific, proactiv, de orientare și învățare a persoanelor private de libertate, susținut în vederea creșterii potențialului de responsabilizare și dezvoltare a individului și a formării unor repere valorice corecte, la care acestea să se poată raporta ulterior cu ușurință. (2) Consilierea educațională este condiționată de identificarea cazurilor și existența competențelor specialiștilor în acest sens. Articolul 43 (1) Consilierea educațională este consecutivă unei evaluări de specialitate și presupune asistarea persoanelor private de libertate, în vederea conștientizării resurselor personale și înțelegerii oportunităților educaționale - școlare, profesionale și vocaționale, pe care le au la dispoziție. (2) Activitatea de consiliere se consemnează în documentele de lucru specifice și în secțiunile aferente domeniului educație din aplicația informatică. Articolul 44 Demersurile de asistență educativă, realizate la solicitarea persoanelor private de libertate, care nu impun continuitatea intervenției, sunt asimilate convorbirilor individuale. Capitolul IV Programele educative Articolul 45 Programele educative reprezintă demersurile structurate care utilizează metode și tehnici psihopedagogice și au drept scop compensarea nevoilor educative ale deținuților, identificate în procesul de evaluare facilitând, astfel, reintegrarea socială a acestora. Articolul 46 (1) Programele educative au caracter general, adresându-se tuturor deținuților. (2) Conținuturile programelor educative corespund unor domenii de tipul: alfabetizare, educație civică, viața de familie, sănătate, cultură generală, moral-religios, educație fizică și sport, creativaplicativ, dezvoltare personală, hobby. Articolul 47 Standardul privind organizarea și desfășurarea programelor educative impune respectarea unui număr de minimum 12 ședințe, cu o frecvență de maximum 2 ședințe pe săptămână. Articolul 48

Organizarea și desfășurarea programelor educative la nivelul fiecărui loc de deținere se realizează în baza programului elaborat sau avizat la nivelul direcției de specialitate și a mapei documentare a programului educativ. Articolul 49 Responsabilul unui program educativ este educatorul desemnat să organizeze și să susțină tematica prevăzută în cadrul programului. Articolul 50 Programul educativ cuprinde următoarele elemente: a) denumirea programului educativ; b) justificarea inițierii acestuia; c) scopul; d) obiectivele generale; e) durata și frecvența; f) grupul țintă; g) metodologia de lucru; h) resursele materiale și umane implicate; i) modalitatea de evaluare și condițiile de creditare; j) tematica; k) descrierea fiecărei întâlniri de lucru; l) fișe de lucru; m) materialul suport al activităților. Articolul 51 Denumirea programului educativ se referă la titlul programului, cu relevanță pentru scopul acestuia. Articolul 52 Justificarea inițierii unui program educativ vizează necesitatea aplicării acestuia în vederea compensării nevoilor educative identificate la nivelul populației carcerale. Articolul 53 Scopul programului se stabilește în funcție de aria de intervenție și se formulează, de regulă, printr-o singură propoziție sau frază, care indică finalitatea urmărită prin aplicarea programului. Articolul 54 Obiectivele generale se formulează în concordanță cu scopul programului și reprezintă o scurtă detaliere a rezultatelor urmărite, în termeni de achiziții observabile sau măsurabile. Articolul 55 Grupul țintă căruia i se adresează programul reprezintă categoria de deținuți care au ca trăsătură comună același tip de nevoie educativă identificată. Articolul 56 (1) Metodologia de lucru cuprinde ansamblul metodelor, tehnicilor și instrumentelor utilizate pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite. (2) Metodele și tehnicile de lucru selectate sunt cu precădere interactive, pentru a facilita înțelegerea și asimilarea informațiilor. Articolul 57 (1) Resursele necesare inițierii și derulării programelor educative includ componenta umană și cea materială în vederea concretizării obiectivelor stabilite. (2) Resursele umane se referă la toate persoanele implicate în desfășurarea programelor educative, atât din cadrul locului de deținere, cât și din afara acestuia. (3) Resursele materiale se referă la spațiile necesare, suportul logistic și materialele care asigură buna desfășurare a programului. Articolul 58

(1) Formele de evaluare includ evaluarea inițială, continuă și finală a deținuților și modalitățile concrete de realizare, în vederea evidențierii progreselor înregistrate pe parcursul desfășurării programului educativ. (2) Modalitățile de evaluare sunt: individuale sau de grup, orale, în scris sau practice. (3) Condițiile de creditare sunt stabilite prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Articolul 59 Tematica unui program educativ include denumirea și succesiunea temelor ce urmează să fie abordate în cadrul ședințelor prevăzute în program, precum și secvențele de recapitulare sau de evaluare a conținuturilor parcurse. Articolul 60 Fiecare ședință prevăzută în program se detaliază precizându-se: denumirea temei, durata, obiectivele operaționale, precum și descrierea etapelor de desfășurare a ședinței, în concordanță cu prezentarea conținutului propriu-zis. Articolul 61 (1) Obiectivele operaționale reprezintă anticiparea rezultatelor la care trebuie să ajungă participanții la finalul unei ședințe. (2) Formularea obiectivelor operaționale reflectă activitatea persoanelor participante la programul educativ și respectă următoarele reguli: a) să fie clare, explicite și să exprime câte o singură acțiune; b) să descrie un comportament observabil și măsurabil prin utilizarea verbelor de acțiune la modul conjunctiv prezent; c) să fie accesibile majorității participanților și realizabile în intervalul de timp prevăzut; d) pentru fiecare ședință se formulează maximum patru obiective. Articolul 64 (1) Mapa documentară a programului educativ conține documentele rezultate ca urmare a finalizării programului, corelat cu definirea programului: a) justificarea derulării programului, raportat la specificul nevoilor identificate la nivelul fiecărui loc de deținere, întocmindu-se un singur document pentru toate grupele de deținuți. b) tabelul nominal cu participanții; c) orarul programului; d) fișa de prezență a participanților; e) fișele de lucru; f) fișele de evaluare; g) raportul de evaluare finală a programului. (2) Modelele documentelor prevăzute la alin. (1),lit. a), b), c), d), g) se regăsesc în anexa nr. 4. (3) Mapa documentară a programului educativ constituie obiect al controlului administrativ și de specialitate. Articolul 65 Responsabilul programului depune la mapa documentară evaluările și, după caz, rezultatele probelor practice obținute de către fiecare deținut participant, cu precizarea calificativului obținut pe fișa de evaluare finală. Capitolul V Metodologia și normele privind înscrierea și participarea la cursurile de instruire școlară Articolul 66 (1) Activitatea de instruire școlară a deținuților este parte componentă a sistemului de învățământ special. (2) Instruirea școlară se adresează persoanelor condamnate definitiv, indiferent de regimul în care execută sancțiunea privativă de libertate.

(3) Arestații preventiv pot participa doar la susținerea sesiunilor de evaluare națională sau a examenului de bacalaureat. Articolul 67 Administrația Națională a Penitenciarelor, prin direcția de specialitate, întreprinde demersuri pentru încheierea protocolului de colaborare între Ministerul Justiției și Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, în vederea stabilirii cadrului general de organizare și desfășurare a activităților de instruire școlară a deținuților. Articolul 68 (1) Instruirea școlară a persoanelor adulte analfabete și a tinerilor, în locurile de deținere, reprezintă o prioritate pentru reintegrarea socială a acestora, aspect consemnat în planul individualizat din dosar. (2) Persoanele condamnate pot desfășura activități productive în perioada în care participă la cursurile de instruire școlară, cu condiția ca cele două tipuri de activități derulate să nu depășească durata muncii prestate, conform prevederilor legale în vigoare. Articolul 69 Deținuții care nu pot fi incluși la cursurile școlare și nu dispun de cunoștințe elementare de scris-citit sunt incluși în programul de alfabetizare, coordonat de către un educator anume desemnat. Articolul 70 În fiecare loc de deținere este desemnat un educator responsabil cu coordonarea activității de instruire școlară. Articolul 71 Înscrierea persoanelor condamnate la cursurile școlare se face ținându-se cont de prioritizarea nevoilor educative ale acestora și în baza recomandărilor consemnate în planul individualizat, de posibilitățile locului de deținere, starea de sănătate, tipul regimului de executare și măsurile de siguranță aplicate. Articolul 72 Înscrierea deținuților la cursuri școlare se face cu avizul medicului de unitate. Articolul 73 (1) Persoanele condamnate, care încep executarea pedepsei după data maximă admisă pentru înscrierea la cursuri școlare, pot fi incluse, în condițiile art. 71, cu acceptul unității de învățământ, în colectivul școlar corespunzător ultimei clase absolvite, urmărindu-se reactualizarea cunoștințelor anterior dobândite. (2) Aceștia nu vor figura în documentele școlare specifice și nu vor înregistra modificări în situația școlară. Articolul 74 În baza statisticii referitoare la nevoile de instruire școlară identificate, coordonatorul sectorului reintegrare socială ia legătura cu inspectoratul școlar, în vederea înființării unei unități de învățământ de sine stătătoare în cadrul penitenciarului sau pentru desemnarea unei unități școlare, cu care va colabora în vederea organizării programelor școlare, nu mai târziu de luna noiembrie a anului în curs, pentru anul școlar următor. Articolul 75 (1) Între penitenciare și instituțiile de învățământ partenere se încheie, cu avizul consilierului juridic al unității, protocoale de colaborare. (2) Protocolul de colaborare cuprinde condițiile în care persoanele condamnate participă la cursuri și examene, precum și obligațiile și îndatoririle fiecărei părți. Articolul 76

Structura anului școlar, documentele școlare, precum și metodologia organizării examenelor de absolvire a cursurilor de școlarizare și profesionalizare sunt similare cu cele aparținând sistemului național de învățământ. Articolul 77 Diplomele de studii, adeverințele, certificatele de absolvire și foile matricole se eliberează de către unitatea de învățământ, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Articolul 78 (1) Coordonatorul sectorului reintegrare socială ține legătura cu reprezentanții unităților școlare desemnate pentru fiecare nivel de învățământ de către inspectoratele școlare, pentru stabilirea oportunității și a condițiilor de organizare a cursurilor școlare. (2) Acesta colaborează cu unitatea de învățământ care școlarizează deținuții, în vederea stabilirii numărului de clase și catedre necesare pentru fiecare an școlar, precum și a orarului de derulare a activităților instructiv - educative. Articolul 79 Directorul locului de deținere ia măsuri pentru ca regulile de desfășurare a activităților instructiv educative, destinate persoanelor condamnate, să fie incluse în regulamentul de ordine interioară și să fie expuse în spațiile destinate activităților de instruire școlară. Articolul 80 (1) La întocmirea orarului se ține cont ca durata unei ore de curs să corespundă prevederilor normative referitoare la activitatea didactică, valabile pentru sistemul național de învățământ. (2) În situații deosebite, la solicitarea locului de deținere, pentru o perioadă determinată, durata orelor de curs poate fi scurtată, cu aprobarea inspectoratului școlar în a cărui rază teritorială este situat penitenciarul. Articolul 81 (1) În cazul săvârșirii de abateri foarte grave sau fapte care întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni, pentru a asigura condițiile de siguranță și legalitate a executării pedepselor privative de libertate, educatorul responsabil întocmește un raport cu propunere motivată, în baza căruia, directorul locului de deținere poate dispune suspendarea sau excluderea persoanei condamnate de la activitățile de instruire școlară și informează conducerea unității de învățământ organizatoare cu privire la măsura luată. (2) Excluderea din programul de instruire școlară se consemnează în documentația specifică și în secțiunea aferentă domeniului educație din aplicația informatică. Articolul 82 (1) Șeful serviciului siguranța deținerii și șeful serviciului sau biroului educație informează personalul didactic repartizat să-și desfășoare activitatea în interiorul locului de deținere, cu privire la regulile care trebuie respectate pe parcursul desfășurării activităților, în baza unui proces verbal. (2) Încălcarea regulilor prevăzute la alin. (1) de către cadrele didactice, conduce la informarea în scris a unității de învățământ, în vederea înlocuirii acestora, după caz, dispunându-se măsurile legale ce se impun. Articolul 83 (1) Educatorul responsabil are obligația să verifice prezența la cursurile de instruire școlară a persoanelor condamnate. (2) La finalul fiecărui an școlar, situația întocmită de unitatea de învățământ referitoare la persoanele condamnate care au promovat anul de învățământ, este înaintată de către educatorul responsabil, șefului sectorului evidență deținuți și organizarea muncii, în vederea acordării zilelor câștig. Articolul 84 Documentele referitoare la instruirea școlară a deținuților, elaborate și aflate în gestiunea reprezentanților administrației penitenciare, fac obiectul controlului de specialitate și administrativ.

Capitolul VI Metodologia și normele privind înscrierea și participarea la cursuri și examene, aferente învățământului universitar Articolul 85 (1) Persoanele condamnate pot urma, cu aprobarea directorului locului de deținere, cursuri universitare în forma de învățământ la distanță, indiferent de regimul de executare a pedepselor. (2) La cursurile universitare cu frecvență redusă, care presupun deplasări, pot participa numai deținuții clasificați în regim deschis. (3) Arestații preventiv care finalizează cursuri de învățământ universitar pot participa, cu aprobarea directorului unității, la sesiunea finală și examenul de licență. Articolul 86 (1) În vederea aprobării inițierii, de către persoana condamnată, a demersurilor de înscriere sau continuare a cursurilor universitare, aceasta adresează o cerere directorului locului de deținere. (2) Aprobarea este condiționată de conduita deținutului, de celelalte criterii prevăzute de lege și se poate obține pe baza recomandărilor cuprinse în planul individualizat. (3) În vederea obținerii aprobării de participare la cursuri universitare și a întreprinderii de către administrația locului de deținere a demersurilor necesare încheierii unui protocol de colaborare cu instituția de învățământ superior, persoanele condamnate trebuie să facă dovada faptului că îndeplinesc cumulativ următoarele criterii: a) să prezinte documentele de studii care certifică ultimul nivel de școlarizare absolvit; b) să prezinte avizul favorabil de înscriere la cursuri, primit din partea instituției de învățământ superior; c) să prezinte chitanța de achitare a primei taxe școlare; d) să completeze un angajament scris, în care se obligă pe viitor la suportarea cheltuielilor aferente taxelor de școlarizare, deplasării la cursuri și susținerii examenelor. Articolul 87 (1) Penitenciarul încheie protocoale de colaborare cu instituțiile de învățământ superior, care asigură cursuri de învățământ universitar. (2) În aceste protocoale se stabilesc detaliile referitoare la: orar, planificarea și modalitatea de susținere a examenelor, în funcție de condițiile materiale pe care le poate pune la dispoziție locul de deținere, comunicarea rezultatelor obținute, accesul în locul de deținere a comisiilor formate din cadre didactice în vederea desfășurării activităților specifice. Articolul 88 Pentru deținuții care frecventează cursurile universitare, se întocmește un program de studiu individual, ținând cont de condițiile existente în plan local. Articolul 89 (1) Persoanele condamnate înscrise la activități de instruire școlară și învățământ universitar sunt transferate în condițiile legii, cu posibilitatea continuării cursurilor. (2) În situația transferării în vederea executării pedepsei, anterior finalizării activităților prevăzute la alin. (1), recomandările din planul individualizat pot fi revizuite în unitatea de destinație. Capitolul VII Metodologia și normele privind înscrierea și participarea la activități și cursuri de formare profesională Articolul 90 (1) Activitățile de informare și consiliere profesională, medierea muncii și formare profesională a deținuților sunt parte a demersurilor educative derulate pe parcursul executării pedepselor privative de libertate. (2) Structura de specialitate asigură elaborarea direcțiilor de acțiune pentru organizarea activităților prevăzute la alin. (1). Articolul 91

(1) Pentru buna desfășurare a activităților de informare și consiliere profesională, medierea muncii și formare profesională, în fiecare loc de deținere este desemnată o persoană din cadrul serviciului sau biroului educație, responsabilă de organizarea acestor demersuri. (2) În situații temeinic justificate, în condițiile deficitului de resurse umane, pot fi desemnate persoane din cadrul altor sectoare de activitate, cu aprobarea directorului unității. Articolul 92 (1) Administrația Națională a Penitenciarelor încheie și reactualizează, periodic, protocolul de colaborare cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. (2) Administrațiile locurilor de deținere întreprind demersuri pentru încheierea protocoalelor de colaborare cu agențiile pentru ocuparea forței de muncă, precum și cu alți furnizori de formare profesională acreditați, în vederea stabilirii condițiilor concrete de organizare și desfășurare a activităților de informare și consiliere profesională, medierea muncii și formare profesională a persoanelor condamnate. (3) Protocoalele de colaborare încheiate pe plan local conțin informații cu privire la activitățile desfășurate, perioada, locația, criteriile de selecție ale cursanților, obligațiile părților, instructajul privind domeniul sănătății și securității în muncă, norme și reguli ce trebuie respectate pe toată durata colaborării. Articolul 93 (1) Activitățile de formare profesională se desfășoară în spații existente în locurile de deținere, la furnizorii autorizați de formare profesională, precum și în alte spații special amenajate, în baza acordurilor încheiate cu colaboratori din comunitate. (2) În funcție de regimul de executare a pedepsei privative de libertate, participanții pot desfășura activități de formare profesională în interiorul sau exteriorul locului de deținere. Articolul 94 Metodologia de organizare și derulare a activităților de informare și consiliere profesională, medierea muncii și formare profesională a deținuților, în sistemul administrației penitenciare, se aprobă prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Articolul 95 În planificarea anuală a activității, șeful serviciului sau biroului educație are în vedere organizarea și desfășurarea cel puțin a unui curs de formare profesională. Articolul 96 Accesul reprezentanților furnizorilor de formare profesională acreditați, în locurile de deținere se realizează în conformitate cu prevederile regulamentului prevăzut la art. 15 alin. (3) din Legea nr. 254/2013, cu modificările și completările ulterioare. Articolul 97 Documentele referitoare la formarea profesională a persoanelor condamnate, elaborate și aflate în gestiunea reprezentanților administrației penitenciare, fac obiectul controlului administrativ și de specialitate. Capitolul VIII Activitățile educative Articolul 98 Activitățile educative sunt circumscrise următoarelor domenii reprezentative: intelectual, estetic, moral, profesional și educație fizică. Articolul 99 Activitățile educative sunt orientate spre stimularea cunoașterii, creativității, dezvoltarea și exersarea deprinderilor practice, artistice, literare, muzicale, plastice, tehnice, precum și spre menținerea tonusului fizic și psihic corespunzător. Articolul 100

(1) Activitățile educative includ: activități ocupaționale, cultural - artistice, sportive, moral - religioase și concursuri. (2) Activitățile prevăzute la alin. (1) pot fi desfășurate: exclusiv de către personalul unităților, exclusiv de către colaboratori din comunitate sau în parteneriat. (3) În funcție de locul și modalitatea de desfășurare, activitățile educative se pot organiza în interiorul unei unități sau în comunitate, interpenitenciar sau regional. Articolul 101 (1) Persoanele private de libertate participă la desfășurarea activităților educative în mod direct, în calitate de actor sau, în mod indirect, în calitate de auditor al activităților. (2) Participarea persoanelor private de libertate la activitățile educative este creditată, numai în condițiile în care acestea participă în mod direct, în calitate de actor. Articolul 102 Activitățile cultural-artistice sunt de tipul: a) conferințe, dezbateri, emisiuni radio-tv, activități de tip cerc, lansări de carte, redactări de revistă, recenzii de carte; b) expoziții, spectacole, ateliere ocupaționale (pictură, desen, grafică, olărit, sculptură, tehnicoaplicative, traforaj, artizanat, broderie, goblen, împletituri, țesături, confecții); c) alte manifestări aprobate de către direcția de specialitate. Articolul 103 (1) În funcție de resursele materiale existente la nivelul unității în vederea susținerii demersurilor de reintegrare socială, persoanele private de libertate pot cumpăra și primi, prin sectorul vizite, materiale pentru desfășurarea unor activități ocupaționale, precum și cărți, broșuri, reviste, ziare cu conținut educativ, cultural, religios, beletristic, științific, tehnic, sportiv ori de divertisment, cu respectarea următoarelor condiții: a) să aibă abilități, aptitudini sau interese conexe domeniului de activitate evidențiate pe parcursul evaluării; b) să fie selecționate pentru a participa la aceste demersuri; c) să nu fie sancționate în ultimele 6 luni, până la data selecției. (2) Aceste materialele sunt solicitate în baza unei cereri scrise, avizate de coordonatorul sectorului reintegrare socială și aprobate de directorul unității. (3) Aprobarea materialelor solicitate vizează exclusiv utilizarea acestora în activități a căror finalitate este reintegrarea socială și nu asigurarea dreptului la informație al persoanelor private de libertate. (4) Solicitarea de primire sau cumpărare a materialelor se aprobă în condițiile în care este precizată o cantitate rezonabilă, care nu necesită spații și condiții suplimentare de depozitare. (5) Materialelor prevăzute la alin. (1) se utilizează, de regulă, în spațiile destinate desfășurării activităților de reintegrare socială. Articolul 104 (1) Activitățile sportive vizează menținerea unui tonus fizic și psihic corespunzător și a unei stări adecvate de sănătate. (2) Activitățile sportive se desfășoară în spații special amenajate, sub îndrumarea monitorului sportiv sau, după caz, a persoanelor anume desemnate de directorul unității, cu responsabilități atribuite în acest sens. (3) Timpul alocat activităților sportive este cuprins în orarul centralizator al activităților educative, de asistență psihologică și asistență socială. (4) Activitățile sportive cu deținuții pot fi organizate și la nivel regional sau național. Articolul 105

(1) Activitățile sportive se desfășoară în toate locurile de deținere, prin asigurarea accesului persoanelor private de libertate, apte din punct de vedere medical și cu respectarea măsurilor de pază și supraveghere. (2) Administrația locului de deținere asigură condiții de practicare individuală sau colectivă a unor jocuri și activități sportive, în raport de sexul, vârsta și aptitudinile fizice ale persoanelor private de libertate. (3) Activitățile sportive se desfășoară cu aprobarea directorului unității și se realizează prin: activități individuale, jocuri și întreceri sportive. Articolul 106 (1) Concursurile sunt activități competiționale desfășurate pe o temă prestabilită și cu grad crescut de adresabilitate. (2) La nivelul fiecărui loc de deținere se organizează, cu frecvență lunară, cel puțin un concurs tematic la care participă persoanele private de libertate. (3) La nivelul fiecărui loc de deținere se organizează, cu frecvență trimestrială, cel puțin o competiție sportivă la care participă persoanele private de libertate, ținându-se cont de anotimp și baza materială existentă. (4) Metodologia de derulare a concursurilor se stabilește prin decizie a directorului general. Articolul 107 (1) Activitățile interpenitenciare se desfășoară cu implicarea deținuților din penitenciare diferite, cu respectarea condițiilor de organizare și desfășurare caracteristice tipului de activitate vizat și a celor impuse de art. 2. (2) Pentru organizarea și desfășurarea activităților interpenitenciare inițiate de administrația centrală este desemnat personal din cadrul direcțiilor de specialitate, avizarea acestora realizându-se cu respectarea cadrului procedural existent. (3) Activitățile interpenitenciare se pot iniția la nivel regional sau național, cu avizul direcțiilor de specialitate din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor, organizarea și gestionarea acestora revenind unității organizatoare. Articolul 108 Activitățile desfășurate cu colaboratori externi sunt activități care se derulează cu implicarea reprezentanților din comunitate, în interiorul sau exteriorul locului de deținere, cu respectarea condițiilor de organizare și desfășurare, caracteristice tipului de activitate vizat și a celor impuse de art. 2. Articolul 109 (1) Activitățile desfășurate în comunitate pot fi de tipul: vizionare și prezentare de spectacole, participare la servicii religioase, participare la activități sportive și ocupaționale, organizare și vizionare de competiții, organizare și vizionare de expoziții, lansări de carte, vizite la obiective culturale, instituții publice și private, organizații guvernamentale și neguvernamentale, excursii și tabere. (2) În anumite situații, cu aprobarea directorului unității, pot fi desfășurate în comunitate ședințe din cadrul programelor de reintegrare socială care vizează menținerea și îmbunătățirea relațiilor cu mediul de suport, cu participarea selectivă a membrilor familiei. Capitolul IX Activitățile moral-religioase Articolul 110 Preotul angajat în locurile de deținere, în completarea activității pastorale, potrivit doctrinei și practicii cultului, desfășoară activități cu caracter educativ, orientate spre cunoașterea și respectarea valorilor moral-religioase, sociale, autocunoaștere, dezvoltarea simțului etic și civic, stimulare aptitudinală, vocațională, dezvoltarea legăturilor cu familia și parohia. Articolul 111

(1) Activitățile educative care pot fi desfășurate de către preotul angajat sunt cele prevăzute la Capitolul VIII, cu excepția art. 104, art. 105 și art. 106 alin. (3), cu particularizare la specificul moralreligios. (2) Activitățile educative desfășurate de către preotul angajat au caracter specific, vizează dezvoltarea sau menținerea interesului persoanelor private de libertate pentru valorificarea obiceiurilor și tradițiilor și se organizează, de regulă, cu ocazia sărbătorilor religioase. Articolul 112 (1) Activitățile cu caracter educativ, desfășurate de către preotul angajat, se realizează individual sau în grup. (2) Programul de desfășurare a activităților de asistență moral-religioasă se afișează în loc vizibil, la intrarea în spațiile anume destinate, precum și în cadrul secțiilor de deținere. Articolul 113 Activitatea de asistență religioasă desfășurată individual cu persoanele private de libertate se consemnează de către preotul unității în registrul specialistului și, după caz, în aplicația informatică. Articolul 114 Activitățile desfășurate cu colaboratori externi vizează identificarea de resurse în vederea oferirii de sprijin moral sau material pentru persoanele private de libertate, după caz, asigurarea continuității demersurilor de reintegrare socială, în perioada post-detenție. Articolul 115 (1) Activitățile desfășurate cu reprezentanții comunității urmăresc facilitarea contactului dintre persoanele private de libertate și comunitatea din care provin. (2) Preotul angajat, prin Sectorul Misionar-Social din cadrul Episcopiei, ia legătura cu parohia de origine pentru restabilirea relației deținutului cu membrii rețelei de suport sau în vederea acordării asistenței necesare după liberare. Capitolul X Funcționarea bibliotecii Articolul 116 (1) În fiecare unitate penitenciară funcționează câte o bibliotecă, care deține un fond de carte disponibil persoanelor private de libertate. (2) Biblioteca locului de deținere poate fi afiliată bibliotecilor locale. (3) În funcție de spațiile disponibile, în locurile de deținere pot fi amenajate săli de lectură. Articolul 117 Fondul de carte se constituie prin cumpărare din subvenții sau venituri proprii, de către Administrația Națională a Penitenciarelor sau administrația locului de deținere, prin transfer între instituții, sponsorizări și donații de la persoane fizice sau juridice. Articolul 118 Directorul locului de deținere desemnează o persoană responsabilă pentru gestionarea cărților și a bunurilor din bibliotecă. Evidența titlurilor împrumutate este ținută în sistem electronic sau pe Fișe individuale de evidență a cărților împrumutate conform anexei nr. 5. Articolul 119 (1) Programul de funcționare a bibliotecii se afișează în loc vizibil, la intrarea în bibliotecă, precum și în cadrul secțiilor de deținere. (2) Accesul persoanelor private de libertate la fondul de carte se asigură direct, prin prezența la bibliotecă, sau indirect, la camera de deținere, prin punerea la dispoziție a titlurilor existente. Articolul 120 (1) Cărțile distribuite pentru lectură se păstrează în camerele de deținere, persoanele private de libertate având obligația de a asigura integritatea acestora și de a le restitui la termenul stabilit. (2) În situația transferului sau liberării, persoana privată de libertate are obligația de a returna cărțile împrumutate.

(3) Valoarea cărților împrumutate care au fost pierdute sau distruse, se impută persoanelor în cauză, conform prevederilor legale. Articolul 121 Coordonatorul sectorului reintegrare socială poate iniția demersuri în vederea încheierii de parteneriate cu bibliotecile locale sau cu alte instituții de cultură și artă. Capitolul XI Organizarea și funcționarea studioului radio-TV Articolul 122 (1) În locurile de deținere funcționează studiouri radio-TV cu circuit închis dotate corespunzător, care asigură, după caz, receptarea, transmiterea și retransmiterea programelor naționale și locale. (2) Prin studiourile radio-TV cu circuit închis pot fi realizate și transmise emisiuni proprii, cu caracter informativ și educativ, destinate persoanelor private de libertate. Articolul 123 (1) În fiecare loc de deținere funcționarea studioului radio-TV cu circuit închis este asigurată de agentul tehnic. (2) Orarul de funcționare a studioului radio-TV se întocmește de agentul tehnic, cu respectarea programului zilnic din unitate, fiind aprobat de directorul locului de deținere. Articolul 124 (1) Fondurile necesare îmbunătățirii bazei tehnico-materiale și funcționării în condiții optime a studiourilor radio-TV se asigură din bugetul administrațiilor penitenciare, precum și din venituri proprii, donații, sponsorizări și proiecte. (2) Pentru buna desfășurare a activităților specifice și pentru stocarea materialelor realizate, directorul unității poate aproba dotarea studioului radio-TV cu medii de stocare externe. Capitolul XII Primirea, cumpărarea, gestionarea și utilizarea aparaturii radio-TV Articolul 125 (1) Directorul locului de deținere poate aproba ca persoanele private de libertate care au o conduită corespunzătoare și nu au fost sancționate disciplinar în ultimele 6 luni, în funcție de dotările unității și condițiile tehnice existente, să primească sau să achiziționeze televizoare din fonduri financiare proprii. (2) Directorul locului de deținere poate aproba ca persoanele private de libertate să achiziționeze din fonduri financiare proprii aparate radio pe baterii. Articolul 126 În cazul nerespectării regulilor stabilite de administrația locului de deținere cu privire la păstrarea și folosirea televizoarelor și aparatelor radio cu baterii, directorul locului de deținere poate dispune măsura administrativă de retragere a acestora la magazia unității și predarea lor familiei persoanei private de libertate sau unei persoane desemnate de acesta, în condițiile legii. Articolul 127 (1) Primirea televizoarelor se realizează prin sectorul de acordare a vizitelor, în prezența agentului tehnic din cadrul biroului sau serviciului educație, conform unui program aprobat de directorul locului de deținere. (2) Programul de predare-primire a aparaturii se afișează în locuri vizibile din cadrul secțiilor de deținere și sectorului de acordare a vizitelor. Articolul 128 La primirea sau achiziționarea aparaturii radio-TV, agentul tehnic verifică starea tehnică a acestora, le controlează în interior, le sigilează și le înscrie în Registrul de evidență a aparaturii radio-TV, conform anexei nr. 6. Articolul 129 (1) La primirea televizoarelor, se întocmește un act de primire-predare în trei exemplare, conform modelului din anexa nr. 7. Un exemplar al acestui document rămâne la carnet, nedetașat, exemplarul

nr. 2 se păstrează la biroul sau serviciul educație, iar exemplarul nr. 3 se înmânează persoanei private de libertate sau, după caz, se introduce în bagajul personal al acesteia, aflat la magazia unității. (2) Aparatura radio-TV care nu corespunde criteriilor prevăzute de regulamentul de aplicare a legii, intră în gestiunea magaziei de la punctul de primire deținuți, întocmindu-se un bon de primire. Articolul 130 Persoanele private de libertate pot viziona, în funcție de posibilitățile tehnice existente, programele posturilor de televiziune recepționate prin antena colectivă, instalația cu circuit închis sau prin intermediul unui furnizor de servicii de televiziune. Articolul 131 (1) În situația în care, ca urmare a controlului efectuat sau la semnalarea persoanei private de libertate, se constată defecțiuni ale aparaturii radio-TV, aceasta se ridică și se depune la magazia unității, până la predarea către o persoană desemnată de persoana privată de libertate. (2) Reparațiile aparaturii radio -TV se realizează în ateliere specializate aflate în exteriorul locului de deținere, la cererea persoanelor private de libertate. Transportul aparatului defect și plata reparației, se efectuează prin grija familiei persoanei private de libertate sau a unei persoane desemnate de către aceasta. Articolul 132 (1) Televizoarele persoanelor private de libertate pot fi transferate, în același timp cu acestea, la noul loc de deținere, dacă există o cerere aprobată în acest sens de către directorul locului de deținere și dacă solicitantul este transferat pentru: a) participarea la activități lucrative; b) participarea la activități de instruire școlară ori formare profesională; c) executarea pedepsei, în condițiile în care acesta nu este vizitat de către membrii de familie ori aparținători în ultimele 12 luni. d) revenirea în unitatea de proveniență, în situațiile prevăzute la lit. a) și b). (2) Subunitatea de Pază și Escortare Deținuți Transferați va fi informată, de către administrația locului de deținere, cu privire la datele persoanelor private de libertate ce urmează a fi transferate în condițiile prevăzute la alin. (1). Articolul 133 În cazul aprobării cererilor de transfer împreună cu televizorul, persoanele private de libertate care au formulat solicitarea, completează o Declarație conform anexei nr. 8. Articolul 134 (1) În cazul transferului pentru executarea pedepsei, persoanele private de libertate trebuie să anunțe membrii familiei sau aparținătorii cu privire la necesitatea ridicării televizorului de la penitenciar, în termen de 6 luni de la data transferului. (2) Televizoarele care, în termen de 6 luni de la liberarea sau transferul persoanelor private de libertate, nu sunt ridicate de către membrii familiei, aparținători sau persoana liberată, intră în patrimoniul locului de deținere, consecutiv completării. Acordului prevăzut în anexa nr.16. Capitolul XIII Primirea, cumpărarea, păstrarea și folosirea de către deținuți a echipamentelor de tehnologie a informației Articolul 135 (1) În condițiile prezentului ordin, echipamentele de tehnologie a informației care pot fi primite, cumpărate, păstrate și folosite de către deținut, sunt laptopuri și calculatoare electronice de tip desktop și minitower, cu sisteme de operare instalate pe bază de licențe valabile, denumite în continuare echipamente informatice. (2) În situația în care locul de deținere nu poate asigura echipamente informatice din dotarea proprie în vederea susținerii activităților educative, de asistență psihologică și asistență socială recomandate în planul individualizat, pot beneficia de un echipament informatic personal, cu aprobarea

directorului locului de deținere, deținuții care nu au fost sancționați disciplinar în ultimele 6 luni și care îndeplinesc una dintre următoarele condiții: a) participă de cel puțin un an la activitățile de instruire școlară, în condițiile prevăzute de lege; b) urmează cursuri universitare, în urma aprobării primite din partea directorului locului de deținere; c) participă la activități de formare profesională, care necesită utilizarea echipamentelor informatice, pe durata cursului; d) participă la programe sau activități recomandate, care impun utilizarea acestei aparaturi, pe durata desfășurării acestor demersuri. (3) În vederea obținerii aprobării directorului locului de deținere, sunt necesare avizul coordonatorului sectorului reintegrare socială, al directorului adjunct pentru siguranța deținerii și regim penitenciar, al lucrătorului cu atribuții privind prevenirea criminalității și terorismului și al responsabilului sectorului IT, precum și informații cu privire la sumele de bani disponibile pentru achiziționarea echipamentelor informatice. Articolul 136 (1) Administrația locului de deținere stabilește spațiile și intervalele orare în care persoanele condamnate pot utiliza echipamentele informatice personale și ia măsuri pentru depozitarea corespunzătoare a acestora în perioada în care nu sunt utilizate. (2) Se interzice păstrarea și utilizarea echipamentelor informatice personale în camerele de deținere. Articolul 137 (1) Cumpărarea echipamentelor informatice de către persoanele condamnate se realizează prin punctul comercial amenajat în incinta locului de deținere, din bani personali, în baza aprobării directorului unității și în condiții de garanție ce permit asigurarea legalității pedepsei privative de libertate, prin aplicarea sigiliilor, inactivarea unor componente și verificare periodică. (2) Se permite cumpărarea unui singur echipament informatic, ca întreg, fiind interzisă achiziționarea componentelor unității centrale în vederea asamblării. (3) Agentul comercial pune spre vânzare echipamente informatice, corespunzătoare specificațiilor menționate în cererea aprobată și în conformitate cu respectarea caracteristicilor stabilite prin decizia directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. (4) La primirea, de la punctul comercial, a echipamentelor informatice, directorul locului de deținere desemnează câte o persoană din cadrul sectorului IT și a sectorului vizită care verifică, conform competențelor, după cum urmează: a) licențele de utilizare a programelor instalate, prin raportare la rezoluția dată pe cererile de solicitare a echipamentelor informatice; b) starea fizică și tehnică a acestora, cu respectarea prevederilor privind caracteristicile specifice; c) starea de funcționare a echipamentelor informatice și programele instalate; d) conținutul carcaselor, cu excepția laptopurilor, în vederea prevenirii introducerii unor obiecte interzise, conform reglementărilor în vigoare. (5) Prevederile alin. (1) - (4) se aplică și în cazul primirii echipamentelor informatice, de către deținuți, prin sectorul vizite. (6) Primirea echipamentelor informatice se realizează conform unui program aprobat de directorul locului de deținere, afișat în locuri vizibile, în cadrul secțiilor de deținere și a sectorului de acordare a vizitelor. Articolul 138 În cazul în care, la verificarea conform art. 137, echipamentele informatice nu corespund cerințelor impuse, acestea nu vor putea fi primite, comercializate și nici achiziționate de către deținuți. Articolul 139 Predarea și primirea echipamentelor informatice se înscrie într-un Act de predare-primire încheiat în 3 exemplare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 9. Un exemplar al acestui document se

păstrează la persoana de specialitate desemnată de directorul locului de deținere, al doilea se înmânează persoanei condamnate, iar al treilea se înmânează agentului comercial din unitate, după caz, predătorului. Articolul 140 După sigilarea de către administrația penitenciarului, a echipamentelor informatice primite sau achiziționate, se efectuează proba tehnică de funcționare și deținuții iau la cunoștință, sub semnătură, Angajamentul privind condițiile de păstrare și utilizare a echipamentelor informatice, prevăzut în anexa nr. 10. Articolul 141 Evidența echipamentelor informatice primite și achiziționate de către deținuți se ține de către persoana de specialitate desemnată de directorul locului de deținere în Registrul de evidență a echipamentelor informatice primite sau cumpărate de persoanele condamnate, prevăzut în anexa nr. 11. Articolul 142 (1) Directorul locului de deținere dispune ca, la cel mult 4 luni, să se procedeze la verificarea inopinată integrală, hardware și software, a echipamentelor informatice pentru care persoanele condamnate au primit aprobare, încheindu-se în acest sens un proces-verbal de constatare. Verificarea se face de către specialistul IT împreună cu un reprezentant din cadrul sectorului siguranța deținerii, în prezența deținătorului. (2) În cazul descoperirii de obiecte și substanțe interzise prin lege, se va proceda conform normelor în vigoare. Articolul 143 (1) Administrația locului de deținere nu efectuează niciun fel de reparații, software sau hardware, asupra echipamentelor informatice primite sau achiziționate de către persoanele condamnate. (2) În situația în care, ca urmare a controlului periodic efectuat sau la semnalarea persoanei condamnate, se constată defecțiuni hardware sau software ale echipamentelor informatice, acestea se ridică și se depun la magazia unității, urmând ca persoana condamnată să inițieze demersurile necesare predării, în cel mai scurt timp, către membrii de familie, aparținători sau alte persoane anume desemnate. Articolul 144 (1) Nerespectarea angajamentului privind condițiile de utilizare a echipamentelor informatice personale constituie abatere disciplinară, potrivit art. 100 alin. (3) raportat la art. 81 lit. l) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. (2) Nerespectarea angajamentului conduce la retragerea echipamentelor informatice în magazia locului de deținere și la predarea, în cel mai scurt timp, către membrii de familie, aparținători sau alte persoane. Articolul 145 Echipamentele informatice primite sau achiziționate pot fi transferate în același timp cu deținuții, în condițiile prevăzute de art. 132 - art. 134 alin. (1). Articolul 146 (1) La cerere, deținuții pot preda echipamentele informatice către membrii de familie, aparținători sau alte persoane. (2) La predarea echipamentelor informatice către membrii de familie, aparținători sau alte persoane ori la liberarea persoanei condamnate, ulterior salvării informațiilor specificate pe CD/DVD de unică scriere, de către persoana desemnată de administrația locului de deținere, hard diskul va fi formatat obligatoriu.

(3) La ridicarea echipamentelor informatice de către membrii de familie, aparținători sau alte persoane ori la liberarea persoanei condamnate, Dovada de predare-primire prevăzută la anexa nr. 12 se completează în două exemplare. Un exemplar se păstrează la penitenciar, iar celălalt se predă persoanei care a ridicat echipamentul. Articolul 147 (1) Prevederile art. 136, 140, 142 alin. (1) și art. 144 alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în situația utilizării echipamentelor informatice pus la dispoziție de administrația penitenciarului. (2) Cheltuielile pentru reparațiile rezultate în urma defectării echipamentului de tehnologie a informației pus la dispoziție de unitatea penitenciară, în condițiile art. 140, coroborat cu art. 144 alin. (1), se impută deținuților, conform prevederilor legale. (3) Pentru utilizarea calculatorului pus la dispoziție de administrația penitenciarului, deținutul are îndatorirea de a completa și respecta Angajamentul prevăzut în anexa nr. 13. Titlul IV DOMENIUL ASISTENȚEI PSIHOLOGICE ȘI ASISTENȚEI SOCIALE Capitolul I Considerații generale Articolul 148 Asistența psihologică este asigurată de către psiholog, iar cea socială de către asistentul social, organizarea și desfășurarea acestora fiind fundamentate de principiile de etică și deontologie profesională, aferente legislației specifice fiecărei profesii. Articolul 149 Domeniul asistenței psihologice și asistenței sociale cuprinde totalitatea demersurilor specifice, care au ca scop oferirea de sprijin calificat pentru soluționarea problemelor psihologice și sociale ale persoanelor private de libertate pe timpul executării pedepsei, în vederea pregătirii acestora pentru reintegrarea în comunitate. Articolul 150 Demersurile de asistența psihologică și asistență socială vizează identificarea nevoilor, riscurilor de a dezvolta comportamente dezadaptative, precum și particularizarea intervențiilor în funcție de specificul fiecărei categorii de persoane private de libertate. Articolul 151 Prevederile art. 35 cu privire la documentele în care se înregistrează demersurile de asistență psihologică și asistență socială derulate cu deținuții și sunt supuse controlului de specialitate se aplică în mod corespunzător, cu excepția lit. h). Capitolul II Asistența psihologică Articolul 152 (1) Desfășurarea demersurilor de asistență psihologică în locurile de deținere este condiționată de deținerea de către psiholog a atestatului de liberă practică și este fundamentată de standardele, principiile de etică și deontologie profesională, aferente legislației specifice profesiei de psiholog. (2) Psihologul își asumă răspunderea profesională pentru calitatea muncii prestate și răspunde potrivit normelor stabilite de către Colegiul Psihologilor din România. Articolul 153 (1) Activitățile circumscrise domeniului asistenței psihologice sunt evaluarea, consilierea, psihoterapia și activitățile desfășurate în baza proiectului de activitate. (2) În penitenciare, activitatea de psihoterapie se desfășoară în baza competențelor atestate de comisia de specialitate din cadrul Colegiului Psihologilor din România. (3) Activitățile prevăzute la alin. (1) pot fi desfășurate individual sau în grup, în cabinetul de psihologie sau în spațiile special amenajate pentru desfășurarea activităților de reintegrare socială. Articolul 154

În vederea asigurării asistenței psihologice de calitate, la nivelul fiecărui loc de deținere se amenajează cel puțin un cabinet de psihologie, având o dotare corespunzătoare reglementărilor prevăzute de hotărârile Colegiului Psihologilor din România. Capitolul III Evaluarea psihologică Articolul 155 (1) Evaluarea psihologică, ca parte integrantă a evaluării multidisciplinare, fundamentează proiectarea oricărui demers psihologic și are în vedere identificarea principalelor riscuri și nevoi psihologice, în scopul orientării intervenției specifice. (2) Concluziile evaluărilor psihologice fundamentează completarea documentelor necesare luării deciziilor în cadrul comisiilor constituite la nivelul locurilor de deținere. Articolul 156 Evaluarea inițială se realizează în perioada de carantină și observare, în cadrul programului de adaptare la condițiile privării de libertate și urmărește identificarea principalelor riscuri și nevoi psihologice ale persoanelor private de libertate, în vederea stabilirii demersurilor specifice, în perioada executării pedepsei. Articolul 157 (1) Evaluarea periodică se realizează pe parcursul executării pedepsei și are rolul de a evidenția progresele ori regresele înregistrate de către persoanele private de libertate în plan psihocomportamental, precum și, după caz, de a identifica alte riscuri și nevoi psihologice. (2) Evaluarea persoanelor private de libertate pe parcursul executării pedepsei se realizează obligatoriu în perioada premergătoare analizării în comisia de stabilire, individualizare și schimbarea regimului de executare, în condițiile prevăzute de lege sau ori de câte ori este necesar. (3) Evaluarea periodică a persoanelor private de libertate se realizează cel puțin o dată la 12 luni. (4) La mutarea într-un penitenciar pentru adulți, tinerii condamnați pentru care s-a dispus continuarea măsurii educative într-un penitenciar, sunt reevaluați psihologic. Articolul 158 Evaluarea finală se realizează în perioada premergătoare analizării în comisia pentru liberare condiționată și analizează evoluția deținuților ca urmare a parcurgerii demersurilor de asistență psihologică. Articolul 159 Informațiile de specialitate rezultate în urma evaluărilor se consemnează în documentele de lucru specifice și în secțiunile aferente domeniului asistență psihologică din aplicația informatică. Articolul 160 Direcția de specialitate pune la dispoziția personalului din domeniul asistenței psihologice din fiecare loc de deținere instrumente de identificare a nevoilor și riscurilor psihologice, ca parte integrantă a instrumentelor standard de evaluare a activităților desfășurate de deținuți. Capitolul IV Programele de asistență psihologică Articolul 161 Programele de asistență psihologică derulate în locurile de deținere sunt specifice și generale. Articolul 162 Programul de asistență psihologică specifică reprezintă demersul structurat ce cuprinde ansamblul metodelor și tehnicilor psihologice, care se adresează nevoilor și riscurilor identificate, în vederea ameliorării conduitelor dezadaptative ale deținuților. Articolul 163 Programele de asistență psihologică specifică se adresează deținuților care, în urma unei evaluări psihologice, au fost identificați ca aparținând, în principal, următoarelor categorii: a) cu dificultăți de gestionare a impulsurilor sexuale; b) cu antecedente în adicții, consum de alcool, droguri ori alte substanțe psihotrope;

c) cu dificultăți de gestionare a agresivității; d) diagnosticați cu afecțiuni psihice; e) cu risc de suicid; f) cu risc de vulnerabilizare sau marginalizare. Articolul 164 Programul de asistență psihologică generală reprezintă demersul structurat care vizează dezvoltarea deprinderilor, atitudinialor prosociale, abilităților rezolutive sau întărirea comportamentelor dobândite în cadrul programelor de asistență psihologică specifică, în vederea creșterii șanselor de reintegrare socială. Articolul 165 (1) Standardul privind organizarea și desfășurarea programelor de asistență psihologică generală impune respectarea unui număr de minimum 12 ședințe, cu o frecvență de o ședință pe săptămână. (2) Organizarea și desfășurarea programelor de asistență psihologică specifică impun respectarea unui standard minim de 24 ședințe, cu o frecvență de două ședințe pe săptămână. Articolul 166 La elaborarea programelor de asistență psihologică se aplică în mod corespunzător prevederile art. 50 - 63. Articolul 167 (1) Mapa documentară a programului de asistență psihologică se constituie din toate documentele completate și utilizate pe parcursul derulării programului și cuprinde: a) justificarea derulării programului, prin raportare la specificul nevoilor identificate la nivelul fiecărui loc de deținere și a prioritizării intervenției; se întocmește un singur document pentru toate grupele constituite în baza aceleiași justificări; b) contractul terapeutic, semnat de fiecare participant - în cazul programelor de asistență psihologică specifică - conform anexei nr. 14; c) tabelul nominal cu participanții; d) orarul activităților programului; e) fișa de prezență a participanților; f) protocolul de activitate, conform anexei nr. 15; g) fișele de evaluare; h) raportul de evaluare finală a programului. (2) După caz, mapa documentară a programului de asistență psihologică se completează cu: a) fișele de consiliere individuală, conform anexei nr. 3; b) atribuțiile echipei multidisciplinare; c) fișele de lucru ale echipei multidisciplinare; d) evaluările psihologice inițiale, de parcurs și finale ale participanților la program. (3) Modelele documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a), c), d), e), h) se regăsesc în Anexa nr. 4 (4) Mapa documentară a programului constituie obiect al controlului administrativ și de specialitate. Articolul 168 Responsabilul programului depune la mapa documentară a programului evaluările, cu precizarea calificativului obținut și fișa de evaluare finală. Capitolul V Consilierea psihologică și psihoterapia Articolul 169 Consilierea psihologică este demersul semistructurat cu caracter specific, susținut în scopul prevenției și ameliorării problemelor emoționale, cognitive, de comportament și al asistării persoanelor private de libertate, în identificarea soluțiilor necesare pentru depășirea dificultăților cu care se confruntă. Articolul 170

(1) Consilierea psihologică este consecutivă unei evaluări care evidențiază necesitatea acestui tip de intervenție și se adresează persoanelor private de libertate: a) prevăzute la art. 163, care nu pot fi incluse în programele de asistență psihologică specifică; b) incluse în programe, în completarea activităților de grup din cadrul acestora; c) aflate în situații de criză. (2) Activitatea de consiliere se consemnează în documentele de lucru specifice și în secțiunile aferente domeniului asistență psihologică din aplicația informatică. Articolul 171 (1) Situațiile de criză se referă la evenimentele apărute în contextul existențial al persoanei și care depășesc capacitățile adaptative ale acesteia, perturbând semnificativ echilibrul funcțional. (2) Consilierile desfășurate cu persoanele private de libertate aflate în refuz de hrană, cazate în camera de protecție sau atunci când li se aduce la cunoștință unul dintre evenimentele prevăzut la art. 68 alin. (6) din lege, se asimilează consilierilor psihologice în situații de criză. (3) Frecvența și durata consilierilor acordate persoanelor private de libertate aflate în situații de criză se stabilesc de către specialist, în funcție de tipul problemelor identificate. Articolul 172 Demersurile de asistență psihologică, realizate la solicitarea persoanelor private de libertate, în cadrul cărora nu sunt identificate probleme psihologice și care nu impun intervenții de specialitate, se asimilează convorbirilor individuale. Articolul 173 Includerea unui deținut în intervenții de tip psihoterapeutic: a) este consecutivă unei evaluări psihologice, care evidențiază necesitatea acestui tip de intervenție; b) este condiționată de identificarea, la deținut, a motivației pentru schimbare, a resurselor intelectuale necesare parcurgerii unui demers de acest tip și a incompatibilității altor demersuri de asistență psihologică specifică derulate în penitenciar, cu particularitățile personalității subiectului. Capitolul VI Asistența socială Articolul 174 (1) Desfășurarea demersurilor de asistență socială în locurile de deținere este condiționată de deținerea de către asistentul social a avizului de exercitare a profesiei sau a atestatului de liberă practică în asistență socială și este fundamentată de standardele, principiile de etică și deontologie profesională, aferente legislației specifice profesiei de asistent social. (2) Asistentul social își asumă răspunderea profesională pentru calitatea muncii prestate și răspunde potrivit normelor stabilite de către Colegiul Național al Asistenților Sociali din România. Articolul 175 (1) Activitățile circumscrise domeniului asistență socială sunt: evaluarea, consilierea, medierea socială și activitățile desfășurate în baza proiectului de activitate. (2) Evaluarea și consilierea se desfășoară individual sau în grup, atât în cabinetul de asistență socială, cât și în spațiile special amenajate pentru desfășurarea activităților de reintegrare socială. Articolul 176 Activitățile de asistență socială desfășurate individual cu persoanele private de libertate se consemnează în registrul specialistului și în aplicația informatică. Articolul 177 La nivelul fiecărui loc de deținere se amenajează cel puțin un cabinet de asistență socială, dotat corespunzător cerințelor de exercitare a profesiei. Capitolul VII Evaluarea socială Articolul 178

(1) Evaluarea socială, ca parte integrantă a evaluării multidisciplinare, fundamentează proiectarea oricărui demers de asistență socială și are în vedere identificarea principalelor riscuri și nevoi sociale, în scopul orientării intervenției specifice. (2) Concluziile evaluărilor sociale fundamentează completarea documentelor necesare luării deciziilor în cadrul comisiilor constituite la nivelul locurilor de deținere. (3) Evaluarea socială are în vedere și identificarea persoanelor condamnate, pentru care se poate acorda dreptul la comunicări on-line, conform criteriilor prevăzute de regulamentul de aplicare a legii. Articolul 179 Evaluarea inițială se realizează în perioada de carantină și observare, în cadrul programului de adaptare la condițiile privării de libertate și urmărește identificarea principalelor riscuri și nevoi sociale ale persoanelor private de libertate în vederea stabilirii demersurilor specifice, în perioada executării pedepsei. Articolul 180 (1) Evaluarea periodică se realizează pe parcursul executării pedepsei și are rolul de a evidenția evoluția înregistrată de către persoanele private de libertate din perspectiva abilităților sociale, precum și, după caz, de a identifica alte riscuri și nevoi sociale ca urmare a unor modificări ale situației socio-familiale. (2) Evaluarea persoanelor private de libertate pe parcursul executării pedepsei se realizează obligatoriu în perioada premergătoare analizării în comisia de stabilire, individualizare și schimbarea regimului de executare, în condițiile prevăzute de lege sau ori de câte ori este necesar. (3) Evaluarea periodică a persoanelor private de libertate se realizează cel puțin o dată la 12 luni. (4) La mutarea într-un penitenciar pentru adulți, tinerii condamnați pentru care s-a dispus continuarea măsurii educative într-un penitenciar, sunt reevaluați social. Articolul 181 Evaluarea finală se realizează în perioada premergătoare analizării în comisia pentru liberare condiționată și analizează evoluția deținuților ca urmare a parcurgerii demersurilor de asistență socială. Articolul 182 Direcția de specialitate pune la dispoziția personalului din domeniul asistenței sociale din fiecare loc de deținere, instrumente de identificare a nevoilor și riscurilor sociale, ca parte integrantă a instrumentelor standard de evaluare a activităților desfășurate de către deținuți. Articolul 183 Informațiile de specialitate rezultate în urma evaluărilor se consemnează în documentele de lucru specifice și în secțiunile aferente domeniului asistență socială din aplicația informatică. Capitolul VIII Programele de asistență socială Articolul 184 Programele de asistență socială reprezintă demersul structurat cu caracter specific ce cuprinde ansamblul de metode și tehnici de specialitate, care se adresează nevoilor și riscurilor identificate, în vederea formării și dezvoltării deprinderilor sociale, precum și a îmbunătățirii relațiilor deținuților cu mediul de suport. Articolul 185 Programele de asistență socială se adresează deținuților care, în urma evaluării sociale, au fost identificați cu nevoi a căror compensare reclamă intervenții specializate, în principal, în următoarele arii: a) abilități parentale; b) abilități sociale; c) abilități decizionale în situații de risc;

d) relațiile cu mediul de suport; e) violența domestică. Articolul 186 Standardul privind organizarea și desfășurarea programelor de asistență socială impune respectarea unui număr de minimum 12 ședințe, cu o frecvență de o ședință pe săptămână. Articolul 187 La elaborarea programelor de asistență socială se aplică în mod corespunzător prevederile art. 50 63 . Articolul 188 (1) Mapa documentară a programului de asistență socială se constituie corespunzător prevederilor art. 64. (2) În funcție se specific, mapa documentară se poate completa cu alte documente prevăzute în manualul programului. Articolul 189 Pentru persoanele private de libertate ale căror nevoi de intervenție impun acest lucru, pot fi organizate și desfășurate, în baza proiectului de activitate, grupuri de tratament, sub următoarele forme: a) grupurile de progres, creștere și dezvoltare sunt destinate să încurajeze și să sprijine progresul individual al membrilor grupului; b) grupurile de terapie socială sunt destinate să sprijine fiecare membru în parte să adopte stiluri comportamentale acceptate social; c) grupurile educaționale sunt destinate să educe și să pregătească membrii grupului într-o anumită problematică sau pe o anumită temă; d) grupurile de socializare sunt destinate să ofere asistență în formarea de deprinderi necesare socializării în comunitate; e) grupurile de suport sunt grupurile cu un puternic accent pe sprijin reciproc, prin furnizarea de informații, încurajare și susținere. Capitolul IX Consilierea pe probleme sociale Articolul 190 Consilierea pe probleme sociale este demersul semistructurat cu caracter specific prin care se acordă sprijin calificat persoanelor private de libertate, în vederea ameliorării sau soluționării problemelor sociale cu care se confruntă și a pregătirii acestora pentru reintegrarea în familie și comunitate după liberarea din penitenciar. Articolul 191 (1) Consilierea pe probleme sociale este consecutivă unei evaluări care evidențiază necesitatea acestui tip de intervenție și se adresează persoanelor private de libertate: a) identificate ca aparținând categoriilor prevăzute la art. 185 și care nu pot fi incluse în programe de asistență socială; b) identificate cu alte nevoi și riscuri sociale; c) incluse în programe, în completarea activităților de grup din cadrul acestora. (2) Activitatea de consiliere se consemnează în documentele de lucru specifice și în secțiunile aferente domeniului asistență socială din aplicația informatică. Articolul 192 Consilierea pe probleme sociale se poate acorda și membrilor familiilor persoanelor private de libertate, atunci când situația impune acest demers, în cadrul locului de deținere, în spații special amenajate. Articolul 193

Demersurile de asistență socială, realizate la solicitarea persoanelor private de libertate, în cadrul cărora nu sunt identificate probleme sociale și care nu impun intervenții de specialitate, se asimilează convorbirilor individuale. Capitolul X Medierea socială Articolul 194 (1) Medierea socială reprezintă totalitatea demersurilor întreprinse de asistentul social angajat al sistemului penitenciar în raport cu instituțiile publice, organizațiile neguvernamentale naționale și internaționale și mediul de suport al persoanelor private de libertate. (2) Medierea socială vizează schimbul de informații necesare, după caz, realizării evaluărilor sociale și ameliorării, soluționării problemelor sociale. Articolul 195 (1) Medierea socială cu instituțiile publice și organizațiile neguvernamentale se realizează, de regulă, prin adrese scrise. (2) Medierea socială cu membrii familiei sau alte persoane din mediul de suport se realizează prin convorbiri, în spații anume destinate din locul de deținere, prin adrese scrise sau telefonic, în cazuri temeinic justificate, când situația impune intervenție imediată. Titlul V Deținuții selecționați la muncă pentru sprijinirea și suportul activităților religioase, educative, culturale, ocupaționale și sportive Articolul 196 (1) Pentru sprijinirea și suportul activităților religioase, educative, culturale, ocupaționale și sportive pot fi încredințate responsabilități deținuților. (2) Încredințarea de responsabilități vizează două paliere de optimizare a demersurilor de reintegrare socială: a) întărirea comportamentelor pozitive, valorizarea și creșterea motivației pentru schimbare a deținuților; b) sprijinirea demersurilor întreprinse de personalul de reintegrare socială, în vederea diversificării și creșterii adresabilității acestora. Articolul 197 Deținuților li se pot încredința responsabilități în cadrul activităților religioase, educative, culturale, ocupaționale și sportive, în urma analizării în cadrul comisiei de selecționare și repartizare la muncă. Articolul 198 Numărul deținuților care pot desfășura activități religioase, educative, culturale, ocupaționale și sportive, în regim de muncă, se stabilește prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Articolul 199 Activitățile desfășurate cu sprijinul deținuților se realizează sub coordonarea personalului de specialitate, cu respectarea normelor în vigoare privind siguranța locurilor de deținere în ceea ce privește regimul de executare a pedepselor privative de libertate. Articolul 200 Deținuților le sunt aduse la cunoștință sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească, orarul de susținere a activităților, obligațiile și interdicțiile. Titlul VI Colaborarea cu comunitatea Articolul 201 În vederea asigurării asistenței educative, psihologice, sociale și religioase a persoanelor private de libertate, Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile subordonate întreprind demersuri pentru încheierea de protocoale de colaborare cu instituții publice, precum și asociații, organizații neguvernamentale naționale și internaționale. Articolul 202

Demersurile desfășurate în colaborare cu comunitatea se pot derula în interiorul sau exteriorul locului de deținere. Articolul 203 (1) Accesul reprezentanților organizațiilor guvernamentale și neguvernamentale, naționale și internaționale, precum și al persoanelor fizice care contribuie la desfășurarea demersurilor educative, de asistență psihologică, asistență socială și de asistență religioasă sau le sprijină financiar, se face cu aprobarea directorului locului de deținere sau, după caz, a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor cu respectarea dispozițiilor legale. (2) Persoanele prevăzute la alin. (1) au acces pe baza actului de identitate și a tabelului nominal aprobat de către directorul locului de deținere, care se păstrează la post control. (3) Regulile privind controlul antiterorist și de specialitate al persoanelor care intră în locul de deținere se aplică în mod corespunzător și persoanelor prevăzute la alin. (1). Articolul 204 (1) Activitățile educative, de asistență psihologică și asistență socială desfășurate în comunitate au un caracter formativ, stimulativ și recreativ, în scopul dezvoltării și exersării comportamentelor prosociale. (2) Activitățile prevăzute la alin. (1) sunt activități de tipul celor menționate la art. 109. (3) Activitățile în comunitate se desfășoară în baza proiectelor de activitate. (4) Selecția deținuților pentru a participa la activitățile educative, de asistență psihologică și asistență socială desfășurate în comunitate se face ținându-se cont de nevoile identificate privind reintegrarea socială a deținuților și de conduita adoptată pe timpul executării pedepsei. Articolul 205 (1) La nivelul fiecărui loc de deținere se organizează, cu frecvență trimestrială, cel puțin o activitate în comunitate cu tinerii condamnați, precum și cu deținuții care execută pedeapsa în regim deschis sau semideschis. (2) Pentru deținuții care execută pedeapsa în regim închis, la nivelul fiecărui loc de deținere se organizează, cu frecvență semestrială, cel puțin o activitate în comunitate. Articolul 206 Colaborările între locurile de deținere și organizațiile guvernamentale și neguvernamentale care presupun demersuri educative, de asistență psihologică și asistență socială se desfășoară în baza unor protocoale de colaborare încheiate la nivel local sau național. Articolul 207 În vederea sprijinirii personalului sectorului reintegrare socială pentru derularea demersurilor educative, de asistență psihologică și asistență socială, conducerea locului de deținere poate implica reprezentanți ai comunității. Articolul 208 La nivelul fiecărui loc de deținere pot fi desfășurate demersuri educative, de asistență psihologică și asistență socială, exclusiv de către colaboratori externi, cu aprobarea directorului unității. Articolul 209 Șeful serviciului sau biroului educație, asistență psihosocială, în colaborare cu șeful serviciului siguranța deținerii, asigură informarea și luarea la cunoștință a prevederilor regulamentului de ordine interioară și a specificului activității cu persoanele private de libertate, de către colaboratorii care desfășoară demersuri educative, de asistență psihologică și asistență socială în locurile de deținere. Articolul 210 (1) În situația în care colaboratorii externi de la nivelul comunității solicită să desfășoare programe sau activități educative, de asistență psihologică și asistență socială cu persoanele private de libertate, reprezentanții instituțiilor publice și ai altor asociații, organizații naționale și internaționale,

precum și persoane fizice, vor prezenta unității, în vederea obținerii aprobării, următoarele documente: a) cerere scrisă, privind intenția de desfășurare a activității sau programului; b) documente oficiale care să ateste, după caz, competențele necesare pentru susținerea activității sau programului respectiv; c) tabel nominal cu colaboratorii care urmează să desfășoare activitățile sau programul, cuprinzând seria și numărul actului de identitate; d) statutul de organizare și funcționare al organizațiilor sau fundațiilor, care să ateste posibilitatea susținerii activităților sau programelor pentru care solicită aprobare. (2) Documentația prezentată de colaboratorii externi este completată și întocmită conform cerințelor solicitate de coordonatorul sectorului reintegrare socială. (3) Conducerea locului de deținere își rezervă dreptul de a solicita și alte documente pe care le consideră necesare pentru desfășurarea în bune condiții a activităților propuse de colaboratorii externi. Articolul 211 (1) Colaboratorii externi pun la dispoziția coordonatorului sectorului reintegrare socială propunerea privind activitatea sau programul educativ, de asistență psihologică sau asistență socială pe care intenționează să le deruleze. (2) Forma finală a programului este definitivată în colaborare cu personalul sectorului reintegrare socială cu atribuții în acest sens și respectă structura specifică ariei de intervenție impusă de standardele promovate de direcția de specialitate. Articolul 212 Programul de lucru al colaboratorilor se stabilește de către coordonatorul sectorului reintegrare socială și este inclus în orarul centralizator al activităților și programelor educative, de asistență psihologică și asistență socială, aprobat de directorul locului de deținere. Articolul 213 În cazul derulării de programe educative, de asistență psihologică sau asistență socială, colaboratorii au obligația de a întocmi mapa documentară a programului, conform ariilor de intervenție. Articolul 214 Activitatea desfășurată de reprezentanții comunității în locurile de deținere este monitorizată și evaluată de personalul sectorului reintegrare socială, în baza unor rapoarte periodice. Articolul 215 (1) Demersurile educative, de asistență psihologică și asistență socială, desfășurate sub formă de voluntariat de către reprezentanții societății civile cu persoanele private de libertate, sunt parte a demersurilor de reintegrare socială. (2) În unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor se desfășoară exclusiv activități de voluntariat, circumscrise domeniilor ce au ca finalitate creșterea șanselor de reintegrare socială. (3) Activitatea voluntarilor în sistemul penitenciar se desfășoară în baza metodologiei privind organizarea și derularea activităților de voluntariat. Articolul 216 În unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor își pot desfășura activitatea două tipuri de voluntari: a) persoane fizice care desfășoară activități pe baza unui contract de voluntariat încheiat nemijlocit cu unitatea de detenție; b) persoane fizice, membre sau colaboratoare ale unor organizații neguvernamentale, care desfășoară activități de voluntariat pe baza unui contract de voluntariat cu o persoană juridică, denumită organizație gazdă, care a încheiat un protocol de colaborare cu unitatea de detenție.