ROMAQUA NR 1 - Ianuarie2015 [PDF]

Zitiervorschau

Publicație de informare tehnico - științifică

Stația de epurare a Municipiului Focșani

din cuprins: n

Editorial. DOMENIUL APEI TREBUIE RACORDAT RAPID LA ECONOMIA NAȚIONALĂ ilie VlaiCU, PRIM-VICEPREȘEDINTE ARA n

EtaPE iMPortaNtE ÎN EVolUȚia CoMPaNiEi dE UtilitĂȚi PUBliCE S.a. FoCȘaNi Gheorghe VaSilESCU, DIRECTOR GENERAL

n

COMPOSTAREA AEROBĂ A NĂMOLURILOR REZIDUALE DIN SEAU ÎN AMESTEC CU DEȘEURI VEGETALE Viorel PatroESCU ș.a.

An XXI, nr. 1 / 2015, vol. 99

CUPRINS CONTENTS ROMAQUA

I.S.S.N. 1453 - 6986 ANUL XXI, nr. 1 / 2015, vol. 99

EDITOR: ASOCIAȚIA ROMÂNĂ A APEI Splaiul Independenței nr. 202 H, Bl. 2, Tronson 1, Scara A, Parter, Ap. 2, Sector 6, București, România Cod 06002 Tel/Fax: (021) 316.27.88 Tel/Fax: (021) 316.27.87 E-mail: [email protected] Website: www.ara.ro ROMAQUA: Este o publicație tehnico-științifică de informare periodică, menită să ofere informații tehnice semnificative, idei și opinii ale specialiștilor. COLEGIUL DE REDACȚIE: Redactor: Mihai Necșoiu Tehnoredactor: Viorel Gușatu Secretariat de redacție: Alina Ciomoș Livia Ciaky

COLEGIUL TEHNIC AL COMPANIILOR DE APĂ: Felix Stroe Ilie Vlaicu Ioan Toma Dorin Ciatarâș Mihai Chiriță Melania Voinescu Mircea Niculescu Ionel Tescaru Dorin Fătu

COLEGIUL ȘTIINȚIFIC: Ioan Bica Diana Robescu Vladimir Rojanschi Anton Anton Constantin Florescu Eden Mamut Gabriel Racovițeanu Daniel Toma Sergiu Calos Marin Sandu Alexandru Mănescu Ion Mirel Florica Manea Mihaela Vasilescu

Responsabilitatea editării revistei ROMAQUA revine Asociației Române a Apei. Reproducerea integrală sau parțială este permisă cu condiția citării sursei.

Autorii sunt în exclusivitate responsabili pentru conţinutul lucrării transmise, corectitudinea rezultatelor experimentale, pentru respectarea copyright-ului şi trebuie să se asigure de acordul tuturor părţilor implicate cu privire la publicarea datelor. Revista ROMAQUA este indexată în bazele de date internaționale

EDITORIAL – DOMENIUL APEI TREBUIE RACORDAT RAPID LA ECONOMIA NAȚIONALĂ EDITORIAL – THE WATER UTILITY FIELD SHOULD BE CONNECTED TO THE NATIONAL ECONOMY ILIE VLAICU

3

ETAPE IMPORTANTE ÎN EVOLUȚIA COMPANIEI DE UTILITĂȚI PUBLICE S.A. FOCȘANI IMPORTANT STEPS IN THE EVOLUTION OF PUBLIC UTILITIES COMPANY S.A. FOCȘANI GHEORGHE VASILESCU

8

EXTINDEREA ȘI REABILITAREA INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ ÎN JUDEȚUL ALBA EXTENSION AND REHABILITATION OF WATER AND WASTEWATER INFRASTRUCTURE IN ALBA COUNTY IOAN DREGHICIU

16

AQUATIM, INVESTITOR DE ANVERGURĂ DIN VESTUL ROMÂNIEI, CONTINUĂ TRADIȚIA ÎN INOVAȚIE ȘI MODERNIZARE AQUATIM, IMPORTANT INVESTOR IN WESTERN ROMANIA, CONTINUES THE TRADITION IN INNOVATION AND MODERNIZATION ILIE VLAICU

23

CERCETĂRI ÎN VEDEREA IDENTIFICĂRII DE RESURSE SECUNDARE LA STAȚIILE DE EPURARE A APELOR UZATE ȘI ÎN STAȚIILE DE BIOGAZ RESEARCH ACTIVITIES ON THE IDENTIFICATION OF SECONDARY ENERGY RESOURCES IN THE WWTPs AND IN THE BIOGAS PLANTS EDEN MAMUT ș.a.

31

COMPOSTAREA AEROBĂ A NĂMOLURILOR REZIDUALE DIN SEAU ÎN AMESTEC CU DEȘEURI VEGETALE AEROBIC COMPOSTING OF WWTP RESIDUAL SLUDGE WITH VEGETAL WASTES VIOREL PATROESCU ș.a.

38

COMPANIA DE APĂ ORADEA - PRIMA COMPANIE DIN ROMÂNIA CERTIFICATĂ DE CĂTRE CHARTERED INSTITUTE OF PURCHASING AND SUPPLY ORADEA WATER COMPANY - THE FIRST ROMANIAN COMPANY CERTIFICATED BY CHARTERED INSTITUTE OF PURCHASING AND SUPPLY OVIDIU GAVRA

45

WORKSHOP “IMPLEMENTAREA STRATEGIEI NAȚIONALE DE GESTIONARE A NĂMOLULUI - REALIZĂRI ȘI DIFICULTĂȚI” WORKSHOP “NATIONAL STRATEGY IMPLEMENTATION OF SLUDGE MANAGEMENT - ACHIEVEMENTS AND DIFFICULTIES” IOAN BICA

46

INDEX TEMATIC 2014 TOPIC INDEX 2014

49

ALFATRUST CERTIFICATION OFERĂ SOLUȚIA FACTURA ELECTRONICĂ CU VALOARE LEGALĂ

Soluţia propusă este rezultatul discuţiilor cu reprezentanţii companiilor de apă din ţara, pe parcursul anului trecut. Împreună, am identificat nevoia de a gestiona/păstra exemplarul doi al facturii emise necesar propriei gestiuni, în format electronic cu valoare legală, având în vedere un volum de facturare lunar de 40.000100.000 facturi. Astfel trecerea la factură electronică elimină eforturile/costurile mari de administrare cu printarea şi spaţiul fizic necesar. Pentru a defini factura electronică trebuie să facem distincţia între aceasta şi factura în format electronic. Astfel factura electronică, aşa cum este reglementată de Codul Fiscal, impune persoanei impozabile care a optat pentru această forma de facturare, garantarea autenticitaţii originii, integrităţii conţinutului şi a lizibilităţii facturii, din momentul emiterii şi până la sfârşitul perioadei de stocare/arhivare electronică. Prin semnarea electronică cu ajutorul unui certificat digital calificat şi marcarea temporală sunt îndeplinite cele trei elemente impuse de Codul Fiscal şi astfel factura electronică dobandeşte valoare legală. Competenţele dobandite de către noi, Alfatrust Certification S.A. în baza acreditărilor MCSI ca şi Furnizor de Semnătură Electronică şi Marcare Temporală (conform Legii 455/2001) au generat Soluţia de Facturare Electronică. Soluţia de Facturare Electronica Alfatrust poate fi implementată în funcţie de opţiunea fiecărei companii de apă, astfel: Prima variantă presupune achiziţia infrastructurii hardware necesare, având în vedere volumul de facturare lunar, implementarea aplicaţiei de gestionare a facturilor electronice şi existenţa personalului tehnic specializat. A doua variantă constă în conversia şi arhivarea electronică a facturilor, în conformitate cu legea în vigoare (Legea 135/2007), de către un furnizor acreditat, specializat și autorizat să gestioneze arhive electronice. Toate facturile pot fi stocate astfel cu semnătură digitală și marcă temporală. Prin urmare, vor avea aceeași valoare legală ca și documentul original pe hârtie. Astfel, organizația externalizează o gamă variată de riscuri, reduce considerabil efortul de administrare a arhivei și îmbunătăţeşte semnificativ timpul de răspuns la solicitările clienţilor şi autorităţilor. Cele mai importante beneficii ale implementării soluției de Facturare Electronică sunt:

• Respectarea reglementărilor interne şi a legislaţiei existente; • Respectarea reglementărilor Codului Fiscal; • Economie de resurse și timp prin reducerea timpului de acces la informaţii; • Eliminarea costurilor cu hârtia; • Eliminarea costurilor cu arhivarea fizică pe toată pe rioada impusă de lege; • Transferul riscului şi concentrarea pe activităţile generatoare de profit; • Securitatea datelor prin reguli de acces stricte la informație;

• Facturile pot fi puse la dispoziția organelor fiscale competente, oricând este solicitat acest lucru, fără vreo întârziere; • Acces rapid, controlat și securizat la arhiva electronică în cazul proceselor de control sau audit solicitate de autorităţile competente sau pentru activităţi de rutină; • Eliminarea riscului de ştergere asociat factorului uman; • Eliminarea riscului de pierdere a facturilor; • Informațiile arhivate pot fi disponibile pentru un timp foarte lung, în conformitate cu reglementările legale și pot fi utilizate fără efort.

1. Facturile sunt generate una câte una utilizând o aplicație de generare de documente. 2. Facturile generate în format PDF sunt semnate electronic. 3. Facturilor semnate electronic li se aplică o marcă temporală. 4. Documentele electronice sunt introduse într-un sistem de arhivare. 5. Utilizatorii cu drept de acces pot vizualiza în orice moment documentele arhivate. * Pct. 6, 7, 8 sunt aferente Exemplarului 1 de factură.

Soluţia va fi prezentată în cadrul întrunirii Companiilor de Apă, în martie 2015, Sibiu.

Alfatrust Certification S.A. Calea Victoriei nr.155, bl. D1, et. 7, 010073, Sector 1, București, România Website: www.alfatrust.ro Telefon: +4 021/316 08 96 Fax: +4 021/316 08 97

EDITORIAL DOMENIUL APEI TREBUIE RACORDAT RAPID LA ECONOMIA NAȚIONALĂ THE WATER UTILITY FIELD SHOULD BE CONNECTED TO THE NATIONAL ECONOMY Serviciile de alimentare cu apă şi canalizare sunt servicii care, practic, în secolul XXI ar trebui să fie prezente în fiecare casă. În acest moment, în ţara noastră gradul de acoperire cu servicii de alimentare cu apă este de 61,9 % iar de canalizare este de 46,8 %. Ca urmare a aderării României la Uniunea Europeană şi a obligaţiilor asumate în capitolul 22 din Tratatul de Aderare, referitor la protecţia mediului înconjurător, aceste procente vor trebui să crească rapid şi semnificativ. Alimentarea cu apă în sistem centralizat va trebui să existe în fiecare localitate, iar serviciul de canalizare, până în 2018, va trebui să fie funcţional în fiecare localitate cu mai mult de 2.000 de locuitori. Aceste obligaţii necesită investiţii serioase în domeniul apei. S-a estimat că necesarul de investiţii pentru ca România să respecte directivele europene pentru apă şi apă uzată este cifrat la circa 20 de miliarde de euro. Nerespectarea directivelor europene poate însemna penalităţi care pot să depăşească această cifră. Aşadar, este absolut obligatoriu ca problemele să se rezolve în timp util, neexistând alternative. Uitându-ne retrospectiv, se observă că s-au făcut progrese în ultima perioadă, gradul de conectare la serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare a crescut, chiar dacă nu în ritmul dorit. Deşi au fost puse la dispoziţie instrumente financiare cu finanţare nerambursabilă (ISPA, POS I, POS II) şi programe guvernamentale prin Programele Operaţionale Regionale, cu siguranţă că problema alimentării cu apă şi a canalizării încă necesită eforturi financiare şi de resursă umană importante. Din punct de vedere instituţional, prin crearea Operatorilor Regionali şi, respectiv, a Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitare, lucrurile par a fi rezolvate. Totuşi, există încă deficienţe, uneori majonr. 1 / 2015

www.romaqua.ro

In the 21st Ilie VLAICU century waDirector General Aquatim S.A. ter supply and Prim-Vicepreședinte ARA sewerage services should be provided in each home. Presently, in Romania the coverage rate is of 61,9 % for the water supply and 46,8 % for the sewerage service. These figures should however increase rapidly and significantly, as a result of Romania’s accession to the European Union, as laid down in Chapter 22 of the Accession Treaty, referring to the environment. By 2018, every village or small town should have centralized water supply systems, while each locality with a population over 2.000 inhabitants should have an operational waste water collection system. Ensuring compliance with the environmental acquis requires major investment projects in the water utility field. The estimated investment necessary for Romania in order to comply with the European directives concerning water and waste water is around 20 billion Euro. Failing to observe the implementation of the European directives could lead to penalties exceeding the above mentioned amount. Therefore, there are no other alternatives but to ensure compliance as soon as possible. Looking back into the past, a certain amount of progress has been noted in the field, as the coverage rate of the water services increased, although not at the planned pace. Financial instruments, such as ISPA, SOP I, SOP II and governmental regional development programmes were provided to grant aid infrastructure investments. Nonetheless, the water and sewerage domain still needs financial and human resources to a significant extent. From the organisational perspective, the estab-

3

EDITORIAL - DOMENIUL APEI TREBUIE RACORDAT RAPID LA ECONOMIA NAȚIONALĂ

4

re, în sistem. Probabil cea mai importantă dintre ele este legată de necorelarea diverselor instituţii centrale şi locale, implicate în gestionarea proiectelor de investiţii în domeniu. Există instituţii ale căror activităţi se suprapun, cum există şi instituţii care intervin în lanţul decizional, uneori chiar decisiv, deşi nu au nici o răspundere. Din punct de vedere managerial, dacă privim sistemul ca pe unul care funcţionează după o organigramă, cum ar fi normal să fie, centrul de decizie ar trebui să coincidă cu centrul de răspundere. Din păcate, acest lucru nu se întâmplă şi, ca urmare, apar conflicte instituţionale în sistem, care nu duc la rezultate aşteptate. La nivelul UE, în ceea ce priveşte apa şi apa uzată, există trei documente cheie: Documentul de Viziune, Agenda de Cercetare Strategică şi Planul de Implementare. Fiecare dintre acestea au înglobate mai multe arii de interese şi împreună formează o strategie de dezvoltare coerentă. Aşadar există preocupări şi provocări majore în ceea ce priveşte sectorul apei în UE. România trebuie să fie pregătită în faţa unor astfel de provocări dacă doreşte să conteze în viitoarea piaţă mondială din acest domeniu care nu este de neglijat. Dacă nu ne raportăm la aceste provocări într-un mod proactiv, vom rămâne o simplă piaţă de desfacere pentru ţările şi companiile care înţeleg să-şi dezvolte afacerile pe piaţa mediului. Protecţia mediului este un sector scump, la propriu, cu restricţii majore şi cu penalităţi pe măsură. Mediul trebuie privit ca o oportunitate de dezvoltare naţională, practic un motor de dezvoltare a economiei naţionale. Astfel, este importantă poziţionarea sa în centrul strategiei de dezvoltare naţională. Există suficiente argumente care vin în sprijinul acestui deziderat. Unul dintre ele este nevoia mare de investiţii, în România, estimată la circa 30 miliarde de euro pentru rezolvarea problemelor importante de mediu. Din acestă sumă, 20 miliarde de euro sunt necesare în domeniul apei şi apei uzate. Piaţa serviciilor de apă, în lume, era cifrată la 250 de miliarde de euro în 2002, la 400 de miliarde de euro în 2010, iar cifra de afaceri a ultimilor ani creşte cu 5 % pe an. Numărul angajaţilor în domeniul apei a crescut chiar mai repede, cu 6-7 % pe an. La nivelul UE, sectorul apei este considerat un agent economic

lishment of the Regional Operators companies and of the Inter-Community Development Association made everything easier. However, there are some major drawbacks in the system. Perhaps the most important of them is the lack of correlation among the numerous local and central bodies involved in the management of the investment programmes in this field. On the one hand there are institutions with overlapping activities and on the other hand there are institutions with no responsibilities, involved in the decision process, sometimes at key levels. From the management perspective, if the system is regarded as operating in accordance with an organisational chart, as it should operate, the decision centre should coincide with the responsibility centre. Unfortunately, this is not the case in real life situations and consequently, institutional conflicts occur, interfering with the expected results. Three EU key documents define the water and waste water field - the Water Vision, the Strategic Research Agenda, and the Implementation Document. Each of them includes several areas of expertise and together they make up a coherent development strategy. The water sector in the EU deals with major concerns and challenges. Romania should be prepared in order to face such challenges and be a player in the future world’s water market, which cannot be neglected. If we do not approach these challenges in a proactive manner we will remain a simple consumer market for those companies and countries that succeeded in developing their environmental related businesses. The environmental protection is a highcost sector, with major restrictions and high penalties. The environment should be regarded as a development opportunity at the national level, a truly national economy engine. Its positioning in the centre of the national development strategy is crucial. Several reasons can be given in support of this statement. One of them is the huge investment need in the environmental sector in Romania, estimated at about 30 billion Euro, out of which 20 billion Euro are accounted for the water and waste water sector. The world’s water market was estimated at 250 billion Euro in 2002, at 400 billion Euro in 2010 and the turnover increases by 5 % on a yearly basis. The employees turnover grew up even more rapidly, by www.romaqua.ro

nr. 1 / 2015

EDITORIAL

EDITORIAL - THE WATER UTILITY FIELD SHOULD BE CONNECTED TO THE NATIONAL ECONOMY major, cu 1 % din PIB-ul UE. Aceste cifre sunt semnificative şi arată că în acest domeniu există mulţi bani care pot dezvolta şi domenii conexe. Nevoile de investiţii în perioada următoare vor fi şi mai mari decât cele estimate, datorită provocărilor mari din domeniul apei şi mediului care se modifică de la an la an şi care trebuie să ţină cont de: • Schimbările climatice şi apariţia unor fenomene meteorologice extreme; • Schimbările demografice manifestate prin migrări ale populaţiei înspre zone puternic urbanizate şi prin creşterea aşteptărilor consumatorilor; • Reducerea resurselor naturale, şi aşa insuficiente, precum şi nevoia de sustenabilitate şi de competitivitate; • Dezvoltarea socio-economică masivă, care determină schimbări ale spectrului poluanţilor etc. Aşadar, ar trebui urmărite nişte căi de acţiune, dintre care le amintim pe cele mai importante: • Dezvoltarea şi sprijinirea industriei autohtone pentru producerea de echipamente competitive, promovarea unor segmente importante de proiectare şi soluţii inovative; • Dezvoltarea cercetării aplicative, prin crearea unor zone pilot, în concordanţă cu necesităţile din teren şi rezolvarea problemelor reale care apar; • Implicarea universităţilor, prin crearea acelor programe educaţionale, modificarea şi actualizarea curiculei universitare care să ducă la o mai bună pregătire a proiectanţilor, constructorilor şi operatorilor; • Promovarea unui sistem de învăţare continuă; • Corelarea programelor de finanţare (europene, naţionale) care să aducă un plus de valoare în sistem; • Sprijinirea soluţiilor inovatoare şi motivarea actorilor importanţi din domeniu (industrie, proiectare, cercetare, învăţământ, ONG-uri) de a conlucra. Faptul că operatorii din domeniul alimentării cu apă au o subordonare locală, nu a „motivat” foarte mult apariţia unor strategii guvernamentale, sau dacă ele au existat, au fost mai mult la nivel declarativ. În plus, autorităţile locale nu au gândit acest segment ca pe unul cu potenţial de dezvoltare, ci, mai degrabă, erau atente la problemele sociale şi la menţinerea unor tarife mici. nr. 1 / 2015

www.romaqua.ro

6-7 % annually. In the European Union the water sector is regarded as a major player in the economy, with 1 % of the GDP. These are important figures which prove that there is a huge development potential in this field that can extend on related sectors as well. The need for investment will exceed the estimated amounts in the following period of time due to the increasing challenges in the water and environmental sector, considering the following: • Climate changes and extreme weather conditions; • Population change, the migration to urban areas and the related higher consumer expectations; • Shortage of natural resources and the need for sustainability and competitiveness; • Massive social and economic development causing more pollution, etc. There are several directions in which action should be taken, such as: • Supporting the development of the domestic industry for the production of competitive equipment, of the engineering companies and encouraging innovative solutions; • Carry on the applied research approach with designing and establishing pilot areas to track down and solve the problems encountered during operation; • Getting the universities involved in training programmes with a more practical approach, changing the academic curricula in order to have better trained designers, engineers etc; • Encouraging a continuing professional education system; • Correlating the European and national financing programmes for better overall results; • Supporting the innovative solutions and providing incentives for the key players in the field, such as industry, engineering, research, education, NGOs to work together. With water companies locally subordinated, there was no real need for government strategies. If such strategies were however established, it was more at an assertive level. In addition, the local authorities have never considered the water utilities as potential growing businesses, their major concerns being social and tariff affordability issues.

5

EDITORIAL - DOMENIUL APEI TREBUIE RACORDAT RAPID LA ECONOMIA NAȚIONALĂ E timpul să ieşim din gândirea păguboasă prin care considerăm alimentarea cu apă ca fiind un serviciu social, care vine cu obligaţii şi penalizări în caz de neconformităţi. Lipsa de viziune strategică asupra unui sistem important al utilităţilor publice va trebui depăşită şi trebuie intrat într-o logică sistemică, cu o viziune de integrare în celelalte ramuri ale economiei naţionale. Este o nevoie stringentă de o strategie coerentă la nivel naţional şi, mai mult, de integrare a acestui segment vital în segmente din economie, pentru a crea valoare şi bunăstare. Un domeniu care generează sume uriaşe de bani, numeroase locuri de muncă în diverse specializări şi poate face uşor conexiuni cu alte sectoare, trebuie să devină unul prioritar şi de maximum interes. Se dovedeşte că apa nu este doar un element esenţial al vieţii, ci şi unul care trebuie să îi influenţeze, în sens pozitiv, calitatea.

6

It is time to put aside such thinking. The provision of water services is neither a social service, nor can be simplified to match a sort of „pattern” based on penalties for uncompliances. The lack of a strategic vision in this important part of the public utility sector has to be overcome. We must approach this matter with a systemic logic and an integrating vision, linking the water domain with the other sectors of the national economy. There is an urgent need of a national coherent strategy and, moreover, of integrating this vital sector into other economic sectors, for overall welfare and progress. The water field implies large amounts of money, lots of jobs for various specialists and can be easily connected with other fields. This is why water must become a priority and a key issue from the economic perspective. In other words, water is not only essential for life, but it can also improve the quality of life.

www.romaqua.ro

nr. 1 / 2015

DIN EXPERIENȚA OPERATORILOR ETAPE IMPORTANTE ÎN EVOLUŢIA COMPANIEI DE UTILITĂŢI PUBLICE S.A. FOCŞANI Flaviu George Şerbu, Șef birou relații cu publicul S.C. CUP S.A. Focşani ABSTRACT. Compania de Utilităţi Publice S.A. Focşani is the regional operator of water and wastewater systems in the County of Vrancea. In 2008 the company’s incorporation status has been changed from Autonomous Regia to joint stock company, being established as Regional Operator of water and Gheorghe VASILESCU wastewater services, with the goal of implementing the SOP Environment Project “Refurbishment and modernization of the water and wastewater supply Director General systems in Vrancea county” starting from 2009. S.C. CUP S.A. Focșani The company provides the following services: water catchment, collection, treatment, drinking water distribution, sewerage collection and treatment. The company is currently providing these services in five towns – Focşani, Adjud, Mărăşeşti, Odobeşti and Panciu, as well as 21 communes, to approximately 199 000 inhabitants. The county-wide project of refurbishment of the water and waste water supply systems has started in 2010. The project has included the execution of five wastewater treatment plants, the refurbishment and extension of the water supply and sewerage networks in six agglomerations, as well as the refurbishment of catchment areas, of the corresponding water intake pipes and water management facilities. Currently the project is undergoing its final stages of implementation. In 2013 the company has taken over the Public Service of Rural Water Supply Networks, in view of implementing the second stage of the SOP Environment Project of extension and refurbishment of the water and waste water systems in the county, scheduled for 2014-2020. KEYWORDS: Water supply, drainage networks, water and wastewater treatment plants, accessing European Funds.

1. ISTORIC

8

Livrarea de apă potabilă şi canalizarea-epurarea apelor uzate au constituit obiectul de activitate al Companiei încă din vechi timpuri. Gospodăria Comunală este una din activităţile cele mai vechi desfăşurate în municipiul Focşani, care pe parcursul anilor a cunoscut transformări în funcţie de necesităţile şi cerinţele în continuă creştere ale populaţiei. De la o întreprindere orăşenească locală, care a funcţionat între anii 1956-1973, aceasta a ajuns să funcţioneze ca întreprindere judeţeană, administrând şi prestând servicii către populaţie nu numai în reşedinţa de judeţ, ci şi în celelalte oraşe din teritoriu, prin Sectoarele de gospodărie comunală locale. Arhivele dovedesc existenţa alimentării cu apă încă din anul 1697 prin “scocuri” (jgheaburi) în Focşanii Munteni, la iniţiativa lui Constantin Brâncoveanu. Alte două puncte erau o fântână făcută la Focşani şi un izvor în localitatea Faraoane.

Anul 1847 atestă existenţa unei alimentări cu apă prin canale din nordul oraşului, direct din apa râului Milcov. Începând cu anul 1874 se fac cercetări şi studii pentru alimentarea cu apă din punctul Babele şi Cucuieţi în apropierea localităţii Vidra. Lucrările de aducţiune şi distribuţia apei din acest punct s-au realizat începând cu anii 1888-1889. Prima canalizare a oraşului datează din anii 1880 pe strada Comisia Centrală, unde îşi avea sediul cunoscuta instituţie a Oraşului Unirii, al cărei nume l-a preluat mai târziu strada. Aceste lucruri atestă faptul că municipiul Focşani are o lungă tradiţie în serviciile de dirijare a apei potabile şi a apei uzate, servicii oferite încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Între anii 1907-1910 s-au extins lucrările de alimentare cu apă, iar în anul 1912 au început lucrările de canalizare. Prin acte normative la nivel naţional şi al admiwww.romaqua.ro

nr. 1 / 2015

ETAPE IMPORTANTE ÎN EVOLUŢIA COMPANIEI DE UTILITĂŢI PUBLICE S.A. FOCŞANI

EDITORIAL

nistraţiei locale, unitatea s-a reorganizat adeseori. Serviciile de gospodărie comunală (alimentarea cu apă, canalizarea, întreţinerea şi repararea fondului locativ de stat, salubrizarea, distribuţia energiei termice, etc.) au fost organizate până în anul 1991 în sistem centralizat la nivelul judeţului Vrancea, fiind coordonate din Focşani. După această dată, fosta Întreprindere Judeţeană de Gospodărie Comunală s-a divizat în cinci regii autonome de interes local în fiecare din oraşele judeţului. Fosta regie autonomă CUP R.A. Focşani a avut în componenţă următoarele secţii: • Servicii de apă şi canalizare; • Termoficare; • Salubritate. Începând cu 1 octombrie 2006, CUP R.A. a preluat activitatea de salubritate stradală ce anterior aparţinea de Direcţia de Dezvoltare şi Servicii Publice din cadrul primăriei Focşani, prin hotărâre a Consiliului Local, constituindu-se ca sector în cadrul secţiei Auto Transport Salubritate. În noiembrie 2001 are loc transferul activităţii de termoficare din cadrul Companiei de Utilităţi Publice către S.C. ENET S.A. Focşani, cu scopul de a continua programul investiţional a cărui derulare a început în anii anteriori.

asociaţia „VRANCEAQUA”. Asociaţia s-a constituit în anul 2008, ca urmare a Hotărârilor Consiliilor Locale emise de localităţile Focşani, Adjud, Mărăşeşti, Panciu, Odobeşti, Câmpineanca, Goleşti şi Homocea din judeţul Vrancea, pentru derularea investiţiilor prin POS Mediu Axa 1. Noul cadru instituţional stabilit în POS Mediu a implicat unele modificări în cadrul instituţional existent la nivel judeţean pentru toate entităţile: actul constitutiv şi statutul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară, actul constitutiv al operatorului regional şi contractul de delegare. Preluarea activităţilor de alimentare cu apă şi de canalizare a fost realizată în anul 2009, pentru municipiul Focşani, municipiul Adjud, oraşul Panciu, oraşul Mărăşeşti şi oraşul Odobeşti. Ca urmare a modificărilor legislative, a fost reactualizat Actul constitutiv, prin Hotărâri AGA pentru preluarea activităţii în oraşele Odobeşti, Adjud, Panciu şi Mărăşeşti. Axarea exclusivă pe serviciile de alimentare cu apă şi canalizare a presupus separarea de divizia de gestionare a deşeurilor şi salubritate stradală, care făceau parte din structura fostei Regii Autonome, aceasta devenind o societate comercială distinctă. Societatea îşi desfăşoară activitatea prin sucursalele Focşani, Adjud, Panciu, Mărăşeşti, Odobeşti şi Rural.

2. CADRUL INSTITUŢIONAL EXISTENT ŞI ARIA DE OPERARE

Scopul Asociaţiei îl constituie realizarea în comun a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii aferente serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare, pe baza strategiei de dezvoltare la nivelul judeţului Vrancea. Obiectivele ADI, referitoare la dezvoltarea serviciilor de apă şi canalizare şi infrastructura aferentă sunt următoarele: - realizarea unui contract de delegare cu S.C. Compania de Utilităţi Publice S.A. Focşani în numele şi pentru autorităţile locale membre; - realizarea de activităţi de control și informare privind S.C. Compania de Utilităţi Publice S.A. Focşani, conform Statutului și Actului Constitutiv; - monitorizarea îndeplinirii obligaţiilor asumate de S.C. Compania de Utilităţi Publice S.A. Focşani prin Contractul de Delegare, orientat pe indicatorii de performanţă, implementarea investiţiilor şi cali-

S.C. Compania de Utilităţi Publice S.A. Focșani funcţionează în conformitate cu legislaţia în vigoare, pe bază de gestiune proprie şi autonomie financiară. Compania este constituită ca persoană juridică română, fiind înregistrată la Camera de Comerţ şi Industrie a Judeţului Vrancea, sub formă de societate comercială pe acţiuni. Sediul administrativ al companiei este situat în Focşani, STR. NICOLAE TITULESCU nr. 9. S.C. Compania de Utilităţi Publice S.A. (CUP S.A.) s-a reorganizat în anul 2007, ca operator regional si deţine licenţă ANRSC, clasa II, pentru serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare. S.C. Compania de Utilităţi Publice S.A. Focşani furnizează serviciile de alimentare cu apă şi canalizare în baza contractului unic de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare, încheiat cu nr. 1 / 2015

www.romaqua.ro

2.1. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară

9

ETAPE IMPORTANTE ÎN EVOLUŢIA COMPANIEI DE UTILITĂŢI PUBLICE S.A. FOCŞANI tatea serviciilor; - aprobarea strategiilor pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea serviciilor; - coordonarea procesului de proiectare și implementare pentru asigurarea unei strategii unitare şi corelarea cu dezvoltarea socio-economică; - acordarea de asistenţă Autorităţilor locale şi Operatorului în vederea obţinerii resurselor financiare necesare implementării programului de dezvoltare a serviciilor; - stabilirea unei politici tarifare coerente, la nivelul întregii arii a delegării serviciului. S.C. Compania de Utilităţi Publice S.A. Focşani are ca principii securitatea serviciului, tarifarea echitabilă, rentabilitatea, calitatea şi eficienţa serviciului, transparenţa şi responsabilitatea publică, adaptabilitatea la cerinţele utilizatorilor, accesibilitatea egală a utilizatorilor la serviciul public, pe baze contractuale, respectarea reglementărilor specifice din domeniul gospodăririi apelor, protecţiei mediului şi sănătăţii populaţiei.

3. ALIMENTAREA CU APĂ

Alimentarea cu apă a municipiului Focşani se realizează în prezent din două surse, Sursa Suraia şi Sursa Babele.

Fig. 1. Uzina de Apă Suraia.

Sursa Suraia asigură necesarul de apă pentru oraşul Focşani, se întinde pe o lungime de 4 km, având în componenţă 38 de puţuri forate. Apa brută captată din frontul de captare este transportată la Uzina de Apă prin intermediul a trei aducţiuni. Înmagazinarea apei se face în 4 bazine circulare semiîngropate. Apa înmagazinată este supusă procesului 10

de clorinare. Sursa de apă Babele este situată pe raza comunei Vidra, sat Burca punct Cucuieţi, jud. Vrancea. Apa captată este transportată pe o distanţă de 28,5 Km printr-o aducţiune din beton B300 cu secţiune hexagonală cu diametrul cercului circumscris de 300 mm și înmagazinată în incinta staţiei în două bazine îngropate cu o capacitate de 1200 m3 fiecare. Apa înmagazinată este supusă procesului de clorinare. Aceeaşi sursă de captare este folosită pentru furnizarea apei potabile pentru oraşul Odobeşti. Sursa este formată din 6 puţuri forate, de medie adâncime, prevăzute cu zone de protecţie sanitară, instalaţii şi echipamente hidraulice necesare transportului apei de la puţuri către conducta de aducţiune, reţele de alimentare cu energie electrică, sisteme de automatizare şi control, sistem de supraveghere video şi clădire de exploatare. Alimentarea cu apă a oraşului Adjud se realizează în prezent din frontul de captare Adjud, alcătuit din 10 puţuri de exploatare. Înmagazinarea apei brute se face în rezervoare semiîngropate, din beton armat, amplasate în Staţia de pompare Adjud. Distribuţia apei este asigurată printr-o reţea stradală ramificată, cu o lungime totală de 34 km. În oraşul Mărăşeşti există 5 surse de apă brută dispuse în intravilanul localităţii. Sistemul de alimentare cu apă al oraşului Mărăşeşti este unitar. Tratarea apei se realizează automat cu ajutorul unei instalaţii SELCOPERM. De la Gospodăria de Apă, apa se distribuie în reţeaua de distribuţie prin intermediul unei staţii de pompare. Reţeaua de distribuţie are o lungime totală de L=20 km si 7 km branşamente. Pentru oraşul Panciu alimentarea cu apă potabilă se face în sistem centralizat, cu ajutorul unei reţele de distribuţie situată în bazinul hidrografic al râului Şuşiţa, din două surse de captare subterană: Sursa Chetroaia şi Sursa Călimăneşti - în conservare. Sistemul de alimentare cu apă a localităţii Panciu s-a dezvoltat parţial începând cu anul 1903, cea mai mare parte fiind realizată începând cu anul 1962. În anul 1980 s-a dat în folosinţă o reţea de alimentare cu apă a oraşului Panciu ce se încadrează în bazinul hidrografic Siret, avizată cu acordul 318/1978 al A.N. Apele Române. Distribuţia apei potabile se realizează printr-o reţea de distribuţie de tip ramificat şi are o www.romaqua.ro

nr. 1 / 2015

EDITORIAL

ETAPE IMPORTANTE ÎN EVOLUŢIA COMPANIEI DE UTILITĂŢI PUBLICE S.A. FOCŞANI lungime totală de 44,32 km. Sucursala Rural. Serviciul a fost preluat în anul 2013 de S.C. Compania de Utilităţi Publice S.A. Focşani, conform unei hotărâri a Consiliului Judeţean Vrancea, în vederea desfăşurării etapei a doua a proiectului de extindere şi reabilitare a sistemelor de apă şi canalizare din judeţ, programat pentru perioada 2014-2020. Sucursala Rural a S.C. Companiei de Utilităţi Publice S.A. Focşani are în administrare 21 de Unităţi Administrativ-Teritoriale, şi anume: BOLOTEŞTI, CĂLIENI, CÎNDEŞTI, CIORĂŞTI, CÎMPURI, CÎRLIGELE, DĂLHĂUŢI, DUMBRĂVENI, DRAGOSLOVENI, GUGEŞTI, GOLOGANU, GURA CALIŢEI, JARIŞTEA, MĂICĂNEŞTI, RUGINEŞTI, STRĂOANE, SURAIA, TĂTĂRANU, TÎMBOIEŞTI, URECHEŞTI, VULTURU. Marea majoritate a comunelor deţin sistem de alimentare cu apă ce acoperă în totalitate sau parţial nevoile acestora. Aceste sisteme sunt executate între anii 2001 - 2007, cu obiecte tehnologice performante, prin programele „SAPARD”, „HG 687” sau „HG 577”.

4. REŢELE DE CANALIZARE

Reţeaua de canalizare a municipiului Focşani are o lungime totală de L=126,8 km, fiind extinsă în urma proiectelor de investiţii recente, şi anume 13 km prin proiectul ISPA (2004-2009), respectiv proiectul POS Mediu 2011-2013 cu peste 11 km. Apele uzate colectate sunt epurate în staţia de epurare a municipiului Focşani şi apoi deversate în râul Putna. Staţia a fost reabilitată şi modernizată printr-un proiect ISPA, finalizat în 2009. Volumul total de apă uzată ce poate fi preluat de noua staţie de epurare este Qzi = 40000 m3/zi. Colectarea şi transportul apelor uzate din oraşul Adjud este asigurată de o reţea de canalizare stradală cu o lungime totală de 27 km. Epurarea apelor uzate este asigurată de o staţie de epurare în curs de reabilitare şi extindere în cadrul proiectului „Reabilitarea şi Modernizarea Sistemului de Alimentare cu Apă şi Canalizare - Judeţul Vrancea”, cu tehnologie de epurare mecano-biologică avansată pentru a asigura epurarea apelor uzate pentru 25036 de locuitori echivalenţi. Sistemul de canalizare al oraşului Odobeşti este de tip unitar, are o lungime totală de 32,5 km. Apele pluviale sunt colectate prin rigole stradale și dirijate nr. 1 / 2015

www.romaqua.ro

gravitaţional în râul Milcov printr-un canal colector Gârla Morii. Staţia de epurare Odobeşti se va reabilita şi extinde în cadrul proiectului „Reabilitarea şi Modernizarea Sistemului de Alimentare cu Apă şi Canalizare - Judeţul Vrancea”, cu tehnologie de epurare mecano-biologică avansată, pentru a asigura epurarea apelor uzate colectate, pentru o populaţie echivalentă de 20789 de locuitori. Canalizarea oraşului Mărăşeşti este realizată printr-o reţea publică de canalizare cu lungimea de 23,8 km. Staţia de epurare Mărăşeşti este în curs de reabilitare şi extindere în cadrul proiectului POS Mediu derulat la nivel judeţean. Reţeaua de canalizare pentru colectarea şi transportul apelor uzate din oraşul Panciu are o lungime totală de 16,4 km, apele pluviale fiind colectate într-o reţea de canalizare distinctă şi evacuate în pârăul Hăulita. Staţia de epurare a oraşului a fost pusă în funcţiune în anul 1973, cu o tehnologie de epurare mecano-biologică folosită în acea perioadă. Staţia este inclusă în proiectul POS Mediu 1 de reabilitare şi extindere cu tehnologie de epurare mecano-biologică avansată.

5. IMPLEMENTAREA PROIECTELOR DE INVESTIŢII 5.1. Proiectul MUDP

S. C. Compania de Utilităţi Publice S.A. Focşani a fost beneficiara Programului de Dezvoltare a Utilităţilor Municipale etapa a II-a (MUNICIPALITY UTILITIES DEVELOPMENT PROGRAMME II - M.U.D.P. II) începând cu anul 1996 pentru sectorul de apă din România având ca obiective: • Reabilitarea aducţiunii principale şi a reţelei de apă. Sistem de monitorizare şi contorizare pentru consum; • Modernizarea sursei Suraia.

5.2. Proiectul ISPA Compania a finalizat cu succes implementarea proiectului ISPA “Reabilitarea şi extinderea reţelelor de canalizare şi a staţiei de epurare din Focşani” prin Măsurile ISPA nr. 2001/RO/16/P/PE/ 012-02 şi 2001/ RO/16/P/PE/012-03. Contractul pentru extinderea canalizării a fost demarat în 2004 şi a inclus realizarea de reţele de canalizare pe 40 de străzi din oraşul Focşani care nu beneficiau de canalizare, reabilitarea reţelelor de cana11

ETAPE IMPORTANTE ÎN EVOLUŢIA COMPANIEI DE UTILITĂŢI PUBLICE S.A. FOCŞANI

Fig. 2. Staţia de epurare.

12

lizare existente pe 2 străzi, executarea unei reţele de canalizare pe şoseaua de ocolire a oraşului, a unor reţele de canalizare în noul cartier de blocuri ANL, reabilitarea canalului colector Sturdza. Lungimea totală a noilor reţele de canalizare executate a depăşit 13 km. Contractul pentru reabilitarea Staţiei de Epurare a Municipiului Focşani. Prin acest contract a fost pusă în funcţiune o staţie de epurare modernă, reabilitată şi extinsă, pentru a corespunde cerinţelor de epurare a unui debit maxim de 2200 l/s. Proiectarea fluxului tehnologic este în concordanţă cu standardele europene. Noua tehnologie aplicată asigură o calitate corespunzătoare a apelor uzate, tratate şi deversate în cursul de apă receptor Putna, conform Directivei UE nr. 97/11/EEC şi normelor româneşti NTPA 001. Fluxul tehnologic este proiectat având în vedere un proces de tratare cu nămol activ în cantitate redusă, incluzând operaţii de nitrificare, denitrificare şi îndepărtare a fosforului biologic. Noua staţie include o serie de tehnologii noi de epurare a apelor uzate, respectiv: • Introducerea etapei de tratare biologică a apelor uzate, în vederea respectării noilor norme de calitate care prevăd ca apa rezultată în urma epurării şi care apoi este deversată în circuitul natural, să permită menţinerea vieţii. Singura metodă eficientă de a realiza o epurare corectă a apelor uzate este cea biologică. În urma acestui proces sunt eliminate din apă substanţele nocive, precum amoniu şi fosfaţi, în procente conforme cerinţelor normelor europene, respectiv:

Fig. 3. Bazine biologice cu nămol activ.

- Amoniul are o concentraţie de 0,16 - 0,18 mg la litrul de apă epurată, de zece ori mai mică decât valoarea de 2 mg/l prevăzută de normele europene; - Fosfaţii în concentraţie de 0,012 mg la litrul de apă epurată, valoarea maximă prevăzută de normele europene fiind de 1 mg/l. Eliminarea substanţelor nocive din apa uzată prin intermediul tratării biologice are loc printr-o succesiune de etape, scopul fiind acela de transformare a amoniului în azot gazos sub acţiunea unor bacterii specifice pentru fiecare etapă. Într-o primă etapă, amoniul este transformat în azotiţi de către un anumit tip de bacterii, aceştia la rândul lor sunt transformaţi în azotaţi sub acţiunea altui tip de bacterii, după care într-o a treia etapă azotaţii sunt transformaţi în azot gazos. De asemeni, prin acţiunea bacteriilor este acumulat şi eliminat fosforul. În prezent se folosesc 42 de tone de bacterii, echilibrul acestora fiind supravegheat permanent în laboratoarele stației

Fig. 4. Seră pentru uscarea nămolului. www.romaqua.ro

nr. 1 / 2015

EDITORIAL

ETAPE IMPORTANTE ÎN EVOLUŢIA COMPANIEI DE UTILITĂŢI PUBLICE S.A. FOCŞANI de epurare. Comparativ cu staţia anterioară a fost construit un bazin de retenţie pentru preluarea debitelor mari de apă în condiţii de precipitaţii abundente. Bazinul este situat la intrarea în staţia de epurare. • A fost proiectată o staţie de deshidratare mecanică a nămolului fermentat pentru obţinerea unui conţinut de substanţă solidă de cel puţin 20%. • Pentru mărirea conţinutului de substanţă solidă de la minim 20% la 30% a fost prevăzut un sistem de uscare solară a nămolului în două incinte speciale, denumite sere. Aici, pe lângă deshidratarea termică, se realizează şi stabilizarea finală a nămolului (mineralizare) prin oxidare, realizată atât prin ventilarea incintelor, cât şi prin folosirea unui robot mecanizat. Nămolul rezultat în urma etapei de uscare solară este bogat în fosfaţi, fiind un foarte bun îngrăşământ. • De asemenea, s-a avut în vedere eliminarea mirosurilor degajate de nămolurile rezultate din procesele de tratare a apelor uzate. În acest scop au fost

proiectate trei biofiltre cu rol de filtrare a noxelor/ mirosului, eliminându-se astfel disconfortul olfactiv generat de procesul de prelucrare a nămolului. • În urma proceselor de tratare a nămolului biologic, denumit astfel deoarece are în conţinut bacteriile ce acumulează şi descompun substanţele nocive, este produs şi gaz de fermentare biologică, denumit şi biogaz, ce conţine circa 65 – 70% gaz metan. Acesta este folosit pentru a produce energie termică şi electrică pentru clădirile din componenţa staţiei de epurare, precum şi pentru realizarea procesului de tratare biologică, fiind nevoie de căldură pentru menţinerea în viaţă a bacteriilor. • Realizare lagună biologică - pe locul unde anterior se depozita nămolul rezultat din procesul de epurare, se crea disconfort olfactiv, dar se şi polua pânza freatică. În acest iaz sunt asigurate condiţii pentru menţinerea vieţii, dezinfecţia apei realizându-se şi prin acţiunea ultravioletelor, deoarece iazul are adâncimea de un metru.

Fig. 5. Aria de acoperire a proiectului. nr. 1 / 2015

www.romaqua.ro

13

ETAPE IMPORTANTE ÎN EVOLUŢIA COMPANIEI DE UTILITĂŢI PUBLICE S.A. FOCŞANI Prin finalizarea cu succes a noii staţii de epurare au fost atinse obiectivele principale ale Memorandumului de Finanţare, respectiv: • Îmbunătăţirea stării mediului prin depoluarea zonei acvifere de est a Focşaniului, ale cărei izvoare sunt folosite pentru aprovizionarea cu apă potabilă a peste cinci sute de mii de locuitori din zonă; • Îmbunătăţirea calităţii apei receptorului natural, râul Putna, care este afluent al Siretului, acesta fiind la rândul său afluent al Dunării; • Asigurarea conformităţii cu legislaţia U.E. în ce priveşte apa potabilă, apele uzate menajere, tratarea nămolurilor şi calitatea apelor de suprafaţă folosite pentru furnizarea apei potabile. 5.3. Proiectul POS Mediu 1

Proiectul “REABILITAREA ȘI MODERNIZAREA SISTEMELOR DE APĂ ŞI APĂ UZATĂ ÎN JUDEŢUL VRANCEA” a fost demarat în anul 2010 şi a avut ca scop îndeplinirea obiectivelor Programului Operaţional Sectorial de Mediu care vizează îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi a standardelor de mediu, precum şi realizarea angajamentelor de aderare şi respectarea legislaţiei de mediu. Proiectul a inclus contracte de lucrări în sectorul de alimentare cu apă pentru 17 localităţi şi în sectorul de canalizare pentru 19 localităţi din judeţ, încadrate în şase aglomerări, constând în principal din măsuri de reabilitare a puţurilor de apă, a staţiilor de tratare a apei potabile şi a conductelor de aducţiune, extinderea sistemului de distribuţie a apei potabile,

staţii de pompare noi şi reabilitate, extinderea şi reabilitarea sistemului de canalizare şi construirea şi reabilitarea a cinci staţii de epurare cu treaptă terţiară (pentru o populaţie echivalentă de 25.000 l.e., 21.000 l.e., 17.000 l.e., 16.000 l.e. şi 7.000 l.e.). Populaţia beneficiară a proiectului - aproximativ 160.000 de locuitori. În prezent lucrările la acest proiect sunt în curs de finalizare.

6. ACCESAREA DE NOI FONDURI

În vederea desfăşurării etapei a doua a proiectului de extindere şi reabilitare a sistemelor de apă şi canalizare din judeţ, Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, Compania a semnat în data de 03.06.2014 cu Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice contractul de finanţare Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectului regional „Extinderea şi modernizarea sistemului de apă şi canalizare în judeţul Vrancea, etapa a II-a”. Proiectul se înscrie în obiectivele Axei Prioritare 1A - Sprijin pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructură din sectorul apă/apă uzată aferente următoarei perioade de programare financiară.

BIBLIOGRAFIE

[1] Contractul de Finanţare aferent proiectului “Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Vrancea”; [2] Master Planul Regional privind programul investiţional POS MEDIU II 2014-2020; [3] Arhiva Companiei de Utilităţi Publice.

Vrei să îți promovezi experiența și oferta prin intermediul revistei ROMAQUA? ROMAQUA vă oferă posibilitatea să vă promovaţi atât experienţa cât şi oferta de produse şi servicii direct către profesioniştii din sectorul apei.

Puteţi face acest lucru prin publicarea unor pagini de reclamă prin prezentarea unor studii de caz, produse şi tehnologii.

Prin intermediul ROMAQUA, mesajul dumneavoastră va ajunge direct la operatorii de servicii de alimentare cu apă şi canalizare, autorităţile publice centrale şi locale, 14

mediul academic de specialitate şi Instituţiile Financiare Internaţionale.

Revista are o apariţie de 8 numere pe an şi se distribuie în format tipărit şi electronic. Pentru oferta detaliată vă rugăm să ne contactaţi la: Tel.: 004 021 316 27 87 004 0747 029 988 Fax: 004 021 316 27 88

E-mail: [email protected] www.romaqua.ro

nr. 1 / 2015

DIN EXPERIENȚA OPERATORILOR “EXTINDEREA ȘI REABILITAREA INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ ÎN JUDEȚUL ALBA” - PROIECT COFINANȚAT DIN FONDUL DE COEZIUNE PRIN PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL MEDIU, 2007 - 2013 Inaugurarea oficială a Staţiei de Epurare a municipiului Blaj Official Inauguration of Blaj Wastewater Treatment Plant Eugen IONIȚĂ - Manager UIP, Tudor TOACSĂN - Manager proiect CAT

”EXTENSION AND REHABILITATION OF WATER AND WASTEWATER INFRASTRUCTURE IN ALBA COUNTY” SECTORAL OPERATIONAL PROGRAMME FOR ENVIRONMENT IN ROMANIA, 2007 - 2013 (UNDER THE COHESION FUND)

Ioan DREGHICIU

Director General Adjunct S.C. Apa CTTA S.A. Alba

ABSTRACT. S.C. Apa CTTA S.A. Alba is currently working to implement a large scale project for the upgrade and extension of the water and wastewater treatment facilities across the Alba County. The project integrates seven localities: Alba Iulia, Sebeș, Aiud, and Blaj municipalities, and the towns of Cugir, Ocna Mureș and Câmpeni. The total value of the said project amounts to 378.261.973 lei, spread along a 49 months duration during 22.11.2010 31.12.2014. The eligible SOP ENV costs are of 348.940.680 lei, while the amount allocated in the financing agreement is of 341.961.866 lei (98% of the eligible costs). The associated investment provides for the rehabilitation and refurbishment of three water treatment plants, construction of seven new wastewater treatment plants, extension of the water network by 15 km and extension of sewerage networks by 132 km; also, upgrade of 16 km of existing networks, construction of 58 wastewater pumping stations and of 17 km overflow piping is included. KEYWORDS: S.C. Apa CTTA S.A. Alba, Blaj Waste Water Treatment Plant.

1.1. PREZENTAREA PROIECTULUI IMPLEMENTAT DE 1.1. PRESENTATION OF THE PROJECT IMPLEMENS.C. APA CTTA S.A. ALBA TED BY S.C. APA CTTA S.A. ALBA

16

S.C. Apa CTTA S.A. Alba implementează un vast proiect de extindere şi reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi a sistemelor de colectare şi epurare a apelor uzate. Proiectul cuprinde şapte localităţi din Judeţul Alba: municipiul Alba Iulia, municipiul Sebeş, municipiul Aiud, municipiul Blaj, oraşul Cugir, oraşul Ocna Mureş şi oraşul Câmpeni. Proiectul a fost implementat prin intermediul unei serii de contracte, după cum urmează: • 3 contracte de servicii: unul de asistenţă tehnică pentru managementul proiectului (AB-CS-02), unul de asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor (AB-CS-03) şi unul pentru servicii de audit al proiectului (AB-CS-04); • 1 contract de furnizare vehicule operaţionale (AB-CS-01);

S.C. Apa CTTA S.A. Alba is currently working to implement a large scale project for the upgrade and extension of the water and wastewater treatment facilities across the Alba County. The project integrates seven localities: Alba Iulia, Sebeș, Aiud and Blaj municipalities, and the towns of Cugir, Ocna Mureș and Câmpeni. The project includes a series of several contracts as below: • Three services contracts: one contract envisaging the technical assistance for the project management (AB-CS-02), one contract relating to the supervision of the works (AB-CS-03) and one contract awarded for the financial audit of the project (AB-CS-04); • One contract that includes the supply of operational vehicles (AB-CS-01); www.romaqua.ro

nr. 1 / 2015

EXTENSION AND REHABILITATION OF WATER AND WASTEWATER INFRASTRUCTURE IN ALBA COUNTY

EDITORIAL

• Eleven works contracts for the extension and • 11 contracte de lucrări pentru extinderea şi îmbunătăţirea infrastructurii pentru apă şi apă uzată upgrade of the water and wastewater infrastructure la nivelul aglomerărilor Alba Iulia, Aiud, Blaj, Sebeş, in the towns of Alba Iulia, Aiud, Blaj, Sebeș, Cugir, Cugir, Ocna Mureş, Cîmpeni şi comuna Sohodol (de- Ocna Mureș, and Cîmpeni, and Sohodol Commune (itemized as AB-CL-1 ÷ AB-CL-11). numite AB-CL-1 ÷ AB-CL-11). The total value of the said Valoarea totală a proproject amounts to 378.261.973 iectului “Extinderea şi relei, spread along a 49 months abilitarea infrastructurii duration during 22.11.2010 de apă şi apă uzată în 31.12.2014. The eligible SOP judeţul Alba”, cu durată ENV costs are of 348.940.680 de finanţare 49 de luni, în lei, while the amount allocated perioada 22.11.2010 - 31. in the financing agreement is of 12.2014, este de 378.261. 341.961.866 lei (98% of the eli973 lei, din care 348.940. gible costs). 680 lei sumă eligibilă POS The associated investment Mediu din Fondul de Coeziprovides for the rehabilitation une. Fig. 1. Blaj km0 și statuia Lupoaicei. and refurbishment of three waLucrările de investiţii Fig. 1. Blaj km0 and Lupoaicei Statue. ter treatment plants, construccare urmează să fie realizate prin intermediul Proiectului includ: reabilitarea tion of seven new wastewater treatment plants, exşi modernizarea a 3 staţii de tratare a apei potabi- tension of the water network by 15 km and extension le, construirea a 7 staţii noi de epurare a apelor of sewerage networks by 132 km; also, upgrade of 16 uzate, extinderea sistemelor de alimentare cu apă km of existing networks, construction of 58 wastecu circa 15 km, extinderea reţelelor de canalizare cu water pumping stations and of 17 km overflow piping circa 132 km şi reabilitarea a 16 km de reţele exis- is included. The management for the project and the works tente, construirea unui număr de 58 de staţii de pompare ape uzate şi a circa 17 km de conducte de refu- contracts was carried out by the Project Implementation Unit within the Regional Water and Wastewalare. Managementul Proiectului şi al contractelor de ter Company, i.e. S.C. APA CTTA S.A. lucrări s-a făcut de către Unitatea de Implementare 1.2. WORKS DEVELOPED FOR BLAJ WWTP a Proiectului (UIP) din cadrul Operatorului Regional The works developed for the Blaj Wastewater pentru servicii de apă şi canalizare S.C. APA CTTA Treatment Plant envisaged the compliance with the S.A. criteria set out in the EU Accession Treaty related to 1.2. LUCRĂRILE DE CONSTRUCȚIE A NOII STAȚII DE the EC Directive 91/271/CEE of 21.05.1991 on the municipal waters treatment. EPURARE BLAJ The specific AB-CL-3 works contract provided for Lucrările de construcţie a noii Staţii de Epurare a new wastewater treatment plant (WWTP) and disBlaj au avut obiectivul principal de a asigura conformantle of the previously abandoned structures, as marea la cerinţele stabilite prin Tratatul de Aderare the existing Blaj WWTP was completely used both in referitoare la Directiva Consiliului 91/271/CEE din terms of technology as well as the treatment capac21.05.1991 privind tratarea apelor uzate orăşeneşti. ity. Thus the effluent quality was not compliant with Contractul de lucrări AB-CL-3 a vizat construcţia the EC 91/271/CEE Directive. unei Staţii noi de Epurare a Apelor Uzate (SEAU) şi The contract signed on 12.03.2012 with BILFINGER demolarea completă a structurilor abandonate ante- BERGER Baugesellschaftm.b.H. amounted to 21.467. rior, în condiţiile în care staţia de epurare a munici- 396,90 lei (VAT excluded), while the commencement piului Blaj era complet depăşită atât tehnologic cât date was 9.04.2012, and the duration of the works şi din punct de vedere a capacităţii de epurare, iar lasted for 24 months, with a consequent defect noticalitatea efluentului nu era conformă cu prevederile fication period of 12 months. nr. 1 / 2015

www.romaqua.ro

17

EXTINDEREA ȘI REABILITAREA INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ ÎN JUDEȚUL ALBA

Fig. 2. Vedere generală a incintei spre Deznisipator și Reactorul Biologic. Fig. 2. Overview of the enclosure to sand-clearing basin and bioreactor.

Fig. 3. Lucrări de modernizare abandonate ale Stației de Epurare existente. Fig. 3. Abandoned modernization works at existing WWTP.

Fig. 5. Lucrări de modernizare abandonate ale Stației de Epurare existente. Fig. 5. Abandoned modernization works at existing WWTP.

Fig. 6. Lucrări de modernizare abandonate ale Stației de Epurare existente. Fig. 6. Abandoned modernization works at existing WWTP.

Directivei CE 91/271/CEE privind H i s t o r i c a l l y, the previous Blaj tratarea apelor uzate orăşeneşti. WWTP included Contractul semnat la 12.03.2012 two plants on the cu firma BILFINGER BERGER Baugesame premises: sellschaftm.b.H. a avut valoarea de the old one, con21.467.396,90 lei (fără TVA), data structed in 1979 de începere a lucrărilor fiind 9.04. and a newer one, 2012 iar durata de execuţie a fost de for which the con24 de luni, urmând o perioadă de nostruction started tificare a defectelor de 12 luni. in 1990, but it was Istoric vorbind, Staţia de epurare Fig. 4. Stația de Epurare existentă a never achieved, a apei uzate existentă în Blaj, antemunicipiului Blaj. due to lack of rior Proiectului, includea în aceeaşi Fig. 4. BLAJ’s existing WWTP. funding. The exincintă două staţii construite în peisting plant was designed for a 5.000 EP, while rioade diferite, şi anume: staţia veche construită în nowadays about 9.000 EP are connected to the muanul 1979 iar cea nouă în anul 1990. Staţia de epunicipal wastewater network. rare veche a fost construită pentru o capacitate de

18

www.romaqua.ro

nr. 1 / 2015

EDITORIAL

EXTENSION AND REHABILITATION OF WATER AND WASTEWATER INFRASTRUCTURE IN ALBA COUNTY 5.000 PE iar în prezent la reţeaua de canalizare a oraşului sunt conectaţi aproximativ 9.000 PE. În anii ‘90 a fost proiectată şi a început execuţia unei noi staţii de epurare apă uzată cu treaptă de epurare avansată dar care nu a mai fost finalizată din lipsă de fonduri. Înainte de punerea în funcțiune a noii stații, cca. 40% din apa uzată colectată din Municipiul Blaj era deversată direct în râul Târnava Mare. Obiectele tehnologice existente în cele două staţii de epurare erau într-o stare avansată de degradare (figurile 5 şi 6) şi ca urmare s-a propus construirea unei noi staţii de epurare pe terenul disponibil în incintă.

1.3. PREZENTAREA NOII STAȚII DE EPURARE BLAJ

Staţia de epurare a apelor uzate Blaj utilizează un proces de epurare biologică avansată, staţia incluzând 3 grupe principale de obiecte tehnologice: Tratarea Primară (Treapta Mecanică), Tratarea Biologică Avansată (Treapta Biologică – figura 7) şi Tratarea Nămolului. Procesul de epurare utilizat este un proces de tratare continuu, cu nămol activ şi aerare extinsă, cu nitrificare-denitrificare şi îndepărtarea chimică, simultană, a fosforului.

Fig. 7. Stația de Epurare nouă - Reactorul Biologic. Fig. 7. New WWTP - Bioreactor.

Staţia include o linie de tratare a nămolului biologic, acesta fiind îngroşat şi deshidratat, iar produsul final putând fi utilizat, fie în agricultură sau silvicultură, fie transportat la un depozit de deşeuri.

Before the new plant being operated, about 40% of the collected wastewater in Blaj Municipality was discharged without any prior treatment into Târnava Mare River, as the old plant capacity was outdated. The process equipment of the two existing plants were severely damaged (fig. 5 and 6) and, as a consequence, the construction of a new plant on the existing site on the premises was proposed.

1.3. PRESENTATION OF THE NEW BLAJ WWTP

The WWTP is based on a complex biological treatment process, with three main treatment stages: the primary treatment (the mechanical stage), the advanced biological treatment (the biological stage figure 7) and the sludge treatment. The treatment process used is a continuous treatment process, based on activated sludge and extended aeration process, with nitrification-denitrification and simultaneous chemical removal of phosphorous. The plant is equipped with a sludge treatment. The processed sludge is thickened and dried and the final product may be used either for agricultural or forestry purposes or disposed off to a sludge landfill.

Fig. 8. Stația de Epurare nouă - Pavilionul Administrativ și Ateliere. Fig. 8. New WWTP - Administrative Building and Ateliers. The hydraulic capacity of the newly constructed plant is described in the table below:

Tabelul 1. Capacitatea hidraulică a noii staţii de epurare este: Table 1. The hydraulic capacity of the newly constructed plant is:

Debit mediu zilnic vreme uscată / Average daily dry weather flow

Debit maxim zilnic vreme uscată / Maximum daily dry weather flow

Debit maxim orar vreme uscată / Maximum hourly dry weather flow Debit maxim orar vreme ploioasă / Maximum hourly rainfall flow nr. 1 / 2015

www.romaqua.ro

4.981 m³/zi

57 l/s

469 m³/h

130 l/s

5.569 m³/zi 869 m³/h

64 l/s

241 l/s

19

EXTINDEREA ȘI REABILITAREA INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ ÎN JUDEȚUL ALBA SEAU are capacitatea proiectată de 26.000 PE şi este dimensionată să reducă încărcările poluante din apa uzată astfel:

The WWTP has a designed capacity of 26.000 EP and is dimensioned to reduce pollutant loads as shown below:

Tabelul 2. Valorile de dimensionare pentru a reduce încărcările poluante din apă uzată. Table 2. The ratings to reduce pollutant loads from wastewater. Parametru poluant / Polluter

Consum biochimic de oxigen (CBO5) / Biological Oxygen Demand (BO5D) Consumul chimic de oxigen (CCO-Cr) / Chemical Oxygen Demand (COD) Materii în suspensie (MS) / Suspended Solids (SS) Azot total (N) / Total Nitrogen (N)

Fosfor total (P) / Total Phosphorous (P)

Fig. 9. Stația de Epurare nouă - Stație grătare și recepție vidanje. Fig. 9. New WWTP - Grills and vacuum tankers reception station.

Principalele obiecte tehnologice componente ale Staţiei de Epurare Blaj sunt: • Tratare primară (Grătare rare, Grătare dese, Staţie de pompare influent, Deznisipator-separator de grăsimi, Debitmetru măsură influent şi staţie automată prelevare probe influent – figura 9); • Tratare biologică avansată (Reactoare biologice, Staţie de suflante, Unitate FeCl3, Decantoare secundare – figura 10, Staţie de pompare nămol activat, Debitmetru efluent şi staţie automată prelevare, Colector şi descărcare efluent); • Tratarea nămolului (Îngroşare nămol, Deshidratare mecanică şi condiţionare cu var, Platformă de depozitare a nămolului biologic); • Clădiri auxiliare (Clădire administrativă, Laborator şi dispecerat SCADA, Ateliere şi depozit, Substaţie electrică). 20

Influent / Influent

Efluent* / Effluent*

628 mg/l

125 mg/l

58 mg/l

15 mg/l

313 mg/l 367 mg/l 10 mg/l

25 mg/l 35 mg/l 2 mg/l

Fig. 10. Stația de Epurare nouă - Decantor Secundar. Fig. 10. New WWTP - Secondary settling reservoir.

The main treatment facilities of the Blaj WWTP include: • The primary treatment (coarse screens, thick screens, influent pumping station, grease separators, influent flow-meter and automated influent sampling plant - figure 9); • The advanced biological treatment (biological tanks, air blowers plant, FeCl3 unit, secondary sedimentation tanks - figure 10, activated sludge pumping station, effluent flow-meter and sampling plant, and effluent collector and discharge); • Sludge treatment (sludge thickening, mechanical drying and lime stabilization, and biological sludge landfill); • Auxiliary buildings (administrative buildings, laboratory, and SCADA dispatch, warehouse and electric sub-plant. www.romaqua.ro

nr. 1 / 2015

EDITORIAL

EXTENSION AND REHABILITATION OF WATER AND WASTEWATER INFRASTRUCTURE IN ALBA COUNTY

1.4. CONCLUZII

Staţia de Epurare nouă care va deservi municipiul Blaj va avea capacitatea de 26.000 populaţie echivalentă. Staţia a fost proiectată să funcţioneze 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână, 365 zile pe an. Staţia de epurare va prelua şi trata apele uzate menajere colectate atât prin reţelele de canalizare existente, din care s-au reabilitat circa 2 km, cât şi cele din zonele unde reţelele sunt de-asemenea foarte aproape de finalizare. Principalele caracteristici pe care trebuie să le îndeplinească Staţia de Epurare a Apelor Uzate Blaj după reabilitare sunt: • îmbunătăţirea eficienţei operatorului; • eliminarea potenţialelor riscuri asupra sănătăţii publice; • asigurarea conformării la cerinţele Directivei 91/271/EEC; • obţinerea fiabilităţii şi durabilităţii infrastructurii din punct de vedere funcţional; • uşurarea lucrărilor de exploatare şi întreţinere prin introducerea unui sistem de automatizare.

1.4. CONCLUSIONS

The new WWTP that will serve the Municipality of Blaj will have a 26.000 EP and was designed to operate 24 hours a day, 7 days a week and 365 days a year. The plant will collect and treat the wastewater discharged into the existing sewerage network (out of which 2 km were refurbished) as well as the wastewater discharged in the areas where the networks had been extended by 30 km based on a works contract that has now come near to completion. The main features that Blaj WWTP has to comply with after the refurbishment refer to: • enhanced efficiency for the water operator; • elimination of potential hazards upon the public health; • full compliance with the 91/271/EEC Directive; • operational reliability and sustainability for the wastewater infrastructure across the county; • easier operation and maintenance works due to the use of automation systems.

Fig. 11. a. Planul de situaţie al Staţiei de Epurare Blaj. Fig. 11. a. Blaj Wastewater Treatment Plant Layout. nr. 1 / 2015

www.romaqua.ro

21

EXTINDEREA ȘI REABILITAREA INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ ÎN JUDEȚUL ALBA

Fig. 11. b. Schema tehnologică-linie apă uzată a Staţiei de Epurare Blaj. Fig. 11. b. Blaj Wastewater Treatment Plant Flow Diagram - wastewater line. BIBLIOGRAFIE / REFERENCES

[1] Contract de Finanțare nr. 102832/22.11.2010, pentru proiectul ,,Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Alba", proiect cofinanțat din Fondul de Coeziune prin Programul Operațional Sectorial «Mediu» – Axa prioritară 1 – Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată, 2007-2013, semnat între S.C. Apa CTTA S.A. Alba și Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice; [2] Contract de prestări servicii nr. 1288 din 15. 03.2011, pentru Asistenţa tehnică pentru Managementul Proiectului „Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în județul Alba“, semnat între S.C. Apa CTTA S.A. Alba și S.C. Halcrow Romania S.R.L.; [3] Documentele proiectului (rapoarte intermediare, rapoarte finale, etc.).

INSTRUCŢIUNI DE REDACTARE A ARTICOLELOR ROMAQUA

I. ARTICOLUL TREBUIE SÃ CONŢINĂ: l

TITLU - cât mai succint exprimat;

l

AUTORII - Prenume NUME, Funcţia /

l

REZUMAT - în limba engleză;

l l

Titlu academic, Instituţia, Foto autor(i)

KEYWORDS / CUVINTE CHEIE -

între 4 - 7 cuvinte, în limba engleză;

TEXT ORGANIZAT (în capitole, subcapi-

tole, etc), în limba română și engleză, în maxim 10 pagini A4 dactilografiate

l

l

22

(a 2000 semne/pg), cu figurile incluse;

UN CAPITOL DE “CONCLUZII”; “BIBLIOGRAFIE”;

- Redactare în WORD (OFFICE) cu font Times New Roman corp 12; - Pentru promovarea în BAZE DE DATE INTERNAŢIONALE, este de dorit ca articolul să fie prezentat şi într-o limbă de circulaţie internaţională. II. MOD DE RECENZARE - Articolul propus va fi recenzat de 1-2 membri ai colegiului ştiinţific; - Durata: două săptămâni; - Rezoluţie: l acceptat sub forma propusă; l acceptat cu modificări sau completări; l respins. www.romaqua.ro

nr. 1 / 2015

DIN EXPERIENȚA OPERATORILOR AQUATIM, INVESTITOR DE ANVERGURĂ DIN VESTUL ROMÂNIEI, CONTINUĂ TRADIȚIA ÎN INOVAȚIE ȘI MODERNIZARE ABSTRACT. Aquatim, the regional operating company providing water supply and waste water collection services in the Timis County, performs well in both financial and operational terms, which proves that a public utility company can be profitable if the appropriate strategy for Ilie VLAICU development is applied. Director General Aquatim S.A. A century ago Stan Vidrighin found the right way for the sustainable Prim-Vicepreședinte ARA development of the city of Timisoara, a way that responded to the needs of the present and did not jeopardize the opportunities of the future. All Aquatim’s major achievements, such as metering, the new waste water treatment plant, automatic process control and instrumentation at the water treatment plants kept up with the pioneering and technical innovation spirit of the early modern water and waste water services management in Timisoara. With investment programmes of nearly 200 million euros completed and in progress, which present and future generations will benefit of, Aquatim managed to match the success of its foregoers. The management’s interest in applied research and smart technologies suits its concern for the human resources development. Aquatim is a founding member of the German-Romanian Foundation Aquademica, which aims to contribute to the professional development of the Romanian water sector personell. The Fondation’s training programmes are based on transfer of know-how and good practices from the German partners. KEYWORDS: Water company presentation, Aquatim, large scale investment programmes, innovation, human resources development.

1. INTRODUCERE

Cu 100 de localităţi în aria de operare, 1.500 km de conducte de apă, 700 km de canalizare şi peste 900 de angajaţi, Aquatim, operatorul regional de apă şi canalizare din Timiş, a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri de aproape 125 de milioane de lei. Pentru al doilea an la rând, rezultatele financiare obţinute de societatea timişeană au fost recunoscute la nivel naţional, Aquatim clasându-se pe primul loc în Topul Naţional al Firmelor, organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României, pentru activitatea specifică captarea, tratarea şi distribuţia apei. O performanţă deosebită, care dovedeşte că societatea este eficientă economic şi are o strategie viabilă de dezvoltare. Mai bine de zece ani, Aquatim a aplicat, cu succes, la fel ca toate companiile mari de apă din ţară, reţeta atragerii surselor externe de finanţare pentru susţinerea investiţiilor mari în infrastructură. Un alt aspect „responsabil” de performanţele obţinute de companie de-a lungul timpului şi specific acesteia nr. 1 / 2015

www.romaqua.ro

este combinaţia dintre dezvoltarea resurselor umane şi orientarea spre tehnologii noi, managementul punând accent pe pregătirea profesională a angajaţilor, fără de care orice utilaje, aparatură, sisteme sau tehnologii performante ar fi inutilizabile. Strategia de dezvoltare aleasă de Aquatim continuă, cu succes, o lungă tradiţie în inovaţie şi modernizare.

2. UN STROP DE ISTORIE

Preocupări pentru asigurarea alimentării cu apă în sistem centralizat în Timişoara au existat încă din Evul Mediu, numeroase descoperiri arheologice aducând dovezi în acest sens. În decembrie 1781, Împăratul Iosif al II-lea a promulgat decretul prin care Timişoara a devenit oraş liber regal. Localitatea a beneficiat de o serie de drepturi, dar şi de obligaţii, cum ar fi întreţinerea clădirilor, a podurilor şi a fântânilor publice. Primăria oraşului a luat în proprietate staţia de pompare a apei, dar şi reţeaua de distribuţie, formată din două şiruri paralele de conducte din lemn, subterane, ce mergeau până în interiorul cartierului Cetate. Această instalaţie mecanică de alimen-

23

AQUATIM, INVESTITOR DE ANVERGURĂ DIN VESTUL ROMÂNIEI, CONTINUĂ TRADIȚIA ÎN INOVAȚIE ȘI MODERNIZARE

24

tare cu apă potabilă din Timişoara a fost prima de asemenea anvergură construită pe teritoriul României. Istoricii susţin că apa din râu era nu numai transportată, ci şi purificată. În realitate, se poate vorbi numai despre o reţinere a impurităţilor grosiere prin intermediul unor filtre-grătare, aşa cum au fost ele folosite şi în perioada stăpânirii otomane. Admiraţia locuitorilor faţă de ingenioasa maşină hidraulică face ca ea să figureze în prima stemă a oraşului, cea din 1781. În secolul XIX, reţeaua de alimentare cu apă şi cea de canalizare s-au extins, cu eforturi din partea locuitorilor şi a autorităţilor. În 1907, i se încredinţează lui Stan Vidrighin, inginer în cadrul serviciul tehnic din cadrul primăriei, ca sarcină de lucru, găsirea unei soluţii eficiente pentru canalizarea şi alimentarea cu apă a oraşului. Inginerul a vizitat multe oraşe din Europa pentru a găsi soluţii pe care să le poată aplica condiţiilor specifice din Timişoara. Întors în ţară, el a proiectat sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare ale oraşului Timişoara, pe care le-a pus în execuţie, de data aceasta, cu succes. Acesta este momentul din care putem începe să vorbim despre sisteme moderne de alimentare cu apă şi canalizare. Lucrările la canalizare au început cu construcţia celor două colectoare de pe malul stâng şi drept al Begăi, în 1909, finalizată în 1911. Istoria canalizării din Timişoara a continuat cu construcţia primei staţii de epurare din ţară. Realizarea acesteia a fost încredinţată unei antreprize din Budapesta şi a început în aprilie 1911, staţia fiind pusă oficial în funcţiune la data de 26 octombrie 1912. Capacitatea nominală a staţiei de epurare era de 570 l/s, aceasta fiind prevăzută doar cu treaptă me-

canică. Pentru evacuarea nămolului din bazinele de decantare era folosit un compresor care îl dirija spre paturile de uscare. După deshidratare, nămolul era folosit în agricultură şi viticultură. Apele reziduale epurate erau pompate direct în Bega, cu două pompe cu piston, cuplate cu maşini de aburi orizontale. La ploi torenţiale, la depăşirea unui prag deversor, apele pluviale erau evacuate în Bega, prin trei pompe centrifuge cuplate cu maşini de aburi verticale. Alimentarea cu apă a oraşului în sistem centralizat a fost realizată în anul 1914, odată cu punerea în funcţiune a staţiei de tratare, numită Uzina nr. 1, şi a unei reţele de distribuţie a apei potabile de 87,4 km. Uzina 1 a fost amplasată în extremitatea de sud-est a oraşului. Staţia de tratare a avut o treaptă de aerare prin pulverizare, o treaptă de prefiltrare şi o treaptă de filtrare. Se eliminau, astfel, sărurile de fier şi de mangan din apă. La 1 iunie 1914, odată cu finalizarea lucrărilor de alimentare cu apă, s-a înfiinţat Întreprinderea de apă-canal a Timişoarei, denumită pe scurt ACOT, având 20 de angajaţi, sub conducerea lui Stan Vidrighin. A fost prima formă de organizare a serviciilor publice de acest fel de pe teritoriul actual al României. Nu putem încheia evocarea acestui capitol important din istoria serviciilor de apă din Timişoara fără a încheia şi povestea lui Stan Vidrighin, personalitate remarcabilă a vremurilor sale, un veritabil arhitect al schimbării. În 1919, Vidrighin a fost ales primar al Timişoarei şi a fost primul primar român al oraşului. El activase pentru înfăptuirea Unirii Transilvaniei şi Banatului cu România, fiind ales deputat pentru Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, iar ulterior, membru al Marelui Consiliu Naţional. Ca edil, a trecut sub administraţie proprie

Fig. 1. Construcția canalizării în Timișoara, 1911.

Fig. 2. Construcția stației de epurare din Timișoara, 1912. În centru, Stan Vidrighin. www.romaqua.ro

nr. 1 / 2015

EDITORIAL

AQUATIM, INVESTITOR DE ANVERGURĂ DIN VESTUL ROMÂNIEI, CONTINUĂ TRADIȚIA ÎN INOVAȚIE ȘI MODERNIZARE activităţile de apă-canalizare, gaz, electricitate şi tramvaie, cu denumirea de “Regie Autonomă”, iniţiativă care s-a dovedit a fi de succes, fiind adoptată şi de alte oraşe din ţară. Activitatea lui, ca edil al oraşului, a lăsat o amprentă pozitivă peste timp şi a marcat o serie de premiere locale şi naţionale, a căror istorie se mai povesteşte şi astăzi. În anul 1920, alături de Traian Lalescu, a pus bazele primei şcoli politehnice din Timişoara. Cunoştinţele sale în domeniul alimentărilor cu apă şi canalizărilor, precum şi calităţile lui manageriale au fost folosite şi la Bucureşti, unde a plecat, în 1923, pentru a organiza şi administra serviciile de apă din capitală. Ascensiunea profesională a lui Stan Vidrighin a continuat în capitală. În 1929, a fost numit director general al Poştelor şi Telecomunicaţiilor, şi apoi al Regiei Autonome a Căilor Ferate Române. În 1934, a fost cooptat în consiliul de administraţie al Societăţii Malaxa ca director, ocupând această funcţie până în anul naţionalizării fabricii.

3. DIRECȚIILE DE DEZVOLTARE

În anul 1937, reţeaua de apă potabilă ajunsese la 134 km, reţeaua de apă industrială la 22 km, iar sistemul de canalizare avea 95 km. De altfel, în toată perioada dintre cele două războaie mondiale sistemul de alimentare cu apă şi canalizare, bine gândit, proiectat şi executat, a funcţionat fără probleme. După 1945, s-au dezvoltat uzinele de apă existente şi s-au înfiinţat altele noi. Reţelele de apă şi canal s-au extins odată cu dezvoltarea şi industrializarea oraşului. Tehnologiile noi le-au înlocuit pe cele vechi, uzate. După Revoluţia din decembrie 1989, mai exact la 1 martie 1991, a fost creată Regia autonomă apă şi canal Aquatim, care s-a transformat în societate comercială în 2007. La 19 ianuarie 2010, s-a semnat contractul de delegare a gestiunii serviciilor de apă şi canalizare între Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Apă-Canal Timiş şi Aquatim care a devenit astfel operator regional în 40 de localităţi din judeţ. Aquatim s-a orientat din start spre atragerea unor surse de finanţare externe pentru dezvoltarea infrastructurii şi implementarea tehnologiilor moderne, o strategie de dezvoltare validată în timp. Contorizarea, modernizarea uzinelor de apă şi noua staţie de epurare a oraşului, finalizată în 2011, sunt exemple de investiţii care au fost făcute cu fonduri europene nerambursabile şi cu bani împrumutaţi de la bănci internaţionale. nr. 1 / 2015

www.romaqua.ro

4. PROIECTE-CHEIE, DATE ȘI CIFRE IMPORTANTE

O primă iniţiativă majoră de ameliorare a nivelului serviciilor a apărut în anul 1995, când a fost demarat programul de dezvoltare a serviciilor orăşeneşti de utilitate publică - Municipal Utilities Development Programme (MUDP), cu un buget total de 11.910.000 dolari, din care jumătate a fost contractat ca împrumut de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Programul MUDP a fost încheiat în Timişoara, în decembrie 2000, şi s-a concretizat în reabilitarea a 14,7 km de conducte magistrale de apă, construirea unei staţii noi de pompare la Staţia de tratare a apei Bega, reabilitarea tehnologiei treptei mecanice la staţia de epurare şi contorizarea apei livrate la consumatorii Timişoarei. Cea din urmă a avut un puternic impact social, efectele pozitive resimţindu-se imediat în scăderea consumului de apă şi, implicit, în scăderea cheltuielilor pentru factura de apă, aşa cum se poate observa din figura 3. La sfârşitul anului 2004, consumul casnic s-a înjumătăţit faţă de momentul considerat de referinţă - luna ianuarie a anului 2000. La sfârşitul anului 2014, un timişorean consuma în medie 111 l de apă pe zi, o cifră comparabilă cu nivelul de consum al oraşelor europene şi mult mai mică decât media consumului din România.

Fig. 3. Reprezentare grafică a consumului casnic.

Societatea Aquatim şi-a planificat şi implementat investiţiile tehnologice la staţiile de tratare din Timişoara după acest moment, definitoriu, de stabilizare a consumului. Modernizările făcute la staţiile de tratare se pot rezuma la câteva idei de bază: control automat al proceselor, costuri mai mici, siguranţă mai mare. Au fost implementate, astfel, soluţii pentru eficientizarea consumurilor energetice ale pompelor de distribuţie (2002) şi optimizare a procesului de clori-

25

AQUATIM, INVESTITOR DE ANVERGURĂ DIN VESTUL ROMÂNIEI, CONTINUĂ TRADIȚIA ÎN INOVAȚIE ȘI MODERNIZARE nare la Staţia de tratare Bega (2003), monitorizarea dispecer a sistemului de tratare a apei pentru municipiul Timişoara (2004), monitorizarea sistemului de recuperare a nămolului din apele de spălare, la Staţia de Tratare Urseni (2004), reabilitarea instalaţiilor de spălare a filtrelor de la ST Urseni (2005), optimizarea consumului energetic la distribuţia apei din ST Urseni (2006-2007), modernizarea gospodăriei de reactivi (2008-2009) şi evacuarea şi recuperarea apelor de spălare de la ST Bega (2011). Societatea s-a orientat spre tehnologii inteligente şi în ceea ce priveşte contorizarea. Începând cu anul 2008, s-au achiziţionat şi instalat în Timişoara, în tranşe anuale, circa 16.000 de contoare dotate cu module radio, care permit citirea la distanţă. Pentru o companie de apă, contoarele radio sunt o investiţie avantajoasă, care reduce costurile de deplasare şi de personal pentru citirea fizică a contoarelor şi furnizează date corecte, fără erori. În planurile de viitor ale societăţii este cuprinsă achiziţia unui nou lot de 9.500 contoare cu telecitire, iar în perspectivă, în Timişoara vor exista numai contoare cu telecitire. Astfel de contoare vor fi, de asemenea, montate şi în localităţile din judeţ unde se fac lucrări, din fonduri europene, pentru apă şi canalizare. În toată aria de operare a societăţii Aquatim sunt instalate peste 60.000 de contoare, iar gradul de contorizare depăşeşte 95%.

versate în râul Bega, în conformitate cu standardele de calitate ale Directivei 91/271/CEE transpusă în legislaţia românească. Realizările fizice au inclus reabilitarea treptei mecanice, construirea unei linii de tratare biologică, construirea unei linii de tratare a nămolului şi a unui laborator pentru analize de apă potabilă şi apă uzată. Parametrii de funcţionare ai staţiei de epurare sunt: • 440.000 locuitori echivalenţi; • Debit zilnic mediu = 2.400 l/s; • Debit zilnic maxim = 3.000 l/s; • Consum biochimic de oxigen (CBO5) = 22.000 kg/zi; • Suspensii solide = 28.000 kg/zi; • Amoniu = 5.400 kg/zi; • Fosfaţi = 1.600 kg/zi; • Volumul de apă epurat: 38.589.630 mc. Proiectul, a cuprins reabilitarea pe 7 km şi extinderea, cu 10 km a reţelei de canalizare, a urmărit modernizarea sistemului de canalizare al oraşului, în câteva cartiere - Mehala, Bucovina, UMT, Iosefin, Stadion, Freidorf, Piaţa Crucii şi Constantin Brâncoveanu. Lucrările pe un segment din zona Piaţa Crucii au cuprins şi un element de noutate, folosit în premieră în Timişoara, şi anume procedura de cămăşuire. Cămăşuirea nu deranjează atât de mult precum un şantier normal, pentru că nu necesită săpătură pe întreaga lungime a conductei şi, ca urmare, costurile şi timpul de execuţie sunt mai mici.

5. POS MEDIU - INVESTIȚII DE ANVERGURĂ AFLATE ÎN DERULARE

Fig. 4. Contoare radio.

26

Timişoara are, din anul 2011, o staţie de epurare nouă şi reţele noi de canalizare, în mai multe cartiere ale oraşului, pentru că Aquatim a reuşit să susţină, prin măsura ISPA, investiţii în valoare de peste 45 milioane de euro, din care peste 32 de milioane nerambursabili. Reabilitarea staţiei de epurare a avut ca obiectiv asigurarea unei calităţi corespunzătoare a apelor de-

Aquatim a obţinut în anul 2011 fonduri europene nerambursabile, prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu, pentru investiţii în infrastructura de apă. Proiectul, numit „Extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare în judeţul Timiş”, însumează: – construcţia a şapte staţii de epurare a apelor uzate în Sânnicolau Mare, Jimbolia, Deta, Buziaş, Făget, Recaş şi Ciacova; – construcţia a trei staţii de tratare a apei potabile în Sânnicolau Mare, Recaş şi Gătaia; – extinderea şi reabilitarea a circa 200 km de reţele de canalizare; – extinderea şi reabilitarea a aproximativ 100 km de reţele de alimentare cu apă; – construirea unei trepte de deshidratare avansată www.romaqua.ro

nr. 1 / 2015

EDITORIAL

AQUATIM, INVESTITOR DE ANVERGURĂ DIN VESTUL ROMÂNIEI, CONTINUĂ TRADIȚIA ÎN INOVAȚIE ȘI MODERNIZARE a nămolului provenit de la Staţia de Epurare din Timişoara. Localităţile incluse în proiect sunt cele menţionate anterior, la care se adaugă Săcălaz, Sânmihaiu Român şi Utvin. În urma investiţiilor, gradul de acoperire a serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare în aceste localităţi va creşte, iar calitatea serviciilor prestate se va conforma cerinţelor UE, beneficii cu un impact considerabil în dezvoltarea economică a comunităţilor respective.

Fig. 5. Lucrări POS Mediu în Calea Buziaşului.

Valoarea totală a proiectului, fără TVA, este de 509.635.639 lei, adică aproximativ 119 milioane euro. Uniunea Europeană asigură 74% din această sumă, prin Fondul de Coeziune, această componentă de finanţare fiind nerambursabilă. Cofinanţarea investiţiilor este asigurată de către Aquatim (13,04%), bugetul de stat (11,30%), Consiliul Judeţean Timiş şi Consiliul Local Timişoara (1,73%). Pentru cofinanţare, Aquatim a obţinut în 2012, un împrumut de 15,5 milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, împrumut acordat fără garanţii bancare, bazat doar pe performanţele economico-financiare ale societăţii. Gradul de acoperire a serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare în localităţile incluse în proiect va creşte la 99%, iar calitatea serviciilor prestate se va conforma cerinţelor UE.

6. CERCETARE ȘI INOVAȚIE

La reuşita proiectelor de îmbunătăţiri tehnologice şi de eficientizare au contribuit, în mare măsură, renr. 1 / 2015

www.romaqua.ro

zultatele programelor de cercetare aplicativă derulate de Aquatim, prin compartimentul “Cercetaretehnologii noi” din cadrul societăţii. Activităţile de cercetare aplicativă din cadrul staţiilor de tratare se concentrează pe îmbunătăţirea calităţii apei potabile, protecţia mediului înconjurător şi optimizarea proceselor tehnologice. Înainte de implementarea la scară industrială, procesele şi tehnologiile noi sunt testate în staţii pilot. La acestea se pot adăuga stabilirea şi consolidarea legăturilor ştiinţifice cu universităţi şi institute de cercetare din ţară şi din străinătate, precum şi valorificarea rezultatelor cercetării prin comunicări ştiinţifice, articole, transfer tehnologic şi lucrări în colectiv de autori, publicate în reviste de specialitate din ţară şi străinătate. Societatea Aquatim s-a implicat, de-a lungul timpului, şi în programe mai ample, din care menţionăm proiectele naţionale de cercetare de excelenţă, finalizate - ProAqua, Biochem, ZEONANOSPP şi NANO ZEOREZID, în colaborare cu Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Electrochimie şi Materie Condensată ECOIND. Un alt proiect naţional de cercetare, în derulare, în care Aquatim este implicată este WATUSER, „Sistem integrat pentru reducerea impacturilor şi riscurilor de mediu şi asupra sănătăţii umane în ciclul de utilizare al apei”, din cadrul Planului naţional de Cercetare, Dezvoltare, Inovare II 2007-2012, cu perioada de derulare între 2012-2015. Obiectivul principal este dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de tehnologii inovative şi instrumente de management pentru reducerea impacturilor şi a riscurilor asociate asupra mediului şi sănătăţii umane cauzate de aspectele de calitate a apei, pe întreg ciclul de utilizare al acesteia. Pentru reducerea sau depistarea mai rapidă a defectelor conductelor, Aquatim a recurs la soluţii IT de ultimă generaţie. IceWater, ICT Solutions for Efficient Water Resources Management (în traducere Soluţii IT pentru gestionarea eficientă a resurselor de apă), este un program de cercetare pe trei ani, cu finanţare europeană şi un buget de 4,7 milioane de euro, la care societatea timişeană de apă participă, din anul 2012, împreună cu Metropolitana Milanese, compania de apă din Milano şi firme de renume din industria electronicii şi telecomunicaţiilor. Proiectul presupune urmărirea unei zone pilot din reţeaua de 27

AQUATIM, INVESTITOR DE ANVERGURĂ DIN VESTUL ROMÂNIEI, CONTINUĂ TRADIȚIA ÎN INOVAȚIE ȘI MODERNIZARE apă a oraşului (Zona Neptun), prin senzori plasaţi pe conducte, care transmit diverse date despre consum şi alţi parametri ai reţelei. Siemens AG, Toshiba Research Europe Limited, Consorzio Milano Ricerche, Italdata SPA, Unesco-IHE, Institute of Communication and Computer Systems, K&S GmbH Projektmanagement sunt ceilalţi participanţi la program.

7. AQUATIM ȘI OAMENII CARE „FAC” APA

Succesul oricărei strategii de funcţionare şi relansare se bazează în mare măsură pe resursele umane. Cunoştinţele şi energia creatoare a personalului sunt resursa cea mai importantă a unei organizaţii, care antrenează şi mobilizează şi celelalte resurse. Ca atare, societatea Aquatim a încurajat şi încurajează educaţia şi perfecţionarea continuă, fie în cadrul instituţiilor de educaţie sau al organizaţiilor de profil, fie prin reţelele de suport între specialişti din domenii similare sau apropiate. 15 salariaţi ai societăţii au deja un titlu de doctor în diverse specializări, în timp ce la sfârşitul anului 2014, peste 70 de angajaţi au absolvit sau urmau programe de studii aprofundate. O colaborare de câţiva ani între primăria din München, municipalitatea timişoreană şi Aquatim s-a finalizat, în anul 2009, cu înfiinţarea Fundaţiei româno-germane Aquademica. Aquatim este unul dintre cei doi membri fondatori, iar partea germană este reprezentată de Departamentul de ape uzate de la Primăria München. Fundaţia organizează, periodic, cursuri şi seminarii, având între 200 şi 400 de participanţi în fiecare an. Interesul specialiştilor pentru programele sale de

28

Fig. 6. IFAT 2014, Echipa Aquatim, pe locul 5 la concursul internațional.

pregătire profesională, cu accent pe latura practică, este tot mai mare. Activităţile abordate de fundaţie pentru dezvoltarea profesională nu se opresc la organizarea de cursuri şi seminarii. Sunt urmărite transferul de knowhow între specialişti, în domeniul gestionării mediului, în special al apei potabile şi uzate, parteneriatele naţionale şi internaţionale între organizaţii de profil, colaborări cu organisme guvernamentale, universităţi şi operatori regionali, consultanţă de specialitate şi altele. O direcţie specifică este promovarea în România a normelor germane din domeniu. Fundaţia s-a aliat cu organizaţii puternice din Germania, cum ar fi DWA Asociaţia germană a apei, apei uzate şi deşeurilor şi German Water Partnership, pentru a învăţa din experienţa acestora. Obiectivul principal al acestor colaborări este de a aduce împreună specialişti care lucrează în domeniile apei, apei uzate şi deşeurilor, pentru a elabora standarde de lucru, manuale de specialitate, programe de dezvoltare profesională şi pentru schimb de experienţă. Preocupările părţilor nu se vor axa doar pe aspecte tehnice, ci şi legale şi economice legate de managementul apei şi de protecţia mediului.

8. STRATEGII DE VIITOR

La nivelul judeţului Timiş există o strategie de dezvoltare pentru infrastructura de apă şi canalizare, pe o perioadă de 30 de ani, numită Master Plan. Acesta a fost elaborat în anul 2008 de Aquatim, fiind aprobat de către Autoritatea de Management POS Mediu. Strategia a fost revizuită de Aquatim astfel ca să cuprindă un cadru unic de planificare a investiţiilor în judeţ, cu posibilitatea utilizării diferitelor instrumente structurale sau a altor surse de finanţare disponibile. Pe agenda de lucru a Aquatim figurează deja următorul program de investiţii în sisteme de apă şi canalizare pentru localităţi din judeţul Timiş cu mai puţin de 10.000 de locuitori. Pentru perioada 20142020, sunt planificate investiţii prioritare de 150 de milioane de euro din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu. Aquatim este o societate puternică, dinamică, atentă la confortul şi siguranţa consumatorilor. Tradiţia alimentării cu apă şi a canalizării obligă societatea să fie conectată la un viitor ce înseamnă dezvoltare permanentă, modernizare şi servicii de cea mai bună calitate. www.romaqua.ro

nr. 1 / 2015

STUDII ȘI CERCETĂRI CERCETĂRI ÎN VEDEREA IDENTIFICĂRII DE RESURSE SECUNDARE LA STAȚIILE DE EPURARE A APELOR UZATE ȘI ÎN STAȚIILE DE BIOGAZ RESEARCH ACTIVITIES ON THE IDENTIFICATION OF SECONDARY ENERGY RESOURCES IN THE WWTPs AND IN THE BIOGAS PLANTS ABSTRACT. The costs related to the energy used in WWTPs represent the major contributor to the final price of the wastewater treatment services. The results that are presented in the current paper are summarising a professional approach in implementing an eco-innovative solution for the identification of secondary energy resources and improvement of energy efficiency in WWTPs. The main focus in the current paper has been concentrated on treatment of the wastewater sludge. KEYWORDS: Eco-innovation, wastewater treatment, sludge management, sludge incineration, pelleting.

1. INTRODUCERE. ECO-INOVAREA.

Eden MAMUT *

Anamaria PAIZAN *

Andreea GHIOCEL ** Aurel PRESURĂ ***

Jonas ROTTORP ****

Osten EKENGREN **** Otto NOWAK *****

Cătălin MREJERU ******

1. BACKGROUND. ECO-INNOVATION.

Termenul de inovaţie orientată către protecţia The term environmental innovation, or shortly mediului, sau pe scurt “eco-inovaţie” se referă la “eco-innovation”, relates to the creative human acacele activităţi umane creative, dedicate inovării, al tivities dedicated to innovations, aiming at a decăror scop este să reducă influenţa negativă asupra creased negative influence of innovations on the mediului înconjurător. natural environment. Eco-inovarea reprezintă practic "crearea de proEco-innovation is “the creation of novel and comduse, sisteme, servicii, procese şi proceduri noi, la petitively priced goods, processes, systems, services, preţuri competitive, destinate să satisfacă nevoile and procedures designed to satisfy human needs and umane şi să ofere o mai bună calitate a vieţii, pe în- provide a better quality of life for everyone with a treg ciclul de viaţă al acestora, care să implice uti- life-cycle minimal use of natural resources (materials lizarea minimă a resurselor naturale (materiale, in- including energy and surface area) per unit output, clusiv energie şi teren) pe unitatea de produs sau ser- and a minimal release of toxic substances” [1]. viciu, precum şi cu emisii minime de substanţe toxiFor the purposes of implementing the Green Econce" [1]. omy, United Nation Environmental Programme has În sensul Iniţiativei de promovare a Economiei developed a working definition of this concept as one Verzi a Programului Naţiunilor Unite pentru prote- that “results in improved human well-being and sojarea Mediului, s-a elaborat o definiţie de lucru a cial equity, while significantly reducing environmenconceptului de Economie Verde ca fiind acel ansam- tal risks and ecological scarcities. In its simplest blu de măsuri economice care să “conducă la îmbu- expression, a green economy can be thought of as nătăţirea bunăstării umane şi a echităţii sociale, re- one which is low carbon, resource efficient and soducând în acelaşi timp în mod semnificativ riscurile cially inclusive. asupra mediului înconjurator şi decalajelor ecoloPractically speaking, a green economy is one gice. whose growth in income and employment is driven Practic vorbind, o economie verde reprezintă un by public and private investments that reduce caransamblu de măsuri economice prin care, creşterea bon emissions and pollution, enhance energy and re* Institutul pentru nanotehnologii şi surse alternative de energie, Universitatea Ovidius din Constanţa, ** Universitatea Politehnică din Bucureşti, *** RAJA Constanţa, **** IVL – Swedish Institute for Environmental Research, ***** Nowak Wastewater Consulting, Austria, ****** Monsson Group, România nr. 1 / 2015

www.romaqua.ro

31

CERCETĂRI ÎN VEDEREA IDENTIFICĂRII DE RESURSE SECUNDARE LA STAȚIILE DE EPURARE A APELOR UZATE ȘI ÎN STAȚIILE DE BIOGAZ veniturilor şi a ocupării forţei de muncă sunt determinate de investiţiile publice şi private care reduc emisiile de carbon şi poluarea, sporesc eficienţa energetică şi de utilizare a resurselor şi previn reducerea biodiversităţii şi a serviciilor de ecosistem. În cea mai simplă formă a sa, economia verde poate fi identificată prin emisii scăzute de carbon, eficiență în folosirea resurselor şi promovarea incluziunii sociale. Aceste investiţii trebuie să fie catalizate şi sprijinite prin cheltuieli publice planificate, reforme politice şi schimbări în cadrul legislativ. Această cale de dezvoltare ar trebui să menţină, să consolideze şi dacă este necesar, să reconstruiască capitalul natural ca o resursă economică critică, precum şi o sursă de beneficii publice, în special pentru oamenii săraci ale căror mijloace de trai şi de securitate depind în mare măsură de resursele naturale” [2]. Implementarea unei Economii Verzi în anumite domenii ale economiei, cum ar fi cazul sectorului de epurare a apelor uzate, constă într-o continuă îmbunătăţire a eficienţei energetice şi integrarea unor surse de energie regenerabile, reducerea materialelor şi consumabilelor printr-o abordare pe toată durata ciclului de viaţă şi facilitarea implicării comunităţii, prin transparenţa datelor şi responsabilizare. Pentru o evaluare practică a acestor principii, o echipă internaţională de cercetare a fost implicată într-un program de activităţi în cadrul proiectului: „Dezvoltarea de soluţii inovative materializate în produse şi servicii care să conducă la creşterea competitivităţii firmelor asociate în cadrul clusterului MEDGreen”, finanţat prin POS CCE/Axa prioritară 1 „Un sistem de producţie inovativ şi ecoeficient”, Domeniul major de intervenţie D1.3 „Dezvoltarea durabilă a antreprenoriatului”, Operaţiunea „Sprijin pentru integrarea întreprinderilor în lanţurile de furnizori sau clustere”, cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională. Ca studii de caz, pentru validarea acestor concepte teoretice, au fost selectate mai multe staţii din sectorul de epurare a apelor uzate şi din domeniul procesării biogazului din România. Lucrarea de faţă prezintă principalele rezultate obţinute la Staţia de Epurare Constanţa Sud, în domeniul Managementului Nămolului de Epurare. 32

source efficiency, and prevent the loss of biodiversity and ecosystem services. In its simplest expression, a green economy can be thought of as one which is low carbon, resource efficient and socially inclusive. These investments need to be catalyzed and supported by targeted public expenditure, policy reforms and regulation changes. This development path should maintain, enhance and, where necessary, rebuild natural capital as a critical economic asset and source of public benefits, especially for poor people whose livelihoods and security depend strongly on nature” [2]. The implementation of the Green Economy concept in specific areas of the economy, as the case of the Wastewater Treatment sector, consists in continuous improvement of energy efficiency and integration of renewable energy sources, reduction of materials and consumables based on a lifecycle approach and facilitating the involvement of social community, by providing transparent information and accountability. For practically evaluation of such principles, an international research team has been involved in a package of activities under the project “The development of innovative solutions for products and services that could contribute to the competitivity enhancement of the companies associated in the Medgreen Cluster”, that was financed under POSCCE, Priority Axis I, “An innovative and eco-efficient manufacturing system”, Main field D1.3, “Sustainable development of entrepreneurship”, Operation “Support for the integration of companies in value chains and clusters”, co-financed by European Fond for Regional Development. As case studies for validating the theoretical concepts, there were selected several plants from the Wastewater Treatment sector and the biogas processing field. In the current paper there are presented the main results obtained at the WWTP Constanta South on the topic of Sludge Management.

2. THE METHODOLOGY OF ENERGY EFFICIENCY IMPROVEMENT IN THE WWTPs

Following the principles of Green Economy, the methodology that has been proposed for the imwww.romaqua.ro

nr. 1 / 2015

EDITORIAL

RESEARCH ACTIVITIES ON THE IDENTIFICATION OF SECONDARY ENERGY RESOURCES IN THE WWTPS AND IN THE BIOGAS PLANTS provement of the energy efficiency, consists in three major phases as shown in the Figure 2.1. In the first phase, the methodology recommends Urmărind principiile economiei verzi, metodologia a critical analysis of each energy consumer from the care a fost propusă pentru îmbunăplant and to drastically eliminate the losses and the tăţirea eficienţei energetice, constă în trei faze unnecessary conmajore, după cum se arată în figura 2.1. sumptions. In the În prima fază, metodologia recomandă o second phase it is analiză critică a fiecărui consumator de energie recommended to din staţie pentru a se elimina pierderile şi conanalyze the ensumurile inutile. A două fază recomandă o analiză ergy conversion a lanţului de valori al conversiei energiei şi o value chains and îmbunătăţire a eficienţei în fiecare proces de to improve the transformare, prin minimizarea pierderilor de enefficiency in each ergie în fiecare fază şi pe întregul proces. Doar în conversion pro a treia fază sunt evaluate sursele de energie recess by minimizing Fig. 2.1. Principalele faze ale generabilă disponibile şi sunt integrate în lanţul de metodologiei de îmbunătățire a the energy losses consum [3]. over the entire eficienţei energetice în SEAU. Pentru punerea în aplicare a unei astfel de mevalue chain. Only Fig. 2.1. Main phases of the todologii, s-au dezvoltat instrumente specifice in the last phase pentru analiza și optimizarea balanței masice de methodology of energy efficiency there are estienergie și exergie. improvement in the WWTP. mated the avail3. STUDIU DE CAZ - STAȚIA DE EPURARE CONSTAN- able renewable energy sources and are integrated in ȚA SUD the energy consumption chain [3]. În partea sud-estică a României, cel mai mare oFor the implementation of such a methodology, perator de staţii de epurare este RAJA S.A. Constan- there were developed specific tools for mass balance ţa. Staţiile operate de RAJA acoperă o varietate lar- energy and exergy analysis and optimization. gă în termeni de capacitate şi tehnologie. 3. CASE STUDY - CONSTANTA SOUTH WWTP Implementarea metodologiei propuse în staţiile de In the South-East part of Romania, the largest opepurare a fost testată luându-se ca referinţă Staţia de epurare a apelor uzate Constanţa Sud. Principale- erator is RAJA S.A. Constanta. The plants that are ople caracteristici ale procesului de epurare din SEAU erated by RAJA cover a large variety in terms of capacities and technologies. Constanţa Sud sunt prezentate în figura 3.1.

2. METODOLOGIA ÎMBUNĂTĂȚIRII EFICIENȚEI ENERGETICE LA STAȚIILE DE EPURARE A APELOR UZATE

Fig. 3.1. Stația de epurare Constanţa Sud. Fig. 3.1. Constanta South wastewater treatment plant. nr. 1 / 2015

www.romaqua.ro

33

CERCETĂRI ÎN VEDEREA IDENTIFICĂRII DE RESURSE SECUNDARE LA STAȚIILE DE EPURARE A APELOR UZATE ȘI ÎN STAȚIILE DE BIOGAZ Caracteristicile generale ale SEAU Constanţa Sud sunt următoarele: • tratează aproximativ 60% din volumul de ape uzate menajere şi industriale, precum şi apele pluviale colectate prin sistemul unitar din municipiul Constanţa; • capacitatea proiectată: Q orar max. = 3600 l/s; • procedeul de tratare: epurare mecano-biologică (epurare biologică convenţională cu nămol activ) şi stabilizarea anaerobă mezofilă a nămolurilor separate din apă uzată în procesul de epurare.

4. INCINERAREA NĂMOLULUI PELETIZAT

34

După o analiză detaliată a tehnologiilor de tratare a nămolurilor la SEAU Constanţa Sud, a fost cercetată posibilitatea incinerării cantităţilor finale de nămol după fermentarea anaerobă şi producerea de biogaz. Incinerarea nămolurilor este considerată în prezent ca fiind soluţia cea mai radicală de neutralizare a substanţelor poluante conţinute în nămoluri şi în acelaşi timp, permiţând recuperarea energiei şi respectiv a substanţelor minerale care pot fi ulterior recuperate sau depozitate. Principial, incinerarea permite reducerea volumului de nămol care ar putea să fie depozitat în gropile de gunoi, distrugerea încărcăturii patogene şi nu în ultimul rând, neutralizarea compușilor organici toxici care nu permit valorificarea agricolă sau aplicarea procedeelor de recuperare a substanţelor utile. De asemenea, procesele de incinerare pot constitui sursă de emisie pentru diferite substanţe poluante, între care cele mai periculoase sunt dioxinele, dar alături de acestea şi emisiile de praf, si de NOx sau SOx. Din aceste motive există cercetări şi pentru alte tehnologii alternative, cum ar fi gazeificarea, oxidarea umedă sau piroliză cu plasmă care în prezent se află în diferite etape de cercetare. În conformitate cu literatura de specialitate, puterea calorifică superioară a nămolurilor este estimată între 10-20 MJ/kg de substanţă uscată. Ca rezultat al activităţilor de cercetare desfăşurate, a fost definită o tehnologie specifică de procesare a nămolului, după cum poate fi observată în figura 4.1. Tehnologia de procesare a nămolului dezvoltată pentru cazul SEAU Constanţa Sud, presupune următorii paşi: • Uscarea avansată a nămolului deshidratat de la 20-25 % s.u. la 80-90 % s.u.;

The implementation of the proposed methodology in specific plants has been tested in the reference facility - Constanta South WWTP. The main characteristics of the wastewater treatment process at this plant, are shown in figure 3.1. The general characteristics of Constanta South WWTP are the following: • Domestic, industrial and pluvial wastewater collected from a part of the city area in a centralized sewage system and pluvial water; • Designed capacity: 3200 l/s; • Mechanical and biological stage (conventional activated sludge treatment) and anaerobic sludge stabilization.

4. INCINERATION OF PELETISED SLUDGE

After a detailed analysis of the sludge management technologies, in Constanta South WWTP, it has been investigated the possibility of incineration of final streams of sludge after the anaerobic fermentation and production of biogas. Sludge incineration is considered nowadays as the most radical solution for neutralising the pollutants from the sludge, allowing in the same time energy recovery and mineral substances recovery or storage. In principle, sludge incinerations enables the possibility to reduce the sludge volume that could be stored in the landfills, destruction of the pathogenic loads and last but not least, sludge incineration permits the neutralizing of toxic organic compounds that do not allow agricultural use or recovery processes of useful substances . In the same time, the combustion processes may be considered as an emission source for the different pollutants, including the most dangerous dioxines, but also dust, NOx, SOx. For this reasons there are investigations for developing alternative technologies as gasification, wet oxidation, plasma pyrolysis and others that are in different stages of development. According to the literature, the high heating value for the sludge is between 10-20 MJ/kg of sludge dry matter. As a result of the research activities that have been carried out, it has been defined a specific technology of processing the sludge as may be observed in Figure 4.1. The sludge processing technology developed for the case of Constanta South WWTP, involves the following steps: www.romaqua.ro

nr. 1 / 2015

EDITORIAL

RESEARCH ACTIVITIES ON THE IDENTIFICATION OF SECONDARY ENERGY RESOURCES IN THE WWTPS AND IN THE BIOGAS PLANTS

Fig. 4.1. Diagrama conceptuală a unui sistem de uscare - peletizare - incinerare a nămolului. Fig. 4.1. Conceptual diagram of a drying - pelletizing - incineration sludge system. • Realizarea unui amestec cu biomasă, grăsimi, reziduuri petroliere, etc. pentru a obţine creşterea puterii calorice sau un nou combustibil solid sub formă de peleţi; • Peletizarea nămolului; • Generare de energie termică prin arderea peleților în centrale termice; • Recuperarea de energie folosind metode de conversie ca ORC-uri, Motoare Stirling, sau altele, în funcţie de caz. Au fost desfăşurate cercetări intensive pentru a putea stabili parametrii optimi pentru peletizarea nămolului. Cele mai bune rezultate au fost obţinute atunci când nămolul a fost adus la umiditatea de 1214 %. Peletizarea nămolului se poate face şi în amestec cu material de adaos, prin dozare controlată (paie – granulate la 6-8 mm, rumeguş, etc). În figurile 4.2 şi 4.3 sunt prezentate dispozitivele utilizate la realizarea experimentelor. nr. 1 / 2015

www.romaqua.ro

• Advanced drying of the sludge to a low water content (10-20 %); • Mixing the sludge with biomass, fat, oil residues, etc. in order to obtain an increased heating value or a new biosolid fuel; • Sludge pelletizing; • Thermal energy generation by incinerating the pellets in boilers; • Energy recovery using appropriate conversion methods as ORC, Stirling Engine or other similar. Extensive research has been carried out for setting the optimal parameters for the pelletizing of sludge. The best results have been obtained for a humidity of 12-14 %. The sludge can be mixed with sawdust, wheat straws, etc. In figure 4.2 and 4.3 there are presented the testing devices used for the experiments conducted. 35

CERCETĂRI ÎN VEDEREA IDENTIFICĂRII DE RESURSE SECUNDARE LA STAȚIILE DE EPURARE A APELOR UZATE ȘI ÎN STAȚIILE DE BIOGAZ

Fig. 4.2. Presă peletizare nămol. Fig. 4.2. Sludge pelletizing press. 5. REZULTATE

Fig. 4.3. Matriţă presă peletizare nămol. Fig. 4.3. Matrix for sludge pelletizing. 5. MAIN RESULTS

La stadiul actual al activităţilor de cercetare, au At the current stage of the research activities, fost obţinute soluţiile optime pentru uscarea şi pele- there were achieved the appropriate solutions for tizarea nămolului. În figura drying and pelletising 5.1 este prezentată o probă sludge. In figure 5.1 de peleţi realizaţi din nămol there is presented a samde la staţiile de epurare. ple of pelletised sludge. Cercetări amănunţite au Advanced investigafost desfăşurate şi pentru a tions there were carried caracteriza probele de peout for characterizing the leţi în ceea ce priveşte comsludge samples in terms poziţia, puterea calorică, of composition, heating umiditatea şi conţinutul de value, humidity and ash cenușă aşa cum este prezenFig. 5.1. Peleţi obţinuţi din nămol de epurare. content as presented in tat în Tabelul 5.1 şi Figura the Tables 5.1 and Figure Fig. 5.1. Pellets from WWTP sludge. 5.2. 5.2.

Fig. 5.2. Probe de cenușă rezultate în urma analizei termogravimetrice a peleţilor. Fig. 5.2. Ash Samples from thermogravimetric analysis of sludge pellets samples. 6. CONCLUZII

36

Rezultatele prezentate în lucrarea de faţă, subliniază contribuţia nămolului la echilibrul energetic global dintr-o SEAU. În contextul principiilor economiei verzi, incinerarea nămolului poate avea de asemenea, un avantaj major în privinţa reducerii impactului asupra mediului.

6. CONCLUSIONS

The results presented in the current paper are highlighting the contribution of sludge to the overall balance of energy in the WWTPs. In the context of Green Economy principles, the incineration of sludge may have a good benefit also on the reduction of the impact on the environment. www.romaqua.ro

nr. 1 / 2015

EDITORIAL

RESEARCH ACTIVITIES ON THE IDENTIFICATION OF SECONDARY ENERGY RESOURCES IN THE WWTPS AND IN THE BIOGAS PLANTS

Tabelul 5.1. Analiza peleților de nămol. Table 5.1. Pellets Sample Characteristics. Element

Concentrația

U (%) PCS (kcal/kg) Ph Starea fizică

1,25 2564

Na % Mg % Al % Si % P% S% Cl % K% Ca % Fe % Ti ppm V ppm Cr ppm Mn ppm Co ppm Ni ppm Cu ppm Zn ppm Ga ppm Ge ppm As ppm Se ppm Br ppm Rb ppm

0,59 2,79 7,59 0,85 1,22 0,07 1,42 6,56 2,74 2623,00 38,00 168,00 302,00 35,30 34,50 246,60 933,80 4,4 1,6 4,2 10,5 61,3 41,3

solid

Activităţile de cercetare au arătat că incinerarea nu este un proces simplu, datorită conţinutului ridicat de apă al nămolului, care trebuie diminuat şi datorită caracteristicilor specifice de ardere ale acestuia. Principalul avantaj este reprezentat de reducerea cu aproape 50% a volumului nămolului, după realizarea procesului de incinerare. Pentru a putea recupera şi utiliza conţinutul de energie din nămol, sunt necesare soluţii elaborate, cu scopul de a asigura o sustenabilitate şi din punct de vedere economic.

Element

Concentrația

Punct de inflam. PCB ulei cenușă

1,23%

Sr ppm Y ppm Zr ppm Nb ppm Mo ppm Ag ppm Cd ppm In ppm Sn ppm Sb ppm Te ppm I ppm Cs ppm Ba ppm La ppm Ce ppm Hf ppm Ta ppm W ppm Hg ppm Tl ppm Pb ppm Bi ppm Th ppm U ppm

348,7 15,9 500 6,3 50 13,9 9,3 4,7 11 11 19 77,5 46 826 60 110 20 26 17 3,2 3,3 66,0 2,7 5,5 5,6

The research activities have shown that the incineration is not an easy process, due to the high content of water that has to released and the poor combustion characteristics of sludge. Almost 50% of ash that is resulting after combustion could be a good argument if we look to the incineration process as a path for the sludge volume reduction. The energy content of the sludge requires sophisticated solutions for energy recovery and use, in order to reach the sustainability from economical point of view.

BIBLIOGRAFIE / REFERENCES

[1] Reid, A. and M. Miedzinski (2008) “Eco-innovation: Final report for Sectoral Innovation Watch”, Technopolis Group, Brighton; [2] United Nations Environment Programme, Defining a Green Economy, (http://www.unep.org/ greeneconomy/); [3] T. Mamut, “Metode eco-inovative de valorificare a resurselor energetice secundare din stațiile de operare municipale”, Universitatea Politehnică din Bucureşti. nr. 1 / 2015

www.romaqua.ro

37

STUDII ȘI CERCETĂRI COMPOSTAREA AEROBĂ A NĂMOLURILOR REZIDUALE DIN SEAU ÎN AMESTEC CU DEȘEURI VEGETALE Viorel PATROESCU *

AEROBIC COMPOSTING OF WWTP RESIDUAL SLUDGE WITH VEGETAL WASTES

Laurențiu DINU **

Costel BUMBAC ***

ABSTRACT. The most preferred method of stabilization of sewage sludge is composting. It is apparently a simple process aimed at stabilization of organic matter – ripening, destruction of pathogenic organisms, and production of an environmental friendly material which can be sold or used as fertilizer. To reach the above aims the sludge has to be mixed with structural materials in suitable proportion to obtain a C:N ratio of about 25:1. In practice, most of the structural materials used contain cellulose (i.e. wooden chips, sawdust, bark, straw, leaf litter, and other vegetal wastes). The present study presents several composting experiments performed using as raw materials: dewatered anaerobic digested sludge from a municipal WWTP, two different vegetal wastes (wood chips and vine shoots) in different proportions and water in order to ensure a 50 to 70 % humidity. The experiments were performed using aerated heap method; the heap is arranged on a porous layer, which is aerated by a blower. Composting process evolution was verified during the whole period of 3 months of experimentation by online measurement of temperature, periodic pH and humidity monitoring and by weekly microscopic observations. The quality of the obtained compost was good, similar to commercial products used for pot-flowers, with heavy metal concentrations below the limits imposed by 344/2004 Order. KEYWORDS: Municipal WWTP, residual sludge, compost, vegetable wastes.

1. INTRODUCERE

În ultimii ani, operatorii de staţii de epurare din România, care în majoritatea lor, au instalaţii de biogaz pentru stabilizarea prin digestare anaerobă a nămolului biologic s-au înzestrat cu echipamente de deshidratare mecanică a nămolului fermentat. Chiar dacă şi-au redus astfel volumul de nămol şi reuşesc stabilizarea acestuia, într-o măsură mai mare sau mai mică, rămâne nerezolvată problema depozitării/utilizării acestuia. Iniţiativele legate de utilizarea nămolurilor în agricultură datează, la nivelul reglementărilor UE de peste 25 de ani, odată cu apariţia Directivei 86/278/ EEC, aşa-numita Sludge Directive (1986) care încurajează valorificarea nămolurilor dar şi impune reguli

38

1. INTRODUCTION

During the last years, WWTP operators in Romania, which mostly have biogas installations for sludge stabilization through anaerobic digestion, upgraded the mechanical equipments for fermented sludge dewatering. Even if they reduced this way the sludge volume and succeeded more or less, the problem of storing/using it still remains unsolved. The initiatives regarding sludge utilization as agricultural fertilizer dates for more than 25 years at the level of EU legislation, Directive 86/278/EEC Sludge Directive (1986), which encourages the valorization of sludge and imposes restrictive rules in order to protect the environment when these are used as soil amendments. This Directive has been revised by EC

* Senior Technology Development Engineer, Environmental Technologies and Technology Transfer, National Research and Development Institute for Industrial Ecology – ECOIND, 71-73 Drumul Podul Dambovitei Street, 060653, Bucharest, Romania, [email protected]. ** Senior Technology Development Engineer, Environmental Technologies and Technology Transfer, National Research and Development Institute for Industrial Ecology – ECOIND, 71-73 Drumul Podul Dambovitei Street, 060653, Bucharest, Romania. *** PhD. Eng., Environmental Technologies and Technology Transfer, National Research and Development Institute for Industrial Ecology – ECOIND, 71-73 Drumul Podul Dambovitei Street, 060653, Bucharest, Romania. www.romaqua.ro

nr. 1 / 2015

AEROBIC COMPOSTING OF WWTP RESIDUAL SLUDGE WITH VEGETAL WASTES

EDITORIAL

restrictive de protecţie a mediului la utilizarea acestora pentru ameliorarea solurilor. Această Directivă a fost revizuită prin Reglementarea Consiliului Europei 807/2003, formă care se aplică şi astăzi. Acest document a stat la baza normelor tehnice din Ordinul 344/2004 (708/2004), care se aplică în România. Aceste norme au ca scop valorificarea potenţialului agrochimic al nămolurilor provenite din staţiile de epurare, prevenirea tuturor efectelor nocive (în special ale metalelor grele) asupra solurilor, considerate veriga de bază în lanţul trofic sol – plantă – animal (om). Valorificarea nămolurilor de epurare în agricultură se poate face ca atare sau după post-tratare prin compostare în amestec cu deşeuri vegetale, cu respectarea normelor impuse prin Ordinul 344/2004 şi după efectuarea unui studiu pedologic specific zonei de aplicare. Compostarea reprezintă totalitatea transformărilor microbiene aerobe, biochimice, chimice şi fizice pe care le suferă deşeurile organice (nămoluri orăşeneşti, diverse reziduuri vegetale) de la starea lor iniţială şi până ajung în diferite stadii de humificare, stare calitativ deosebită de cea iniţială, caracteristică produsului nou format denumit compost. Pe lângă interesul pe care îl prezintă procesul în tratarea deşeurilor (reducere de volum, de masă, eliminarea mirosului, a umidităţii şi obţinerea unui produs care nu prezintă risc pentru mediu), compostul, bogat în materii organice poate constitui un mijloc valoros de ameliorare a solului.

2. MATERIALE ŞI METODĂ

2.1. Ansamblul experimental Principalele componente tehnologice ale pilotului de compostare sunt: • Sistemul de aerare (ventilator radial de înaltă presiune) ce asigură debitul de aer şi presiunea necesare cantităţii de amestec supus compostării. Acesta este reglat cu ajutorul unui variator de frecvenţă, în concordanţă cu dependenţa Debit (Q) - Cădere de presiune (Δp); • Sistemul de monitorizare asigură măsurarea şi înregistrarea directă a parametrilor: - temperatura în grămada de compost: domeniu 0 – 90°C (termometru cu datalogging model ALMEMO 2390-5S şi Microlab); - concentraţie de oxigen în aerul rezidual de la compostare: domeniu 0 – 21 % msc (analizor de nr. 1 / 2015

www.romaqua.ro

Regulation 807/2003 and still applies today. This document was transposed into Romanian legislation as Ministerial Order 344/2004 (708/2004) which is still enforced. These regulations have as primary goals the valorization of the agrochemical potential of municipal WWTP sludge and prevention of all negative effect (especially due to heavy metals) upon soils. The valorization of wastewater treatment sludge in agriculture can be made as it is or after a posttreatment by composting with vegetal wastes, respecting the quality norms imposed by Order 344/ 2004 and after a previous pedological study on the specific area of application. Composting represents the totality of aerobic microbial transformations, biochemical, chemical and physical that undergoes in the organic wastes mass (municipal sludge, different vegetal biomass) from their initial state and till they reach different transformation states, of improved quality of the final product: compost. Besides the interest that this process has in waste treatment (volume, mass, odors and humidity reduction) a product with low environmental risk is obtained, the compost rich in macronutrients that can be used as a valuable soil amendment.

2. MATERIALS AND METHOD

2.1. Experimental setup The main components of the composting pilot installation are: • Aeration system that ensures the air flow and pressure necessary in the mass of the composting mixture. It is set by a variable frequency ic accordance with the dependence on flow rate (Q) - pressure drop (Δp); • Monitoring system for direct on-line measurements and data logging for the following parameters: - temperature in the compost heap: range 0 – 90°C (datalogging thermometer model ALMEMO 2390-5S and Microlab); - oxygen concentration in residual air (heap out flow air: range 0 – 21 % (oxygen analyzer model maMoS Gas monitor 100); • Composting membrane, gases permeable, used to cover the heaps with the aim to: - Maintain optimum humidity conditions (protects the compost heap from rainfalls and limits the humidity loss due to wind or sun exposal);

39

COMPOSTAREA AEROBĂ A NĂMOLURILOR REZIDUALE DIN SEAU ÎN AMESTEC CU DEȘEURI VEGETALE oxigen model maMoS Gas monitor 100); • Membrană de compostare tip Tencate TopTex Kompostschutzvlies, permeabilă la gaze, utilizată pentru acoperirea grămezilor cu scopul de a: - Menţine condiţiile de umiditate optime (protejare grămadă de compost împotriva precipitaţiilor şi împiedicarea pierderii umidităţii prin expunere la soare şi vânt); - Asigură schimbul de gaze cu atmosfera; - Asigură izolarea termică şi menţinerea unor temperaturi mai mari în stratul superior al grămezilor de compost; - Menţine structura grămezii de compost.

2.2. Model experimental de compostare Grămezile pentru compostare au fost construite urmând fluxul de operaţii prezentat în figura 1.1, cu corectarea umidităţii până la ~60 % prin adăugare de apă în timpul procesului de amestecare. După construcţie, grămezile au fost acoperite cu membrana permeabilă la gaze.

2.3. Etapele procesului de compostare: • Faza I, de fermentare aerobă mezofilă ce se caracterizează prin creşterea numărului de bacterii şi temperaturi între 25 şi 40°C; • Faza a II–a, termofilă, în care sunt prezente bacteriile, ciupercile şi actinomicetele la o temperatură de 45-60°C, descompunând celuloza, lignina şi alte materiale rezistente. Temperatura poate ajunge şi la 70°C şi este necesar să se menţină la această valoare cel puţin o zi pentru a asigura distrugerea patogenilor şi a unor contaminanţi organici;

40

- Ensure gases exchange with atmosphere; - Ensure thermal insulation and helps maintaining higher temperatures in the upper layer of the composting heap; - Maintain the structure of the compost heap. 2.2. Composting experimental model The composting heaps were formed following the operational flow presented in figure 1.1. The humidity in the heap was corrected to ~60 % by adding water during the components mixing. After the heaps were formed, they were covered with the gases permeable membrane.

2.3. Composting process steps: • Phase I, mesophilic aerobic fermentation, characterized by the increase of microorganisms number and temperatures between 25 and 40°C; • IInd Phase, thermophilic, characterized by the presence of bacteria, fungi and actinomicetes in large number, at temperatures between 45 - 60°C.

Fig. 1.1. Schema de flux. Fig. 1.1. The operational flow.

Fig. 1.2. Realizare grămezi de compostare amestec nămol municipal - deşeuri vegetale. Fig. 1.2. Forming the compost heaps of municipal sludge with vegetal wastes. www.romaqua.ro

nr. 1 / 2015

EDITORIAL

AEROBIC COMPOSTING OF WWTP RESIDUAL SLUDGE WITH VEGETAL WASTES • Faza de maturare, când temperaturile se stabilizează şi se continuă unele procese biologice oxidative transformând substratul organic degradat în humus.

3. REZULTATE ŞI DISCUŢII

Din figurile 2 şi 3 se poate observa intensitatea proceselor microbiologice aerobe ce au loc în grămada de compostare C2 (nămol deshidratat de la staţia de epurare Piteşti + crengi tocate) evidenţiată prin creşterea temperaturii până la 63°C în condițiile în care temperatura exterioară a variat între -5 şi 15°C şi respectiv scăderea concentraţiei de oxigen până la ~10 %. În figurile 4 şi 5 se poate observa evoluţia temperaturilor în grămezile de compostare G1 şi G2 (nămol deshidratat de la staţia de epurare Focşani în amestec cu crengi tocate în raport masic nămol: deşeuri vegetale de 3:1 şi respectiv 1:1) în condiţiile în care

Cellulose, hemicelluloses, lignin and other components are being degraded. Temperature can reach 70°C and is necessary to be mentained at this value for at least one day in order to ensure pathogens and organic contaminants destruction; • Maturation phase, when temperature is stabilizing and the oxidative biological processes are ongoing, thus transforming the organic substrate into humus.

3. RESULTS AND DISCUSSIONS

The intensity of the aerobic biological processes that occur in the composting heap C2 (formed of dewatered sludge from Piteşti WWTP and chopped wood) emphasized by the temperature increase up to 63°C (while the temperature outside the heap varied between -5 and 15°C) and correlated with the oxygen concentration decrease to ~10 % (figure 2, figure 3).

Fig. 2. Evoluţia temperaturii în grămada de compostare C2 (tC2) faţă de temp. exterioară (text). Fig. 2. Temperature evolution in C2 composting heap (tC2) versus ambient temperature (text).

Fig. 3. Evoluţia concentraţiei de oxigen în grămada de compostare C2. Fig. 3. Oxygen concentration evolution in C2 composting heap.

Fig. 4. Evoluţia temperaturii în grămada de compostare G1. Fig. 4. Temperature evolution in G1 compost heap.

Fig. 5. Evoluţia temperaturii în grămada de compostare G2. Fig. 5. Temperature evolution in G2 composting heap.

nr. 1 / 2015

www.romaqua.ro

41

COMPOSTAREA AEROBĂ A NĂMOLURILOR REZIDUALE DIN SEAU ÎN AMESTEC CU DEȘEURI VEGETALE experimentul s-a efectuat în spaţiu închis (hala de nămol a CUP S.A. Focşani) în perioada de vară. Scăderile bruşte ale temperaturii în grămada de compostare în zilele 33, 46, 58 şi 83 sunt datorate diferitelor activităţi asupra grămezii, respectiv corectare umiditate şi/sau remaniere grămadă. În tabelul 3 sunt prezentate rezultatele analitice privind calitatea composturilor obţinute din nămol rezidual în amestec cu deşeuri vegetale comparativ cu un compost produs comercial pe principalii contaminanţi fizico-chimici precum şi limitele impuse de normativele în vigoare pentru utilizarea nămolurilor de epurare în agricultură, la nivel naţional şi european. În figura 6 sunt reprezentate grafic concentraţiile principalelor metale grele din composturile obţinute şi dintr-un produs ce se comercializează ca pământ de flori, în comparaţie cu limitele de concentratii impuse prin HG 344/2004 privind utilizarea nămolurilor în agricultură şi limitele de concentraţii din propunerea de Directivă Europeană privind nămolurile şi biodeşeurile (Working Document Sludge and Biowaste, septembrie 2010). După cum se poate observa, limitele impuse prin HG 344/2004 nu sunt de-

The evolution of temperature in composting heaps G1 and G2 (Focşani municipal WWTP dewatered sludge mixed with chopped wood in mass ratios of sludge: vegetal wastes of 3:1 and 1:1 respectively) can be observed in figures 4 and 5. The experiments were performed in a closed area (sludge storing facility of Focşani WWTP), during summer time. The sudden temperature decrease in the composting heaps during days 33, 46, 58 and 83 are due to different activities performed on the heap, such as humidity correction and/or heap shuffling. Table 3 presents the analytical results for quality parameters of the obtained composts compared to a commercial product and the limits imposed by the enforced legislation (at national and European level) for the main macronutrients and physical chemical parameters. The concentrations of main heavy metals in the composts obtained and one compost – commercial product used as flower substrate are presented graphically in figure 6 compared to limits imposed by the GD 344/2004 and the European Directive for sludges and biowastes (Working Document Sludge and Biowaste, septembrie 2010). As it can be ob-

Tabelul 3. Rezultatele analitice privind calitatea composturilor obţinute comparativ cu un compost produs comercial şi limitele impuse de normativele în vigoare. Table 3. Analytical results of the obtained composts comparatively with the commercial product and limits imposed. Parameter

D.w. (%) V.S. (%) pH Nt (mg/kg d.w.) P2O5 (mg/kg d.w.) K2O (mg/kg d.w.) CaO (mg/kg d.w.) Cd (mg/kg d.w.) Cr (mg/kg d.w.) Cu (mg/kg d.w.) Ni (mg/kg d.w.) Pb (mg/kg d.w.) Zn (mg/kg d.w.) Co (mg/kg d.w.) As (mg/kg d.w.) Hg (mg/kg d.w.) TOC (% of d.w.) PCB (mg/kg d.w.) HAP (mg/kg d.w.)

42

* Single samples.

Sludge composts

C2 33,26 49,57 6,73 25681 7964 756 11251