Tema nr.1 [PDF]

Zitiervorschau

TEMA NR. 1 - CARPAȚII ORIENTALI, GRUPELE NORDICĂ ȘI SUDICĂ 1. Care este arealul din Carpați în care se folosește termenul de "obcină"? Ce desemnează acest termen ? Grupa Nordică a Carpaților Orientali și anume Carpații Maramureșului și Bucovinei. - si Grupa Centrală "Obcină" reprezintă o culme, coamă prelungită de deal sau de munte care unește două piscuri. 2. Care este înțelesul toponimului "chiceră", menționați un sinonim al acestuia. Unde se întâlnește el în spațiul Grupei Nordice a Carpaților Orientali ? "Chiceră" reprezintă un vârf de munte izolat, înalt, conic, mai înalt decât o colină, în forma acoperișului casei. Sinonim: bâtcă, măgură Se întâlnește în Munții Rodnei, Ex: Chicera Frăsinișului. Râul Chicera, Cârțibașu Mare. 3. Care este și ce altitudine are al doilea vârf din Munții Rodnei? Vârful Ineu – 2279 m 4. Care este temperatura medie anuală a aerului la Vârful Pietrosul Rodnei ? -1,5 < -> -2 C° 5. Care sunt și la ce altitudini se desfășoară suprafețele de nivelare din Munții Rodnei Suprafața Nedeea – 1800 m care este cea mai mare suprafața de nivelare din C.M Borăscu Suprafața Bătrâna – 1500 m Suprafața Rotunda – aprox 1270 m 6. Ce este flişul carpatic? Care sunt cele două tipuri de fliş din Carpaţii Orientali, unde sunt localizate şi ce vârste au fiecare ? Daţi 4 - 5 exemple de roci ale flişului. Flișul – roci sedimentare cutate, reprezintă ansamblul de roci care s-au sedimentat pe fundul mării în timpul când acesta se afla într-o continuă mișcare de ridicare spre a deveni un lanț muntos (Marea Paratethys în Carpați). În Carpații Orientali există două tipuri de fliș: → 1. Flișul intern (de vârstă cretacică) se întâlnește în: Grupa Nordică: Munții Maramureșului, Obcina Mestecănişului, Grupa Centrală: Munții Stânişoara, Munții Bistriţei, Ceahlău, Tarcău, Ciucului, Bodoc, Baraolt. Grupa Sudică: Întorsurii, Ciucaş, Grohotiş, Baiului, trecând şi în sudul Bucegilor. →2. Flișul extern (de vârstă cretacic-paleogenă) se găsește în Grupa Nordică:Obcina Mare, Grupa Centrală: Stânişoara, Goşmanu, Berzunţi, Ciucului, Nemira, Grupa Sudică: Vrancei, Penteleu, Ivăneţu, Podu Calului, dar şi pe areale mai mici în: Ceahlău, Obcina Feredeului, Tarcău, Tătaru – Siriu. Exemple: conglomerate, gresii, șisturi, brecii, argile, marne, calcare

7. Ce oraș se află în Depresiunea Oaș ? Negrești-Oaș (pentru ca mai exista un Negrești in România in Podișul Central al Moldovei) 8. Ce pas face legătura între Borșa și Cârlibaba ? La ce altitudine se află el ? Pasul Prislop (1416 m) Prislop – hunedoara 9. Ce pas face legătura între depresiunile Maramureșului și Oașului și la ce altitudine se află el ? Pasul Huta (587 m) 10. Ce pas face legătura între orașele Vatra Dornei și Bistrița ? La ce altitudine se află el ? Pasul Tihuța (1201 m) - Munții Bârgăului 11. Ce pas face legătura între orașele Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc ? La ce altitudine se află el ? Pasul Mestecăniș (1096 m) 12. Ce pas face legătura între orașele Vișeul de Sus și Borșa pe de o parte și Năsăud (pe de alta) și la ce altitudine se află el ? Pasul Șetref (818 m) 13. Ce pas leagă municipiul Baia Mare de Depresiunea Maramureșului şi la ce altitudine se află el ? Pasul Gutâi (987 m) 14. Ce personalitate a poporului român și în ce ani a ctitorit mânăstirile Voroneț (din Grupa Centrală) și Putna ? Ce personalitate se află înmormântată la Putna ? Dar la Voroneț ? Ștefan cel Mare a ctitorit mănăstirea Voroneț în 1488 și Mănăstirea Putna între 1466 și 1469. La Voroneț este înmormântat Daniil Sihastru, iar la Putna – Ștefan cel Mare. 15. Ce râu trece prin oraşul Sângeorz - Băi ? Cum se numeşte izvorul cel mai cunoscut din această staţiune ? Somesul mare, Cu izvorul hebe 16. Ce râuri confluează în zona oraşului Sighetul Marmaţiei ? Râul Tisa și Râul Iza 17. Ce reprezintă Creasta Cocoşului şi unde se află ? Creasta Cocoșului este un dyke (daic) în Munții Gutâi 18. Enumerarăți și localizați râurile care drenează Depresiunea Dornelor. Dorna – Sud-Vest, Centru

Coșna – Nord-Vest Bistrița Aurie – Nord, Est 19. Enumeraţi (precizându-le şi numele) două fabrici de lactate din Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali. In Carpaţi există numeroase fabrici de lactate şi brânzeturi: „La Dorna” (Vatra Dornei), „Rarăul” (Câmpulung Moldovenesc), etc. 20. Enumeraţi cinci roci metamorfice. Formulaţi definiţia rocilor metamorfice. Rocile metamorfice iau naștere din alte roci, prin procese de metamorfoză (transformare) produse la presiuni sau temperaturi înalte, care atrag după sine un schimb de elemente chimice. Exemple: marmură, gneiss, cuarțit, șist cristalin, micașist. 21. Enumerați depresiunile din Grupa Nordică a Carpaților Orientali. Depresiunea Oaș, Depresiunea Maramureșului, Depresiunea Dornelor 22. Enumerați masivele alcătuite predominant din roci metamorfice din Grupa Nordică a Carpaților Orientali. Munții Rodnei, Maramureşului, Suhard, versantul vestic al Obcinei Mestecănişului 23. Enumerați masivele vulcanice și pe cele sedimentaro - vulcanice din Carpații Orientali. Masivele vulcanice Oaş, Igniş, Gutâi, Lăpuş, Călimani, Gurghiu, Harghita, la care se adaugă munţii sedimentaro – vulcanici Ţibleş şi Bârgău, plus un crâmpei de bazalte în Munţii Perşani. 24. Enumeraţi oraşele din Depresiunea Maramureşului. Sighetul Marmației, Vișeu de Sus, Borșa 25. Enumeraţi râurile din Depresiunea Maramureşului. Mara, Iza, Vișeu, Tisa 26. Enumeraţi şi localizaţi 10 aşezări miniere din Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali. Herja, Nistru, Ilba, Cavnic, Săsar, Bixad, Cămârzana, Baia Sprie, Baia Borşa, Cârlibaba, Pojorâta 27. Enumeraţi şi localizaţi oraşele de pe Valea Moldovei în sectorul montan. De la Nord la Sud: Gura Humorului, Cîmpulung Moldovenesc, Piatra Neamț, Bicaz, Moinești, Comănești, Târgu Ocna, Slănic Moldova. 28. Enumeraţi şi localizaţi trei obiective turistice de prim rang din Depresiunea Maramureşului. Valea Vaserului (Mocănița cu aburi), Cimitirul Vesel Săpânța, Cascada Cailor 29. Enumerați trei masive cu relief periglaciar din Grupa Nordică a Carpaților Orientali. Enumerați trei forme de relief periglaciar întâlnite în aceste masive.

Masive cu relief periglaciar: Munții Rodnei, Munții Maramureș, Munții Suhard Forme de relief periglaciar: Văi glacire, morene, circuri glacio-nivale 30. Enumerați trei roci vulcanice. Formulați definiția rocilor vulcanice. Rocile vulcanice sunt rocile care s-au format prin solidificarea magmei sau a lavei vulcanice. Exemple: granit, bazalt, andezit 31. Enumerați trei văi glaciare din Munții Rodnei. Enumerați și trei lacuri glaciare din aceiași munți. Văi glaciare: Valea Zănoaga, Valea Putreda, Valea Bistricioara Lacuri glaciare :Lacul Lala, Lacul Buhăiescu, Iezerul Pietrosului 32. Enumerați trei vârfuri montane din Grupa Nordică, cu altitudini cuprinse între 1900 și 2000 m. Vf. Toroioaga (1930 m) - Munții Maramureșului Vf. Omu (1932 m) – Munții Suhard Vf. Farcău (1956 m) – Munții Maramureșului 33. Enumerați unitățile montane din Grupa Nordică a Carpaților Orientali alcătuite predominant din fliș. În care alte unități din aceeași grupă se mai întâlnește, în diferite proporții, flișul ? Predominant fliș: Obcina Mare, Obcina Feredeu Alte unități: Munții Țibleș, Munții Maramureșului 34. Între ce localităţi face legătura şoseaua "Trans - Rarău" ? Între Pojorâta și Chiril 35. Limitele şi unităţile vecine ale Obcinei Mari. Nord: Râul Suceava Est: Podișul Suceava Sud: Râul Moldova, Munții Stânișoarei Vest: Obcina Feredeu 36. Localizați următoarele așezări: Cămârzana, Baia Borșa, Cârlibaba, Sucevița, Pojorâta. Cămârzana- jud. Satu Mare, Transilvania Baia Borșa- jud. Maramureș Cârlibaba- jud. Suceava, Bucovina Sucevița- jud. Suceava, Bucovina Pojorâta- jud. Suceava, Bucovina 37. Potențialul turistic al Munților Rodnei. Obiective turistice: Vârful Pietrosul Rodnei, Parcul Național Munții Rodnei, Cascada Cailor, Peștera Izvorul Tăușoarelor, Pasul Șetref, Mănăstirea Moisei.

38. Precizați în ce an și prin ce construcție a ieșit din izolare Depresiunea Maramureșului. În 1915 prin construcția căii ferate militare Iacobeni-Prislop-Borșa 39. Prin ce element comun sunt renumite mânăstririle Sucevița, Moldovița, Humor, Voroneț (ultima este în Grupa Centrală) ? Sunt renumite prin picturile în frescă și culorile deosebite. Mănăstirea Voroneț este în grupa Centrală. 40. Unde se află defileul de la Prisaca Dornei ? Ce rocă este responsabilă de formarea acestuia ? Defileul Prisaca Dornei se află la Sud-Est de Obcina Feredeu și este format în roci metamorfice și roci magmatice masive. 41. Unde se află şi ce fel de lac este Lacul Firiza ? Lacul Firiza este un lac de acumulare în Munții Igniș 42. Caracterizaţi Masivul Postăvaru din punct de vedere turistic. Masivul Postăvaru este o stațiune montană importantă pentru ski pe timpul iernii, vara fiind frecventată atât de turişti ce străbat potecile montane, cât şi de biciclişti. Accesul se face pe diferite trasee montane atât din Braşov şi Poiana Braşov, cât şi din zonele adiacente: Râşnov, Predeal, Timişul de Sus. Există numeroase rezervații naturale cu plantele si animalele rare, declarate monumente ale naturii, și care sunt ocrotit. De ex: rezervația și parcul natural Tâmpa, Stejarul Mare și rezervația peisagistică Postavaru - Vf. Postăvaru -1799m De asemenea există și numeroase trasee turistice. 43. Care este al doilea vârf ca altitudine din Munţii Ciucaş ? Ce altitudine are el ? Vf. Ciucaș - 1954 m Vârful Gropșoare -1883 m 44. Care sunt cele două compartimente distincte ale Munţilor Baiului şi ce altitudini maxime au ele ? Vârfurile principale ale Masivului Siriu sunt: Vârful Mălâia – 1662 m. și Vârful Bocârnea – 1657m. 45. Care sunt cele două vârfuri principale ale Masivului Siriu şi ce altitudini au ele ? Vârful Mălâia (1662m), Vârful Bocârnea (1657) 46. Care sunt cele mai înalte două vârfuri ale Munţilor Vrancei şi ce valori de altitudine au ele ? Vârful Goru (1784,6 m), Vârful Lăcăuți (1776,7 m), Vârful Pietrosul (1676,2 m) 47. Care sunt două cele mai înalte masive din Munţii Buzăului şi ce valori de altitudine au ele ? Munții Penteleu cu vf. Pentele  (1772 m), Munții Șirului cu vf. Mălaia, (1662 m) 

48. Care sunt cele două subunități ale Munţilor Bârsei şi ce altitudini maxime au ele ? Cum se mai numesc acești munți ? Munții Bârsei (Munții Gârbova) - cele două subunități sunt: Masivul Piatra Mare (1.844 m) și Masivul Postăvarul (1799 m) Masivul Piatra Mare face parte din munții Bârsei, localizați în sudul depresiunii Brașovului, în cadrul Carpaților de Curbură. Atinge înălțimea maximă în vârful omonim, având o altitudine de 1.844 m. 49. Ce altitudini generală şi respectiv maximă au Clăbucetele Predealului ? Altitudine generală:1000-1100 m Altitudine maximă: Clăbucetul Azugii, 1586 m 50. Ce cultură agricolă este posibilă cu precădere în depresiunile Întorsura Buzăului şi Comandău ? De ce ? Cartoful 51. Ce este flişul de Bobu ? Unde se întâlneşte el şi ce vârstă are ? Flişul de Bobu reprezintă o formațiune grezoasă. Se întâlnește în Munții Grohotiși, iar vârsta este cretacicul mediu. 52. Ce este rhododendronul şi în ce masive din Grupa Sudică a C.O. poate fi întâlnit ? Cum se mai numeşte el ? Rhododendronul (Bujorul de munte )este o plantă perenă care creștecrește spontan în tufe pitice în zona alpină, numit și Smârdarul sau Bujorul de munte se găsește în Muntele Roşu din Masivul Ciucaş. 53. Care etaj de vegetaţie lipseşte din munţii Baiu - Grohotiş şi de ce ? Molid – din cauza defrișărilor pt a le înlocui cu păsuni 54. Ce masiv delimitează râurile Bâsca Mare şi Bâsca Mică ? Masivul care delimitează Bâsca Mare și Bâsca Mică este: Masivul Penteleu. 55. Ce râu drenează Depresiunea Comandău, în ce unitate montană se află această depresiune şi în cadrul cărui judeţ ? Depresiunea Comandău este drenată de râul Bâsca Mare. Este situată în partea de nord a Munților Buzăului, în localitatea Comandău, comună suburbană a oraşului Covasna, județul Covasna, Transilvania. 56. Ce specie arboricolă (denumire populară, denumire ştiinţifică) predomină în zona centrală a Munților Vrancei şi de ce ? Specia arboricolă ce predomină în zona centrală a munților Vrancei este molidulPicea abies, întrucât aceste păduri de molid formează un areal întins și compact în zona centrală a Munților Vrancei atât prin altitudinii cât și dezvoltarea mare a zonei montane.

57. Cum se numeşte suprafaţa de nivelare care "retează" Munţii Podu Calului şi la ce altitudine se află ea ? Suprafața de nivelare care retează Munții Podu Calului se numește: Podu Calului, cu dezvoltare foarte expresivă. Munţii Tătaru, Munţii Zmeuret – Muntioru sunt retezați de suprafața de nivelare Podu Calului. 58. Daţi 5 exemple de stânci celebre din Munţii Ciucaş. Stânci din Munții Ciucaș: →Babele la Sfat; → Colții Bratocei; →Turnul lui Goliat; →Colții Nitrii; →Turnul Vulturilor; → Tigăile. 59. Descrieţi limita estică a Munţilor Vrancei. Limita estică a Munților Vrancei este reprezentată de Subcarpaţii Curburii (limită de natrură tectonică – falia externă a flişului, marcată printr-un abrupt de 100 – 300 m); 60. Din ce rocă sunt formaţi predominant Munții Siriu ? Masivul Siriu este alcătuit din gresii dure („gresia de Siriu“), sisturi si marne cretacice. 61. Enumeraţi 3 mânăstiri ortodoxe din Munţii Ciucaş - Grohotiş. Mânăstirea Suzana Mânăstirea Cheia Mânăstirea = 62. Enumeraţi cel puţin patru pasuri (trecători) prin care se poate intra/ieşi în/din Depresiunea Braşovului. Pasuri/trecători din Depresiunea Brașovului: →Pasul Vlădeni, →Pasul Bratocea, →Pasul Predeal, →Pasul Oituz. 63. Enumeraţi cel puţin trei suprafeţe de nivelare şi altitudinile lor din Grupa Sudică a Carpaţilor Orientali. Suprafețe de nivelare din Grupa Sudică a Carpaților Orientali: → Făget – Mezovești (1250 – 1450 m), →Malnaș – Dosu Cheosrezului (1000 – 1200 m), cu dezvoltare mare; → Șețu, la 1400 – 1500 m și Simila (1000 – 1100 m, numai în sud și sud–est). 64. Enumeraţi toate oraşele din Depresiunea Braşovului. Orașele situate în Depresiunea Brașovului sunt următoarele : Zărnești, Râșnov, Codlea, Brașov, Săcel, Sfântul Gheorghe, Covasna, Târgul Secuiesc, Brețcu.

65. Explicaţi de ce eroziunea torenţială este deosebit de activă în Munţii Baiului. 66. Explicaţi formarea Lacului Vulturilor. Lacul Vulturilor, este un lac periglaciar, se mai numește Lacul fără Fund, căruia i se atribuie origine nivală (format în spatele unui val de morenă nivală, creată ca urmare a avalanșelor de pe versantul estic al Culmii Mălâia). 67. Importanţa turistică a oraşului Braşov. Orașul Brașov are o puternică importanță turistică, întrucât dispune de numeroase obiective turistice: → Biserica Neagră, →Cartierul Șchei, unde se află prima școală românească și biserica ortodoxă „Sf. Nicolae”, →Piața Sfatului, →Strada Sforii ,dar și prin situarea în apropierea Masivului Postăvaru cu stațiunea Poiana Brașov, a Masivului Piatra Mare, a Văii Râșnoavei și a Cheilor Grădiștei, recent amenajate pentru competiții internaționale de schi și alte sporturi de iarnă). 68. Menţionaţi două obiective turistice de pe valea râului Putna (de Vrancea). Cele două obiective turistice de pe Valea râului Putna sunt: →mănăstirea Putna → Parcul Natural Putna. Cascada Putnei - Are o lungime de 80 m, iar apa cade de la 14 m, deversand intr-un lac adanc. Anual, indiferent de sezon, sute de vizitatori ajung aici pentru a se bucura de proprietatile curative ale caderii de apa. 69. Pe ce rocă se dezvoltă Masivul Ciucaş ? Ce unitate montană din Carpaţii Orientali este constituită din aceeași rocă ? Conglomeratea, Munții Bucegi 70. Pe ce roci este modelat Masivul Postăvaru ? Dar Masivul Piatra Mare ? Masivul Postăvarul este alcătuit din calcare jurasice (Cheile Râșnovului și Muchia Cheii, culminând în partea înaltă a masivului cu Vârful Postăvarul-1799 m.) și din conglomerate și gresii atribuite erei geologice a cretacicului. Masivului Piatra Mare predomină conglomeratele şi calcarele de vârstă mezo-zoică. Se mai întălnesc gresii, marne şi argile. 71. Pe ce roci sunt modelaţi Munţii Baiului (Gârbova)? Roci dure 72. Precizaţi altitudinea maximă a Masivului Penteleu şi explicați aspectul său impozant. Vf. Penteleu -1772m

73. Precizaţi ce unităţi montane separă valea şi pasul Oituz.

74. Precizaţi cel puţin doi factori geografici favorizanţi ai apariţiei şi dezvoltării oraşului Braşov. Istoria locului Dezvoltarea industriei

75. Prezentaţi importanţa turistică a Culmii Ivăneţu. Masivul Culmea Ivanetu, situat la granița cu dealurile Subcarpaților de curbura, prezinta importanta prin cele cateva obiective turistice aflate pe cei doi versanti. Culmea Ivăneţu, se menține la circa 1000 m altitudine. Câteva vârfuri mai importante formate din gresie depășesc aceasta nivel: Ivăneţu (1191 m), Arsenie (1115 m), Vârful Oii (1038 m), Zboiu (1114 m), iar în şeile dintre ele înălţimea oscilează între 800 şi 950 m. Zona prezintă un relief deosebit de accidentat. În locurile unde văile s-au adâncit în gresii găsim cascade şi chei. La sud de vârful Ivăneţu existã un platou larg, Plaiul Nucului. Masivul adaposteste câteva microdepresiuni, reprezentativă fiind cea în care se află cantonat Lacul Mocearu. Ea a rezultat prin dizolvarea sării din adânc, urmată de procese de tasare. Un alt lac, al Talharilor, a luat nastere intre valurile de alunecare. Se afla la baza unei vechi rape de desprindere. De asemenea, masivul Culmea Ivanetu adăpostește cea mai mare parte a asezarilor rupestre  buzoiene ( săpături în blocurile masive de stâncă pentru a se construi mici biserici sau chilii care aveau să devină adevărate centre cu o intensă activitate religioasă creștină), atractia turistica numarul unu a zonei. 76. Unde se află şi ce fel de lac este Lacul Vulturilor ? Lacul Vulturilor (denumit și Lacul Fără Fund) este un lac periglaciar aflat în Munții Siriului 77. Care sunt și ce sunt cei doi "pinteni" din Grupa Sudică a Carpaților Orientali ? Din ce fel de roci (și de ce vârstă) sunt ei alcătuiți ? Pintenul Ivarutu – 1021 m Pintenul ----Acesta e constituit din roci dure, similare celor din spațiul montan, în care domină gresiile compacte în strate groase, de culoare gălbuie-albicioasă până la cenușiu deschis, de obicei silicioase, în alternanță cu roci mai moi, de obicei șisturi argiloase și marnoase de culoare cenușie închisă până la ruginie. De multe ori tectonica activă a regiunii a redresat stratele de gresii la verticală, generând pereți abrupți care se ridică deasupra regiunilor joase cu câteva zeci de metri.

Statiuni dezvoltate – Poiana Brasov, Predeal (superlativ -