Obiectivele Programelor de Profilaxie A Afecțiunilor Stomatologice Până [PDF]

Zitiervorschau

Obiectivele programelor de profilaxie a afecțiunilor stomatologice până în anul 2020 lansate de OMS Chișinău, 2015

A elaborat: Grosu Veronica Coordonator: Svetlana Plamadeală

Obiectivele Sistemului Asistenţei medicale în Republica Moldova: 1. în condiţiile economice noi, Asistența medicală Stomatologică este orientată spre asistenţa medicală primară, acordându-se prioritate ocrotirii sănătăţii mamei şi copilului, se accentuează sarcinile de prevenire a maladiilor şi propagarea unui mod sănătos de viaţă.

2)cînd principalele afecţiuni stomatologice sînt în creştere permanentă, tratarea cărora este deosebit de costisitoare, iar din buget nu sînt alocate resurse suficiente pentru acordarea asistenţei stomatologice copiilor, apare necesitatea prioritară a prevenirii acestor afecţiuni.

Prevenirea principalelor afecţiuni stomatologice asigură sănătatea orală şi respectiv sănătatea întregului organism

Obiectivele OMS pentru anul 2020 I. Copiii de 6 ani: *80% din copii să fie fără nici un fel de leziune(indemni de carie) *Indicile de intensitate al cariei (co)nu va depăși 2. Copiii de 12 ani: *co- nu va depăși 1,5, din care component c(caria și complicațiile ei)să fie mai mică de 0,5 *numărul mediu de sextanți cu paradonțiu sănătos – mai mare de 5,5

3) Adolescenții de 15 ani: -COA mediu nu va depăși 2,3, din care componenta C să fie mai mică de 0,5 -nu vor fi dinți extrași din cauza cariei; -numărul mediu de sextanți cu paradonțiu sănătos să fie mai mare de 5,0 4) tinerii de 18 ani: - nu vor fi dinți extrași din cauza cariei sau a afecțiunilor paradonțiului -numărul mediu de sextanți cu paradonțiu sănătos să fie mai mae de 4,0

copii în Republica Moldova pentru anii 2015-2020 este parte componentă a politicii social-economice a statului, direcţionată spre îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale prestate, ameliorarea stării sănătăţii cavităţii orale şi îmbunătăţirea calităţii vieţii copiilor. Prezentul Program constituie un instrument de îndeplinire a angajamentului Republicii Moldova în contextul realizării Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 288 din 15 martie 2005

IDENTIFICAREA PROBLEMEI 1.Printre problemele statale cu importanţă medicosocială se evidenţiază asistenţa stomatologică acordată copiilor. Aspectul multilateral al acestei probleme include un complex de sarcini, care determină calitatea sănătăţii generaţiei în creştere. 2. Rata înaltă a maladiilor cavităţii orale în structura morbidităţii populaţiei atribuie prevenirii şi tratamentului afecţiunilor stomatologice importante valenţe medicale şi sociale în ocrotirea sănătăţii. Conform Platformei pentru o Sănătate Orală mai Bună în Europa tratamentul afecţiunilor cavităţii orale este o adevărată povară din punct de vedere economic, astfel, aproximativ 79 de miliarde de euro au fost cheltuite în 2012 pentru tratamentul stomatologic al populaţiei în ţările membre UE.

3. Prevalenţa afecţiunilor stomatologice la copii depăşeşte 90%, iar indicele de intensitate a cariei dentare este în creştere continuă, în anul 2012 atingând valoarea medie 4,08 ±2,11 (spre deosebire de obiectivele OMS pentru anul 2010, conform cărora acest indicator trebuia să fie mai mic de 3,0). 4. Starea nefavorabilă a sănătăţii cavităţii orale la copii provoacă creşterea morbidităţii copiilor şi agravarea evoluţiei maladiilor somatice, care la rândul lor influenţează sănătatea orală. Consecinţele afecţiunilor dentare netratate sunt persistenţa focarelor cronice de infecţie odontogenă, care au rol declanşator sau favorizant în dezvoltarea maladiilor de sistem. 5. Starea sănătăţii orale afectează calitatea vieţii copiilor în principal prin efecte asupra consumului alimentelor, igienizării cavităţii orale, stabilităţii emoţionale şi a funcţiei estetice. Prevalenţa impactului afecţiunilor stomatologice asupra calităţii vieţii copiilor constitue 68,53%. Principalii factori care au impact asupra calităţii vieţii cotidiene a copiilor sînt: durerea dentară (62,19%), lipsa dinţilor permanenţi din cauza extracţiei lor precoce în urma afectării prin carie şi a complicaţiilor ei (21,83%), traumatismele dentare şi a regiunii OMF (21,83%).

OBIECTIVELE PROGRAMULUI I.Obiectivul general al Programului este ameliorarea sănătăţii orale şi îmbunătăţirea calităţii vieţii copiilor prin eficientizarea măsurilor de prevenire primară şi secundară a afecţiunilor stomatologice şi a metodelor de tratament. II. Obiectiv specific I a) Fortificarea serviciului stomatologic la nivel naţional cu implementarea noilor metode de profilaxie şi tratament a afecţiunilor cavităţii orale la copii. Acţiuni de realizare b) Regionalizarea serviciului stomatologic la nivel naţional şi implementarea noilor metode de profilaxie şi tratament a afecţiunilor cavităţii orale. c) Crearea comitetului de supraveghere a afecţiunilor stomatologice şi asigurarea funcţionării lui.

d) Reorganizarea sistemului de monitorizare a afecţiunilor stomatologice la nivel naţional. e) Eficientizarea măsurilor de profilaxie primară, secundară şi de tratament a afecţiunilor stomatologice la copii.

Obiectiv specific II Creşterea capacităţilor umane în prevenirea, diagnosticul şi tratamentul afecţiunilor stomatologice la copii (ale medicilor stomatologi şi asistentelor medicale).

Obiectiv specific III Creşterea capacităţilor instituţionale în prevenirea şi tratamentul afecţiunilor stomatologice la copii.

Obiectiv specific IV Mobilizarea comunitară şi educarea copiilor, cadrelor didactice în instituţii de educaţie şi învăţamînt şi a familiilor în profilaxia afecţiunilor stomatologice.

Programul include următoarele proiecte: educaţia sanitară; 1) igiena orală; 2) raţionalizarea alimentaţiei; 3)fluorizare (pentru copii care locuiesc în localităţile cu concentraţia scăzută a fluorului în apa potabilă); 4) sigilarea fisurilor pentru prevenirea cariei dentare; 5) optimizarea concentraţiei fluorului în apa potabilă din localităţile cu concentraţii înalte de fluor (mai mult de 1,5 mg/l).

Educaţia sanitară: Susţinerea microcursurilor de sănătate orală cu demonstrarea materialelor ilustrative în şcoli şi în instituţiile preşcolare; difuzarea emisiunilor televizate şi radiofonice şi demonstrarea filmelor de popularizare şi cu desene animate, clipurilor video cu mesaj educativ-sanitar; distribuirea îndrumarelor, planşelor şi agendelor, cărţilor cu poveşti pe teme de prevenire a afecţiunilor orale - copiilor, femeilor gravide, părinţilor, pedagogilor din şcoli şi grădiniţe de copii; realizarea concursului naţional şi a expoziţiei de desene, organizarea concursurilor, victorinelor, seratelor cu tematică preventivă; chestionarea populaţiei pentru determinarea eficienţei educaţiei sanitare a pedagogilor, părinţilor şi copiilor; distribuirea îndrumarelor şi agendelor cu mesaj educativsanitar populaţiei din localităţile cu concentraţie sporită de fluor în apa potabilă.

Igiena orală: însuşirea tehnicii corecte de periaj în colectivităţile de copii; asigurarea copiilor orfani şi din familiile socialmente vulnerabile cu remedii de igienă orală din contul resurselor extrabugetare; controlul efectuării igienei orale de către medic sau individual de către copii, cu ajutorul comprimatelor, cu substanţe relevante pentru vizualizarea plăcii bacteriene.

Raţionalizarea alimentaţiei: ameliorarea raţiei alimentare apropiate de necesităţile fiziologice ale copiilor în colectivităţile de copii (grădiniţe de copii, şcoli etc.); asigurarea reducerii consumului produselor de patiserie, glucidelor din raţia alimentară în colectivităţile de copii datorită majorării consumului de fructe, legume, sucuri, produse lactate.

în localităţile cu un conţinut sporit de fluor în apa potabilă (mai mare de 1,5 mg/l): determinarea concentraţiei fluorului în toate sursele de apă potabilă; selectarea şi folosirea apei potabile din surse cu concentraţii joase a fluorului pentru copiii pînă la vîrsta de 14 ani; amestecarea apelor cu concentraţie sporită şi joasă de fluor înainte de consumare, substituirea, după posibilităţi, a apei potabile cu conţinut sporit de fluor cu lapte, sucuri, apă minerală îmbuteliată; excluderea sau micşorarea consumului de alimente, ce conţin o cantitate mai înaltă de fluor (ceaiul concentrat, carnea grasă, peştele de mare ş.a.);

Fluorarea: administrarea endogenă a preparatelor, care conţin fluor, preşcolarilor şi femeilor gravide (în localităţile cu concentraţia fluorului în apa potabilă mai joasă de 0,5 mg/l); aplicarea preparatelor care conţin fluor pentru profilaxia cariei dentare la copii. Sigilarea fisurilor dentare cu scopul profilaxiei cariei dentare la copiii de la 6 pînă la 14 ani.

IMPACTUL SCONTAT 1. Reducerea morbidităţii copiilor prin afecţiunile stomatologice de la 90% la 80% în anul 2020. 2. Lipsa cariei dentare la 40% copii de 0-6 ani, 30% la copii de 7-12 ani şi 20% la copii de 13-18 ani în anul 2020. 3. Lipsa afecţiunilor parodonţiului la 90% copii de 0-6 ani, 80% la copii de 7-12 ani şi 70% la copii de 13-18 ani în anul 2020. 4. Reducerea indicelui de intensitate a cariei dentare cu 0,2 la copii de 0-6 ani, cu 0,3 la copii de 7-12 ani şi cu 0,4 la copii de 12-18 ani şi în anul 2020.

5. Lipsa dinţilor permanenţi extraşi din cauza complicaţiilor cariei dentare la 70% copii pînă la 18 ani în anul 2020. 6. Reducerea frecvenţei fluorozei dentare la copiii din localităţile cu concentraţia sporită a fluorului în apa potabilă de la 80% pînă la 60% în anul 2020. 7. Implementarea măsurilor de prevenire a afecţiunilor cavităţii orale cu obţinerea unei acoperiri de 97% a copiilor.

vor fi aplicaţi următorii indici: 1) incidenţa afecţiunilor stomatologice la copii în Republica Moldova în contextul indicilor internaţionali (%, în total şi după nozologie); 2) prevalenţa afecţiunilor stomatologice (%, în total şi după nozologie); 3) numărul copiilor sănătoşi 4) indicele de intensitate a cariei dentare (co, sau COA+co şi COA) (la 5% copii ) copiii de 6, 12 şi 15 ani; 5) rata intensităţii cariei dentare/an (estimată după indicii co, COA sau COA+co); 6) numărul dinţilor permanenţi extraşi din cauza complicaţiilor cariei dentare la 1000 copii; 7) relaţia carie simplă/carie complicată la 1000 copii; 8) indicele de igienă orală (OHI-S); 9) ponderea copiilor examinaţi cu scop preventiv (%); 10) cuprinderea gravidelor cu consultaţii profilactice stomatologice (%); 11) rata de acoperire a copiilor cu măsuri preventive (%); 12) ponderea copiilor ce necesită asanarea cavităţii orale din numărul examinaţilor (%); 13) ponderea copiilor asanaţi din numărul celor ce o necesită (%); 14) ponderea copiilor asanaţi anterior (%); 15) numărul complicaţiilor cauzate de: tratamentul incorect/neadecvat, adresarea tardivă a pacientului;