O Carte Cu Descoperiri Incredibile Cu Privire La Cauzele Psihice Ale Multor Afecţiuni Şi Cu o Terapie Nouă, Magnifică Şi Gratuită! [PDF]

Zitiervorschau

O carte cu descoperiri incredibile cu privire la cauzele psihice ale multor afecţiuni şi cu o terapie nouă, magnifică şi gratuită!

Gabriel Mărgărit

Terapia V.I.S.

și o imersiune în sufletul mamelor și copiilor

Ediţia a I-a

Copyright © 2020 Toate drepturile rezervate

Autor și editor: Gabriel Mărgărit Blarerstr. 2, 78462 Konstanz, Germania Email: [email protected]

ISBN 978-3-948150-01-3

Avertisment SUNTEȚI RUGAȚI SĂ CITIȚI CU ATENȚIE ACEASTĂ PAGINĂ! Atragem atenția și avertizăm cititorii acestei cărți, care este adresată în principal psihologilor, homeopaţilor, terapeuţilor şi tuturor celor care vor să devină, de următoarele lucruri: - în această carte sunt prezentate numai informații, conținutul nu are menirea sau intenția de a înlocui sfaturile unui medic, o consultație, un diagnostic sau un tratament medical. - nu există nicio garanție că informațiile sau opiniile prezentate aici sunt adevărate, mereu adevărate sau că nu există greșeli. - autorul cărții nu este medic. - autorul cărții nu poate fi tras la răspundere pentru nicio consecință ce decurge din utilizarea acestor informații. - legile biologice descoperite de dr. Ryke Geerd Hamer și conflictele care duc la manifestări psihice sau psihosomatice descriu doar o posibilă cauză, mai pot exista și alte cauze. Aceste legi nu sunt recunoscute de medicină. - metodele terapeutice sau remediile energetice descrise în această carte nu sunt cunoscute sau recunoscute de medicina sau știința clasică, nu funcționează mereu sau la oricine, au limitări și nu au fost descrise cu menirea de a substitui un tratament medical, ci doar ca informații. - cazurile și mărturiile personale din această carte reprezintă situaţii şi experienţe individuale, care nu pot fi generalizate sau luate ca exemplu. Rezultatele pozitive menționate în unele relatări pot fi doar urmarea unei întâmplări, al efectului placebo, al unui alt efect sau al unui miracol medical rar întâlnit. Vă sfătuim să consultați întotdeauna un medic autorizat ori de câte ori aveți o întrebare sau preocupare referitoare la starea sănătății dumneavoastră sau a unui copil/membru al familiei şi să evitaţi orice formă de autotratament sau autodiagonosticare.

3

Mulţumiri În primul rând, îi mulţumesc Domnului Iisus, fără ajutorul Său, nicio descoperire folositoare omenirii nu este posibilă. În al doilea rând, le mulţumesc tuturor celor care au contribuit cu cazuri şi experienţe personale. Toate aceste mărturii sunt de o valoare inestimabilă. Fără ele, cartea aceasta şi-ar pierde mult din valoare. Teoria fără exemple este greu de înţeles, iar conflictele sufletești rămân o simplă definiţie, în lipsa exemplelor. Le mulțumesc, de asemenea, atât tuturor celor care m-au ajutat, într-o formă sau alta, la apariţia acestei cărţi, cât şi familiei, care a avut multă răbdare şi înţelegere pentru munca şi timpul investit în toţi aceşti ani. Această carte reprezintă o calătorie virtuală în sufletul copiilor, în sufletul mamelor, în sufletul nostru. Un suflet foarte sensibil, care trebuie protejat, întărit, reparat, încurajat, alinat. Sper ca aceste informații să vă facă să întelegeți mai bine natura și sensibilitatea sufletului. Domnul să vă binecuvânteze şi să vă lumineze! Gabriel Mărgărit

4

Cuprins Despre legile biologice și terapia V.I.S. ................................................................13 Regulile terapiei ................................................................................................... 16 Diferenţa între terapie şi programare hipnotică ................................................... 18 Și la discuția cu sufletul putem fi înteleși greșit .................................................. 19 Tipurile de mame şi terapia V.I.S. ....................................................................... 20 Recomandări pentru a putea descoperi conflictele............................................... 21 Legăturile invizibile dintre cei care se iubesc ...................................................... 22 Despre legile biologice ........................................................................................ 24 Prima lege biologică ............................................................................................ 24 Simptomele fazei de conflict activ (CA) .............................................................. 26 Simptomele fazei de reparație (PCL) ................................................................... 27 Conflictele congelate ........................................................................................... 29 Șinele ................................................................................................................... 31 Conflictele congelate ........................................................................................... 39 Mic lexicon psihosomatic .................................................................................... 42 Amintirile copiilor din viața intrauterină și din primii ani de viață..................43 Amintiri din timpul sarcinii ................................................................................. 44 Amintiri din primii ani de viață ........................................................................... 46 Amintiri de la grădiniţă ........................................................................................ 47 Diferite modalități de a comunica cu sufletul ......................................................48 Comunicare cu ajutorul gândului ......................................................................... 48 Când rugămințile nu mai ajung ............................................................................ 49 Vorbitul în somn pentru diferite motive ..............................................................50 Vorbitul în somn pentru a afla conflictele copiilor .............................................. 50 Vorbitul în somn ca metodă de a preveni conflicte .............................................. 52 Experienţe cu terapia V.I.S. ..................................................................................53 Reuşite cu terapia V.I.S. ...................................................................................... 53 V.I.S. folosit în mod greșit sau cu efecte negative ............................................... 59 V.I.S. fără efect .................................................................................................... 64 V.I.S. la adulţi ...................................................................................................... 64 V.I.S. de la distanță .............................................................................................. 67 V.I.S. la animale .................................................................................................. 68 Somnolența mamelor când aplică terapia V.I.S ................................................... 70 Reacţii la V.I.S........................................................................................................71 Reacţii – oftat ....................................................................................................... 71 Reacţii – vorbit, ridicat, tresărit, zâmbit etc ......................................................... 72 Reacţii – trezire sau agitație ................................................................................. 75 Reacții – simptome fizice sau psihice .................................................................. 76 Reacția copiilor supărați pe mamă ....................................................................... 77 Reacții în ziua după V.I.S. ................................................................................... 79 Conflicte rezolvate în starea de veghe sau prin conștientizarea mamei ............80 Programe hipnotice, puterea fricii, dorinței și credinței ....................................83 Programe induse de șocuri vizuale în timpul sarcinii .......................................... 83 Programe care afectează dinții ............................................................................. 84 Programe care afectează comportamentul ........................................................... 85 5

Programe care afectează aspectul fizic .................................................................87 Programe care afectează creșterea ........................................................................88 Comportament copiat de la animale .....................................................................89 Programe induse de apelative, alintări sau porecle ...............................................90 Simptome copiate de alții .....................................................................................92 Diverse programe hipnotice de la cuvinte ............................................................93 Efectul placebo .....................................................................................................96 Efectul fricii și al calmului ...................................................................................97 Dispariția simptomelor de la bucurii sau schimbări .............................................98 Conflicte cauzate la naștere .................................................................................. 99 Îmbolnăvire și vindecare de la frică sau dorințe ............................................... 105 Conflicte preluate de adulți de la copii .............................................................. 105 Conflicte preluate de părinți sau bunici ............................................................ 106 Conflicte preluate de la mamă înaintea sarcinii ..................................................106 Conflicte preluate de la mamă în timpul sarcinii ................................................107 Stările mamei din timpul sarcinii copiate de copil..............................................108 Conflicte preluate de la mamă după naștere .......................................................110 Conflicte preluate de la tată ................................................................................116 Conflicte preluate de la bunici ............................................................................117 Conflicte cauzate de frica părintelui pentru copil ...............................................118 Conflicte menținute de frica mamei ...................................................................120 Conflicte induse de furia mamei .........................................................................122 Conflicte cauzate de greșelile celor care au grijă de copii ................................ 123 Conflicte induse de greșeli la îngrijirea copilului ...............................................123 Conflicte produse de cearta părinților.................................................................125 Conflicte produse de dezamăgirea pentru sexul copilului ..................................127 Conflicte induse de forțarea de a mânca sau înghiți ceva ...................................129 Conflicte produse de separarea de cei dragi ..................................................... 130 Conflicte cauzate plecarea mamei ......................................................................131 Conflicte cauzate de plecarea tatălui ..................................................................133 Conflicte cauzate de trezirea copilului fără mamă ..............................................134 Conflicte produse de interacțiunea cu alți copii ................................................ 135 Conflicte de la gelozia pe frați/surori .................................................................136 Conflicte produse de alți copii ............................................................................137 Conflicte cauzate de deochi sau mirarea cuiva ................................................. 138 Conflicte din cauza musafirilor, călătoriilor sau a locurilor noi ..................... 142 Conflicte produse la creșă, grădiniță, școală ..................................................... 144 Conflicte cauzate de începerea creșei sau a grădiniței ........................................144 Conflicte petrecute la creșă sau la grădiniță .......................................................145 Conflicte cauzate de începerea școlii ..................................................................148 Conflicte suferite la școală .................................................................................149 Conflicte cauzate de pofte și dorințe nesatisfăcute ........................................... 151 Conflicte din cauza tunsului sau pieptănatului ................................................. 152 Conflicte de devalorizare la sport sau jocuri..................................................... 153 Conflicte induse de ritualuri bisericești ............................................................. 155 Conflicte produse la botez ..................................................................................155 Conflicte produse la biserică ..............................................................................157 6

Conflicte produse de decese și înmormântări .................................................... 157 Rezultate false ale analizelor și diagnostice greșite ca surse de conflicte ........158 Sex și greutate estimate greșit la ecografie ........................................................ 159 Supoziții eronate de sindrom Down ................................................................... 160 Malformații și probleme inexistente în realitate ................................................ 161 Probleme inexistente la inimă ............................................................................ 164 Analize cu rezultate false ................................................................................... 165 Valoarea fierului din sânge ................................................................................ 166 Analize RH și TORCH cu rezultate false .......................................................... 167 Teste auditive cu rezultate false ......................................................................... 168 Teste de alergie cu rezultate false ...................................................................... 168 Conflicte cauzate de internări sau manevre medicale ......................................169 Regres în vorbire/dezvoltare .............................................................................. 169 Respingerea părintelui ....................................................................................... 170 Compulsii ........................................................................................................... 171 Fobii ................................................................................................................... 171 Simptome fizice ................................................................................................. 173 Conflicte produse sperieturi................................................................................178 Sperieturi de la accidente și traumatisme ........................................................... 178 Sperieturi de la hemoragii sau valori anormale al sângelui ............................... 179 Sperieturi de la amenințări ................................................................................. 181 Sperieturi cauzate de animale ............................................................................ 184 Sperieturi produse de lucruri banale .................................................................. 186 Sperieturi de la glume proaste............................................................................ 189 Sperieturi de la povești ...................................................................................... 190 Sperieturi de vânt, furtună, tunete ...................................................................... 192 Sperieturi de la țipat, tușit, strănut ..................................................................... 192 Sperieturi produse de persoane deghizate (clovn, Moș Crăciun) ....................... 196 Sperieturi produse de filme, emisiuni, desene animate ...................................... 197 Sperieturi produse în locuri de joacă și parcuri de distracții .............................. 200 Sperieturi produse în parcuri cu dinozauri sau muzee ....................................... 202 Sperieturi de la sunete puternice ........................................................................ 203 Sperieturi cauzate de vise urâte .......................................................................... 205 Agitație, hiperactivitate .......................................................................................206 Agresivitate, violență, autorănire .......................................................................209 Agresivitate, tendința de mușca, zgăria, lovi ..................................................... 209 Agresivitate față de copiii mici .......................................................................... 211 Agresivitate verbală ........................................................................................... 211 Violență față de alți copii ................................................................................... 212 Autorănire .......................................................................................................... 213 Mania de a distruge sau de a arunca cu lucruri .................................................. 215 Tendința de a se lovi sau de a cădea .................................................................. 216 Mania de a ciupi................................................................................................. 217 Alăptare și înțărcare ............................................................................................218 Simptome apărute după înțărcare ....................................................................... 218 Vorbitul în somn pentru o înțărcare ușoară ........................................................ 221 Refuzul sânului .................................................................................................. 226 7

Alergii și intoleranțe ............................................................................................ 228 Intoleranța la lapte/lactoză ..................................................................................229 Intoleranța la gluten sau cereale .........................................................................232 Alergie la înțepături de insecte ...........................................................................234 Diverse alergii la alimente ..................................................................................235 Alergie la praf, polen, soare................................................................................237 Apetit, alimentație ............................................................................................... 239 Lipsa apetitului de la conflicte suferite de copil .................................................240 Pierderea apetitului de la cuvinte, deochi, vomă ................................................242 Lipsa apetitului preluată de la mamă ..................................................................244 Aversiunea față de anumite alimente sau mâncăruri ..........................................246 Lipsa apetitului în anumite locuri sau din cauza unor persoane .........................252 Sațietate sau anumite stări de la anumite alimente .............................................253 Aversiunea față de linguri(țe) .............................................................................254 Tendința de a se îneca cu mâncare; simptome de la mâncare solidă ..................255 Foame exagerată .................................................................................................256 Lipsa apetitului rezolvată cu apă programată .....................................................256 Autism .................................................................................................................. 258 Aversiuni .............................................................................................................. 266 Aversiunea față de mamă sau tată ......................................................................266 Aversiunea faţă de schimbarea scutecelor sau punerea pe spate ........................269 Aversiuni față de anumite persoane ....................................................................270 Aversiunea față de îmbrătișări, ținut de mână, luat în brațe ...............................272 Aversiunea față de haine, scutece, pantofi ..........................................................273 Aversiunea față de mersul cu mașina, rău de mașină .........................................277 Aversiunea faţă de culori sau lumină..................................................................279 Aversiunea față de atingeri .................................................................................279 Aversiunea față de pieptănat...............................................................................280 Aversiunea faţă de apă sau spălat .......................................................................280 Aversiune față de a face ceva singur ..................................................................282 Aversiunea faţă de statul pe oliță sau wc ............................................................282 Aversiunea față de pat sau anumite locuri ..........................................................283 Aversiunea față de anumite mișcări și poziții .....................................................285 Aversiunea față de desenat, numărat, învățat .....................................................286 Aversiunea faţă de grădiniță ...............................................................................287 Compulsii, ticuri, obsesii ..................................................................................... 288 Tic - clipitul și strângerea ochilor .......................................................................290 Tic - sugerea degetelor sau a mâinii ...................................................................291 Tic - roaderea unghiilor și ruperea pielițelor ......................................................293 Tic - zgârierea și ciugulirea lucrurilor ................................................................294 Tic - scoaterea limbii, mușcarea, sugerea sau lingerea buzelor ..........................295 Tic - dat din cap, umeri sau sprâncene ...............................................................295 Tic - legănarea corpului ......................................................................................296 Tic - diverse alte ticuri ........................................................................................296 Obsesia pentru anumite jocuri sau jucării ...........................................................297 Obsesii pentru cifre și matematică ......................................................................297 Obsesia pentru anumite culori ............................................................................298 8

Obsesii legate de căutat, ținut și ascuns lucruri .................................................. 298 Obsesia pentru anumite lucruri .......................................................................... 300 Obsesia pentru anumite persoane....................................................................... 300 Compulsie - mâncatul de nisip, pământ și alte lucruri indigerabile ................... 300 Compulsii legate de păr ..................................................................................... 303 Compulsii legate de haine .................................................................................. 305 Cleptomania ....................................................................................................... 305 Mania de a țipa................................................................................................... 306 Tendința de a se murdări la masă ....................................................................... 306 Manii legate de mers sau sărit ............................................................................ 307 Manii legate de numărat, aliniat ......................................................................... 307 Obsesia pentru mamă ......................................................................................... 308 Diverse compulsii și obsesii............................................................................... 308 Masturbare infantilă și obsesii legate de lucruri sexuale .................................... 309 Compulsia de a încorda anumiți mușchi sau de a se apăsa sau freca undeva..... 315 Dezvoltarea fizică - stagnare ...............................................................................317 Stagnare la luarea în greutate ............................................................................. 317 Întârzierea creșterii în înălțime .......................................................................... 320 Stagnarea dezvoltării penisului .......................................................................... 321 Fobii legate de acțiuni ..........................................................................................322 Frica de apă, spălat sau înot ............................................................................... 322 Frica de a vărsa .................................................................................................. 328 Frica de a se dezbrăca ........................................................................................ 329 Frica de tăiatul unghiilor .................................................................................... 330 Frica de a sta singur ........................................................................................... 332 Frica de a fi furat ................................................................................................ 333 Frica de întuneric și de a dormi singur ............................................................... 333 Fobii legate de animale și insecte ........................................................................337 Frica de câini, pisici și alte animale cu blană ..................................................... 337 Frica de insecte .................................................................................................. 338 Fobii legate de boală, moarte sau fantome ........................................................340 Frica de fantome, monștrii sau umbre ................................................................ 340 Frica de moarte .................................................................................................. 341 Fobii legate de elementele naturii .......................................................................342 Frica de foc ........................................................................................................ 342 Frica de furtună, vânt, ploaie, tunete .................................................................. 342 Fobii legate de locuri............................................................................................343 Frica de locurile de joacă sau de locuri noi ........................................................ 343 Frica de grădiniță ............................................................................................... 344 Fobii de locuri aglomerate sau de pădure .......................................................... 345 Fobii de locuri strâmte (claustrofobie) ............................................................... 345 Frica de lift ......................................................................................................... 346 Frica de coborâri și miscări descendente ........................................................... 346 Frica de înălțime ................................................................................................ 347 Frica de locuri cu iarbă sau nisip ....................................................................... 348 Frică în mașină ................................................................................................... 348 9

Fobii legate de obiecte ......................................................................................... 349 Frica de veceu sau oliță ......................................................................................349 Frica de a anumite obiecte ..................................................................................349 Frica de ace .........................................................................................................350 Frica de motoare și mașini ..................................................................................351 Fobii legate de persoane ...................................................................................... 354 Frica de a pierde mama, anxietate de separare ...................................................354 Anxietate de separare rezolvată cu remedii ........................................................356 Frica de copii ......................................................................................................358 Frica de medic ....................................................................................................359 Frica sau rușinea de oamenii străini....................................................................360 Frica de preoți și bărbați cu barbă sau mustață ...................................................362 Frica de a oameni deghizați ................................................................................362 Furie - Tantrum ................................................................................................... 363 Crize de furie ......................................................................................................363 Dorința copilului de a mușca mama sau obiecte .................................................367 Gelozie .................................................................................................................. 368 Setea ...................................................................................................................... 369 Lipsa setei sau aversiune față de băut apă ..........................................................369 Sete exagerată .....................................................................................................371 Ticuri la băut apa ................................................................................................371 Simptome fizice – malformații și semne congenitale ........................................ 372 Simptome fizice – febra ....................................................................................... 377 Simptome fizice – transpirația............................................................................ 383 Transpirație în timpul alăptării ...........................................................................384 Transpirație la cap ..............................................................................................385 Transpirație la gât ...............................................................................................387 Transpirație la palme ..........................................................................................387 Transpirație la picioare tălpi ...............................................................................388 Transpirație la trunchi sau în alte zone ...............................................................388 Simptome fizice – epiderma ................................................................................ 389 Cazuri epidermă – cap, față, urechi ....................................................................390 Cazuri epidermă – trunchi sau zone multiple .....................................................392 Cazuri epidermă – mâini, brațe și picioare .........................................................396 Cazuri rezolvate cu apă programată ...................................................................398 Simptome fizice – derma ..................................................................................... 400 Simptome fizice – părul....................................................................................... 403 Stagnarea sau încetinirea creșterii părului ..........................................................403 Simptome fizice – apnee, spasmul hohotului de plâns ...................................... 405 Simptome fizice – căile urinare .......................................................................... 410 Retenția urinară ..................................................................................................411 Incontinență - enurezis .......................................................................................412 Urinare frecventă sau usturimi - cistită /„infecție urinară” .................................414 Simptome fizice – dantura și gura...................................................................... 419 Întârzierea ieșiri dinților sau erupție dureroasă...................................................419 Scrâșnitul dinților (bruxism) ...............................................................................421 Carii, abcese, durere de dinți și măsele...............................................................422 10

Demineralizarea dinților și pete pe dinți ............................................................ 423 Dinți în plus sau mult mai mari.......................................................................... 425 Dinți strâmbi ...................................................................................................... 425 Ieșirea precoce a dinților .................................................................................... 426 Salivație excesivă ............................................................................................... 426 Tendința de a se îneca cu apă sau mâncare ........................................................ 426 Tendința de a-și mușca limba ............................................................................ 427 Fren lingual îngroșat/scurt sau palatul gurii prea înalt ....................................... 427 Simptome fizice – sistemul digestiv ....................................................................429 Reflux, regurgitare ............................................................................................. 430 Colici abdominale, dureri de burtă ..................................................................... 431 Diaree, vomă, greață, balonare, eructații, indigestie .......................................... 432 Răul de mașină ................................................................................................... 436 Constipație ......................................................................................................... 436 Simptome fizice – testicule și ovare, penis, vulvă ..............................................441 Testicule și ovare ............................................................................................... 441 Prepuț inflamat, fimoză, labii lipite ................................................................... 443 Simptome fizice – sistemul locomotor (oase, mușchi, tendoane, articulații) ...445 Probleme cu închiderea fontanelei ..................................................................... 446 Platfus, picioare curbate, deformate ................................................................... 447 Picioare inegale .................................................................................................. 452 Mersul pe vârfuri ............................................................................................... 452 Întârzierea mersului sau a ridicatului ................................................................. 454 Mers strâmb ....................................................................................................... 455 Somnul ..................................................................................................................456 Dificultatea de a adormi ..................................................................................... 456 Treziri frecvente ................................................................................................. 460 Agitație în timpul somnului ............................................................................... 462 Trezire la o anumită oră ..................................................................................... 465 Poziții nefirești în timpul somnului .................................................................... 467 Comportament neobișnuit la adormire ............................................................... 469 Comportament neobișnuit în timpul somnului ................................................... 469 Somn posibil numai în anumite locuri sau circumstanțe .................................... 471 Aversiunea față de învelire ................................................................................ 472 Aversiune față de anumite poziții în somn sau în pat ........................................ 474 Trezirea la cel mai mic zgomot .......................................................................... 477 Ochi întredeschiși în timpul somnului ............................................................... 477 Vise recurente sau coșmaruri ............................................................................. 478 Pavor nocturn (trezire din cauza unui coșmar) .................................................. 481 Pavor nocturn și insomnie rezolvate cu remedii ................................................ 489 Tristețe, depresie ..................................................................................................491 Copii plângăcioși sau triști ................................................................................. 491 Vorbirea ................................................................................................................492 Bâlbâiala ............................................................................................................ 492 Întârzierea sau dispariția vorbirii (mutism) ........................................................ 497 Blocajul vorbirii eliminat cu apă programată..................................................... 502 Tulburări de pronunție ....................................................................................... 503 11

Vorbire neinteligibilă..........................................................................................508 Copilul nu spune „mama” sau „tata” ..................................................................510 Inversarea ordinii cuvintelor în propoziție..........................................................511 Dificultăți legate de cifre ....................................................................................512 Metode care pot ajuta la depistarea sau rezolvarea conflictelor ..................... 516 Cererea unui vis sau idei pentru a afla conflictul ................................................516 Trucuri și ritualuri folosite de mame și bunici....................................................519 Experimente cu apă programată .........................................................................521

12

_i

Febr , grea _i dureri de cap dup o întâmplare de la _coal : ieri _i a acuzat grea _i dureri de cap, din ce in ce mai grave. L-am întrebat

dac

s-a

in

_i

frisoar

incredibi

coleg. spus: 'M-am sup rat pe speriat când am trecut strada spre sala A

vreun

f cut febr

când s-a sim it autobu _i nutatpe de m obosit. Ám a adormit _i i-am cu e trotu Când s-a trezit, febravorbit vorbi _i n a a mai fãcut! Mi se somn.c pare trecutt_i nici

Baiatul (nouã ani) a venit de la _coala

ce s-a intâmplat la _coal ,

a

vrut så fie

a

Traumne din cauza invä dibil!" to arei: Am avut o dement de Ne b tea cu ar t tor pentru orice, de aveam vân täi tot peste corpul. Pe bbieieti ni i îi punea la Troian, cum spunea ea, caly adicã cd pe catedr _i cu un picior

de sport. Venea o ma_in _i m-am gandit cå s-ar putea s nu opreasc _i s m calce'. A adormit pe la ora 17, dup ce a inceput s fac _i febr . I-am vorbit in somn despre faptul c s-a de ma_in . Eram tare speriat bucuroas c am rezolvat, dar când s-a

înv totätoare. -

de-al ei dupfata gât. Purta ni_te blugi trezit, grea _i mai mare, febr _i mai cui. Cuo mân stram i _i tocun le inea mare. L-am luat iar la 'anchet mâinile la spate shat _i cu 1ar cu cealalt le dãdea lla fund d dea amintit c doamna ar t torul greu _i-a cu pana aproape 1-a obligat s î_i fac tema durere. Eram înv toare le_inau la matenmatic în ora de desen, în timp nu suflam o _Oca i, traumatiza i, dar acas , de fric . A ce ceilal i copii desenau. Pentru c el a spart tabla cu vorb unei capul inteles c are alt tem _i a f cut alte c nu _tia adunârile. Eu colege pent exerci ii,

ceasul _i

r mas nerezolvat . A început s pläng _i se vedea c a fost foarte afectat. O situa ie greu de înghi it. De_i am vorbit cu el

b gându-mi

treaz, febra a continuat, la fel _i grea a.

descoperit

cea

curent

a

e

Mult

când a adormit, i-am vorbit din nou în doamna Somn _i 1-am spus c

nu a fost r u inten ionat ,

vrut doar ca el s î_i fac tema, dar a trecut acum _i voi vorbi _i eu cu ea, s fie mai pa_nic . In maximum dou

mai deloc _i a dorn it lini_tit. Am

el într-o

plimbare _i,

la

tâierea porcului.

eram

Mama

a

schimbat, cine _tie." de

înv toarea

merci din cantat. Recunosc c am fost a

avut un moment în care voia nu mai voia acolo. Vineri am

cu

c

de

colega mea. Mi-a zis întâi c muzca nu-i de mine, c n-am voce. Dar, de_ sunt contabil de meserie, tr iesc bme

a

moment

pomet,

rea _i invidioas : Eram tare creativ _i istea , dar înv toarea nu suporta faptul c eram peste fiica e

episod de febr când a venit de la _coal . Am stat de vorb cu el _i am

acas ,

in

vreme am avut semn.

Copil intimidat

nu a

Febr la copil de la dorin a de scápa de la _coal (rezolvat ):a ,Unul dintre copii (_apte ani) a avut un

fost

fi

o

am nimerit conflictul. Diminea a era foarte bine _i a mâncat."

aflat c

la

_tiut cât palmå peste fat .

inspectorat, dar i-a fost mil c -_i va pierde serviciul _i a iertat-o. E înc in înv mânt, dat drept model. Poate s-

a

avut febr _tiut c

ca

nu am

b tute când ne-a f cut baie. Eram negre de la atâtea echimoze. A vrut s -i fac plângere la

Nu putea bea nici m car un ceai, deci a nemâncat o zi întreag . Seara,

minute de când i-am vorbit

gheara

tâ_nea sângele

stat

înv toare

mi-a tras o

un

dat, obosise, spunea c îl dor picioarele _i voia så lu m autobuzul. Se

vedea pe jos. casa Ajun_i _i am în cas continuat , s-a b gat înc în pu pat in

_i la psihologi, s scap de temeri cana gre_i. Nu reu_eam s simt ritmul ei. M-d imi treceau prin cap cuvintele "Maca ZIS apoi s m las de picturIi. f cusem Domnului e ntâi ita cu ruj?' luat locul am cu dar ro_u, buzele pe judet. Mi-a: la pictura pe sticl , s m las de dans,

dar

în

facultate

instruiam din a_a ceva. alteInsfeteam _i suferit m-ar tare între int da

m u l t :

150

Mereu 1 1

lovea cu cuvinte! Am fost dar a trebuit s da a_a, _i

clhiar

Cmant

cu

t a încrederea. Am

I u c r e z

n

u

l

t

ceca

de

n1ità

lectie,

n n - ad i a t o .

cduce

n

t

a

c

h

o

aceca

copilI

iertat-o! Sunt sunt s u

m

e

s

c

l

acum

nimeni

ci

mai

motive,

nu

avut

nici

Când

febr ,

s-a

nici

Amigdalite frecvente

de des

am

ooling cu b ie ii

h

vrea ca.

postul trezit, nu a nu

o

înghetat :

amigdalit ,

voie s

m nânc

de la

,In copil rie

fiindc

nu

înghetat .

Amigdalit

de

noate dori nu

i

o

se

nesatisf

nu

Jucarie

d.

cute

o

pe dreapta de la pofta

mele de trei ani sa mai m nânce

sau un

Astfel

duc

cel

obiect

de mai

a

î_i

umflat ."

care

dorintee

des

R gu_eal

de la pofta de biscui i cu ciocolat : ,,Asear le-am dus pe la eua mea (patru ani) _i prietena ei un baby parking. Dup vreo or , prietena ei a scos din gentu ni_te biscui i cu ciocolat . M-am uitat la copilul meu cum savureaz din priviri _i am întrebat-o dac vrea _i ea. Mi-a

la

(am

pe partea dreapt Dac copilul se noftit o îmbuc tur ). cauz c nu sup r /infurie din

amigdalit

prime_te

colici

ceea

face ce i_i dore_te, poate

intestinale

(lucrurile

nu

merg

(sup rare cum vreau eu) indigerabil ) sau icter/colici biliare în (furie). Iar dac a dorit s r mân acolo de l-au luat acel loc, dar p rin ii sau

diaree

zis c

s

acolo _i am mers

pape _i m-a întrebat dac

r mâne,

eventual febr . Mai pot exista _i altfel de reactii, dar ele sunt ceva mai

mai poate

deoarece se distra mult _i

lane_i o lucrare. Perfect, am l sat-o f ceau _i m - a m dus s fac cump r turi la u n magazin din apropiere. Când m - a m Cu cât întors, feti a mea era r gu_it ! vorbea, cu atât î_i pierdea vocea mai

individual.

_i amigdalit

da. Am l sat-o

s îi cump r, îns eu i-am luat biscuite fr ciocolat . M-am întors, i-am dat

cu for a sau a vrut s scape din bra ele cuiva, f r s poat face asta, va face

Febr

un

gândeam s nu i se toat noaptea nasul

aplece. Iar asear , fost înfundat _i are amigdala dreapt

mâncare sau

le prime_te, s a u

ce

tot a_a.

pe_te: ,Asear , i-am interzis feti ei

mic din pe_te. M poft

pofta

fáceam

Dup

Cerc vicios." de pofte _i cauzate Conflicte dorinte nesatisfäcutee

mai

îmi d deau

mäncam, ap rea inflama ia. ^i

poate Un copil dulciuri pe care

a

durut-o gâtul _i nimic altceva!"

_i

mai bine decât

Dir Din aceste

riii e såpàrin i. s

ce

oricând

a-mi

pentru

1nine

poft de crenvur_ti, ci poate mánca dac i_i dore_te _i c poate relua

de la pofta de

Crenvur_ti: ,Weekendul trecut, feti a

mult. Am r mas uimit ! în ma_in _i am început s aflat ca _i-ar fi dorit mult biscuite cu ciocolat de la

mea (opt ani) a fácut febr _i s-a sim it rau. Rám sese peste noapte la bunica e, 1ar a doua , zi, când a venit acas acasa, avea febr _i dureri de cap _i de gat.

în

detalii

Ne-am urcat vorbim. Am s guste acel

prietena ei _i tot

ce

s-a

intrebat-o ce a f cut la bunica, mi-a povestit ce am plecat, de cånd a dup a ie_it, chiar _i întâmpetrecutpân aca S-a întâmplat ceva deosebit. Nuntrat, an aflat mare lucru. Între timp, am Am mea, DIt azut

Cu

bunica si mi-a

spus c pe mas

fata

a

ni_te crenvur_ti i-a Spus c îiie poft , dar s-a abtinut _i_i nu a ei).gustat, pentru c nea post (alegerea cum am an aflat asta, i-am vorbitImediat în som nn. I-am spus c

totul. din prezen a în parte. Intre fiecare lucru l murit mai trecuse, timp, a m ajuns acas , îi întrebat-o Am e r a r gu_it . dar pl rile

dac

totu_i îi

ciocolat .

i-a fost 151

era

poft

A zis c

de

biscuite

cu

da. I-am dat unul,

câteva secunde i-a pofta sau revenit vocea! Nu _tiu dac tost a cauza, faptul cà nu a zis imiC

Conflicte din cauza tunsului sau u piept natului

Pe drunn, mi-a spus singur

O

1-a mâncat _i dup

c ci ea este toarte potticioas _i nu nimeni. altor copii, dar nici nu ia de la

cere

c

i_i

tunsoare problematic poate provoca diverse conflicte, iar în functio de tipul de conflict suferit, pot ap rea m treat sau coji albe (conflict da separare), coji grase (contlict de atac) durere la scalp (dureri), febr (vreau sä scap de aici), schimbarea structurii sau a culorii p rului, incetinirea vitezei de

dorea mult un biscuite ca al prietenei

ei. dar eu nu ann dat importan

mare

acestui lucru."

de ureche cauzat tat lui: Al meu s-a interdic ia plâns de durere de ureche dup ce tat l Durere

de

cre_tere a p rului. Piept natul copilor

lui i-a interzis seara s

dup

ce

s-a

foarte mult

mai bea ap , în pat. El bea ap pus dar

_i ziua,

_i

deseori dureros, lucru

este

care

poate

duce la dureri de scalp, chisturi la scalp sau m trea .

seara, la

somn.

Afte de la interzicerea pr jiturii

Febr

inainte de mas :

copilul: ,Prima oar -am tuns noi pe bäiat, dar, nefiind profesioni_ti, l-am

avut

afte

fiindc

,B ietelul i-am

m nânce pr jitura pän

meu a

interzis

s

Faringit de la pofte: B iatul meu (_apte ani) s-a trezit _i mi-a spus c il ustur gâtul foarte tare. Dup vreo or ,

timp in care m-am gândit de la ce ar putea fi usturimea, 1-am întrebat cum

1i mai este

tatáluí

sáu acum

cátva timp,

cänd

spunea cá íl cam doare capul: "P i gande_te-te de ce te doare _i îti trece!" Asta s-a intámplat dup ce i-au trecut de cáteva ori durerile de cap, de

burticá, durerile de picior _i altele,

doar prin con_tientizare! Ador NMG!"

Faringit cu

o

mare

puteam s

de la poftá: ,M-am trezit usturime în gât, nici

înghit. Asear pentru familie, îns mancat. Asta este! Am trecut pe loc usturimea!"

cl tite

nu

am f cut

t ierea dup mo ului: ,Dup mot, hop _i primul 1-au tuns, apoi al doilea _i iat a_a stat, Am apårut copilului cojile pe cap.

Cojite

m-am

pe

cap

gândit _i i-am vorbit despre

i-au taiat faptul c în ziua în care na_ii mo ul, el a plans _i s-a tras. Apoi, la La al tuns, a avut o o a r e c a r e reticen .

dar doilea tuns a fost _i mai reticent, cu cântecele. A fost ultima -am p c lit s când i-a b gat un str in man 0ar

foarfeca

în

pår.

Au

urmat

patru

tentative de tuns e_uate. Azi, dupa

ce

i-am vorbit în somn, a acceptat så fara sa mergem la tuns, a stat lini_tit, scape încerce s sau s Se sträng

Vedem _i de cojite când scap . Din c

Vad,

s-au

Singure."

eu nu am

poftit!

de a tunde

dus la frizerie s repare ce am f cut noi. L-am pus în scaunul special pentru copii, dar a început s plâng _i s ipe c nu vTea, c vTea la tati. L-am uat _i îi pun am plecat. Nici nu a apucat s fäcut A ceva. pelerina. Avea doi ani _i febr la somnul de prânz. -am vorbit în somn _i i-a trecut foarte repede."

dupå masa.

gâtul. R spuns: 'P i nu m mai doare! 'Cum a_a?' întreb eu. P i m-am gändit _i mi-am amintit c am vrut ieri s m nánc la film _i tu nu mai lásat. i imediat mi-a trecut! M-am vindecat singur!' Am r mas uluit . I-am explicat mai demult cum st treaba cu durerile în gât _i cu bubi ele in gur _i a re inut conflictul de îmbucáturá! ^i nu numai! I-a spus

de la inten ia

Mi-a 152

diminuat

_i încep

s

cau

sului saau

_i coji pe scalp: de f cut s t a t la tuns _i a ric m:ai n-a 1 tunsul c o j i d u p à t ä i er re ea motului _i bit în somn, au vorb it -am

Conflicte de devalorizare

tuns

sport saujocuri

.Copilul

icar în functie

de

poate pot ap rea contlict de ct de atac),

Pàrul

_i

a

la tuns."

_i

stat

drept

devenit

devenit

a

Conflictele de devalorizare afecteazá oasele, articula iile, mu_chii sau

dup

p rul tendoanele, care se sub iaz în faza de Parre:Baiatul de mic, pån la vârsta de cinci ani, conflict activ _i se repar cu inflamatie dere:

..Bäiatul

avut

meu a

tune

candtat l

ructurii sau a vitezei de

foarte

1-am

atul copiilor care poate chisturi la

e a tunde tuns noi pe

oni_ti, 1-am

am f cut noi.

cial pentru s

cojile

dispårut

r (vreau s

g _i

d

la

tipe

L-am luat _i

t s îi pun eva. A fäcut I-am vorbit

repede." t ierea

p _i primul at a_a i-au ap. Am stat,

orbit despre

scurt.

våzut

reactie

_i

frizer lui 1-a.dus la

Când fr

a

ajuns

zulufi,

acas

_i dureri în faza PCL, dup ce s-a încheiat conflictul. Orice febr muscular sau dureri de oase

tuns

el _i avut o cu

am

articula ii, indiferent de numele dat de_i

a avut-o

Aceea_i reac ie

urat

-a

111mai c ea s-a exprimat a_a: p rul mai încre easc se

medicina, este un astfel de proces.

s ib u n i c a , n u m a i

N-o

så

mai

c

tunde i,

nu

i

Reparat ia poate dura uneori mai mult timp sau poate fi întrerupt de

se

de-acum! Nu-l chiar a_a a fost. mai încrete_te parul. i M gândesc c a Acum are pårul drept. cå o s -i fac o programare, a_a fost

ritualul

cu

recidive, astfel încât procesul se lunge_te. La analiza sângelui, num rul de leucocite poate fi schimbat, dac sunt afectate oasele, _i trebuie s fie

hârtia ars ."

Dureri la

scalp

la

schimbat, c ci e necesar la repara ia osului. La copii, de la conflicte de devalorizare, cel mai des sunt afectate tibia, genunchii _i labele picioarelor.

desfacerea piept n rii

p rului, din c a u z a dureroase: ,,Când eram mai tân r ,

pân

în 18 ani, mai mereu m

durea

Ele

nu aveam räbdare s -mi fac nu _tiu ce impletitur . Mereu se l sa cu tras de p r, lovituri _i plâns. Acum, de când Sunt m mic , încerc s o fac pe fiica se simt

mângâiat

_i s

la

fotbal,

copilul joac

alergat.

tenis

sau

Genunchi umflat de la interdic ia de a juca fotbal: Un b iat s-a întors

stea de

drag

s îi prind p rul. pe care încerc s i-o

folosite

Dac

devalorizarea e legat de aruncatul a ceva, va fi afectat mai degrab bra ul. Un e_ec sportiv, la jocuri sau interdic ia de a mai juca ceva, poate duce la un astfel de conflict.

Ea mereu m piept na _i îmi aranja p rul, fiind cu 11 ani mai mare, _i eu

mea s

sunt

urcat.

scalpul dup ce îmi desf ceam p rul. Acum mi-e clar conflictul: sora mea!

de la fotbal cu genunchiul umflat. La medic i se face o punc ie în genunchi

ras. Apoi, la

Toat educa ia ofer îmi dau Seama acum - se rezum la încercarea

reticent, dar

lásat multe conflicte!"

g se_tepuroi

A fost ultima

Párul copilului n u cre_te de la conflictul mamei: ,^tiuu o mama carela nu i-a pl cut p rul ei deloc in

femurul". Mama nu crede ce spun medicii _i merge la dr. Hamer. Acesta

_ii i-au t iat

icen .

r in

La al

mâna i

patru

irmat A z i , dup

ce

acceptat så

i_tit, f rá sa ce s

scape.

ap .

Din câte

cep

s

cada

-

cu un ac uria_. F r

de a nu proceda ca sora mea, care mi-a

mpul sarcinii. Nu

ra

tare

se

la genunchi _i

i se ambelor amputarea picioare, pentru ca ,puroiul s nu în m duvà _i sa m nânce ajung recomand

putea vopsi _i

anestezie. I se

nemultumit de el. Mereu o UZcam plángându-se de asta. Feti a ei re doi ani acum _i arat ca un baiat, cre_te p rul tot deloc. Au tuns-0 de pe la un an, crezând c a_a îi va creste mai se tot reped dar degeaba. streseaz fiindc fata nu areMama Duii creste." p r,

afl imediat conflictul: bäiatul era dedicat total fotbalului _i, din cauz c i se nu avea note bune la _coal , interzisese s

mai mearg la fotbal. a intrat în fotbalul reînceput Dup faza de repara ie. Dr. Hamer a convins mama s -l lase la fotbal chiar dac are note proaste. Vindecarea a durat mai multe luni _i în epicriz b iatul a

153

ce a

(absen ).

le_inat b iatul

câ_tigat

a

Volei. Dac

mama

copilul

Hamer,

Trei ani mai târziu de un campionat nu a r ar

fi dat de dr.

acum

fi

fr

picioare.

din

umflat

Genunchi

cauza

de 14 la fotbal: Unui b iat drept. i S-a umflat genunchiul unchiul lui, înainte fotbal cu

umilirii ani

Jucase

dup

fost mai bun, tr gând gol b iatului creându-i astfel

care a

gol _i

un

sunt deloc

conflict de devalorizare,,nu dat bun la fotbal". Unchiul _i-a

c el îi cump rat

cauzasee

conflictul

seama

_i

i-a

nou de echipament l-a luat in echipa fotbal, 1-a antrenat _i rezolvând un

jucat foarte bine, durerile _i i-a conflictul. Au început n a s (sângele s e sub iaz c u r s sânge din s - a folosit la repara ia oaselor). Copilul de cârje _i de u n s c a u n cu rotile, luni pân sdou genunchiere timp de

lui,

unde

a

Când a încheiat vindecarea.

a

_coala

început sport.

de fost scutit de orele

a

avut

cuno_tea NMG, a avut majoritatea repara iei noroc c var _i n u în timpul loc în vacan a de

Familia,

care

a

Scolii.

în spatele genunchiului ,Al pierdut la jocuri: ce a dup e ambi ios, foarte doilea copil al m e u e Vara asta Durere

_i mai sup

introvertit.

r cios,

unde e r a u zilnic în parcare, ori aa De v r e o dou v r e o z e c e cop11. în spatele genunchiului acuzat dureri ar tat s mearg . I-am am

ie_it

stâng, în

nu

putea

carte conflictul

(e_ec la sport)

_i

a

la diverse S-a nec jit c recunoscut în fa a altor când 'a pierdut' jocuri, orice tentativ Eu le tai din fa_

copii.

c

de câ_tig, pentru îns în competi ie,

o r i c u m sunt

cu

al i

mereu

copii

nu

e

posibil."

154

diagnosticul. L-a g sit dimineata mort leag n. Avea dou luni."

în Conflicte

induse

de ritualuri

Botez

biserice_ti

am

traumatizant: ,Pe feti a mnea botezat-o la trei luni. Dac a_ mai

copil, a_ c uta un preot care så respecte cerin ele. Atunci a b gat-o cu totul în ap , de trei ori, _i s-a speriat. Imi venea s o iau _i s plec. A plâns

avea un

imi

Conflicte produse la botez

traumatizant:

Botez

copilului

a

fost

cu

anuntat preotul considerat c

Botezul

scufundare, de_i

cå

fata

pån am ie_it din biseric . Nu a avut imediat dup nici un simptom de la

botez, dar v d c nu îi place s intre cu capul în ap ."

am

dorim asta. El a e ok _i o poate

nu

Febr , muci, tuse _i aversiuni de u n botez traumatizant: ,Noi am

scufunda. M-am f cut albastr la fat si am înlemnit cänd am v zut c a b gat-o cu totul în ap . Fata a urlat mai apoi o or , f r oprire, nimic nu a

botezat primul copil la 7,5 luni. A fost scufundat _i s-a l sat cu muci, tuse _i

consolat-o. A adormit de la atâta plâns

_i urlat.

dup ,

P rerea

de r u

a

enperatura. Mucii _i tusea au tinut

Vreo dou

preotului, de

timp în care a

refuzat s mai m nânce altceva în afar de sân. Odat ce s-a f cut bine, a

fost zero. I-am spus: V-am anuntat c nu doresc scufundarea ei _i totu_i ati f cut-o f r consim mântul a

meu. S v fie

s pt mâni,

trebuit s o lu m de la cap t cu diversificarea, pentru c tot ce mânca

ru_ine!"

pân atunci p rea c nu-i mai place. Pana la 3.5 ani a mâncat doar anumite lucruri. La fel _i cu sp latul pe cap;

Copil scufundat la botez, în ciuda promisiunii f cute mamei:,0 traum am avut la ultimul botez, când,

abia acum, la patru ani, accept

fr

de_i vorbisem _i insistasem s nu o bage cu capul în apå _i preotul

urlete s -l sp l m pe cap. La al doilea copil, clar altul va fi ritualul de botez.

durere pentru toat familia. Eu am inceput s tip: Preot mincinos'. Cu câteva secunde înainte, am simtit c

Frica de ap _i sp lat de la botez: Nu tin minte s fi avut simptome fizice, dar de atunci a început s -i fie o fric teribil de ap . Ii pl cea s se joace cu

acceptase, tot a b gat-o.

A fost _oc _i

asta se va întâmpla _i am apucat s

zic

ea, dar s

doar în gând: 'Doamne, fii Tu cel care o Scufunzi prin acel preot. Vorbisem în Somn cu ea _i înainte, _i dup ;

înc

mai

Vorbesc. Nu

a suferit un conflict cu apa. Preotul a tinut apoi _i predica, motivand c era de datoria lui stråmo_easc _i el _tia mai bine. A fost O lec ie dureroas pentru noi to i. Nu _tiu cum se face, c ci _i la na_tere m asigurasem s fie totul în regul , dar nu a ie_it chiar bine. E bun _i zicala:

De

ce

ti-e fric , de

aia

nu

nu se scufunde. Pe cap a

început s se spele f r urlete doar pe la _ase ani. Acum, la 10 ani, ar vrea mult s mearg la înot, dar îi este fric .

Botezul a fost traumatizant _i pentru noi, cu trei scufund ri atât de bru_te,

încât ne-a stat inima în loc, iar apa a s rit trei metri în jurul cristelni tei."

Febr ,

muci,

tuse

_i aversiuni de

la botez: ,La botez, copilul a fost scufundat de trei ori. A pläns foarte

scapi.

Moarte dup botez: ,Eu am avut un a murit dup botez. Mi-a z1s mama c , dup ce l-a botezat, a r cit, a

mult în timpul slujbei, mai ales când îl tinea preotul, _i în timpul îmbr c ri.

Trate care

Starea mea nu a fost una tocmai bun ,

Tacut

când il vedeam _i auzean cât de tare

bronhopneumonie

-

ásta

a

fost

am avut emo ii mari, m

155

durea sufletul

plângea

(de fel,

plâng cios).

el

Dup

nu

e

un

copil

botez, a doua zi, a

fåcut febr , muci _i tuse productiv . De atunci, nu ii plac b rba ii cu barb

mare _i plânge când e sp lat

pe cap.

De_i l-am întrebat de ce nu ii place s il ud pe cap, mi-a spus ca ii e frig la c pu . El ador s se bäl ceasc , dar totul

pân

la spälatul pe cap."

Insomnie _i fobie de la botez: Dup

c

botez, când toat

lumea spunea

va dormi mai lini_tit copilul, a fost

niciodat

pân

atunci despre asta

momentul acela am t cut

scufundare,

dar dup

botez a

Evident, preotul I-a scufundat puterni

_i a fost groaznic. La urm torul soms mn i-am vorbit in gand, 1-am explicat tot ceea ce s-a întämplat atunci, 1-am spus c nu se va mai repeta _i c este in siguran . Era jarn . La scurt timp mi-a spus c vrea så ia lec ii de înot, cá vrea så meargå la pisCin pân vine

vara _i abia a_teapt

s

intre îin apa

var , de_i a fost putin

reticent la început, a intrat în orice ap

început chinul cu somnul _i baia.

a întâlnit, a înotat singur cu colacul într-o piscin de adult i, f r absolh

Nici

nicio team . i eu, ca adult, aveam o mare team de ap , de foarte mul i ani,

Adormea foarte greu, iar sp latul cap

era

o

_i o tragedie. ani, sp latul pe cap

pe

dram

acum, la _ase

nu e

pe care am rezolvat-o con_tientizâànd

chiar floare la ureche."

doar momentul în care s-a produs

de îmb iere, de botez: ,Feti a mea (1,5

fa

Aversiune

cauzat ani) de câteva luni bune nu voia s fac

b it .

Incepea s plâng

disperat , urla

i voia cu orice pret s ias afar din du_. I-am vorbit în somn despre ce

credeam eu c ar fi conflictul, dar în zadar. La urm am turnat cositor _i mi-a ie_it botezul. Noaptea i-am vorbit despre botez _i de atunci face baie

lini_tit

bi

In

a _i

mi-am dat seama de trauma pe Cara suferit-o el in momentul botezu

exact invers. A fost botezat la cinci luni, m rii. In aceast f r

leg tura

i zâmbitoare. Ar vrea s

fac

in fiecare zi."

Fric

de mare _i piscin

botezul

dup

traumatizant: ,B ie elul

_ocul emo ional. A fost de ajuns."

Alergie am

la

urm

na_i: ,In

botezat

feti a

Vorbisem cu p rintele s

lun

cu o

(patru

luni).

o ude doar pe

dar el a b gat-o cu totul. li vorbisem fetei înainte, trei se nopt i, despre ce va urma, ca s nu sperie. Am trecut cu bine în sensul cáa dar de atunci, când ii vede nu a r cit, cap,

c

era

frig,

pe na_i, indiferent unde, url _i plange. Joi au venit în vizit _i iar a urlat _ mucus plâns. De atunci, copilul a f cut în gât, vomita o mas pe zi cu mucus

transparent. Nasul nu e înfundat, cacl In meu (patru ani) timp de doi ani nu a -am bägat ser _i nu-i ie_ea nimic.

dorit sá se ating de apa m rii (locuim gât se aude cum hârâie _i gâjäie. N

la mare). Nu întelegeam de unde vine

trage bine l pticul

aversiunea lui fa de ap . Cât a fost decât când e le_inat foarte mic nu a avut nicio problem . mea m tot omoar

Dacá doar vorbeam de intratul in ap

-am

zis

c

va

ca

s

nu

îi mai

dau

cumva s aib

vreo alergie. Eu _tiu ca sa e mai periculos _i preter praf laptele o tin mai mult la san.

_i dac bága picioarele în ap . Am acceptat situa ia _i -am lásat in pace. zi

de foame. Mant

sân, s o îndop doar cu praf, sa nu

sau pisciná începea sá plängá. Plängea

Intr-o

_i nu vrea sa pa

merge

eide

impreuná cu tatál lui la botezul unei Fric de ap din cauza traune IS preotului s

cuno_tinte. Pân atunci nu mai fusese la botez: ,l-am spus la botca la alt botez în afar de al lui. A început bage copilul cu totul în ap imediat s îmi spun cu lacrimi în ochi din frica mea de a nu p i

ceva,

c el nu mai vrea la botez, s

cunoscand

capul în ap

printre

-

nu

am

îl bage cu vorbit cu el

156

cazuri p rintelt apropia i, dar replica

a s e m ä n ä t o a r e

botez. 1.La lund cuelinveti,c altfel uite Cum o sá fi chinuit botez. e bàul i a scos copilul din Pe mine m-a durut mult experienta

e "

a

B

o

fost:

Popa a

l

e

z

u

l

lovit la cap. Aceca a fost ur sc care an1 i n c e p u t så

asta. Sunt de acord cá astfel de picturi

vCnit

CTistelnit

popi.

i

de ap .

doar pentru

scin

latul

1-am

i-am

spus

elibera

fi

în

spus

de

nevoit

somn

treaca

s

prin

nici cà

pentr

Conflicte produse de decese _i inmormânt ri

îmi pare,

mic, dars e poate

acest conflict,

tost pu in

au

este

el

ca

in

eu saå o

este un co_mar.

pe cap cât de r u

piscin

taca.

El inoat

il oblig

c

m e u s e t e m e

cc ci ci

asta.

n u va nu

tat lui so iei: ,Am ajuns duminica trecut in România, pentru

Cuvintele

moartea

_tiamn ce s îi incarc mereu1 m nu

eu

ac e l episod. cel

gur.

Chiar

canul du_ului, si-si d cu ap

du_,

face

acum

inmormåntarea tat lui

din

de multe

repetând mi_c rile

ori. Rade

1-a intrat

_i

Maine

are

cum se

vd

de inot

or

_i

abia a_tept

s

Conflicte produse

la

am

,Eu

aveam

_i

facut febr

mine. Eu

lang

la o biseric Dambovi a. La intrare,

am mers

din judetul era

pictat

o

de

stat

frisoane.

Imi

era un

ardeau

mar i gâtul.

am

au

Eu

febr , înc nu

doare

nas

înfundat

tu_esc urât

mai fac

febr ,

gâtul. So ul

e

_i

le îns

_i

_i mai

grea _i la nivelul pl mânilor. durere in spate, de la cu sperietura Am f cut leg turile nu cu faptul c aflarea ve_tii (tusea), inmormäntare la voiam s fiu acolo, pentru i-a tost tric (febr ), so ului avänd fetelor. Multe de dus,

r u:

21

_i groaz fa

feti ele frig teribil _i amândou avut un episod unic.

tu_esc _i m

picturile de la Copil speriat de de ani când

tragic . Noaptea, începuse deja såå

c am genul ásta de lucruri, a_a noaptea departe de sicriu, dar, _i a_a,

tuse productiv , biseric

Sâmb t

m-au luat mine în piept. Luni am ajuns la

Am aversiune

Ele de

comport ."

meu.

Pe

tu_easc .

doare

biseric :

de 1,5 ani

mea

capel .

Nu plange ca si este vesel. avansat i i i da i pe cap. ap in ochi. A de fericit . nespus Sunt _ocat

feti a

aflat vestea

n ep turile

ochii _iI guri a abunden a pe ta a,

închis

a

seara am

luat

a

familia de la

Simptome la toat

mai

ori îmi amintesc de câte tiv ori face du_ Acum copilul

spun,

au

de ce copilul

realizat

am

ant

n s t a n

locul,

mai ales la intrarea în biserica, ^i in niciun caz nu a_a 5e explic scena unui copil."

d eserica spre cauzele cmotion

t e m a l ,

i_i

nu

citit Di Dupå ce ale pe aceastä am

clipa m

frisoane, febr ,

respira ie

de Stând la slujba vedere situa ia. scen în cu o un flash în iad. Pot am avut erau råpite de draci _i trase familiei. Era o poz scena respectiva albumul din spune cá m-a marcat poz sicriu (cum s mele in cu

ega

iadul,

cum

sufletele

s n tatea

inmormäntare,

SI felul în care era zugr vita, OCmai ca

s

02meni. Dac

parca

traumatizeze

sperie, s

marcat, pe mine m-a

apol pe un copil de cinci ani!"

M:

Fr

lam

re la

cu o

picturi

cu

Cáreia este pictat o scen înfiorátoare Cum asteptam noi acolo, in holSa dnbiseric , o doamn îi explica 'Uite,

li ii pedepsese pe oamenii r i,

a

Ca

sá

faci

bine

s

fii

cuminte,

Doamne,

sa

157

legat _ocul ini ial asta. de tot ce ine

mi-a creat

de mor i

la intrarea

nucopila_ de vreo cinei an

mamei

iart -

in album, ti c e e a pui a_a poze asta poate realizat c Am frica de m ?). ce

înfior toare:

m n stire,

na_a

_i

copiilor, urm ri ce pot fi uneori foarte

grave sau pe via .

Rezultate false ale analizelor _i

diagnostice gre_ite

ca s u r s e

deaboratoarele

între bere, suc de pot distinge mere _i urin : Reporterii de la ziarul ,Observator au testat în 2013 trei laboratoare car analizeaz urina pacien ilor,

conflicte

Aaoizele analize

de

i

punând in

sânge, ecografia sau aite pot duce la

flacoane bere sau suc de mere în loc do urin . Printre ele, _i o clinic prestigiu din Capitala (eu aparate noi.de

investiga ii

eprezint _i o surs de sperieturi _i de diagnostice gre_ite. In noiembrie 2019, în ziarul Adev rul ap rea o _tire cu titlul: ,60% rezultate false ceea ce

din

diagnosticele

sunt gre_ite",

puse

în

laborator

gre_it

sau

Potrivit

un

buni, hemoglobin , erau

un diagnostic

tratament

raportului,

Rezultatul: niciun

spus nimic despre sucul bere. Contorm analizelor,

nu a

de mere sau cei doi pacien i care au trimis ,urina" nu trebuie s - i faca probleme în privinta st rii de s n tate. Parametrii

România

conform unui studiu

o dat

occident).

din

f cut de o clinic din Bucure_ti. Sase din zece pacien i din Bucure_ti au primit cel pu in

nu

neadecvat.

leucocite.

cele mai multe au fost primite de

iar

Se

,urina

lor

con inea

urobilinogen _i chiar _tie totu_i c

aceste

componente se gãsesc doar în corpul

diagnostice gre_ite uman, nu _i în b uturi. Laboratoarele pacien i pentru afec iuni oncologice nu au oferit nici o explica ie pentru (13.5%), aceste ginecologice (29,7%), rezultate evident gre_ite neurologice (13.5%), endocrinologice Potrivit asocia iilor de protec ie a (10,8%) _i cardiologice (8,1%)." pacien ilor în România, în fiecare an,

la scurt timp milioane de oameni constat c Slobozia din analizele medicale le-au fost gre_ite înainte, autorit t ile sustineau c în 2018, la Spitalul Asocia ia afirm c cel mai des se Judetean de Urgen din municipiu, analizele de depistare a gre_esc 30% dintre diagnostice au fost eronate, hepatitei B _i C. Publica ia

sectiile Medicin

cu

relateaz

c,

cele mai multe

Intern ,

Obstetric -Ginecologie

enterologie,

conform

gre_eli fiind Neurologie,

_i

Patru analize, patru rezultate diferite:,Un cunoscut a vrut sa repete ni_te analize, pentru siguranta lui, _i le-a repetat de patru ori: patru

Gastro-

informatiilor

prezentate într-un document intern al

spitalului. Oare câte alte gre_eli au mai fost

care

nici

m car

nu

au

analize la

diferite, patru laboratoare

toate rezultatele erau diferite. La douá

fost

recunoscute ca fiind gre_eli? Deci nu

ie_ea s n tos,

numai analizele produc rezultate false. ci _i diagnosticul este frecvent gre_It. Cel mai r u este faptul ca dupa

avea

c

_i

sor

la dou ,

care

medicinist

fiecare laborator

bolnav.

are

i-a

Ma

spus

parame

Omul considerat c -i s n tos _i n a mai întors la doctor cu rezultatele. a

primirea unui diagnostic gre_it cu privire la s n tatea f tului din uter, gravida este îndemnat deseori chiar Simptome identice la doi copi, de cátre acel medic la avort. s recurg Diagnosticele gre_ite _i analizele cu dar B ietelul analize meu cu are rezultate 3.5 ani. Laopuse 22 la rezultate false, mai ales în cazul de femeilor îns rcinate, reprezint obicei adev rate socuri emo ionale,

care, în foarte multe cazuri, au urm ri de natur

fizic

sau

psihic

asupra

analize

luni, i-am depistat la la lapte _i intoleran

alergie la

re ac lang el, mai am _i o fetit , simptome, i acum 22 de luni _i, dup avea

158

acelea_i alergii

ca

histamina. care

b£iatul. Alergk"

întâai pe la nou? vârst pe la um, la accea_i atunci. Are avea b ieietelul o care c a _i bäiatul. Dac simptome elea_i lactatele _i _i excludenm regim tinem lapte

luni,

i

s-a

apoi

ureche pentru

confirmat

antibiogram

ic_it nimic..."

acui

_i

nu

a

medic biolog evit s fac analize copilului: ,Mama mea a fost n t bine. Simptomele sunt: nmedic biolog _i nu mi-a fåcut niciodat s u n t bine. Si

ace

tinen

histamina,

alonare, dureri

gaze,

igerate

_i

moi,

de

miros

burt ,

acru.

Un

analize,

scaune

terminat

Ele apar,

noaptea, n u pot dormi de in special, n u am stat burt . Niciodat dureri de

pân când, dup facultatea, am

unde înv mânt, analize la început de

ce

intrat

an.

La

in

ni_te

cereau

se

am

insisten ele

eama c _i ea va avea alergile astea,

mele, mi le-a f cut mama. Mi se p rea

ici nu 1-am gândit la asta. Varsta de

ciudat c ea lucreaz

22 de luni e doaro coinciden .

S-a

la

manitestat

puternic.

Baietelului dar fetitei

amändoi

Atunci cel mai

nu f cusem

Mama îmi zicea ca sunt s n toas

mici, nimic, de_i au

î ies la analize valori iese

nu-i

toate

IGE-urile.

la laborator _i eu mea

mereu

s

o analiz .

las

prostiile,

_i nu are sens s

imi

ia sånge. In zilele noastre, am observat c e o mod s faci analize copiilor

mici, chiar f r

acelea_i simptome. Bäietelul are IGE lapte 0.39, IGE albu_ 1.0. Feti a are o.1 la

în via a

motiv."

Activitatea

diaminoxidazei (DAO), care arat alergia la histamin , este, în prezent, la

fatã 17, iar la bäiat 23. B iatul

Sex _i greutate estimate gre_it la ecografie

avea

DAO 8 iîn trecut, dar a crescut între

timp (de_i simptomele sunt la fel). O valoare redus

de DAO arat

c

nu

poate elimina histamina. La b iat

am

fost p c lit de medic s accept cezariana, de_i eu nu-mi doream asta

Sex

,Când eram _ocuri. Unul a fost când un t tic s-a mirat foarte tare de burta mea: 'De ce e a_a mare, ai

a fost o na_tere de vis, care a vindecat-

mai morcovelul la bäiat', pân

prima,

dar acomodarea în patru Si pe fost mult mai grea decât ne a_teptam.

Baiatul nu a fost deloe bucuros de

enirea ei, iar în cas , în primele luni, a

TOst o tensiune foarte ridicat ,

plânsete _i ipete."

cu

am burta mare.

Al doilea _oc: pe la aproape _apte luni de sarcin , ginecologa la care mergeam în timpul ecografiei a zis: 'Ia uite cât a

depresie în primele s pt mâni dup na_tere. Pe feti am n scut-o natural,

a

am avut dou

gemeni? Ca atare, înc

_i am avut, din acest motiv, o u_oar

o

estimat gre_it:

ins rcinat

atunci

spunând c e fat . M-am uitat _ocat la ea: 'Cum adic e b iat, a i spus c e

fat r La care ea: 'Cine, eu? Eu sigur nu am zis, c nu gre_esc'. În acea stare de

_oc, am plâns în taxi pân mi-am

burtic .

acas ,

cerut scuze bebelu_ului Dar în primii ani de via

Inflama ie, dar analize perfecte: spuneau: 'Vai, ce feti !" Copilul meu avea un ganglionn

apoi din

toti

inflamat în zona gâtului, dar, conform

Sexul copilului v zut

gre_it la

e_it nimic.

meu doctorul mi-a spus pân în luna a 8-a de sarcin c e fat ! Eu îmi doream s fie b iat, iar când doctorul mi-a fat am fost putin c e spus dezam git , dar m obi_nuisem cu ideea. Când am atflat c e bäiat, nu m-

exudatului _i analizelor de sânge, nu a ecografie timp de opt luni: ,,,La fiude

NMG _i

Nu i-am dat

am

fácut

ce

nimic, am _tiut trebuia.

Analize fáår rezultate la nureche: ,Cu ani în urm infectie am avut probleme cu urechea stâng . Medicul -aprescris vreo cinci diferite. De trei ori antib1otice ri mi-a luat prob din

am

mai

bucurat.

Zilele

trecute

am

observat la el o cre_tere a sånilor! El

159

are 12 ani, este la pubertate _i are o greutate cam mare pentru varsta lui, dar sånii sunt vizibil dezvolta i."

zis cã are 2,5 kg. Eu am crezut mintea

na_tere feti a a avut 3,350 kg. Nsuportam pe doctori a aceea, lucu

Sexul copilului v zut gre_it la ecografie timp de _apte luni: ,In Franta, am mers la spitalul universitar si la privat, unde am f cut _ase ecografii in total, de_i era o 'sarcin cu risc, din cauza anemiei mele. Pân la

care m-a f cut s

_i

din burt

am

avut

un

_oc

eco c

li pregátisem nume de

c rucior,

p tut, totul

pentru un b ietel. In luna a 8-a de sarcin mi s-a spus c e totu_i fat . Nu

to i

am vrut s

ini ial.

credem, nu am acceptat

Am

fost

dezamägi i. Dup ^i într-0 mic na_tere, am depresie. In primii ani avea chip de intrat

e feti !" estimat copilului Greutatea gre_it la ecografie: ,Mie mi-au spus e copilul mare, c

dar

kilogramne,

kilograme _i

bäietel,

a

avut

3.37

mi-au fácut cezarian

impresia

c

se

acum

trei

estimat gre_it la ecografie: ,^i mie mi-a zis la ecografie, chiar în ziua în care am

náscut, c

pentru un copil

s n tos! Supozit ii eronate de sindrom Down

inainte

copilului a depá_it patru kilograme _i c nu pot s greutatea

mai nase natural, iar colul uterin se

mai tine inchis in aproape doi centimetri _i trebuie s stau la pat, s mánánc cát mai pu in _i s sper s nu se nascá mai devreme. Am n scut la momentul potrivit, natural, o fetit de 3,800 de kilograme _i totul a fost ok."

Greutate ecografia

estimatá eronat la dinaintea nasterii: ,Pe timpul sarcinii ginecologul nu mi-a zis niciodat greutatea sau m rimea copilului. Eu am citit pe internet cam cât ar trebui s aib . La spital, când m-am dus sá nasc, doctori a

sexul

_tim. Ne-am înv at

greutá ii

fátului: ,Mi-au spus cu o lun

de na_tere c

îi plac

dansul, muzica. A_ mai face 10

rochi ele,

minte _i ne rug m

copilul. i a avut 3.55 de kilograme."

a

nou

are

are chip de feti ,

Nu vrem s -l

nu are nici trei kilograme

gre_itá

b£iat. Acum

Acum sunt îns rcinat . feti e! Nu m mai intereseaz

copilului

Aprecierea

e

avea

îi suntem lui Dumnezeu trimis-o pe ea. Acum e foarte

p pu_ile,

cicatrizase bine."

Greutatea

ne-a

feminin ,

atat de mare, sigur îmi va rupe uterul, de

c

cercei lumea

cu

recunosc tori

de din

fiind copilul

prima cezarian ,

_i

încât

ani. ^tie cât ne-am dorit b iat _i cât de

ar avea vreo patru

cauza asta. Au spus c ,

fiindc ani, nu

e b iat.

baiat, h inu e,

trei când ne-a spus doctorul c , de fapt,

c

nu o cred."

Sexul copilului vázut gre_it la ecografie timp de opt luni: ,Eu mi am dorit b iat _i mi se spunea mereu la

c era 7.5 luni de sarcin , mi-au spus b iat. La ecogratia din trimestrul trei, eram cu so ul _i bäietelul s vedem

copilul

In

at

zis: 'Numai

mea am

de gard

a

La

cu

majoritatea copiilor n scu i

_i ecografia Sindromul Down, totul ar fi în ordine au indicat c Probabil c cel pu in 30% din graviae inutil cu banuiel Sunt speriate în mod de sindrom Down. Sperietura toata sarcina cu analizele

produce

conflicte _i mama st fric

în mod inutil. lar

multe analize

amniocenteza,

ulterioare, ca numai scumpe,

dar

pot

nu

s

induce

hoald

la o Do mai grave. ^i asta Dac e avortul.

Conflicte _i la care singura ,,solu ie" mama u

are

de gänd såa

avorteze,

Nun rost mai au analizele? sarci stea cu frica toat ce

avorturi se

fac

oare

unor banuieli gre_ite?

160

oare

umai ca sa

^i

câte I

m

numai pe sea

a

Sindrom

ofida zecilor de

in

mea.

Down inexistent:

recomandau

aiba

sa

insulino-dependent

p streze rutin .

i

analizelor are

copii, hot r _te un

DoWn.

n scut

s n tos.

Multumesc

Dumnezeu!"

s

de

lui

Sindrom Down inexistent: ,Când

rezultatele c

aveam 11 s pt mâni

bebelusul

de sarcin ,

am

fost la control, la eco. Doctorul mi-a

familia e _i rezultatele

Toat

analizele

Repet

plâns mult, dar am refuzat. Bebele s-a

nu-i fiind

control

c

taptul

indic

ce

ea

spune

se

sindrom

alertat .

,

sarcina. La

p reri

,Fiica

spus c

pare s

ca are

'ceafa groas '

fie o problem _i

c

cu f tul, nu

normal a_a, c

necesarä o a treia opinie. Norocul a

sindrom Down. M-a rugat s nu m ingrijorez _i m-a chemat _i s pt mâna

fost c

a dat peste un medic de_tept

este posibil s

este

sunt bune. Ce-i de täcut? Evident, ar fi

aib

daca so ia lui ar fi în urmätoare la control. Am plecat acas aceast situa ie. el nu ar fi de acord cu terminati, îmi venea s plâng, dar nu o amniocentezacare implic alte riscuri. f ceam, pentru c imediat o voce care

i-a spus ca

Copilul s-a n scut bine-mersi, e o feti sän toas , de_teaptá, nu are nici Down _i nici diabetul maic -sii."

adev rat! ^i eu, _i so ul meu ne rugam intens, iar eu îmi spuneam non-stop c

recomandau s aib insulino-dependent ,

burt , vorbeam cu el _i îi spuneam c este copilul meu iubit _i s n tos. imediat urm toare, când S pt mâna

interioar

Sindrom Down inexistent: ,Fiica mea, in pofida zecilor de p reri ce nu-i p streze

sarcina.

hot r _te

un spune c

control

spunea

am un copil s n tos,

copi, ea fiind

La

îmi

s

de

m

c

nu

este

mângâiam pe

am fost la control, nu mai avea nimic, se subtiase ceafa', era perfect normal _i s n tos!"

rutin , i se rezultatele analizelor indic faptul c bebelu_ul are sindrom Down. Toat familia e alertat . Repet analizele _i rezultatele sunt bune. Ce-i de fåcut? Evident, ar fi

Malforma ii _i probleme inexistente în realitate

necesar o a treia opinie. Norocul a fost c a dat peste un medic de_tept care i-a spus c dac so ia lui ar fi în

aceast situa ie, el nu ar fi deacord cu

Nu se vede niciun embrion: ,Pe la

Copilul S-a n scut bine-mersi, e o feti

opt s pt mâni de sarcin am început s am sânger ri, am mers la urgen e _i,

amniocentezacare implic alte riscuri. sán toas ,

de_teapt , nu are nici Down

_i nici diabetul maic -si."

dup ecografie, medicul mi-a spus: 'Nu se vede nici un embrion, sacul e gol,

sarcina asta nu are nici

un viitor.

Diagnostic gre_it de sindrom Mergeti acas , o s ave i un avort

Down: ,Cumnatei mele i s-a spus, in urma unei ecografii 4D, c sunt 90%

$anse s aibá un bebe cu sindrom Down! Ei bine, a n scut un báie el

Derfect

s nátos! 3,600 kg _i 53 de 0atá sarcina a fost speriat _i a statemcu rica in sán c va naste u bebe bolnav.

ra deja consolat cu gândul sta. Dar uite cá Dumnezeu a avut grija'

Diagnostic gre_it de sindrom Dow meu avuConform medicilor, bebele risc foarte mare de sindrom a

Down _i mi-au

propus avortul. Am

spontan, o s

fie ca o menstrua ie

mai

abundent , nu e nimic de f cut'. Am plecat nervoas de la spital, dar cu certitudinea c am dat peste un medic idiot _i c totul este ok cu sarcina. L-am înjurat bine pe medic, pân mam eliberat. La o s pt mân , am f cut ecografie _i se vedea perfect alt embrionul. Medicul meu era foarte mirat de ceea ce nni-a spus colegul lui la spital. Am n scut la termen, natural,

fr

medicamente.

Din

p cate,

facut multe ecografii în sarcin ,

161

am

iar

efectul

lor

vizut

s-a

dup :

hernia

Am

sTu sângerez. _i doctorul sá-i nu îi vededup ecou sa- Spun

ombilicalä."

copilul

1:3-a

copilul picat la pat are

_ans

cinci luni

avort,

_i

va

zile groaznic

La dou

într-0 r ceal

vestii

este foarte

Comentariu: la _ase sptämún _i ini întregul embrion do

ie_i

sarcin

am

(de copilul

primite). Acum

_i

a

am

fac

så

o

malforma ii.

cu

la

nici

exist

nu

c

analizele,

trebuie

_i

toxoplasm

fiindeà

citit

a

ce

saptamana

ginecologa mi-a spus,

de sarcin ,

dupà

sângerez, îmiinimioara s, dacáia chiuretay evit mo infecti face chda Numai eu plâns _i cat m-am stiu éát a p teasc fácut mai bebe nimic. Irugå rziu a ap rut un

na_te

va

se

,ln

malforma if":

cu

cinci este

bine.

,La _ase luni de sarcin

avea

am

la

maltorma ie

o

a m fost Ins Am tr it clipe de co_mar. De urm la un alt doctor, care a râs de pozele f cute de cea dinainte la

spunånd

ecografie, foloseasc

c

nu

aparatul _i doar m-a b gat

Diagnostic gre_it de retard in

a_teptam s îl îmi vd acolo, pe monitor, _i s e bine, în loc s confirme doctorul c m bazez pe sentimentele mele proprii. Am înv at dup mul i ani c trebuie

copilul.

am

s

Parc

incredere

mai

mult

posibil s

handicapat, surd, f r Am am

plans

dou

ore

am

ajuns la medicul de familie,

a lini_tit în dou

în

abia dup Intre timp,

copil

pän

care m-

minute. Am f cut

alte

analize _i mi-a zis c e totul în regul ."

Indemnare ,nsárcinat

inutil

la

cu cea mic ,

1ar

sarcina!' i

fata e s n toas ,

in octombrie face doi ani. Aveam

6-7 sáptámâni de sarcin ,

familia."

Copilul

nu va

cazal

fi s n tos:. a

insareu

r mas

ca în România, fi bolh ani. Atât de va ind o c 40

u n e i prietene

la Germania i

s-a

Bineîn

atunci.

fost

pan

nevoit

162

s

a

_i neun

n

c

eles

c ,

s

a

toaså

s-a

ganan

c

a

elip; în Gerne

n

niteé

u

trea

un dat de vorb de

sufletes_te

sângeram.

spus

fumând

l o c u i n d

avort _i noroc

a

care

prea

avort: via

la eco ml-au

mai alertaty

_i a

de urgen

cezarian

toat

mai fost la doi medic. îmi tae unul voia s

am

care

dintre

zile, de gre_eala asta

14

copilul. Ea,

zis c nu are cord. Atât de sec mi-au spus: 'Sá a_tept m s vedem dac se

elimin

ecograf data ultimei iar la finalul ecograñei

la menstrua ii,

gre_it

într-o lun , copilul nu a in greutate. Se pusese luat problemna u n u i retard de cre_tere intrauterin, pân ne-am dat seam

degete _.a.m.d. încontinuu

avut un _oc când medicul a trecut

deloc

Copilul va fi handicapat: ,,La analizele f cute la infec ioase, doctorul e

dezvoltare din cauza unei gre:

la scris: ,La _ase luni de sarcin ,am

reie_ise c ,

instinctul meu."

mi-a zis c

fi

va

medicii au

In perioada sarcinii, pe mine în spaime. îmi a m fost foarte des la ecografie _i n u mai s n u aflu c era m e r e u fric

tr ie_te

vad !

ca nu e handicapat fizic la nastervän , au spus câ va avea retard mintal.

s

_tia

deci inima are cm e infimá _

nu se

handicapat Mie depistat toxoplasmozå in Mi s-a recomandat avort, chiar _i la _ase insistent luni de.s fac pentru cà voi avea copil de sarcin a, toat viata. Copilul are 14 ani,handie capat s n tos _i foarte inteligent. perie Spun:asta pentru c , atunci când

facut o ecografie la un medic ginecolog mi-a spus c incapabil (femeie), c a r e inim . ar

posibil s

S-a

speriat Mam presupunerea unei ,malforma ii la inim '":

milimetri,

Copilul

la ecografie, de

f tul

ecogratie imi-

o

avort,

Faceti

sunat

medic

cu

m

i

t

nstrt

ed

P

efectul lor ombilical ."

Face i

s-a

dup :

v zut

avort, copilul

hernia

Am

na_te

îi vede inimioara sângerez, îmi face

sunat

doctorul

s -i

spun c sângerez _i dup o ecogratie îmi zice c nu

se va

cu malforma ii": ,In s pt mäna 13-a de sarcin , ginecologa mi-a

a

evit m

ce a citit analizele, c amn dup toxoplasm _i trebuie s fac avort, fiindc nu exist nici o _ans _i va ie i

picat la pat într-o r ceal groaznic

dac

mai

chiuretaj

infec ie.

Numai

ca

s

_tiu cât am rug m s nu bebe mimic. La un p teasc ecograf f cut mai tàrziu a ap rut _i inimioara!" Comentariu: la _ase s pt mâni de

plâns _i

spus,

copilul cu malforma i. La dou

o

i,

zile am

sarcin

(de

cât

eu

m-am

intregul embrion are cam

cinci milimetri, deci inima e infim

si

la _ocul ve_tii primite). Acum copilul are cinci luni _i este foarte bine."

este posibil s

nu se vad !

Mam speriat la ecografie, de presupunerea unei ,,malforma ii

s-a depistat toxoplasmoz în sarcin . Mi s-a recomandat insistent s fac

Copilul va fi handicapat: ,Mie mi

la inimä'": , La _ase luni de sarcin am fäcut o ecografie la un medic ginecolog incapabil (femeie), care mi-a spus c

avort, chiar _i la _ase luni de sarcinä, pentru c voi avea copil handicapat toat via a. Copilul are 14 ani, e perfeet

ie la inim . s n tos _i foarte inteligent. Spun asta Ins am fost pentru c , atunci când medicii au v zut care a râs de c nu e handicapat fizic la na_tere, au dinainte la spus c va avea retard mintal." nu _tia s

f tul ar avea o malforma Am tr it clipe de co_mar. pe urm la un alt doctor, pozele fäcute de cea ecografie, spunånd c

foloseasc aparatul _i doar m-a b gat Diagnostic gre_it de retard în pe mine in spaime. In perioada sarcini, dezvoltare din cauza unei gre_eli la seris: ,La _ase luni de sarcin , am

am fost foarte des la ecografie _i îmi era mereu fric s nu aflu c nu mai

trãie_te copilul. Parc vd

acolo,

pe

a_teptam s

monitor,

_i

s

îl

confirme doctorul c e bine, în loc s bazez pe sentimentele mele proprii.

Am inv at dup mul i ani c trebuie sá am incredere mai mult în instinctul meu."

va

fi

analizele fácute la

handicapat:

,La

infec ioase, doctorul

mi-a zis cá e posibil s

am copil

handicapat, surd, f r degete _.a.m.d. Am pláns dou ore încontinuu pân am ajuns la medicul de familie, care ma lini_tit în dou minute. Am f cut alte analize _i mi-a zis c e totul în regul ."

Indemnare

,Ins rcinat zis c

inutil

cu cea mic ,

la

avort:

la eco mi-au

nu are cord. Atât de sec mi-au

spus: "S

a_tept m

s

vedem dac se fata e s n toas ,

elimin sarcina!' ^i iar în octombrie face doi ani. Aveam de sarcin , sângeram. 6-7 s pt mâni

un

_oe când medicul

trecut

a

ecograf data

ultimei

gre_it la menstrua ii, iar la finalul ecografiei reie_ise c , într-o lun , copilul nu a

imi

má

Copilul

avut

luat deloc în greutate. Se pusese problema unui retard de cre_tere

intrauterin, pân

abia dup

ne-am

dat

seama,

14 zile, de gre_eala asta.

Intre timp, am mai fost la doi medicl, dintre care unul voia s îmi taca cezarian de urgen _i a mai alertat si toat familia."

Copilul nu va fi s n tos: unei prietene

care a

,,Un cazi

îns rcinatd

r mas

la 40 de ani. Atât în România, cåt bolnav Germania i s-a spus c va fi fumând _i neducan. copilul. Ea, prea s n toas pân viat

atunci.

Bineînteles

avort _i a tost nevoit

noroc

pân

c,

s

gândit

s-a,

locuind în

cu

fac

s

Germanl

anumite

treac un medic

a dat de suflete_te de vorb

162

c

etap stat

care a

e a. ea.

A *

p str:

sareina

acas cu siropuri). Acum trei ani, în urma unui control de rutin , am aflat

_i

înger de fat

Un

ghici i!

si

pertect sin toas .

,,La

siamezi:

Gemeni

a

siamezi

ca anm gemeni mi s-a spus chiuuretaj. Asta trebuie s fac sarcin .

sapt màna

_i c

dup

ce:

piciorul strâmb: ,La din trimestrul al doilea de

are

morfologia

mi-a spus c feti a sarcin , ginecologul strämb congenital. mea are piciorul s n toas !

Ins

luasem razna, chiar eu o cam

_i dup

pertect

Dar s-a n scut ce s-a

Mi se pårea c problem . Am fost la

n scut.

ei au o de la ortopedie

_i

Ecografie interpretat

picioarele

doi medici

gre_it:

Eram gravid

in luna a cincea cu fata,

cand

zis

mi-au

hermafrodit

_i

la

nu

se

ecografie mai

c

poate

e

tace

nimic. Eu nu _tiam nici ce înseamn , o lun , la nici ce e cu mine. Dup urm torul

control, au zis c

e fat ,

fost o 'particularitate genetic

c

a

_i doar

avea clitorisul mai proeminent. Acum,

tata are 10 ani. La ultima baie am v zut cã are o pat maro deschis, cât un bob de linte, pe labia stâng .

La na_tere nu

S-a observat nimic."

Copilul ne-au

are

spus

sarcin

c

degete: ,Nou în medici diferi i

_ase

trei feti a are _ase degete la

picior, dar f r s _tie unul ce ne-a spus cel lalt. Ne-am gândit la opera ie TOatá sarcina. Când s-a n scut, avea doar cinci dege ele, normale." Lipsa unui rinichi nedepistat

la

ecografii: ,Când am fost îns rcinat

luni sub tratament _i observa ie. F ceam in fiecare luná. Am n scut

am

stat

timp

_apte

de

ecograf

normal _i mi s-a spus c e sånatos. mp de zece ani, b ietelul meu nu a avut

probleme

Spitalizare,

de

doar c

când 1-au consultat, am fost la rându-mi sub _i tratament de men inere a

_tiind observat ie f tului?"

Un rinichi prea n rinichi prea

opta

ecografie c

de sán tate, fácea r cea _i

amigdalite uneori iarna (il tratam

,In

m are: mare:

un rinichi al bebelu_ului

este mai mare decât cel lalt,

prezint arat

luna a

mi-a spus medicul la

de sarcin

dar nu

aspecte periculoase. Ulterior,

la urm toarea

lini_tit apoi."

m-am

na_tere c

care are

sän toas , am o feti pertect deja trei luni.

Copilul

s-a n scut f r un rinichi. Am fost _ocat . Oare chiar nu s-a putut vedea

fost în

a

Ghici i

de

8-a

a

c

doua sarcin

ecografie, mi-a spus ca

foarte bine totul _i rinichiul este

ok,

dar

îmi

c

recomand

monitorizarea copilului dup

na_tere."

rezultatelor din cauza gre_ite la analize: ,Cunosc un caz în care medicii, chiar _i cei din Bucure_ti, 1-au spus mamei c , în urma analizelor,

Avort

ecografiilor, copilul

are

nu

_tiu

ce

probleme grave, motiv pentru care i se recomand avortul, ea fiind în luna a

trimis analize _i filmulete _i la o clinic din Germania. Aici, în România, medicii f ceau presiuni de a întrerupe sarcina pentru _asea. Intre

c

timp,

ea a

copilul era în cre_tere. Prin urmare,

a cedat presiunii _i a întrerupt sarcina, Persoana fost mult a_teptat . c simtea c totul spunea încontinuu cu copilul, dar frica a este în regul f cut-o s cedeze. Dup vreo lun , au

de_i

a

venit rezultatele din Germania. Copilul era perfect s n tos. Ins , între timp, fusese avortat! Normal c femeia a intrat în depresie."

Gravid

speriat

de presupusul ,retard menta" al copilului: ,,În 2006, am n scut în Irlanda primul controlul de la _ase La copil.

s pt mâni Copilul

putea s

o

are nu

doctori

fontanela fie loc s

îmi spune: închis , S-ar

dezvolte retard nintal'. se

creierul _i va r mäne cu Eu am f cut un _oc. Am ie_it de acolo cu gândul c nu îmi r mâne decât s 163

må

arune cu

cumva

tot

acaså

copil in râu. Ajung _i, plângand isteric,

Probleme inexistentela inim

cu

povestesc sotului meu, care, cu calmul

lui tipic, il sun

pe medicul nostru

Nu

homeopat din România, care, aproape

sarcin ,

razánd de prostia din capul meu, m lämure_te c acelea sunt abera i."

aceea, am sim it

In

o durere _enorm ,

dup care s-a pornit hemoragia. Era ca menstrua ie abundent . Nu am

dup

mare,

vreo

14

în

aparat

de

avort

nu se

vede

f cut un sangeråri cca. dou am

_i trei luni _i e un copil s n tos. foarte dr g stoas . Are o inim

mare!

Mam

inima

speriat

fiindc

caute inima bebelu_ului ca s

i e

se aud .

A chemat pe altcineva. Intre timp, eu am început s

cu hemoragie

zile,

am TISC

de ce nu se aude inima. Tot încerca s

trebuie s

_i deprimat ,

doua

primul control

copilului nu se aude la aparatul de monitorizare: ,Când aa ascultat inima bebelu_ului, o asistent nu _tia

pierdut copilul. Am înc put pe mâinile

Sfarsit

a

_i am avut s pt måni, dar nu toarte abundente. La urm torul control, feti ei mele i-a ap rut _i inimioara! Acum are doi ani

seara

unei femei ginecolog, care mi-a spus c fac avort. Nefiind de acord, aceasta mi-a dat ni_te medicamente care m-au f cut s m simt neom.

ca la

_oc

o ajut, cu

sentimentul de vinov ie.

inc de la mi-a spus ca

inima. De la aceastä veste

s Acum avorta i realizez cat de mult am gre_it din ne_tiint . La trei luni, îns rcinat cu cea mic , am avut o sperietur . Se inundase apartamentul vecinei de sub s

vede inima: ,La

medicul spontan pentru

.Trebuie

noi. Am fugit pe sc ri

se

pläng.

De fapt, era

sonorul aparatului dat la minim.

noaptea

dintre ani, am mers de urgen laCopilului nu-i bate inima bine" maternitate s avortez. Mi-a ie_it un alt (din cauza aparatului defect): ,La medic în cale, care, dup ce m-a na_tere, am dat peste o doctori care examinat, m-a întrebat dac cred în m-am bàgat in sperie i. Mi-a zis c Dumnezeu' _i mi-a spus c mai am o inima copilului nu bate bine. Când colo, _ans

s

p strez copilul, dar trebuia s

era aparatul stricat, lucru descoperit de

il ascult orbe_te. M-am luminat _i am

fácut ce mi-a spus el: mi-a schimbat

tratamentul, nu am mers decât foarte

incet, am stat la pat restul timpului paná la na_tere, am fost la ecograf cam

de douá ori pe Juni mi s-a oprit

normal

un

sáptámana. Pe la 7,5 hemoragia. Am nascut

copil s nátos.

Dar acum

_tiu de ce îi este fric de ap , de cea fost mereu bolnavá, de ce cu råcea Duroi in gát, cu febrá foarte mare,des, de ce are dermatitá, _tiu de ce a mers mai

incet, de ce este foarte cuminte."

medicul care mi-a urm rit

canda venit s

m

vad ."

sarcina,

opilului nu-i bate inima: Mie medicii mi-au zis la a doua feti c nu ii mai bate inima. Am început så ma simt vinovat c nu sunt t

prega copil. Plângeam bebele din burtic sa a

pentru al doilea

vorbeam

cu

Ierte. La urm torul

control,

când

întrebat doctorul despre inima, zice: 'Am zis

Panic

eu

inutil

aparatului

a_a

am

ceva?

de la

desprinderea

de m surat pulsul Na_terea a fost foarte grea _i lunga, Am avut doar o moa_ . La un mon dat nu se mai auzeau b t ile inimi, eu

m m-am speriat foarte tare _i am intrats-a panic . Era doar din cauz c

mi_cat chestia aia pus

164

pe

burt ,

ca

nisoar

pulsul.

moa_a, pånä unde s

ml-a

Cum

era speriata

_i Analize cu rezultate false: ,La înapoi în locul ultima la sarcin , analizele de urin nou pulsul, am

pus-o

se auda din

fost într-o stare de Oc pentru c

imi

m

ie_ea

mereu

nu aveam

c

nici un luat nimic. La dou

gàndeam c poate s-a sufocat bebele."

ref cut analizele _i de data aceasta ie_ise bacteria E-coli cu o valoare enorm , dar eu nu aveam nici cel mai mic simptom. Nu am luat nimic, 1ar cand am

Analize cu rezultate false

le-am

totul ok."

Teste HPV cu rezultate diferite:

ie_it

prieten c reia de curând -a Papanicolau cu 'suspiciuni.

Dup

o lun

Am

o

infec ie, dar eu simptom _i nu am luni dup na_tere am

ref cut, dup

un

timp,

era

Rezultate aleatoare: ,In octombrie f cut analize de sânge la Panicat , a f cut testul HPV, dup care Synevo medicii i-au zis ca are nu _tiu ce pentru c aveam dureri de picioare _i Mi-au tulpin (de virus), una care avea un cârcei. ie_it anticorpii antinucleari foarte mari num r _i era cauzatoare de cancer. (valori uria_e, sigur .

a repetat analiza, s

am

spuneau ei). Am ref cut analiza la un alt laborator, la Steaua Sudului, f r s

fie

i nu mai era tulpina aceea. Era

spun de analiza precedent .

alta, cic una mai'prietenoas ."

Surpriz !

Analize

perfect normale. Doctori a de familie mi-a spus c e imposibil s existe a_a valori diferite _i c unul

Rezultatul testului de hepatit eronat:,Mi s-a luat sânge pentru

analize pentru angajare, iar la rezultate mi-a ie_it c am hepatita B. Am repetat la alte dou clinici _i rezultatele au spus c nu am nimic."

aintre laboratoare a încurcat proba. Mam întors la Steaua Sudului _i, pe cheltuiala lor, mi-au fåcut iar analiza care: surpriz din nou! Erau crescu i anticorpii, dar ei nu au trecut

Rezultate diferite la laboratoare

valoarea lor. Ar fi vrut s -mi p streze

diferite: Acum doi ani am f cut

vechea analiz , dar nu le-am dat-o. Am

anal1ze de sânge, colonoscopie etc. la

Sim it cå incearc

Spitalul Militar. 75% din ele au ie_it

acord, s

proaste. Treceam printr-o perioad grea _i m-am speriat. Le-am ref cut pe

s

se pun

cumva de

ajung laboratoarele la o solu ie de mijloc, incercau s -mi explice metoda de prelucrare

bani multi la înc dou laboratoare. Au

rezultatelor. Pentru un om speriat,

_i

credea c are cine _tie ce boal , explica iile lor erau egale cu zero. Nu

e_it bune, cu mici modific ri,

aiorile erau aproape identice la aceste

care

aoua laboratoare. I-am zis doctorului am în eles cum de e nevoie s discute de la Militar _i a acceptat c la telefon atâta timp, credeam c laboratorul lor poate da erori. analiza sângelui e ca în matematic :

Analize cu rezultate total diferite

dupå câteva ore: Mie, în spital, la urgenta, la ora 22, mi-au f cut analize

sänge _i colesterolul era ok, la fel _i potasiul. La cinci diminea a mi-au tåcut ar

de

analize

de

ceva fix, c

num rat

e un aparat care ia la

_i num r

exact.

primul semn pentru mine c

este în regul

A

fost

ceva nu

cu laboratoarele. In plus,

am oxiuri de când m dispar, n-au nicio treab

_tiu. Apar, cu restul

sânge, 1ar membrilor familiei mele sau cu ce fierb

COlesterolul era la stele _i potasiul la pamant. Aceleasi spital cu laborator, 1la o diferent de _apte acela_i ore.

_i dezinfectez eu. Ideea e c m-am dus cu oxiurul în pahar _i la copro totul

ie_ea curat. Când le-am zis c s-ar fi v zut cu ochiul liber, au spus c ei

165

de

ani

ou le. In decurs depisteaz niciun laborator nu mi-a dat întregi rezultat pozitiv pentru oxiuri, de_i eu ii

mai

avea.

într-o

In schimb, fiic -mea avea o zi. Dup Nu-i f cusem

nu

giardia

am mereu.

cic nimic."

s pt mân

ma _tiu,

aveam acum

fierul de

ori mai mare! S-a speriat

de cand zece

aveam

tier pentru tot

doctorul care îmi urm rea sarcina. A zis s merg la hematologie, dar înainte s refac doar analizele, s se asigure c , într-adev r,

din dus

la

_i, c

da, eram

doctorul

cu analizele, care mi-a merg s scriu plàngere unde

M-am

ar ta

fiecaremân

neamul. In dimineata urm toare am mers la dou clinici diferite, mi-au luat

sânge anemic !

erori."

am f cut analizele ini iale _i am mers, dar mi-au confirmat c mai pot da

sugerat s

rezultatul la amândou

Ciroz ,ireversibil " pe baza unei misterios: disp rut Sotului meu, acum 13 ani, i-au fäcut

ginecolog

biopsii, biopsie la ficat în Germania _i i-au spus c are ciroz _i c era ireversibil . Dar i-a trecut a_a, ca prin minune, _i ficatul e perfect. Nu-_i explic nici ei cum a fost posibil asta."

acum

c

pân atunci

de zi.

t

Apo1

s pt mâni.

s

pastile

Pân

undeva la 12."

negativä.

urm toarele

trei

c e mai bine _i mi-a prescris

nase, aveam fierul

în

mea

dcelea_i valori, am realizat c undeva totul ala 8.2. fost a fost

mare de fier. Am stat internat zece zile cu cu fier zl perfuzii Culmea, când repetam analizele,

aveam

sarcinii, în primele luni. sfâr_itul sarcinii m-am internatSpre pentru cã lips

fierului nu cresc în ciuda perfuziilor: ,Am luat fier la începutul

Valorile

s -l mai iau. Mi-a fost r u câteva zile, cu dureri de diaree, stomac, v rs turi, gre uri."

Hemoglobin sc zut : ,^i eu am Stare r u de la fierul de avut hemoglobina sub limitele mi-au spus sa sarcin anorganic: ,In standard ale laboratoarelor la toate iau fier, a_a din analize. Am reie_ea analizele pe care mi le-am f cut de-a luat un singur plic, _i la pe jum tate, _i mi-a fost atât de r u, c am renuntat

din sânge

lungul vie ii. Dar eu må simt bine nu-mi bat capul cu suplimente. In sarcini mi s-a recomandat s iau fier. Am zis: 'Da' _i am f cut ca mine."

Valoarea fierului Valori oscilante ale fierului din sánge: ,Eu mi-am fácut în sarcin analizele. M-au sunat s -mi spun c

sunt foarte anemic _i îmi trebuie urgent supliment de fier. ^tiam de la

treilea,

pl tit.! Eu, anemica p mântului

doar ni_te

de gândirea prima sarcin c m constip foarte provocat dar am zis s mai încerc o dat . Dup Doctorul a hot rât a_a a _i fost. Nu le-am pentru mine acas

prima pastil ,

M-a sunat

s le întrerup, c

pentru analize.

mai luat _i apoi m-am _i informat despre asta. Dupá 14 zile, m-am întors

la cabinet

mare s fierul, la _i renunt de vitá _i Verzituri. De parco a_

medicul s-mi spun e

prea

carnea

Ii pus gura pe a_a ceva."

Valori false ale fierului: ,Eram

tot

insárcinatá _i am prins analize gratuite trimestrul al

in am

166

RH i TORCH Analize rezultate false

Test

pentru

cu

sarcin , de câte ori am RH: .In RH, sã

dac

spital analiza fcut in sau negativ, ie_ea e pozitiv

."

dà schimb, la laboratoarele negativ. In R spunsul nu ie_ea pozitiv

private -am atlat niciodat la testul RH: Eu Rezultat aleator

in bine

insistat c dac

ie_ea

de euro."

så tac mai tac un

-

acum _ase

anticorpi."

nu se formeaz

aleator la testul RH:,,Am

pentru a vedea dac

Rezultat

ce am n scut."

dupå

sarcini.

avut Rh-ul negativ în timpul S-a schimbat în pozitiv în spital,

Eroare la testul RH: ,Eu am Rh negativ. La na_terea primului copil mi spus s cump r vaccinul necesar, are rh pozitiv. Am

deoarece copilul

S-a

s

il fac

mai fac

au

Nu mai

din

speriat-o c

copii s n to_i

copil, doctorii

pe care, dup

mon_trii de la RH

copilului, surpriz !

achizi ionat vaccinul _i, când l-am dat

mi-au

ie_it

ori, la dou

sarcin

T'orch

analizele

_i

trei

o

luni, de

proaste. Amn

policlinici diferite _i

nu

la

am

cu

f cut

primul

îns rcinat ,

mi-a

analiza

laborator

am

au

rezultat fals: fäcut

c am a_a c am f cut-0 _i a ie_it citomegalovirus pozitiv. Doctorul de la infectioase mi-a zis a_a: "Copilul se orb sau cu deticiente este perfect

torch de la trei luni. Nu _tiam de NLB, dar am sim it s nu o fac, îns pe la opt luni de sarcin doctorul a tot insistat,

prima

Analiza Torch cu rezultat fals: ,La

gre_it analizele."

dedus de aici c prima policlinic

mi-au ie_it analizele bune. Eu am

dou

repetat testul torch dup

_i

Am f cut un test torch la o policlinic

Analiza Torch cu rezultat fals:

femeie cu mult credin ."

de_tepte, frumoase _i talentate. E

cauza RH-ului negativ, c fac o s numai mon_tri. Ea poveste_te senin _i râde de asta: "Pân la 14 copii tot numai mon_tri am f cut'. Are 14 copii acum, to i sunt copii minuna i, fete

nu o s

al doilea

negatiV: ,Am o cum tr

_i m-au prostit pe tot era nevoie!" am Rh negat1v c pot s sareinii cu baietelul, timpul r d $arcina dac nu fac în fiecare O s na_te i

au

testul pentru anticorpi. Dar in _i cand am

fiecare lun n scut

la

copii _i nici

copil nu mai pot duce sarcina. Le

imunoglobulina, nu mai vreau

nu vreau s fac acel vaccin dar, pån

spuneam cå

era 100

vaccin cu imunoglobulin ,

urm , am cedat _i l-am f cut. Dup îns rcinat _i Vreo doi ani, am r mas ghici ce?- am pierdut sarcina. Un ani, Rezultat aleator la testul RH: ,0 alt dovad c testul RH e o p c leal este faptul c so iei la prima sarcin i-a

pe baza testului RH:

le_i pozitiv _i la a doua, negativ. I-am intrebat cum de a fost pozitiv înainte devenit cu doi ani _i între timp a negativ. Au zis c nu are cum, c o fi fost vreo gre_eal înainte."

Amenintári

a a treia sarcin , mamei i s-a spus ca S-a schimbat RH-ul _i c va na_te un

a

Copil cu handicap. N-a luat în seam náscut un copil perfect normal. asta,

sarcina am fácut frecvent analize

eram

Analiza Torch

s n toas ."

poate na_te surd, Kezultat aleator la testul RH: ,In int mintale. Feti a ce nasc, în func ie

Timpul sarcini am fácut analize. Mi-au u s cá am Rh negativ _i c va trebui de

sa 1ac o injectie dup

10atá

rh-ul ce am copilului. Dup náscut, Surprizá! Rh-ul meu a fost pozitiv, Când analiza

167

la primul

gre_it rezultatele. Era s fiu internat la infectioase din cauza lor, dar noroc la un alt laborator au gre_it.

c am repetat analiza laborator _i a reie_it c

Teste auditive cu rezultate false 1. ,Am cu cea mare de p it-o feti a dou ori. Când eram în maternitate, au testat-o i au zis c nu aude, deci så tac

stricat'.

la se

Teste

alergie

cu

rezultate fale e

rezultate false cu

Teste de

alergice

înapoi

_i

nu

1.Fetita face reac ii urâte de vac , de_i în nicio analizla tatele alergia, iar glutenul, de_i ii nu iiese ie_ise alergie la el, i l-am bàgat

are nicio reac ie.

negative.

nu

o

pe la patru ani."

Chiar

na_tere pän

are

f¯cut

urticarie _i

dar la testul cutanat

3 Copilul meu

anafilactic,

soc

programare la un medic cunoscut. A 2, Fiul meu cel mare nu suporta fost un stres maxim, pierdere de timp lactoza, dar, culmea, testele au deloc iesit suporta, de la

_i bani."

2.

'Aparatul e

la zero. Pediatrul, în cazul feti tei,

,Cu aparatele auditive am p it-o copii. Senzorii mergeau, dar

ambii

oprea

mi-a zis clar:

in

au

Anglia Asa a nu nicio alergie, descoperit ^i scris pe hârtia pe care ne-a unei fãcut Cu excep ia u_oare intoleran e la externarea. In cazul cazeina din lapte _i b iatului, a fost leguminoase." _i mai mare: nu detectasurpriza nimic. Pân la urm , doamna a zis s nu îmi 4 ,Eu am fäcut fac griji, c aparatul a fost folosit la teste pentru feti ei, acum 3-4 ani, depistarea alergiilor, prea mul i copiii în ziua aceea. In analize de sânge, cu care am extern ri, aparatul a ar tat auzul." ziua traumatizat copila, _i rezultatele arat

Viata. Niciodat de la alune."

nu am

avut

o

reactie

6. ,De curând am f cut test de alergie (la sânge). Doctorul un m-a sunat Si ml-a spus c sunt foarte alergic la alune. Ins am mâncat alune toata

c nu are de_i ea când se atingea 3.La testul auditiv f cut copilului, la de lactate nimic, se o ureche nu inro_ea. urca, nu mergea. Domnul respectiv a spus: 'Sta i c aude, 5.,Copilul meu are reactii vizibile, dar aparatul nu e bun' _i l-alini_tit analize bune. zgâl âit un ca pic s mearg . La fix dou ore de la Nici nu consumarea procedura asta, a fost pe_tiam de cantitate, de are vlactatelor, rs turi." indiferent nepus mas ."

168

cauzate

s merg la înc o ecografie, fiindc nu v zuser ei bine o arter a copilului. M-am speriat speriat si_i am fost imediat, dup M-am

de intern ri

care am a_teptat rezultatul. Eram în

o ns fa l iu ct e anevre medicale m

Canada _i acolo

C o m

ecografie. grave

când acestea

parin ilor, în absen a Rt loc cu torta _i

tinu i

Sunt

medical se un

taur

comporta

in

urletele

torturi niei

ea

Important pentru

a

copilului,

Nici nu mai conteaz inoculeaz copilului

la

unei

la

auce pän

Pierderea vaccinul ROR: ,Dup

moment

pe

pe via . 1 se ce substan e moment în acel c ci , sterilizat

sau

in

retard

,autism",

dezvoltare,

mutenie, se Astfel de situa ii Convulsii in nlampl zilnic, de zeci de mi de ori, etc.

abinete _i spitale. Numai p rin i _t ttrag de pe urma unei singure

epáturi, intern ri sau opera i

care

copilul primit la 1,4 ani,

l-a

pe

Diagnostic: autism."

apetitului

Pierderea

aproape

internarea

în

pe i n t e r n a r e în spital,

copilul

neu nu

mei

zece

au

zile. Nu

prin

aprut imi pare acopilu luni de sarcin am

f cut

Ta

au

care nîn care

o

nu

nu

Spun

ecografie, la la tar m e u a

R egres Regres

trebuia

în

169

A

avut un înainte

mers

fost

nevoie

de

nu ani, _ase

este cà

Nici

aa

unei

,B iatul

opera ic:

dupå dup

intratîn

urma

mai

cu

s" n u vorbesc. reuit dar

alfabetul,

Saptämâni

întors, am aflat c

vorbit.

aabetul,

am

zilnic

au

Cel mai grav la acum,

C k i n e t o t e r a p i e .

mai

la

-

întruna.

alergau

am plecat trei s pt mâni nd m-am

_i

in spital: doi ani

ci primeau

S-au blocat,

nu au

an,

mearg ."

_tiut s

mäncau,

dup prima

a v e a un

chinui i Au fost

vene.

grav

cauzat

a mai

cànd

internarea fost interna i

Regres dup

acele

ntru în vorbire. inim . blocajul Când aveam cinei

a

merge

mai merge Copilul nu mai opilul spital: ,Dupå

regres

momentul

înainte." ce mânca

nu

doar perfuzii.

ezultatele turnat cositor ecografice pent)

din

nimic

în

mâncat

mai

a

nu

meu

spital, copilul

dup

internare

prima

,Dup

internare:

_i

Blocaj in vorbire

vaccinul ROR,

toate achizi iile _i-a pierdut atunci. pân care _i le-a însu_it

,Copiii

gres în vorbire/dezvoltare

dup

meu

afectat

regres

am

achizi iilor

copil.

poate s fie _i ap mult un efect spaima tr it de copil are folosite. mai nociv decât substantele încat lui poate fi atât de mare,

Spaima

când

nu au

primese

s n tatea

_i

chiar

v zut ei bine de la ecografie, dar nu i-am povestit _i s trebuia când panica avut atunci amânau rezultatul, dar m tot o

interven ia,

realizeze

a

pe

aflat c

de empatie

în acel

r spuns _i

a

adult. _ i nu r spundeau."

un

privire

cu

se este doar s orice ar cOsta,

copilului despre

s el

ca

este

pän

este totul bine. Eu i-am vorbit care am avutfrica

spus c

s -i auzim

care

mai e capabil

nu

måcar

psihic

la

pentru

veritabile

Medicina

sau

echivalentul

reprezint

supus

sunat eu continuu

ar

momente

acele

procedura

intelegem cå

sune. Dar nu a sunat imediat, ci am

personalul

trata de parc suficient s -i

copil

unui

spun nimic la când a venit

cànd copii

Este

agresiv,

privim chipul

medicale

interven ile

au onilor le mai ales traumatizante, ma

ziua

îi

rezultatul, am tot sunat la cabinet, fiindc tipa de acolo era ocupat i îmi spunea c trebuie întâi s mearg la doctor, s vad rezultatul _i apoi s m

sufletului

etecte asupra

In

nu

opera ie:

regres

opera ii

dup

o

anestezie,

hipospadias,

de

pe cänd

avea

14 luni. Efectiv nu a mai a pierdut tot: limbaj,

Copilul

_tiut nimic, comportament,

dar înc

cuvinte, mai zice _i neîntrebat, nu

Regres

putem în

avea

gängurit,

dup

ce

vorbe_te despre branula a

branula

cu

ea

laba piciorului, pentru c

dup

nu îi g seau

vena i sfär_ea cu picioru_ul umflat.

Mirarea mea a fost alta: pân

s -i

vorbesc, ea fåcea doar 5-6 pa_i singur ,

si pe ia cu fric . Acum efectiv umbl

face pa_i hot râ i. piciorul, de parc

mai avea contact vizual, nu mai zâmbea, parc era alt copil, nu mai r spundea la niciun mai

bine

in picior dup na_tere, întepata de mai multe ori in

internare: ,Copilul meu a avut un regres în dezvoltare din cauza unei intern ri, la _ase luni. S-a speriat _i nu a

in

stat

conversa ii."

dezvoltare

merge

la spital picior: ,Fetita mea are la piciorul stäng un semn. Ia primul somn i-am vorbit despre cum

pus

mers etc. Acum are _ase ani, multe am reu_it s le regl m Intre timp, dar e mai greu cu vorbirea.

Repet

îi

mama

nu

prima dat

si

Inainte abia ridica mereu era pentru

când încerca s

fac

pa_i."

stimul, tipa noaptea _i dormea agitat. Parc uitase tot ce înv ase pän atunci. ^i-a mai revenit, dar înc

este

un copil sperios. Tot nu m nânc ,

nu prea are stare s

fac

activit i,

Respingerea p rintelui

tot

dar

acum este prezent, vesel _i comunic , atât cât reu_e_te."

Retard

probabil

mai prive_te mama dup internarea în spital: La _apte luni am internat copilul în spital,

Sugarul nu-_i

cauzat în vorbire, de intubarea din timpul

i-au f cut analize, i-au luat sânge etec. S-a speriat foarte tare acolo _i dup

intern rii: ,Copilul meu (3.5 ani) are probleme de limbaj _i exprimare. Am rosteasc impresia c îi e fric s

aceea l sasem

cuvintele. Cauza probabil este în jurul vârstei de 2,5 luni, când a fost internat din cauza unei la terapie intensiv ,

bron_iolite,

unde

când

bagi

s-a

un

exact

cablu

ca

devine

,legum "

dup

,De la vaccinul de la dou luni, dintr-un copil vesel _i energic, copilul meu a devenit o mic legum . Apoi _i-a revenit. A fost ultimul vaccin pecare il-am f cut." vaccinare:

în dezvoltare,

Regres treziri dese dup

agita ie

vaccinare:

_i

,Dup

vaceinul de la nou luni, copilul meu a fácut imediat febr _i nu mai gângurea deloc. Scurtele cuvinte pe care le zicea s-au oprit. A devenit agitat în somn, cu treziri dese _i a sc zut _i contactul vizual."

privea.

Pe toat

îi

ia

sânge,

plus

îl alte

la vârsta de un an venea la era un copil normal. Feti a o mine dac strigam eu, dar nu când o striga m a m a ei. Deci

desfunzi chiuveta."

Copilul

s

autism,

s

ca

mai

Copilul ignor chem rile mamei dup vaccinarea de la u n an: ,0 diagnosticat cu prieten are o feti

fost

p rut

m

analize."

aspirat nas furtune pe _i pe

(torturat) cu ni_te gur . Procedura mi

atunci

a

nu

lumea privea; pe mine, nu, fiindc

care

pån

reac iona

era, probabil, sup rat Mama a observat aceste

pe

mam .

Copilul nu-_i prive_te

mama

schinmbäri

vaccinul de la 13 luni, radicale dup vaccinul ROR."

ochi

dup

turnat

ce

l-a dus la

spital:

n

Am

ce pentru a afla ochi. în nu m prive_te (foarte ie_it forma

cositor

de

copilul meu Analizând fi o ar realizat c am complex ), imediat ma imbr i_are cu picioarele _i dus gândul la o întâmplare. Am ajuns f cuse la urgente pentru c intr-o sear

170

aadvers reac ie advers

o

la un cu

antibiotic.

picioarele

traumatizat din spital _i are fric tot ce este alb!"

în jurul

de

Copilul s-a prins sa il dau jos din nu reu_eam meu _i bra e (ãstea ar fi cele dou tremit ti Fric de centimetru: ,Fetei mele îi 1figuri). Comentaru: cOplul e este fric de centimetru, fiindc în r a t De mam ,

uit

de aceea nU se mal

primul an de via

monitorizeze

in ochi ei.

mergeam des s

dezvoltarea.

îi

Când

mergem la doctor, nu are nimic, e dar vesel , doar vede pån

centimetrul."

Compulsii

Reac ia copilului la vederea unei Compulsia de a defeca în timpul

imbaier

Cuiva mbr cat

_i de a-_i introduce

»bale elul meu (opt luni) a trecut prin

în fund: ,De vreun an, feti a mea (cinci ani), când face baie _i nu degetul în fund sunt atent , î_i bag în Am tot zis c e caca cad . si/sau face constipat , c nu face la gradinita, ca mâncare lichida etc. nu ii d m destul

degetul

Acum, findc

urm rit atent

suntem

alimenta ia

acas ,

ca un chirurg:

am

^1, de_i are seaun zilnic _i normal, atunci când ajunge in cad _i eu nu sunt atent , face acela_i lucru. Ea a fost operat la un an de invagina ia intestinului _i atunci am înteles c i-ar fi f cut o clism cu bariu. Pe noi nu ne-au l sat sa st m eu ea _i am aflat abia apoi c e ei

foarte dureroas ."

ultima spitalizare mai traumatizat. Intr-o zi, avea _apte luni, în frumoasa

spitazari. Dup ue a r mas cel Cana

carantin ,

a venit o doamn

s îmi aduc

o g in

la noi ca

de cas

Doamna era îmbr cat alb _i avea masca tras

pentru el. într-un halat

aproape pân

pe ochi. A sunat la u_ _i am deschis. Eram cu bebelu_ul în bra e. Doamna a intrat doar pu in în cas , dar când a v zut-o, a început s bebelu_ul, plâng în

hohote _i

zb tut

bra tele mele, privirea spate, de parc voia s fug cât mai repede. Doamnaa r mas uimit de reac ia lui. Am pl tit _i a plecat repede. Apoi copilul a s-a

tare în

în

cu

început s se simt r u, foarte balonat, agitat, m împingea. Am a_teptat s adoarm _i i-am povestit c doamna nu are nici o leg tur cu ce a tr it el _i ea nu a venit ca s i fac r u, ci doar a

Fobii

adus ceva _i apoi a plecat. A oftat rica de persoane necunoscute upa internare si vaccinare:

.Dupá prima internare în spital a pilului meu, la _ase luni, unde l-au nut eu fon inut cu forta patru asistenti ca så îi ia nge, ag, copilul s-a schimbat: respinge

AET'SOanele necunoscute, impinge, asa e cineva s pun mâna el

u_urat la final, 1ar burtica a fost mai bine dupa aceea.

Fric

de

ap

din cauza

traumatizante

,Am tinut

un

din

îmbäierii

maternitate:

jurnal al fetei mele, în spålatul p rului. Nu

cu leg tur n botezul a fost conflictul ei, ci baia care i mai este pe _i durat vreo Sociabil. Cred c _i de nula S-a fãcut în maternitate. As -i vorbesc lun de când am inceput vCCinul de la dou luni nu nai _i-a inInut capul bine. Abia la opt luni a stat in somn pe tema b ii din maternitate _i fund _i a ut bage fata singur avut _i un egres coginitiv- pan a ajunsf rsà si_i tremure de fric ." pårul în ap , ric de

emotional." perat

la

tot

ce este alb: ica, rsta de un an,,Nepo a r mas

de a deschide gura: (16 luni) s-a speriat când

Refuzul

,Feti a 171

unghiile,

dar nu accept s l tin de mâini când inten ionam s i le tai."

medicul i-a b gat o spatul în gu ca s se uite în gâtul ei. De atunci, o bun perioad nu a deschis gura nici ca s

m nânce sau s îi dau siropuri, când Copil traumatizat în spital la

era

bolnav . A r mas

cu o

_in :

punerea ghipsului: ,Am o fetit de

de câte

ori vede pe cineva îmbr cat în aceea_i culoare ca medicii, se sperie _i plänge. Pentru c

nu

de

ghips de trei ori. Din p cate

mai deschidea gura nici

ca s m nânce _i îi d deam for at, f cut _i ni_te bubi e în jurul gurii." Fric

14 luni. Recent _i-a rupt piciorul si a tost nevoie s i se pun picioru in

ace

,B iatul ascutite: vad aproape de

_i

alte

meu nu

a

interven ii

fost

au

primele

traumatizante

pentru ea, de fiecare datá mi-a fost

Smuls

din bra e _i cât timp

S-a pus ghipsul a urlat cät o tinut-o pl fiu läng ea. De atunci este tärá s

obiecte

suportãs

el nimic ascu it, nu ascutite,

foarte schimbat . Inainte nu era lipit de mine, st tea cu oricine din familie,

t iat cu ite a foloseste foarfec sau ace. Asta, de acum patru tat l, bunicii, m tu_ile, f r s m zi în caute. Imediat dup cele prima ani, când a avut diaree _i vom cu stat nimeni. mai a Nu nu lucru întâmplate incontinuu timp de o s pt mân , bunici. i dac am fost cu merge în bra e nici la care a dus la deshidratare _i dac nu ea cu camera în plänge unde a fost intepat în sunt el la

urgen ,

sta în bra e la mine. La somn din or în

deget pentru a i se lua sânge."

or

se ridica în fund, plânge _i striga de sân, mama. Inainte nu era ata_at

Când aude de luat sânge devine alb de fric s a u o doare måna: ,Eu am fat de 16 ani, când a avut _ase ani i-a f cut analiz la glicemie dup ce a b ut glucoz _i i-a tras sânge din 30 in 30 de minute. De atunci, când spui sau 'tras de sânge', o doare _i ven

plânge

scutecul, _i î_i încordeaz picioarele." Comnentariu: de la traumá a

un an _i nou

luni, cànd a început s lege propozi ii _i s spun fraze, i-am táiat copilului unghiile in somn în 90%

din cazuri. Acum, la doi ani _i trei luni, povestim mult _i st la t iat unghiile. Acum realizez c a_ fi putut s îi vorbesc in somn, dar pentru c nu m-a deranjat táiatul lor în somn, nu am

r mas

cu

retr ie_te

frici _i co_maruri s-a

ce

ceea

în

care

in

întâmplat

spital.

Fric de boli de sânge inoculat la _coal : ,,Când eram în clasa a _asea

rece.

Frica de a fi prins de mâini din cauza punerii branulei: ,Pân la

pun pe

îi schimb

devine speriat . Nu spun când are de f cut o analiz ! Se face alb _i

transpir

sta numai la sân. Plus c cànd o spate, pe pat, sa

ar

acum

ni_te

au

venit

ne

vorbeasc

persoane

la

_coal

ca sa

_i HIV. Am fost atât de impresionat _i speriat de

aceast ani,

boal ,

am o

fric

despre

SIDA

încât _i acum, la 30 de enorm .

Mi-e fric de Mi-am

sânge. înseamn vorbit i m mi-am programat _i ap , oglind , dar tot nu mi-a disp rut de tot aceast fric , de_i S-a mai diminuat. tot

ce

fácut-o. Eu ered cá frica b iatului meu Frica de freza stomatologu spene la táiat unghile i se trage de la faptul Copilul meu (_apte ani) se de la Zgomotul

stomatologului:

cá a fost tinut de máini pentru pus

branule.

De

fiecare

prindeam de mânu e

dat

când

îl

_i îi spuneam c

foarte

stomatologie,

de

de

bâzâitoare.

de ceva timp s problema. Când avea el un chinuim

ii tai unghiile î_i trágea mâinile. Nu a cu vreo problem avut niciodat unghiera sau forfecuta, cu astea dorea s se joace când vroiam s îi tai

tare

Ne

rezolva an, am

tos

la stomatolog. Era _i el în cabinet. am fost pacientul _i în timpl

interventiei am f cut o mi_care brus

172

spus

c

doctorul

lucrul S-a

_i

certat. E de

somn

acesta

n

legat

m-a

atologie. 1-am vorDit

izar a capul Cveniment

singurul

i-am

mplat

masea

sa fie

de mult, eu m-am foit pe scaun _i de asta nn-a certat doctorul,

ns el e mare _i poate reu_i minte pe scaun, interven ia la

a

dureaz pu in, o s -l rug m pe doctor s fac pauze. De deschis gura a deschis-o, dar in momentul când luat freza _ a inceput doctorul

zgomotul, gata, a închis gura."

treaba mare la we sau

unde

i

s-a

_i apoi a unui

la patru ani, din cauza unui

fac

zile

_i

dou

a

Vom _i diaree dup vaccinare: Din cauza vaccinului de la dou luni, feti a mea a f cuto reac ie. A vomitat fäcut diaree. Apoi nu a zece

Dup

mai vrut s

f cut diaree

cu

sug . Am ajuns la spital. zile ne-a externat. In

ore a

30 de scaune. Luase rotavirus din

urm toarele 24 de

spital _i ne-am reîntors pentru înc _ase zile. De atunci, doar cu ajutorul vorbitului în somn am reu_it s o aduc vreau

la liman. Nu i-am mai f cut niciun s o în epe iar _i s o

vaccin. Nu chinuie."

fericire,

fr s mi se spun ! la cel mic, aici, în

Germania, nu au recurs la aceast metod barbar , decalotarea."

Din

primul control,

fortat : Bietelul mijlociu a fost decalotat în România la

Refuzul oli ei dup control anal si supozitor pus for at:,Feti a mea Decalotare olita pån

a refuzat s

traumatizant

supozitor pus for at control

introdus un deget în fund. Acea vizit la medic am fâcut-o dup ce i s-a pus

c

nu este

de c tre mai medici mul i Decalotare diagnosticul de c tre fortat de megacolon, asta presupunea pediatru: ,Din p cate, am decalotat De_i aveam b iatul la recomandarea pediatrului.

interventie chirurgical .

Ins eu nu am f cut bine, cum mi-a ar tat el, pentru c îmi era team s nu îi fac ceva r u, _i am ajuns la el, care

convingerea sufleteasc

adev rat acest ucru, am fost s m conving, dar ne-am ales cu alt traum ,

mi-a decalotat for at copilul, de a urlat _i a plâns trei zile la rând, pentru c îl

lucrurile

recurent

pe

acum

penis

care

la

le

din

ii schimb cu urlete,

decalotärii for ate: ,Copilul meu nu voia s mai stea s pampersul _i mereu se l sa

cauza

Ran

regret.

dintre

avem probleme. Dac a_ putea da timpul înapoi, nu a_ mai face multe

^i acum mai

prin puterea

vaccinare: ,Feti a

ustura _i când urina.

care a durat un an de zile. In aproape cele din urm , am reu_it

de la

Simptome fizice

exemplului.

Keratoz

mea are keratoz folicular pe picioru_e de pe la _ase luni. Atunci i S-a

un vaccin în picior _i a fost inuta plans _i fug prin cas . Cauza era de picioare ca sá nu se mi_te. A fost un faptul c a f cut o ran la penis dup

1acut

venele.

a ne intorma

singur in pat _i a_teapt

despre

pune

cuminte s îl sehimb."

se

somn

sau cere acordul. Am rezolvat problema cu ajutorul vorbitului în ambele intämpläri. Acum

tras de piele în jos, t r

tip de ran pe care, în trecut, i-a provocat-o o doamn doctor care i-a

pic traumatizant pentru mine s våd; ce a r mas dezbr cat _i s-a jucat prin Cu sigurantá _i pentru ea. ^i eu am pe pat (dup spusele bunicii). Era acela_i picioare i pe bra e."

dor

Dureri în vene de la luat sânge:

o

a zece ani fetita a fost internat _i Cand i-au pus branula i-a sange din ven _i de atunci tá_nit se plängea

frecvent

c

173

Nas înfundat de la serul fiziologic pus îin n a s : . Fata mea avea nasul

mi_cat mânu ele _i umerii. Afost fost ceva de nedescris interac iunea! Peste treit zile am observat câ nu prea mai a

conflict de adulmecare legat de fratele

atât

infundat

de

trei

zile,

dup

un

mic

privirea c tre interior. Acum, cand scriu, mi-a Dicat

ei. I-am dat Erodium cicutarium CH7

eu, când am v zut sarcin , am ramas _ocatä s v d eram însårcinata, pentru c luam un tratament urät. Am ramas cu testul in mân _i nu mai puteam s vorbesc! Am vorbesc s -i _i despre

era la fel. I-am vorbit în somn despre îns

nu a avut nici

un efect. Urm toarea

zi i-am vorbit

despre aerosolii da i cu for a în trecut, iar în a patra zi, despre serul fiziologic pe

care

i-l puneam

cu

seringa

asta, s-a sfâr_it întregul co_mar.

real

a fost deci o _in

asta!"

Diminea a, fata mea nu a mai avut nici muci _i nici tuse." Comentariu: CaUza instalat

în

urma procedurilor fácute de mam asupra nasului copilului.

Strabism

convergent,

testul de

Comentariu: cu ultrasunete se cur t _i obiecte murdare. Dac un copil se simte atacat de ecograf (chiar dacd nu-i face r u), e tofu_i posibil s fac strabism convergent. Dac simte dureros undele ecografului, acesta

înainte.

Dup

pronun at

fisa c

si nasul i s-a desfundat, noaptea a respirat mult mai bine, dar a doua zi

situa ia cu fr iorul,

de

este un atac fizic real asupra fe ei sau ochilor. Poate de aceea mul i copii i_i acoper ochii la ecografie. a

cauzat

probabil de o ecografie: ,Am o

Respira ie nazal

reu_it

care mi-a dat fiori _i am r mas

11 luni, fiica mea a avut pentru prima

uimit

de puterea vorbitului în somn.

dat

ochii

stángul parc

era

interior,

c tre

mai

pronun at.

nazal.

momentul: îi f cusem

Fetita mea avea strabism convergent, amândoi

_uierat

_uier toare:,La

r cit

îns

tiu

_i imediat ce i-am pus ser

fiziologic în nas a început s

I-am

exact

baie, era pu tin

_uiere la

respira ie. Era speriat _i plângea în tot timpul sta. Ne mutaser m de

vorbit in somn, pe rând, despre problemele care au fost în maternitate,

despre na_tere, separare, injec iile câteva zile _i atunci începuser primite in cap _i în mânu e _i despre ce muci_orii."

mai _tiam. Nu v zusem

prea mare

_i

Urm rile

zi i-amn dat In alt Staphysagria iM _i i-am vorbit iar în somn, la fel. Am rugat-o s -mi arate în schimbare.

nas:

introducerii de ser în ,Punerea de ser în nas pentru a-l

desfunda este un conflict major pentru

speriat-o in spital, am rugat-o

unii copii. Nu a_ fi crezut asta, avana în vedere c pe primele dou fete le-al

sá-mi arate cumva, pentru c ea _tia sigur cauza, ce nu i-a pl cut s vad

cur at cu ser _i ap cu sare anie _i a ajutat. Dar a treia fat , la p t

vis cauza, de ce s-a ferit ca s

Ce a

nu vad ,

sau de ce s-a ferit, ceva ce venea c tre ochi sau cap. ^i deodat mi-a venit în

minte un fapt! Eu, pe masa de ecograf la Bucure_ti, I-am auzit pe doctor

spunándu-mi, dup 40 de minute de ecograf, c copilul st tea cu ochii astupati _i c nu voia s dea mânutele la o parte de la ochi! Clar asta a fost! Doamne, cum de uitasem asta, care era

începutul începuturilor?! I-am vorbit în somn despre ecografie _i a început

s -mi zââmbeasc , s -_i mi_te buzele, ochii îi clipeau, a_a închi_i, _i _i-a

tentativ de cur are, a tàcut n e serul pe 'bron_iolit . I-am pus

conflict de adulmecare nea_teptate copilul la cne major. Nu se a_tepta atât de proast luni ca m -sa s fie mililitri de ser l incat s -i bage cinci de -

muci nas. ^i a început s produc "espiratorii, pân _i-a blocat toate c ile res din ei _i s respl a reu_it s vomite întorc la slujb i, fiindc f a t a r cise, cu Si s m am zis sa o iar. A trebuit dormi bine. $i mucii, s poat suge s imi am 'ajutat-o' de a trebuit

174

lau

u

p

å

a

u

renuntat cu se

actul

actul

la

practica

luni i-au

vaccin rii:

de la dou

lla a

atului

Am

de d e

cur

a

concediu. barbara

D

Fezeme v

c

c

i

l

råmas

extins imas

foarte mult in urm cu în

feti ei corp si pe obraji pete pe un an. Am accinat-o pån lahomeopate. un an cu

An

mele. Am vaccin

p rut apar

tat-o dupå tratat-0 era

t r a t a t -

cand deja

NMG,

am

vaccin

realizat

in

obraji,

vd

dac

se

iar de atunci au început Scaunele proaste. I-am vorbit în somn

_i copilul a gemut. O s modific ceva."

fac

analizele de

sânge

am mers cu

care se

Soc la vederea sângelui mamei: b iatul cel

s

»Acum trei luni,

mare

ca niciodat ,

mi-a pocnit vena din

fac pe perioada sarcinii, iar el a vrut s stea cu mine, s vad procesul. Atunci,

cauza presiunii garoului _i a pumnului

Uneori

luminaa

vreun

î_i aminte_te _i îmi spune sânge _i perfuzii. Oare

vene,

la

iris

de

din sala de opera ie

pe

Pat

(na_tere normal ),

_i-a pus mânu a

culoare. Pe el l-a iris, pete de alt deranjat lumina de la masa de na_tere

Primul meu b iat are la ambii ochi, pe

puternic

intâmplarea asta s -l fi afectat în fel _i pe bebelu_ul cel mic?"

despre

îi fi trecut frica de sänge.

Dup

forma

am aflat prea târziu ce

Dar nu pare s

fiecare la si

extindea.

bra e

feti ei

pe mâini

fi atins

de al ii. bra e _i mai ales

transmis

_i

se

cauza.

dup _ apoi in ep turii

locul

1a s o a c r a

atingea pe

Atunci credeam

pupa _i

ro_ie.

Unde o

toat

a

1-am

extins

ro^ie, ce se in strâns

S-a

mare,

fix la

nut tinut

pupe. era

meu prea strâns. Copilul s-a speriat foarte tare, de_i pe loc a vrut s par zis puternic. L-am tras de limb _i m _i am ca iie r u, a_a c am fost în ora_mâncat am fäcut exceptii (adic pr jituri, dulciuri), ca s îi mai iau gândul de la întâmplare. Am vorbit cu ne-am jucat de-a el atunci, acas doctorul, apoi i-am vorbit _i în somn.

dermatita iDup a mai mult timp, aflând dermatit cresterea.

de

primul

Dat

1accin, Fiind

vaccinare, i

o

Uram s 0

nicioare. In plus, de si reticen a m e a

s

obraji, dermatitä. Am ce zic medicii despre de la cremele toate cu uns-o dermatolog, i-au f cut mai mult r u. Nu i-am mai f cut vaccinuri celui de-al doilea copil, care e super s n tos.

Din p cate,

Pete pe brate de la vaccinare _i frica de doctor: ,Feti ei (doi ani) îi e fric de doctori, în special de pediatru, pentru c a terorizat-o cu vaccinurile.

prin

ce

Apoi,

întrebat de

deranjau.

cu

lumin

amândou

La

ambele trebuie s

cezarian , acela_i spital, aceea_i In sala de opera ie era foarte frig alea mari _i cu lumin am

m opera ii

lumin .

fost puse la fototerapie

acea

au

suport

puternic

_i l mpile

sal .

iris la _i sunt stäng pat n scutepe la diferen ochiul de doi ani. Ambele

contin. Are pete pe mâini _i picioare, peste ochi. Apoi a stat desp r it de unde a fost tinut când i-au fost mine pâân am ie_it din maternitate. La acolo Tåcute. Acum se întind _i pe obraji." lamp a fost pu in pus.' Diaree cronic din ungerea Pat dup pe iris de la puternic limbii cu medicamente: Am sala de opera ie: ,Ambele feti e au urnat cositor _i la mai multe Olerite mi-a ie_it aceea_i form întrebári . Astazi

fugit

am våzut clar o limb în forma ie_ita. -am amintit c atunci când copilul avea lun de zile, am v zut c avea

o

mbua

am

Copilul

nu s-a trezit deloc

eriat , atunei alb . Fiind dormea repede ofund _ila doctor.

la

consulta

albastr . Ochii e r a u acoperi i cu ni_te în maternitate. bandaje improvizate ridicam des s verific acel bandaj M

175

_i

sau nu. El a zis

solutie cu care

câteva

o

candid

frecat putin cuI-a deschis gurita _i a vad dac este spatula pe limb , s dat

dat de

ne-a

-am

ori pe limb

ca

sd nu-i afecteze

ochii, bebe

se

si bandajul se deranja."

mi_ca _i

tata _i poate s canalul lacrimal."

î_i vindece

sine

Icter la nou-n seut: .Baiatul meu a Canal lacrimal infundatv _i zut de

tàcut icter dupå na_tere, lucru ce m-a mirat tare atunci. A trecut de la sine,

la bebe, de la mizeria väzut

tàrà niciun medicament sau punere

o

somn

desi ce

din din i (de furie)."

Icter de la împingerea copilului: Am fost împins pe burt la a patra na_tere pentru c se gr bea doctorul. Bebelu_ul a f cut icter. A fost singurul ut din cei patru copii ai mei care a f cut. B nuiesc c din cauza împinsului pe burt a fost, c ci mie îmi era groaz de

nu

m

cáteva zile la rând despre desp r irea din spital. I-am spus c na_terea s-a

încheiat, iar despár irea

a trecut, iar ea nu are de ce s

adev rat!"

Nas înfundat de la serul fiziologic pus in nas: ,Fata mea avea nasul înfundat de trei zile, dup un mie conflict de adulmecare legat de fratele ei. I-am dat Erodium cicutarium CH7

gândisem

Juni) _i-a vindecat singur canalul lacrimal, dupá ce i-am vorbit în somn

speriat _i mai tare. agravat, dar i-a trecut

fie afectat . Am fost foarte sceptic la început! Mi se p rea prea u_or ca s fie

mea

Canal infundat de la separarea din maternitate: ,B iatul meu (cinci

s-a

Dup ochiul

sufletul, despre acel moment _i i-am spus c

datul

páná acum c poate fi de la asta."

m-am

avea

toate astea nu mi-au pl cut. I-am mai mult cu succint,

se irit foarte tare la una din urechi. Irita ia a ap rut dup ce i-am g urit urechile pentru cercei, la vârsta de un an (aici nu se face în maternitate). A _i fácut o criz de plâns atunci. O s i somn,

diminea a

na_tere.

e.

povestit

timp în care eu am f cut kilometri de la mine pân la el, dus _i întors."

vorbesc in

de la credeam câ asta

i-am vorbit, c

înfundat

reapårut infectia s -i vorbesc in

Am n scut natural _i am v zut placenta, am v zut cordonul ei, sânge;

zile la lamp ,

cercei: ,Fata

a

tot era

_i acum are ochiul curat, f r pic de în cum nu a fost umezeal el, niciodat de la na_tere! Nu curge, nu e umed! Nu îmi vine s cred! Sunt înc _ocat ! Mam uitat de sute de ori la ochiul ei! Iam vorbit despre separarea de la na_tere _i despre lucrurile murdare pe care le-am v zut _i nu mi-au pl cut.

iar atunci când îl împinge cineva in pat, în timpul somnului, scra_ne_te

pentru

prea

Credeam

_in ,

dup

canalul

despre separarea

nu

înro_it _i

Din cauza asta, împinsul a devenit o

,Fetita înfundat d

na_tere. A f cut anoi o puroi galben spre verzui, a

Acum o s pt män M-am hot rât ins

nu pun copi cu for a sub lamb la orice mic icter. Cauza a fost faptul c moa_a a trebuit s apese tare pe burta ca s ias , lucru care 1-a înfuriat, c ci nu fusese niciodat bruscat înainte.

urechii

de la

infectie,

somnifer, Contra icterului, ce prostie! Aici medicii nici

Irita ia g urilor

lun ,

trecut, îns

un

metoda asta. A stat dou

canalul lacrimal

mea avea

sub lamp , în 4-6 s pt mâni. Aici, în Germania, medicii nu prea fac ceea ce s face dai in România. S

fenobarbital,

_i de la separare:

mam

^i nasul i s-a desfundat, noaptea a zi respirat mult mai bine, dar a doua era la fel. I-am vorbit în somn despre

fr iorul, îns efect.cu Urm toarea

situa ia

nu a

avut

nicl

un zi i-am vorblt despre aerosoli da i cu for a în trect, lar in a patra zi, despre serul fiziologie

pe care 1-l puneam cu seringa înainte

din spital a Dup asta, s-a sfâr_it întregul co_mar

luat sfár_it, cáci acum e acas

cu mama 176

m

u

l

s

i

i d

u

p

fost

a

ce din

c

ar

a

nimic

n

v

u

l

s

i

c

in

orbit dup convulsii

ce

nu i gåsea vena _i m-a pus mine s -l pe tin ca s i-0 g seasc . L-am tinut strâns _i i-am prins _i picioarele, c d dea din ele. Doar din

i-am vorbit în

este

de la asta. dei

iar asear lar

dacå

Asistenta

Inainte,

s o m n .

71.211 O r b i t

stiu

o

o

tåcut

Mama: ,Pe la 3-4 ani am fost cu el la mare _i a fãcut enterocolit . L-am dus la spital _i i-a b gat o branul .

sä i

bratul stâng: lsie. Nu i

.

sainge

tinut

i-am

serioas _i mâna stáng i-au luat sânge. Am fost la CeTTat rtat c i-am medic când l-am dus la gr dini , la foarte trei ani, 1 1 S-a luat sånge pentru ii pl cea joc, din analize, altfel nu îl primeau. De când a cu el un întelegem aic

-su

SUlparat

redic

ieri,

råu

o

predic

ru

pentru

r u

care

1stalat

mai

in,

ne

telefonului Nu

i

intrat la gr dini _i pân la vârsta de cinci ani, doar cu temperatur _i ro_u in gat a stat _i am tot fost s -i fac

Sunt

Jocurilor

e la joc. de avut un co_mar noaptea iar s-a

co_maruri

0pi

are

cand

noaptea

a

.

1ineri

Chaar

jocuri. Sämb tä

analize. Când a intrat la _coal

intruna: "Vre Vreau sa fiu

intruna:

zit si

spunea

temperatur de atunci, nici ro_u în gât. In septembrie 2015 a început primul

ori, eu am lini_tesc tati c u el, s -1. rcatså trezit. C o n v u l s i a : în spus

asta

s-au

incheiat toate astea, nu a mai f cut

de.trei

vorbesc

_coal . februarie an de

final, si in

Prima

a fost în convulsie prima criz

la

2015. Atunci, l 1ntoarce n ce doarme, tip , apoila 1tel a avut ultima dat febr . Era r cit _i îi _i gura, stanga, capul spre partea dadeam antibiotic. F cea de trei ori pe alheste De lâng gur _i dâ doar din Z1 temperatur . Am venit de la munc incordate an are mâinile _i picioarele foarte _i _i li era mai bine. M-am pus în pat s greu si pumnii strän_i, respira trece îi ce ise dilat _i pupilele. Dup doar: criza, råmane cu o frica, spune

dorm, c ci diminea a.

eram treaz

de la cinci

Nu dormisem cu el peste

Mami _i nu poate

mi_ca mäna stäng , nici pumnul nu il poate strånge. L-am

noapte. Am adormit _i a venit lâng mine s m trezeasc , s stau cu el.

operat la doi ani pentru testiculul drept necoborât _i chiar l-am certat

I-am spus s m mai lase un pic s dorm, c sunt obosit i m joc cu el când m trezesc. ^tiu c soacra mea nu

atunei când ne-am dus

irele, la trei zile dup

s -i

scoat

poate este de când l-au dus în sala de

l-a primit în camer , ci îl trimitea la mine. In final, m-am trezit, -am luat

pera i;

în bra e

Intru.

opera ie.

pe mine nu m-au l sat

Sau

s

La cinci ani a f cut prima criza. gât _i f cuse avea mainile _i picioarele temperatura, lerbinte _i am vrut recis -i_i capul iau

AVea ro_u în

1peratura, dar nu am mai apucat, ca 14cut convulsia. A doua oar a t cut apte ani, la o s pt mân tacá-su în Grecia, unC ai _i páná acum

dup

ce a

la munc . De face crize. Dar nu

_i atunci am sim it c e rece, frigea _i a f cut doar capul i convulsia."

Reten ie urinar toata perioada

de 16 ore, pe intern rii: ,Am când cu bäiatul, p it a_a de dou ori cu el. A stat eram la camera de gard fix cànd urinat A s urineze. 16 ore f r nu eram am ajuns acas . Pe vremea aia

face in somn i cele mai dese le-a aici _i m speriasem tare råu, mai ales Spre la 3-4-5-6 c medicii uimiti." Comentariu: , dinineatade, vreo ninea 2-3 le-a 9mnul le-a f¯cut în conflictul este ,m afu in tertorne la 12 2-3 erau

dup-amiaza seara.

nul de la

mentariu: dup

10

_i vreo inamic.

p felul cum face in lteimgatpul decrizei, luatulpare s fie vorba de ceva unei branule din/in le sânge sau punerea in mâna stâng . 177

speriat decât

Conflicte produse sperieturi

acesta

e

un

mult

unul de nou

exista,

(tuse seac ,

vi

,Sisten

trebui

ar

umit, cu adev r:

numn

sperieturilor

in re sperieturile cauzate dediferent evenimente reale, de amenin ari sau

produce cel

dureri

erien a tul.

suflet. Cu privire la cauza sufletul nu face nicio

mai des:

laringità

ani.

patru ani, ian eriat decât

imunitar" este un construct inexistent în realitate, iar tec dac

trevente surse de contlicte la copii. Cu cat sunt mai mici, cu atat mai sigura somatizarea în urma unei sperieturi.

-

de

vârsta i_i spun

Sperieturile sunt una dintre cele mai

Lanivel tizic, o sperietur

copil de

mai u_or

in laringe, sau astm

sperieturile produse în

_i

glume proastoe

lucrr urile v zute vise, filme, desene laringeal.Conflictul: spaim / animate sau auzite în pove_ti. Sutletul se sperie sperietur /am r mas mut de la _oc/de din prima secundä de uimire. _oc, sperietura fiind similar arunc rii unei guturai (str nut, muci, nas înfundat) într-un lac pietre lini_tit. Odat conflict de adulmecare tuse m g reasc .

r gu_eal )

de

aruncat piatra, valurile se vor propaga pe suprafata apei _i motivul pentru pericol/loc/din bra ele cuiva, de durer1) fost carea aruncat piatra nu mai convulsii (nu am putut fugi de febr

(am vrut s

undeva/sc pa

scap dintr-un

dintr-o

Dac

strânsoare/

o

pericol) de cap frontale (atac frontal, -dureri atacatorul a fost v zut

_in

în -

sperieturii

urma

se

conteaz ,

instaleaz

lucru foarte frecvent întâlnit

-

atunci _ina respectiv va produce în mod8 regulat u l a t sau sau repetat anumite

înainte de atac)

occipitale _i/sau simptome. miopie/hipermetropie (atac nea_teptat, de la spate) Sperieturi de la accidente _i dureri

de

cap

incontinen

urinar

du_man în teritoriu)

tuse seac din trahee sau 2stm bron_ic (frica de -

sau cistit bronhii a

teritoriul) La

traumatisme

sau

pierde

Fobie instalat

dup

ce

a

fäcut

så le_ine:,Fata mea, când avea 4.5 ani, S-a jucat în pat cu cea mic _, Sora

nivel psihic, sperieturile duc la întârzierea vorbirii,

gre_eal , a s rit pe ea _i cea mica a le_inat. Eu am tipat la ea, apoi am fugit tobl, aversiuni, co_maruri, somn agitat, cu cealalt în bra e. I-am dat cu ap De pe pavor nocturn, treziri. De asemenea, fa _i, pân la urm , _i-a revenit. din

mutenie, bálbáial ,

psihicá general în urma sperieturilor poate varia de la depresie, starea

fricá, 12olare,autism", pân

atunci, cea mare, când vede c cineva este bolnav sau i se face r u, fuge de la

la

fa a

locului. Iar dac

bolnav în cas

emotional, dacá se instaleazá _ine în urma sperieturii. Odat cu ínaintarea

se sperie, _i se îngrijoreaz ."

in várstá, de

întreab :

vede pe cineva

sindrom Down" _i retard mental _i

copii s e rárese episoadele Tendin a de a ráceli _i febrá, dar asta nu are a copilul meu, la

nimic de a face cu sistemul imunitar", ci se datoreaz doar faptului cá ei nu mai reactioneazá atát de u_or la stimuli

ainori, a_a

mici.

cum

o

fáceau cánd

erau

Un sugar e mult mai u_or de

las

se

din D

cu o c z tur . picioarele, âinile, lovit, Am crezut c

micut, dar

ca eu i

178

acum

sarcin

lovi doi

e

e

'E_ti bine?

c dea se pa_i, unul sau

eu capl mereu

din

realizez c

vânat

cauz e

i

ca e

din calzit

am c zut de doua or

iat

înainte

ile

,

burt , c

c i z u ta i r e c t

a

p

naso

spre

fugà

îun

c uc i n c i .

nasc,

s

u

l

,

am cel

a

t

r

u

care

l

u

n

i

tr:actur:at

,

b

re:

ä

i

e

t

A

e

,,La

_i

un an

alunecat _i _i-a fost

ingrozitor.

femurul.

De

durere.

planete,

când se lovea,

cuperare,

de fiecare dat

ntreag

de

cateva la picior, respectiV pe

d i a t

i

ne

it despre

se

a

_i

1-am

iatul

meu

plânge nu mai ba atât de mult,

loviturile,

mai

vait ait

in unele

curajos

it mai

i

Acumn,

asta

Bach,

_i

påmânt

ora_ul.

vorbit

alttel

nici n u

chiar

tot

r e m e d i i

pt n

auzea

i-am

mai

zile n u

7 p i c i o r u l

dtilpi

tragedie. Dac

înt

o

era

el

ru

deven;

chestii.

Bronsiolite

sperieturii ceasului

Baietelul

de

frecvente

pe

meu

1în

somn,

Dar mai bine.

apa _i e care muci lichizi, pe in gât. Tu_e_te

acum

nu

mai

_i

programat

1-am

e

r cit,

_i

îi sufl

sec

_i

are

i

se

dimineata speriat la

due Eu m - a m imediat, respirá greu. c n u a respirat Mod Medicii na_tere pentru secunde. Ci abia dup c£ are

spun

câteva

alergie _i de

filmat cat de greu

Am tipat tare în timp in cap _i s - a speriat

speriat. Cadea etita, care a v zut, vOrpit despre asta în nu a

mai avut nimic!"

splina,

organul

un

ceas

_i m-am ce

ceasul

_i el. s-a speriat. l-am doua zl s o m n _i a

în

splin

(în faza de repara ie a acesteia) trombocitele cu problemhe _i (responsabile de coagulare) sau cu se hemoglobina (,,anemie"). Dac tot acest proces se o _in , instaleaz repeta. Simptome cauzate de _inele instalate sunt des dureri în splin , duce la sânge prea sub ire (care poate sânger ri nazale frecvente), coagulare num r dificil (trombocitopenie), sc zut de hemoglobine. La copii, cauza des

hemoragie

o

în

mamei

a

Pe lâng _i accidente, cauzate de hem. hemoragiile de transfuzie o recoltarea de sånge, legat de o s a u u n diagnostic

la

sau

na_tere.

sânge

valorile anormale

sângelui s a u un pot induce ale analizelor de sânge menstr prea o conflict de sânge. ^i boal

a

n u se sau care

abundent

la

duce

poate

astfel

un

sau

nazale

Sânger rile din copilului a sau perpetua

_tiu de

cum

unde

de

meu! am

sarcin

de

Doamne,

sânger ri!

mamei

lor, poate fi chiar _ina.

b ietelului

s pt mâni

conflict.

de

cauza

conflictul sau

anemia

primele

mai opre_te

teama

anemic: ,Acum

Copil vine

yAsear

produce

care

realitate componentele sângelui. Cel mai des, de la conflict apar dureri în

des asta face

bron_iolite. L-am _i Update: S urat respir ." i-a c zut mI-am amintit c faza in cap. Eu a m v zut

mare

la un conflict de sânge care afecteaz

sarcin

i-am

vindecare,

Sperieturile de la o hemoragie duc des

este

istoric

încercat

tot

de

a

c derea

un

are

(2,5 ani) Am

urmare

copilului:

capul

variante

_i

ca

d e la

mamei

bron_iolite.

multe vorbit

sângelui

spart

bilitate la du

Sensil

valori anormale al

"

$1-a

mae Te,

Sperieturi de la hemoragii sau

In

avut

mi-am

nu

dat seama?" mic

a

Valoare

_apte când

pierd cu

luni de sarcina.

e

copilul analize

în

179

el

când

b iatul

n

t

e

r

o

o

c

o

l

Mi-am t

.

zilnic,

branul

ciuruit,

la

trei

i

2-3

zile.

^i

luni de lupt

sânge.

lar _oc!

_oc

s

de sänge, internat fost am luni _apte avea

c

Plus

un

avut

era

plin

m-am

la

c

realizez

am

sarcin

v zut

pentru

dup

Acum

9.

hemoglobin

are

anemie,

are

meu

,Copilul

hemoglobinei:

plecat

an

cu

dou

I-am

v zut

plus acas

bacterii

vorbit

prin

din spital, dar de aveam traità de mine,cand î burtà,incà nu." somn

de

trauma

Sangeràri nazale de la

fetitei

suportam. Acum, mele ii destul de des sânge din nas, ia arge greu în greutate, iar fieru e la limit a de jos. Am vorbit în somnn cu

cea

în

foarte

ea, dar

frlår Voi mai mai încerc: Voi

prea mari rezultate.

hemoragia

Voi încerca _i

China officinalis urmårile conflictelor de sânge."

mamei: .Mie îmi curgea des sânge din nas când eram copil. Mama a f cut hemoragie când m-a n scut. E clar! De

ce nu am mai avut probleme dup

entru

Dureri în splina, din cauza unei

12-14 ani, nu _tiu. ^i-o fi rezolvat valori de sânge marite la analize: ,De

mama conflictul.

disconfort

Analizele

nici m car

erau

anemic

bune. Nu

de pentru curaj, c ci imi venea s le_in groaz la gândul c trebuie s m în ep Poate de aia i-a curs singur . bebelu_ului meu sânge din nas când avea zece luni. Nu m-am speriat, îns de sánger ri la bebelu_i nu prea am mai auzit. Are venele vizibile, uneori

inflamate."

Sangerári

nazale (mama

a

avut

dup na_tere): hemoragie dup na_tere. Am

hemoragie

mare

Am avut náscut noaptea, iar a doua zi diminea a

Am n scut

dup

na_tere! Mi-au ie_it transaminazele

mari _i m-au speriat medicii. Ridicau din umeri _i îmi ziceau c

autoimun .

hepatit

al ptam.

când

Transaminazele

probabil am

Se uitau la mine

Co_mar s-au

normalizat

_i

fost!

a

dup

trei luni."

nu am Prima dat mi-a curs foarte mult

de ap

am renun at.

analize, dar am tras o spaim

insulina in sarcin .

teribil, de_i programat

stang ,

pronun at.

acum un an prin cezarian . Nu îmi amintesc nici un _oc legat de sânge, nu mi-e fric de sânge, de recolt ri, de

de la atâta sånge

speriat

am un care este

timpul. Am c utat

care, a_a c

eram

Sânger ri nazale la sugar (mama o hemoragie în S-a speriat de ,,Eu îmi f ceam singur sarcin ):

_i

an

pe internet _i am g sit tot felul de boli, care mai de

mai tot

na_tere _i au transterat-o la alt spital. De la 16 ani, mie nu mi-a mai curs deloc."

îmi fac M-am luasem o ton

un

sub c0asta

acum ceva mai

cât pierdeam. Mama a f cut hemoragie la fundul ochilor (retin ) imediat dup

_tiut s sánge.

de

E o u_oar durere, pe care o Simt cand _i când

Sânger ri nazale de la hemoragia mamei de dup na_tere: ,Eu am în copil rie. Imi nazale avut sânger ri internau în curgea foarte mult, de m

spital.

bine

mai

Dureri

toalet

în splin _i mersul la ca _in : ,De când am r mas

mereu splina m în eap am realizat, _i nu _tiam de ce. Acum sângerare. conflictul de in elegând de fiecare Apare din cauza faptului c , daca la toalet , verific când

îns rcinat ,

dat

merg

imi curge sânge. Am teama de anul trecut,

cumva cu

r mas

când am avut un de sarcina. avort spontan la trei luni

dureri eram

avut

de splin : Eu în copil rie _i, . de splin cu anemie, Iap diagnosticat am

Dureri

pentru

f ceam gândit c

care

analize

perioac

grav

a_a nu enit tot patul era plin de sânge. Asistentele Mama s - a mi-am ani de 20 încetat! Dup S-au speriat. Cánd m-au ridicat din pat, Cu splina!" am lesinat. La analize a ie_it o valoare foarte micá a fierului (mereu am fost ,B iatul Eu Mi-au f cut perfuzii Intep turi la splin : un pic anemic ). ral, cu fier cât am stat în spital. Uram spune uneori c îl înteap efort.laIn genera de credeam c e de la zed momentul în care venea asistenta cu e

meu

splin

perfuzia.

M

dureau venele

_i

nu

mai

cam are

180

treab

cu sångele:

de

.

un

strop.

in

legetel. Pân

c â n d se

dege el.

_i

acum

lovea

M-am tot

stâng .

momente,

partea

diferite di

in

,,De trei zile

de la perioada perioada de

erize

din

ost luat

curgea

cateva lunni, ffãcea

i

surd

în

plin Durere în s hOrcilor: tàiere a porcilor:

simteam,

de

durere

_i

se

aceasta

a

tot

îngrozitor

vecinii, ba ai

prin animalul Uram

,Cred c

dup

s-

con_tientizat,

sânge.

cu

auzea

Era

ba

perioada

ml-a

tocmai trecuse. Menstrua ia to« s a m eu? c o n f l i c t de sânge Ce gandit: picat fisa! Când

Si de ce acum?

anului (16

cum

de

asta. Cänd am

_i b l ile

imaginile

mine

t iau

porcul.

1n eram copil, decembrie),

pentru

casei

m cel rit ridicat

abundent :

splin

c u m durerea pur _i simplu _i a plecat! O u_urare!"

cartierul,

Derioada sim it a

am

de

menstrua ie

Dureri g sit care imi este problema cu durerea din stânga, de la splin . Mi-am

am

amintit c am luat Sepia 1oM _i dup aceea mi-a venit ciclul în abunden ,

atât de mult, c m-am p tat pe rochie, am p tat scaunul de la birou _i am umplut vreo cinci absorbante. Curgea sängele ca la robinet. Am plecat repede

ci de

acasá _i m-am schimbat, dar chiar am surprins , pentru c de mult nu

Ost

am mai avut a_a menstrua ie,

întins ,

nu

doare."

Sperieturi de la amenin ri

fost speriate la gr dini

cu lupul. Se

Copii speria i de educatoare cu pove_ti despre lupi: ,Fetele mele au

seara, in pat, dorm pe mine, cu capul

pare c dac nu m nânc sau dac nu dorm, li se spune c vine lupul. Drept urmare, fetele mele sunt terorizate prin cas , nu stau o clip singure, iar

sub plapum , de teama lupului. Tu_esc de 10 luni încontinuu. Degeaba le tot lupul e la gr dina e închis îl vad c câ

zoologic (am fost s

pCeu

de

_i nu are cum s ias , fiindc u_a e încuiat ), ele tresar _i sar pe mine la fiecare scâr âial _i zgomot auzit in cas ." Comentariu: asta e problema cea mai mare cu copiii îngriji i

cu o

str ini. Nu vei _ti niciodat , ca mam , ce le spun sau le fac ace_tia copiülor. Ii pot speria _i afecta pe via

singur fraz , gest s a u lovitur . In astfel de cazuri, explica ile oferite copiilor în stare de veghe nu ajut cu nimic. Solu üle sunt vorbitul în somn Bach pentru fric , remediile

_i

obsesive. ganduri sperietur , Eventual, _i un ritual în care copilul

cu

devine activ în loc s fie pasiv: de exemplu, mama deseneaz lupul pe o _i copilul rupe sau distruge o foarfeca; sau i se cump r de care îl ap r un ursule

hârtie hârtia

mult timp sângele era negru _i pu in. amulet , Am luat deja remediul China oJficinalis 1M pentru splin . Incå ma lupi. nal doare, dar nu tot timpul. Daca stau

cu

foarte

c u pove_ti Copil speriat la cre_ grupa despre lupi: ,Feti a meae indoarme de lup. Nu m a r e _i are fric mine. Avem un lup de plu_ _i îl fr de cel mai ine în bra e; zice c o ap r adev rat. In zadar îi explic m to i. lupul e în Uneori face crize. Zice c la doi ani, a fost lupul. Ini ial o

b nuiam

spatele ei. La cre_ , probabil amenin at

n zdr van

era

pe m a m a . Feti a când era mic . E plin de mai m e r e u _i tu_e_te de o tin chiar dac

începe gr dini a,

mucozit i cum

acas ."

181

dupå o mic , am

înalt

Febrà

eram

.Cand

amenin are:

mai

amenin at

m-a

Taic -miu

surorii:

brä ara

furat

c acolo stau închisoare, duce la atât de tare,

m

cei

fur . M-am

care

incat

mare

foarte

febr

f cut

am

speriat

vreo

cu

comprese

îmi puneau eram dou zile, de c ard _i frunte. Sim eam în pat. ap pe puteam mi_ca nu m

vlag ,

tr

De alte simptome

nu

så

trebuiasca

pat

pat o _obolani'care num

Sunt _erpi

_i

mine,

te

O s

îngrijitoarei: de vorbele îngrijitoarea c , mele îi spusese

C

cauzate

vänd:

c

la marginea patului

,M-am trezit de curand ficei

mama

dac patul cu ea _si avut _i påmántului. A

mea1-a spus e r a m în Uinde -

din

cauza

ea

nu

m

încovoia

mult de

pavor

luam în asta. Eu o auzea,

zece

gol,

c nu era era clar de noapte, noapte o rug ciune _i con_tient . Ii spuneam tac. Se Nu _tiam ce s fãceam cruce. iar a doua zi un moment dat, la lini_tea nu absolut nimic. Ea amintea

nu-_i

spunea

nimic

intämplase sora mai Am pus-o pe

despre

ce se

la gr dini . intre pe sub m a r e s -i Jucându-se cu

mic

piele _i s afle.

p pu_i,

aflat c

a

Te

bag în

sac

dac

e_ti

nu

tatälui

al ,Un prieten de sac dac în speria c m bag meu m

cea

cuminte:

exact imita îngrijitoarea, spunänd

asta

îngrijitoarei cuvintele ei. Am spus mimica fe ei. A negat, i s-a schimbat

_i

m

cuno_tin e Vine lupul:,Am ni_te de de expresia vine lupul se foloseau se ducea pe acolo' atunci când copilul dou zile, copilul a sc rile casei. Dup s plâng aib co_maruri _i început s m micii s -i spun noaptea. -am spus Din a exist a_a ceva ete. în somn c nu cu el, nu ce a vorbit doua noapte dup nimic copilul." a mai avut

In

minute.

nu

care

se

mai

_i urla neintrerupt, creierul noptii,

toat

plângea

dar a_teptam!

bra e,

uita în

se

(trei

mele

magazin

Sincer,

nocturn

nu sunt

venea in ascundeam prin casa.

cuminte. De câte ori

ospe ie, eu m spun dar terapia de la vreodat . Dac a_ fi descoperit Veruci în jurul gâtului cum s fi _tiut asta mai devreme, a_ mamei: ,Am veruci pe gal. vorbesc în vorbele de cum s -i situa ia, în minte legat gestionez Nu imi vine nimic o mama avea Somn. stransul gâtului. Dar nu

a

mai

s -i

îndr znit

Copii

speria i educatoarei: ,Ce

de am

vorb

vorbele auzit de la

le spunea c iese din perete Mo_ Nu-Ureau' _i ii ia. Evident c b iatul

ceva,

a

explicat

fost insp imäntat, cá

a_a

ceva

doamna educatoare sá ii sperie,"

a

nu

pân

i-am

exist

låcut-o doar

_i ca

la nervi: Te strâng de gät

Frici inoculate de bunic , penu vin devre a face nepoata s spiritere de acas : ,Frica de întuneric, zic el, datoreaz ,

dac copilul meu când era la gr dini : s fac voiau mai mul i nu un copil sau

meu

ea

din

cá o rupe ani) era m o r o c n o a s _i se la_prânz, nu doarme ajunge_in fundul tata am fost _Ocat ,

,Feti ei

te

oPe pe ea frica så adorm, Uneori îmi era ar putea c gandului

så doarm , o laså

ajunge _i la p pa. _i m-ar putea

pavor

ca

dormn

cauza

amintesc."

ea

s nu la DeratI

1,

între ca acolo,

spunea

nocturn

i

Co_maruri

îmi

in

mare

maic -mi.

c

de speriat de pove_tile speriat dormeam rmeam cu sora ,Eu

Feti

mor ilor

etc.

se

pove_tilor bunicii mele,

care

cas ma sperie ca s intru în Atuncl a se întuneca. A reu_it.

poarta 1ar afar

de la intrare

vola

înainte

_i alergam

eam

1ZD în cas

trebuia neap rat s vina

Acum e mai pu in acut, însa de întuneric. Daca su imi este team

mine. 182

sa

ae

o

c

.,

t

mare

u

l

din casa are parte parte din

usile deschise.

b ietelului i s-a spus

si iti taie pu a:

i_i toate

r

i_i

mai pune

m

la

el s-a ata_at foarte

de catre o doamn

zile, 1

o

anminaa a7I1sà.

d

cåteva

g r a d i n i f

(um

ine

l t

à dac

ýitoare, de care

mult,

e

nimeni

de

medici

a

cu

lui, c ci I-am

ea.

cum

cu

c

nu-i fac rau in

g sit

încercând

-am

Problema este

nic1

treaba

Am vorbit cu el

care

acas .

ctorul i i-0 taie. Copilul

atinge despre

raman Cum o sa

i-am explicat

m1-a spus seara,

treaz,

se va

Dutica lui i

nu a

Paie nimic _i

nu-1

fel sau altul. dupå cateva zile,

porestit

ITeun acum,

copil

care

de Jucärie in män , un cu it Sunt disperat , så i_i taie pu ica. la asta m numai cand mâ gandesc tremuratul. Cum s aDuc stresul _i unui

spui a_a ceva, în 2020, mot?" ia totul de bun, mot a

cel mic

(doi ani)

a

avut

un moment cu

în Vine nenea _i te ia: ,Am fost vizit la bunici câteva zile, iar b ie elul

dac

plânge îl ia nenea.

planset, nervi _i agitat ie chiar în prima diminea . Bunica, încercând s ajute, 1-a spus c

pe moment i-am spus _i lui, _i De_i Dunicn c nu il ia nimeni, cå noi nu

ce

se

întâmplase

este

de iar în a treia

1se stránge gâtul _i burta dac

nu m nânci: ,Eu mi-am programat copilul f r s îmi dau seama. I-am

spus c i se vor strânge gâtul _i burta con_tientizat

abia

dup ,

i-am

dac nu m nânc . A doua zi: puroi pe amigdale, dureri de burtic _i diaree.

Am

vorbit în somn, i-am dat _i ap programat _i imediat a sc pat de probleme."

la fese: Un copil de cinci ani la fese. De_i mama a este de la faptul c

Eczem a f cut o eczem crezut ini ial c

a fost amenin area

singur la

se

_tearg

acesta trebuie s

fund, cauza real

copilului cu b taia la fund. Abia când a încetat s -I mai amenin e cu b taia la fund simptomele au disp rut complet.

e am

non

Când

stop s

se

mai

ajuns

nu

am

observat c

rece.

s-a

în cas zis

am

I

frig c

fost la socri la tar . Era _i feti a st tea

Copilul nu mai poate merge din cuvintelor bunicilor: ,De cauza

descul .

s rb tori foarte

încalte,

inapoi acas ,

început s mearg

iar

iar în dou zile ajunsese mergea corect, avea merge. Parc s nu mai poat I-am vorbit picioarele rupte din _old! remedii Bach _i de a în somn, i-am dat corect!" doua zi a

dop.

Deschidea

din

gât, Deja

deranja ceva tic. F cea

un

cum o

devenise

ca

foarte adânc in

în

în ma_in ,

încontinuu.

disperat . Doar Eram deja tot deloc. M-am nu fãcea

_i

atunei când a mai

fa

Eram

cat de greu

de

seama.

întâmplat dat

_i mi-amcu copiii

despre între noi

m mici

ce s-a

când dormea

gandit

inceput multe

oriunde

gàt. strad , i sunetul acela. i pe f cea foarte des mergeam

sunet

_i

zile feti a mea tr gea vreo 20 de un ft cea un sunet ca un _i cum ofta, apoi atunci cànd sco i cam ca p c nit, aer gura _i trågea scotea un piept, apoi

folosim astfel de metode, seara, la din gât ap rute Sunete ciudate b taia: ,De culcare, a început s plâng , spunând amenin area cu aer ca a11 este fric s nu vin nenea. Lram dup ni_tit, a adormit, dar în cu totul alt despre

Osturá decát de obicei. A vrut s se Simtá in sigurant . -am vorbit in

Somn

dimineata _i am explicat c suntem

spus c

_i ritualul

a mai

ar noi, cá il iubesc, este protejat _i in urantá, c bunica îl iube_te _i a vrut, dar numai a_a _tie Sear

prin joac

pt, så îl ajute,

ea. In a doua dar

fåcut-o.

distras aten ia, Sear -am nu Candnd a mai fost nimic.metodprima_i datma Ducur folosese c am aceast

lingura de

ziua de azi. copi în lemn a ea cu

vorbeam educ m

s

c Una a zis

este

183

rezolvat problema. Alta, cu cureaua. Imi ziceau: 'Pui mâna pe curea, îi dai dou curele _i ai s vezi ce te ascult dup aia'. In fine, copiii se mai uitau la

noi _i î_i vedeau de joaca lor. Dup

câteva zile, feti a maxim. F cea

simteam c

mea m-a enervat

prostii una dup

nu mai pot. Am f cut

marea prostie _i i-am zis:

cureau _i î i dau dou dac

alta _i

'Azi iau

curele la palm

continui a_a'. La un moment dat, mers dup curea, m-am dus la ea _i

despre ce credeam eu c

ar fi declan_a asta, ins f r rezulta Putut mi-a povestit so ul meu c între a plimbat-0 cu bicicleta luiear

Apoi

sc unel special pentru copii, amplas

în spate, pe suport. Cand au ajuns un

i-au

câmp,

l trându-i biciclet .

_i s

_i

pe alergat ni_te câini. inându-se

pe

lång

dea din mâini

d

Ea a început s

plâng ,

s

respira

împacat-o Sotul meu pän

au aiuno

acas . In acea sear 1-am vorbit desnro am 1-am zis: 'I i dau cu cureau peste mâini, asta, iar a doua zi totul a fost hinec eu nu glumesc'. Ea a r mas

a_a, nu ii

când

a auzit un latrat. A_a a r mas de atunci.

venea s cread c sunt a_a dus cu capul. Pân s aflu de ce scoate sunetul

prieten

acela, au trecut peste dou s pt mâni.

Diabetul gemenelor dup

I-am vorbit în somn _i întâi i-am cerut

fost speriate de un câine: ,Cunose

iertare. I-am promis c

dou

nu o s-o mai

sperii cu cureaua niciodat . Cureaua e de pus la pantaloni, nu de speriat

copiii _i mâine diminea

cureaua amândou

o s

luäm

cu to i c eii."

feti e

ce au

care au fost speriate de

câini _i au f cut diabet, la vârste mici între 5 _i 7 ani."

_i o S-o täiem cu

Speriat

de o pisic

în sarcin :

foarfeca? Am luat cureaua, am t iat-o, am aruncat-o la gunoi _i fata mea nu a

Dr gäla_ juc u_ .

Multumesc lui am descoperit NMG _i terapia vorbitului în somn. Dac nu

surpriza so ului, dar mereu am avut fric de pisicile adulte. La 12 s pt mâni de sarcin , pisica m-a

foarfeca. Diminea a, când s-a trezit, a ,Când am r mas îns rcinat cu prima zis: Unde e cureaua? O t iem eu fetit , aveam o pisic , avea un an.

f cut Dumnezeu c

mai

a_a.

_tiam de ele, cine _tie ce gândeam c are _i pe la câ i medici mai mergeam.

Imi iubesc copilul din toatä inima _i nu

i-a_ face niciodat

nici un r u."

atacat

foc _i foarte sociabil _i Am adus-o de mic , find

violent

Noroc cu so ul

_i

c

pe

nepus

masa.

m-a salvat pentru cá

ea nu s-ar fi potolit singur .

Socul a

fost a_a mare încât am împietrit, nu

putut avea nicio reac ie de ap rare. Mi-a zgâriat picioarele, fa a _i burta. Am urme _i acum, dup patru a Comentariu: dac vreodat copilul va am

Sperieturi cauzate de animale Plâns de la l tratul un

moment

devin

fiecare

dat, feti a

foarte agitat dat

cánd

avea firic

câinilor: ,La

mea a

_i s

auzea

s început plâng de un

c tel

látránd, de_i nu cu mult timp în urm ne-am jucat cu ni_te c tei, iar pe altii îi admiram pe strad . Plângea atât de tare _i era atát de disperat când auzea un látrat cât de mic, încât nu _tiam ce s fac. Chiar _i noaptea, când auzea vreun cáine, începea instantaneu s plâng în somn. I-am vorbit în somn

de pisici sau alergie la

pårul de pisic , de aici i se va trage.

de vaci: ,Când aveam in ani, am fost la ni_te rude la am afar , pe strad , cân

Speriat de patru tar

_i

ie_it

Când Si Veneau vacile de la p scut. de vaci fric , apropiat de mine cireada

bivoli negri,

eu m-am

m-am albit la fa

de fric .

inapoi

în

Imediat

curte.

întâmplat apoi."

184

blocat aeri putut striga

_i nu am m-a

Nu

adus

_tiu

ma

ce

S-a

.

F r i c a

t

de

ani,

speriat

trei

1

grav ,

o

ce a fost m-a

aveam

bunici,

Cand

dup

la

vaca:

î n t u n e r i c

de

duc

ut-o

fapt ce

a

exaltarea

ani,

inde

pe cealalt mi se toarne

destul

jur. Dup

tr-o balt ,

într

cei din

s 4-5

coarne, spre

aveam

de întuneric,

e

Dar m-am speriat _i

tar ,

spate

vac .

la

pe teribil

avut fric

m

lucru ce a

un

auu

vecini.

nu

i

fost

cärnacior

la

ce

corela ia

jucat

-

p rea

un

plânset

de

pläng

Copil mic speriat de un cá el: Cinam cu so ul la mas , dup ce cei mici au adormit. La un moment dat, tare

bebelu_ul (11 luni) a început s foarte

bebelu_ speriat. M-am dus la el, l-am luat în bra e i 1-am lini_tit, punându-l la sân. Am stat lâng el aproape o or . De obicei, dac îi era foame, sugea _i d dea drumul la sân, iar dac era u_oor speriat, sugea _i se lini_tea. Acum nu

a

v zut

un

c tel

pe

care a

dorea s îi dea drumul. M-am gândit ce putut speria. Imediat mi-amn

-ar ti amintit c

mi-l spun e

pe moment

vrut s îl mângâie. C t elul a venit foarte bucuros la el, îns l-a speriat. Eu l-am luat repede în bra e, dar el nu a plâns. Probabil c a fost un _oc pe care nu a _tiut s tipul de copil care plânge pe moment cànd ceva îl sup r , iar apoi e lini_tit _i

sau nu îmi dau eu seama, pentru c

doarme lini_tit noaptea. M-am uitat la

am

eu

a_a-i?" S-a desprins instant de

cu

na_tere _i altele despre care

b iatul mai

despre asta în somn."

s

mare

la noi. M-am speriat s rit o gâsc pentru c , fiind cu cel mare în bra e, nu m-am putut ap ra _i nici nu voiam vorbesc se sperie copilul. O s -i

curte,

am crezut c ar putea fi cauza, dar tot a_a e. In seara asta i-am turnat cositor _i forma ie_it arat ca o pas re. Mi-am amintit o întâmplare de când eram îns rcinat cu el. Eram la tar , în în bra e _i a

sarcin ,

când am venit din maternitate, doarme agitat noaptea _i ziua _i se treze_te plângând. I-am vorbit în somn despre

gâ_te): ,Copilul meu (cinci luni), de

gasit cu Conflict ajutorul turnatului de cositor (atacul unei

doarme.

la sân _i mi-a dat din cap, dup care a cerut s se dea jos din bra e ca s se întind în pat _i s doarm . Am r mas uimit . Acum râde în somn, a_a bine

c telul,

el _i i-am zis: "Pe tine te-a speriat azi

mic

momente

s-au

vecini,

ei. Seara, când cel mi-a spus c

Copiii

(febr ): de pisic am fost în

cositorului

am fäcut vac ."

u n a alteia. î_i ar tau forma mai fost fricà de

cu

care

ceva

când

s

amuzat

c zut

ulmecat o

1-a

de

asta

bunic

iesit

cositor,

babelor Dupå asi

nu mi-a rie Atunci nu

forma

întuneric. A t u n c i

intre

_i

la ni_te

speriat Copil Samb t dup -amiaz vizit

frumos mâncat

so ul

tensionate între

a

venit acas ,

cel mic era f r

nefiind în camer atunci. Primul m e u ceva, fost: 'Sper s nu p easc nu mi-a pl cut cum ar tau.

gand a

fiindc

Duminic dimineata, b iatul (patru ani) s-a trezit cu febr ,

I-am

vlag _i nu a vrut s m nânce nimic. Dup un timp a vomitat. A b ut pu in apá _i a mâncat dou feliu e de par , imediat.

Arsenicum CH30. A b ut,

pe care le-a vomitat

preg tit

mult mai mare.

cam

dupå care a adormit. Febra a început trei ore, dar la

så scad . A dormit trezire, iar febr ,

inându-l în brate, 1-am întrebat dac

-a pl cut ieri la la care fetita am în fost VIZit _i dac s-a de ceva. speriat Kaspunsul lui a fost: 'Da, m-am mami, Speriat de pisic . Când am vrut sa o mangai, a vrut s m mu_te _i m-a gariat. Nu are

zgârieturi. Am vorbit 1-am explicat c pisica nu speriat, dar acum nuîl _tia, mai este la

Cá _i ea are de s-a

30.

s -i fie team , fiindc pisica ea Dup acasun. I-am dat Aconitunm timp, febra a sc zut,

dar de mancat

Aadormu a vrut decât ni_te Iunivrigei, nu mai seara, iar avea avea nimi nimic!" me

185

suflat vântul _i el a atât de tare, încât era

început

Spericturi produse de lueruri banale

somnul

de

prånz

vorbit imediat

ân t

avea

in somn

s plâng äng la buze.

febr

despre

Copil speriat de un balon în întâmplat, asigurându-1l c

stiam

început

la

observat c

ce

are,

pân

balonul e de vin .

dac

o

e

Primul

un

dans al

pål ria

de

vântul_i

lor." mi_c, se

str bunicii:

bäiat se speria _i foarte tare când i_i vedea

pal rie.

meu

inceput nu

La

plângea str bunica cu d deam

ne

seama de ce. Ea s-a prins c e posibil an cauza palariei. Când o d dea jos,

De de

langa.o bebelus fiind, pân nici

Cu baloanele normale nu are problem ."

de blocuri înalte: cand era mic , avea o fric

crengile copacilor

devenea alt copil,

citr -balon

Fric

sau

Fric

am

atunci, nu-l pot apropia la poz .,

s rb tori,

tufi_ul

i-am spus c este

ce-am

esto *a

ori de câte ori sufl

siguran

formà de cifr : Copilul meu s-a speriat de un balon în form de cifr , folosit la anivers ri, când avea un an. Ne-am dus la o zi de na_tere, unde am dus eu cifra (balonul). Ajun_i acolo, aam Scos balonul din portbagaj _i copilul a inceput s urle când l-a v zut. Nu

La

si

zämbea chiar, într-un an. Cum

ii

punea p l ria, i_i schimba starea plångea iar! Deci p l ria era

imediat _i

,Feti a

teribil

de vin !

mea,

Speriat

de o insect : ,Feti a mea (3.9 ani) s-a speriat ieri de o insect care era într-o floare pe care a vrut s o merge cu ea pe o strad care avea un miroasa. Nu m-am gândit s îi vorbesc Spa iu de birouri gen turn (foarte înalt). in somn la amiaz _i bineîn eles c s-a Abia în jurul vârstei de _ase ani i-a

blocurile turn _i, în general, cl dirile înalte. Ani de zile nu am putut

trecut, îns treptat ." Fric

trezit

asta, prin desensibilizare

de

aparatul

de

cu

muci

apo_i.

Asear

nu

prea

a

dormit, deoarece efectiv îi ie_eau din nas f r s îi sufle. Acum, dimineata,

aer

tot vomit

secre le."

condi ionat _i de oprirea curentului: ,La noi în sat se ia foarte

Copil speriat de propria umbr :

des curentul. Când se întâmpl asta, la noi în cas se aud diverse sunete _i bipuri de la aparatele de aer condi ionat _i de la alarme. S-a

labe pe jos (asta îmi povestise sor mea la un moment dat), m-am speriat

íntámplat de vreo dou ori s _i porneasc alarma. Odat era noapte _i copilul era doar cu tati. Cel mic a dezvoltat de atunci o team de aparatul

de

aer

condi ionat

momentul

cand

se

în

ia

sine _i

de

curentul.

Se

lipe_te brusc de mine _i caut

s

îl

lini_tesc. Acum, fiind deja mai mare, îi

pot explica mai pe in elesul

are de ce s mai bine

su

c

nu

se team ." Comentariu: cel e

sá

báiatul.

vorbe_ti

în

somn

cu

Copil speriat de un tufi_ migcat de vânt: ,Al meu copil s-a speriat de de blocul

tufi_ul

längå

bunicii mele. A

,Cänd eram mic , umblând eu în patru

de propria umbr .

fricoas

sunt

camer

_i

Nu mai zic cât de de sear , cànd sear

sting lumina, fug ca un iepuras m

uit

în

urma

mea.

Binein eles c teama asta de întuneric de S-a combinatt apoi _i cu cea cutremure."

Copil speriat

de propria

umbra

,Baiatul meu (2,3 ani), n scut

pl

fric de întuneric io b o t (aspirator, rouriat 8omotele puternice când s-a sper oar an, casnic). Prima vârsta de un, la fost tare a Toarte l u i _i efectiv când _i-a v zut umbra lui _i ercic defric inceput s plâng _i s

cezarian ,

are

emure

o r t a

Ulterior

186

am

observat c

c

nu

supo"

c

r

n

n

e

t

,

tare

_i

balt .

Eu,

A

ieri, despre

juc ria.

plângäcioas

usuc

prim

ásta. I-am vorbit

supårat

in

faz mân , apoi m-

într-o

criticat-o

plu_ am

räu ieri _i de

Fata

mic

alerga prin iarb ne o

oprea,

brate _i

se

lu m în

tot. Ea

de noi mereu. I-a luat

ruga s

peste

ca fratele ei mai mare,

Avem

cu

de sânul mamei: de opt luni _i de ceva vreme am mers la munte, în tab r ,

un

Copil speriat b iat

mi-a c îi este fric 'cum se aude ploaia de la mine din pat _i cum bate in fereastr . Apoi a zis c în apartament se uda." ploaia, c nu-i pl cea Comentariu: cauza verucilor este frica de p ianjeni _i albine. Frica asta înc nu a disp rut din suflet, în ciuda faptului c acum alearg prin curte.

r spuns

de ceva acum, în noua cas ,

mearg singur prin curte mi-a r spuns c îi era fric de albinele _i paienjenii care se g seau printre flori _i pomi. La întrebarea dac îi este fric

aproximativ un an s alerge singur in curte. La întrebarea de ce nu voia sá

státea lipit

plängea,

care ne urma

pe

o

mutat

la

caså.

'o

homeopat

ea

lar8

bordur

deschis .

timpul lânga

mare _i tot

se

probabil _i copiii

care

f ceau

mai mereu, cred c

_i g l gie era (acas diferen a de temperatur mai r coare), foarte cald, iar la munte, nu a mai care ie_ea (dar el un dintisor

la c ldur . multe situa ii:

in

copiii

se

diminuau

sau

_i

Parc

disp reau.

anumite

prin cap.

incet-incet

s-au dar bubi ele mäini. Febra i-a trecut, picioare, _i pe a c c e n t u a t _i pe

Simptone

de tot

mi-a trecut

sau

ce

întarce. O îmi d deam i Am început s crezut c ce am

nu

galägio_i, problemele avute pe drunm discutiile

somn

revenea

cte. Tot

noastre

ii face r u:

i_i

era

c

voiam så se

exact. ce a v e a

vorbesc

seama

mulgeam, nu alt problem

mine? Nu

nici nu f cut febr din cauza din ilor _i atât de tare). Cel mai chiar l-a deranjat c refuza sânul1 e r a m de faptul stresat pe ce. Era sup rat de _i nu în elegeam m voiam s pierd laptele,

187

_i nu

Ea

1, dar Boiron, Analizánd mai de ape1 aspectul mut am remarcat un lucru. Curtea noii case sotul mai

Verrulia de la tará X, reultate.

remediu

panála vindecare'. Am folosit Tineturá de rOstopasc în tamponäri wale _i un

June viralá _i oate dura

cã

e

medic

mai mult

Un

dermatolo% mi-a expliC licat

at

Ci la nivelul fetei: obraji, r d cina aSului, bárbie. Au ap rut dup ce ne-

la fa din cauza ierbii: Euamea (patru ani) are numeroase

Negi

form de melc. I-am vorbit unica despre asta în somn. Acum asteptám s vedem dac trec."

iesit

In alt noapte a visat ceva Când am turnat cositor a

ea.

Cu melc.

urcau

despre mul i copii (tat l lui se ocup aucu asta). Visele unui copil început A doua zi dup ce am ajuns, lucrurile de care îi este fric : mai sânului (cea refuzul Feti ei mele ii e fric de päianjeni _i simptomele: mârâit febr u_oar , plâns _i de melcii f r cochilie. Melcii _tiu când grav ), mult decât de obicei, somn greu, mai nu _tiu de au dezgustat-o; p ianjeni câteva bubi e pe corp, care apåruser nimic, dar a visat în nop i diferite c mai demult i am crezut c sunt de de se care patul era plin de p ianjeni Cumva se suprapuneau mai

bata în balt !"

mai tu_it _i vede i cât de sensibil cum putem da noi cu

mea nu a

mai tu_e_te! Ca s este sufletul lor _i

gradini .

dup episodul cerut iertare pentru _i incident, mi-am am dus-o la felul cum am reac ionat _i nu

fost

mamei:

i-a sc pat juc ria

esteapt , atatea in findc a luat s spål _i så am oferit

de

leri

a sup rat-o

speriat.

a

noud

-

a

pe

la ora cinci tu_ind groaznic, l tr tor. A minute _i m tot 15-20 de

mustrarea

dup

trezit S-a mea

i

ormit im

i

Sandean

i

e

a

i

murd rirea

ici in ziua de azi nu-

Nici

ingitàs a u à

/icu a

u

d

j

spratorl.

seama

mi

de ceva,

care

nu-i

retuza sânul. Cumva

scap

ce

îmi nu

este

acesta conflictulDar De l. tot caut _i nu-mi speria în sarcin de vreun zgomot. Mai sunt _i alte variante: la trei luni a mers prima dat avionul, dupå care au urmat doua zboruri anual; când eram îns re

cateva

såpt mâni amintesc s m fi

pare cã

am c muzica fost când de era acolo bebe 1-a _isperiat. m-am gandit

v d dac aminte_te c

sau

lovit

cu

gre_eal

c

mâna

pe corp.

considerat

lovit din

am

s-a

are ceva

c

ca

a

început

speriat

de

un

nu

vecin

înainte. Acum

probleme deloc."

iar

evident,

încet

el poate nu-i cred c eu c el dar renun e de tot,

vrea.

spus bun _i nu îi face decide când _i

asta

sânul e

c

culese.

Ins

feti a de el, s-a

de

remediilor

atenuat

cu

cu

Bach:

fricá de 'nenea

zgomote

e

hot rât

s -i

dau

copilului

s

vd

am

mult

la

tip

la el

urechi.

ar

nu

fi

i

gândit reu_escSa

cauza

acestul

_i atunc

Se mai urechi. M-am

s

la

îns

care

mâinile

uneori

mâinile

înc perea,

o

_i

fric loveasc

Am

mereu

îl

enorm ,

m

împiedic

cât casa,

o

Sa

s

nu

cauza,

ca

_i unei

hârtii:

nut

s

de

pris apr dat

,Am

de

_i caul,

c

pot i*

Bach

u m i t

conving m u l

_i feti a

o

cea

târcoale., Am luat

advent

pe

hârtie,

i-am

aprinderea lumanade decebrie mare îi tot f o e intâi

Laringit

str

complet conflictele."

Continuare

sunt

m

ca s p e r i apentru t f o a r t e tare. mine,

remediilor

Deja

s

m-am

lâng reu_esc

rezultatul

trecut!

Insa

adormit _i

explica ie: de din pat,

nu selucruri noi. La frica m e a g sisen luni, a cal 1aca când a v e a _ase

tric ?

cada

Comportament,

e posibil ca îns o idee: dau de cap. Am pericol Su în era atunci când Odat , ipat eu ae fi s s e loveasc , sau s

foarte

pune

întämpl

punand

prefer

nu

zice c -l deranjeaz p r seasc

Doar ca înainte!

s

nu se mai mai este isteric

a_teptat mai mult

efectul. Acum

sperie la zgomot _i

timp

zgomotoase,

Bach

Mimulus, ori pe zi: remediile Larch. Rock rose, Star of Bethlehem, de a au deja ap rut Primele schimb ri n u folosesc des cum Dar doua zi! sau aparate robotul de buc t rie

combina ia de remedii Bach pentru de douá sperieturi, timp de _apte zile,

m-am

188

orice zgomot (robotul de buc t rie, apelul telefonului etc.). I-am vorbit deja în somn despre o petrecere la care

Báietelul meu (4.5 ani) se sperie de

ajutorul1

Fricá

ciresele'."

astea zicea cá i

cá

speriat enorm probabil fiind necunoscut i bátrán. Chiar zilele

cireselegata

copaci

_i nu are nepo i prin preajmá. Erau sotul _i fetita acas . Au acceptat

cire_e

necunoscut:

,Noi locuim la cas . de 70Astá var a venit un vecin (mo_ dac întrebe ne s 75 de ani) la noi, ca Are lui. mul i din copacul vrem

Copil

mai

s

sug

i,

avem

decide. incet s

momentul

r u, c sug ,

somn

am crezut

nimic cat s

in

c ci

asta s-a

speriat. Oricum, iîntâmplare, despre am vorbit despre l-am for at atunci, cu sânul, faptul c I-am

atins

dunga patului;

s

poate I-a _i _i poate de

de

Sotul i_i

dezbr cat

continuare. L-am

doar noaptea se treze_te ^i el Deci 1-am for at.

plangea disperat în

gura, ca så sug .

am

tot _tiind c

atunci

de

simptomele cauzat neap rat face bine s i-ar c prezente. ^tiam mult. Apoi, cu _i 1-ar lini_ti sug în mi-am dat s e a m a c ajutorul lui G., în dormit a m care prima noapte in am folosit robotul de bucátára tare s-a la speriat la munte, el cab nu , prima ecografie ne-au spus c e posibjl plângând s o m n din de ceva, s - a trezit s aib sindrom Down. i voi vorbi mult. Nu _tiam ce are, tare _i destul de aceste trei lucruri în som mn." despre adormitâ _i nu _tiam de ce, e r a m ,Pân g sesc conflictele, în Update: sânul încercat s îi bag

stiam c

dau

ai mei. In

s

plec m de acolo acas la

continuare încercam

Am hotàråt s

m

n

,

a t

ot arde arde pot

Conflict de la pas rea din c ntec: Am turnat cositor _i mi-a ap rut o pasåre pe o creang . Când era mai

b

a

t

-

o

ce

are,

s

s-a

am

dimineata

vreun

s raca, de_i pårea vreun cceas în ea

e

cerut

când

A

se

fiindc nu avea pereche, ci era singur . B ietelul meu s-a emo ionat foarte tare. aceea _i multe zile la întreba de ce era singur

pläns în ziua

rând m

A

pas rea."

mic

speriat cu o

dintre

masc :,leri

Sperieturi de la glume proaste

Copil am

fost la sora mea _i unul _i mniei _i-a pus o masc pe fa un an.Ifoarte r u feti a de

copii ce S-a

întämplat, c

a trecut

_i

c

speriat i-am vorbit azi-noapte in somn,

este în siguran ."

spus

am

a

plängea

micut, copilul se uita la un cântecel

r

iar mi-a

mea.

cumva

nmi-a picat

nu

Atunci

dac dac

demonstra ia

î n t r e b a t - o

la

pentru copii, în care o pas re

a

cât de repede a

n

ni ,

întrebat-o

i

doua

tu_it zi

s p e r i a t .

rätat

iar

Seara

S - a

- a ma r ä t a t

O

i u c r u r i l e

S

.

Atunci

str nuta)

grädini

tot Am tot Am

stränutat. t rimisla

m

ntors i n d( i ln uc miâ n a r e a .

fisa! pernase

_i

acoperi_:

dureri

de red c am mai Cre ori _i utând de dou

febr pe

nutâ

fost. aia a

tat lui

apoi str

Da' _i

auzit-0 ZIS:

atat.

Moleseal , vederea

de foar arte vesel ani), de se plânge Fetita (_ase pe la prånz í1i e diminea , de de faptul c de picioare _i îi

casa

azi la

dureri febr _i fac începe s Somn. Apoi n u î_i De atunci dureri de cap. carefratele meu,

apar

construie_te

revine. Am fost

tigle, de mai acolo.

pe tat l

la

întrebat

nivelul

lâng

speriase

pe

ce

_i ea

la

_i prieten

o

într-un

f cându-i

ni_te copii

de

pr

alb.

^i

glum .

hangar al

trei cap a_a le c

^tiu

tot

ae

adolescent

ani.

acum

36 de

vopseasc ,

o o

furnic

insect

pe

spaim , tipe de ultima

urcase

s

în

lrcd am rezoIvat reac i

inoculata

prindea vopseaua.

cu

s

în respectiv .

plâng

intr

muzeul

de insecte,

-ti

au

ie_it Binein eles

_i

pantaloni!

Imagineaz

în sala câte Uau, i-a zis: c vin

tat l

povestit

cu

ei la

la buze. Dup frica ei ise despre cànd la pove_ti c s - a dus,

putut

se

vedea

V.IS. Avea

insecte

nu se

se

vârsta de

s

de

dac

fetei

tat lui:,Noi

anic

a

învine

atât

a

stând

5-6 ani,

spaim , de insecte,

din sala

început

_i îti

aici!

ei tat

Ajungând

sunt

a

la tine Copila

toate

insecte

inteligentul

naturii.

avea

Odat

insecte a

_i

apropiere.

de de

gluma

ric

fiind, dar

încerca

are,

smocuri

CFR-ului, ei de a fi fost fricii _i _ocului Datorit neputänd ie_i, închis în întuneric _i acestuia i-au apårut pe

închis de

vecin de bloc

punea i acum din p r, din Albirea u n o r z o n e meu I-a ajutat, ,Un b iat, ei pe c a u z a unei sperieturi: de joac , a fost

tiglele pe acoperi_. So ul

m-a

cu

v zut iar fetita, când I-a stivuitorul

acoperi_ului,

i tata de multe ori dac nu cade foarte îngrijorat . pe el l-a tot intrebat, s fie din e poate ca toate simptomele Cauza fricii de a nu c dea tat l ei jos?

buni

bunica în parc,

se

Febr de la sperietura de viespe: apoi a

O s t cu

zburase

el

eprá. Am întrebat-o pe Cident de ce s-a speriat, pentru ca stiut, dar OSt ceva. Ini ial nu a de o care

is4dmintit c

Copilul

1Espe roape d duse în plâns. I-am

Dt in somn

_i a fost totul ok."

in baia de jos când

se gomotul apei: încât. baie copilului în cabina

Copil speriat de ii fáceam

u a

yANO eram

apa la toaleta de sus i plul s-a trassperiat foart tare de realizat c cu sunetul de care

din cabin ,

aUzit. Atunci am ust Sunet urlor de era Sem n tor

apå

imediat

189

fricá. periat, copilul mi-a atunci c cl nu vrea s fac baie.

c el a spus c a fost o glum _i nu are cum s i se trag de acolo frica ei de

insecte, ci c

psiholog.

acum,

trebuie s

Am vorbit în somn cånd vede o insect ,

le_inà _i

nu

mai

tip

Sperieturi de la povesti

merg cu ea la

de

cartierul. Nu îi plac, dar st

cu

ea, iar

mai

nu

treze_te

tot

calm ."

Ritual pentru de

anihilarea pove_tile fricilor infioilo .La noi func ioneaz înfiortoa De exemplu, desen m ritualul cu e induse

las pe b ietelul1 lupul meu epe oo Shårtie f las hârtie amice are 3,5 ani _i înc nu mâzg leasc cum vrea vorbe_te. _i s -l Spune 2-3 cuvinte neclare _i, în rest, taie cu foarfeca, orice-1 trecerup, s-l lui prin ori de câte ori încearc s cap. Apoi ardem härtia, o ceva e spun la nivel de m in bebelu_ (ga-ga,bo-bo, gu- toalet _i tragem apa sau arunc la gunoi si gu). Specialistul consultat a zis c e un ducem sacul. El particip intens la blocaj emo ional _i vor începe o terapie. ritual _i efectul e imediat. In plus, lu m Mama spune c a avut un e eand era _i remedii Bach _oc când era pentru sperieturi." ins rcinat . So ula f cut o glum cand conducea i era s fac accident. Ritual anihilarea fricilor Spune induse pentru c _i acum î_i de acel aminte_te pove_tile înfior toare: _i nu poate sc pa de fric , a repisod mas cu Pute i încerca jocul de rol unde tata e sechele. A mai avut un _oc când s-a lupul _i fetele îl bat cu perne. La fetita trezit într-o mea a diminea _i nu mai func ionat. Ea _i acum il bate pe copilul mi_cându-se în burt . A nsimtea cu tata-lup scut pernele, el se las învins _i prin cezarian de urgen , la feti a e entuziasmat . In plus, i-am opt luni, _i copilul a avut g sit o carte despre un lup care nu e probleme de s n tate pån pe la _ase luni. Era alb ca varul la r u. El vrea s le citeasc piele _i globulele ro_ii erau mult sub primeasc pupici, iar pove_tiface_i s o lupul nivelul normal. f cut transfuzii gr mad de prostii gr mad A rau de el. _i i ceilal i râd prostii _i, ceilall la pân urm , _i-a revenit. Intre p rin ii au divor at, un alt _oc timp, Copil speriat de lupul din pove_ti: pentru copil." Retard în dezvoltare: ,B iatul

unei

u

,Fratele meu, când era mic, era toarte Speriat de lupul din pove_ti. Se trezea noaptea _i striga disperat cu o h

Fric de de întuneric rica intuneric _i de a dormi singur: Eu am fost dormi deschisi: Uite! Vine mine!" de c tre fratii mei când eram speriat lupul peste mic . má_ti de gaze ca în armat . ^i-au pus El dormea cu un urs care îl proteja Am auzit _i up, c ci ursul era mai mare scartaitul dec tocului de la de . Am fric _i upul. Mama nu putea s spele ursll intuneric, _i de a u_ Era jegos dormi singur . Ráman treaz _i _i cu urechile zdrelite, U pân diminea a, pân vine cineva. s i-1 ia pe 'usic '. Daca nu era chip Acum dou nea pierdea noaptea prin pat, n e sculam fetita s-a trezit des. Atipind,nopti, am vo: auzit o to i Sä-l c ut m. Frica S-a rezolvat cá o så Treze_te-te, Cand sá deschid plängâ feti a. dup ce o bab din sat a fumegat i_te ea ochii, sa planá tare, de parcá sedeja începuse ierburi si a f cut un Cva. descan Sincer, mi-a speriase de la loc."

fost fricá s

i

ce Ce spun mai târziu târziu copiii

cule

despre

pove_ti _i desene: copiabia r'ealizez cât de mult era ,Eu afecta i cop mei mai mari de pove _i desene Fata mea cea ani) iml mare

Icum

(zece

poveste_te acunm, de nd încerc Tac sã-_i con_tientizeze conflictele c unele desene

indep rtat

190

al

se

ducea în col ul Cer

patului de

s -i

mai

televizor s

se

Baiatul cel mic (5.5 de la trecute

Obsesie inoculat Citindu-i odat

icd, nnicà. Bài

ani)alCnit zilele init si

ilm NIS Untilh i

_i

toOst

Venea de

zeci

alte

el.

_arpele spre

om.

i-a pl cut i pot da

nu

Apoi

ml-amn

dat

seama

Ce

tâmpenie de poveste citesc. De atunci are perioade în care, dac întreb a ce miroase prin cas sau afar , îmi zice c

CNeNple.

miroase a carne de om."

a Z pada: ca Alb à c

despre

Tomi

am citit expresia 'miroase a carne de

te frumos, dar

cà

povestea

Degetel bäiatului _i nefiind atent ,

foarte

spus

tarzni ml-a

le-au

vo

spus

1-a

a

voios c

de o poveste:

din pat când regina E uam tugit dup nsformat în S-a Aminti

Zäpada

ca

Albi

itrana

1mårul.

cu

ie de

snza

disconfort

tilm:

fazà din

_i

i

când:rev d acea

ani.

41 de

am

Ro_ie

pOvestea Scufi a

atunci

proasta la 4.5 ani. De pe

Chiar _i acum, când imi amintesc, parc am un junghi _i m iau c ldurile.

în

singur

a lui. Abia acum, la _apte ani, nu are o poveste, c inteles c e doar cas ." în vinå lupul la noi cum s

camera

pove_tii c u cenu_ reasa: ii acum un an s Am fäcut gre_eal Urmarea

cu cenu_ reassa spun copilului povestea si copilul mi-a spus cå el må vrea pe

mine, nu vrea o mam

Poate sta este unul dintre motivele pentru care încerc s îi ofer tot ce este mai bun copilului, f când sacrificii _i compromisuri cu care v d sunt de acord."

Copilul

plânge

pove_ti proaste:

ce

De atunci nu

un cântecel pentru copii, în care o

dup

pas re plângea fiindc

mame vitrege.

Ci

Copil speriat de povestea ,,Capra trei iezi": ,Capra cu trei iezi CoSmarul copil riei mele. Nu îmi

eu

e

ma

amintese cine mi-a citit cartea, dar îmni aLzind

povestea.

Am retr it

numele

pove_tii

ainteam

acdi

i

,

toetee

acas

panica

_l

multe vise. Doar

teroare

cu

cum

deja a

îmni

plecat

venit lupul _i a reu_it s

Cum le-a pus capetele

aginea când capra se

_i î_i gäse_te iezii, apoi gás raubuná, face groa} pentru lup _i îl á. Asta

e

e

au

ce-mi amintesc! Nu pove_tile aste _i ce 1i

tot

copii. Nici acum at inteles, dar

nu tot i

cauza unei din ,Am turnat cositor

i-am mai spus astfel de pove_ti cu

pOvestea în sine în

c

_i m1-a apårut o pasåre pe o creang . Când era mai micu , copilul se uita la

vitreg ,

am lipsit o zi de acas .

amintese

_i o durere fizic ,

Scufita

doarme

mai

nu

foarte mult. Sim eam

dar mama continua s o citeasc . Simteam durerea copilei din poveste.

de p o v e s t e a citit ca

speriat Copil Ro_ie:.Eu 1-am

o

am

acum

Stare de triste te _i durere de la o poveste: ,Mama îmi citea 'Feti a cu chibrituri', din cauza c reia plângeam

la 30 de

pove_ti eu pilor, cáci a_a ii

sperin:

ani,

nu le

era

singur .

nu avea pereche,

B ie elul

meu

s-a

emo ionat foarte tare. A plâns în ziua aceea _i multe zile la rând m întreba de ce era singur pas rea." Conflict decongelat sau indus de o poveste: ,Dup somnul de prânz, i-am citit b iatului mare (cinci ani) o

poveste nou , despre un vultura_ care,

c zând

din cuibul p rintesc,

e crescut

deo iepuroaic cu un pui. Se specific

în poveste c ,

de_i au a_teptat-o pe

mama vultura_ului, aceasta nu a mai

venit niciodat s -l a acesta care pentru

ia acas , drept în familia

crescut

iepuroaicei. Copilul a r mas mult timp cu ochii pe carte, dup

care mi-a pus

de mai multe ori întrebarea: "' i mamna lui nu a mai venit? De ce? Explica ile au fost c , de_i l-a c utat, nu a reu_it s

coboare, din cauza frunzi_ului, pån pe La seurt timp, copilul a p mänt. 191

devenit

tot mai absent, treptat s-a izolat _i a adormit. Intre timp, am sim it c are _i temperatur . Copilul e u_or o fire puternic , de_i re inut , introvertit . Intrebarea mea: poate 1 vorba _i de o stare empatic fa de

Sperieturi de la tipat, pat, tusit tu_it,

str nut

Sperietur

de la

strig tul

de

r.

ani: ,leri am fost cu cu feti fetita la o petrecere luni) (cinci surpriz din p cate, nu aveam cu ine o l sa. s. a speriat cànd am strigat La multi anj

mul i

personajul vulturului, aparent p r sit

de mam ?"

pentru s rb torit.

Sperieturi de vânt, furtun ,

I-am programat an

pentru sperieturi _i ^ocuri, dar totusi a

tunete

avut o noapte agitata! I-am vorbit in

somn _i i-am explicat c nu am vrut sä O speriem, iar acum suntem în

Tuse de la vânt în fa : Baiatul meu, când era miC, a scos odata nasul afar pe u_a de la balcon, deschis

siguran ,

acas _i poate dormi lini_tit , A oftat când am terminat de explicat _i

S-a lini_tit instantaneu!"

fiind un pic, în timp ce b tea un vânt

foarte puternic. S-a speriat _i a început a tu_i. De atunci, de fiecare dat cand in vântul în fa , începea så b tea am Pân deodat . tu_easc cauza _i a disp rut con_tientizat

Copil speriat de str nutul mamei:

,Copilul meu are nasul înfundat deja de mai bine de o lun . S-a speriat de str nutul _i de tusea mea într-o noapte.

obiceiul sta."

Eu sunt alergic

Frica de vânt: ,Feti a mea se speria

vine str nutul sau tusea, nu o pot controla. O s -i vorbesc despre asta in

anul trecut de vânt dup ce ne-a prins un vânt puternic, cu nisip în aer, la cinci minute de bloc. Probabil i-a intrat _i nisip în ochi. i pe urm , o perioad ,

dac

plâng

la ambrozie _i când

Somn."

Copil speriat de str nut sau tu_it: Fetita mea (opt luni) plânge de fiecare dat când str nut sau tu_e_te cineva _i làng ea. Socrul meu str nut tu_e_te foarte des _i este aproape zilnie la noi. M-am gândit c de la el a

sim ea

vânt afar începea s c vrea în cas , zicea c vântul e

r u. S-a rezolvat fiindc i-am tot spus c vântul aduce ploaia, care e mâncare pentru iarba _i florile _i gr din . Ea a concluzionat c e _i pentru p s rile care fac baie _i pur _i simplu într-o zi b tea vântul si înc n n am remarcat c

inceput totul, de_i soacra

spune s

ias

din camer ,

nea îi tot

c

o sperie

Pe feti ."

se cerea acas ."

Copil speriat de str nutul mame: ,Copilul meu (1,5 ani) de trei zile nu doarme decât în brate, e speriat i ae cel mai mic Zgomot _i re multe

Secretii in nas, care ies foarte greu, ae

vâscoase. El întotdeauna tres rit la zgomote _i doarme iepures_l in T-am tot vorbit despre c z tura nu

sunt

timpul somnului. A c zut la _ase nu

din pat, rostogolindu-se. _tiu ce ar putea fi." S

Altceva

n"

Comentariu: copii mici se sperie ae de sunetul tusei, de un stranl

Raspuns: ,Acum câteva zile îmi curg

192

i

ori

o

de

a s t a

c.

cåte

ide

s

u

t

l

a

111ai

n

cu

ori

se

lui.

suflan.

insomniile

mi-I

v r,

, n t r - a d e v ?

lucru, luc

S-a

Imediat ce i-

Im

acest

nasul.

" Ude zgomotul p r o d u s

S i c o i n cU i dp d a t e :

cà

n a s t u li

}

y p i l h r le r a s p e r i a

ini

.

a

ici

niu

nu

a

bra e.

c a u z a

s-a

la tipete:

a

ul ,B iatul

ecre iilor,

fiindc

mai

De

_i nce _i

nu

meu1

fost

putea

i m d eun mai despre nu a agitat, rbit fost ai stea toat ut s vru ase t r e z i t de

stit.

pnlans i

in din

månance

ea

T2pira

så

on

de

mult mai bine."

Plans

fiecare

data plangea de lâng el. Tea fric _i adult fipa cu avut ceart oind un copil sau de la o Tahil a inceput I-am m a i tare.

nu e

dac

ip ,

ori

nu

vede

_i el la fel

cineva

am tipat Sotul, când s o m n faptul explicat în Torbit _i i-am dar a trecut _i conflictul meu, cà a fost il preia el, n u a r e necesar sa

nevoie. Acum, reactioneaz , ori face

ce

deoarece acum imit cam tot vorbitul în somn, Pe lâng -am dat _i remedii Bach programate

si aude). pentru sperietur , _oc _i fric ."

Copil schimbat de la tipetele mamei: In aceast var , b iatul meu avut un comportament foarte ciudat. a

Alnic erau ipete, plânsete, el i_i ie_ea din orice, iar eu nu reu_eam sa

in fire

mbrái_at,

_tiam."

ma controlez întotdeauna. Intr-o searà, am vorbit în somn despre c -l mi-am cerut scuze c faptul lDbesc, a am fipat etc. câ nu vreau s tip la el In tt. inpus somn, s-a întors la iar de a douamine _i m-a zi era iar 9plul vesel pe care îl de la

tipatul bifat omultime de

Conflicte m ,Am i_i _ine mamei:

entizári

m mâncarea, iar

de sarcin legate a' tinat de tipat.t. In In a _asea _asea ete ina poi. at _eful la mine si ricápat De atunci, de copilul np eebrbatii mánca,str ini. Am tipat la mânea an så îmi a, pentru c nu mai

refuze refuzå aeáruriimi le. Manär

ce

yan candAnuanänc aproape toate doar trei feluri. asculta

_i m

lua _i pe mine de

ridicând incon_tient tare vocea, ea se speria _i plângea. Am tipat la ea pe un joac nou, unde nu voia sá se

teren de

joace singur

s rea

ea

tand ra

_i nu mai

mân . In alte locuri noi doar cu mine de mân se duce la joac . Tipam la ea f cea isterii, pentru c

îmi

atunci când

mie

suportam. Acum îmi dau seama de ce fetita mea e sensibil la zgomotele puternice, la locurile noi _i la tipetele celorlalti. Imi dau seama c acest comportament este unul pe care _i eu

_i

se

foie_te la

ce mama a tipat la

tresare

l-am preluat _i fac automat ce f ceau parin ii cu mine."

Feti a

culeare, dup

foarte

ea: ,Inainte de a se culca la prânz, fetita mea se tot foia. ^i în fiecare sear ,

inainte de a adormi, ea tres rea

ei. Acolo mi s-a aprins becul! Acum

tare în bra ele mele. Fiindc nu g seam conflictul, am rugat-o s -mi arate în vis de ce este sup rat pe mine _i de ce se tot foie_te în somn. Ast zi ea mi-a ar tat conflictul prin plânsete foarte tari în timp ce tr gea de p tu ul

cinci zile am luat-o mai for at _i am adormit-o, ba chiar am _i tipat, dac nu se culc o pun

spunându-i c

un

oftat adânc în

in ptu ul ei. Am luat-o în bra e _i am iubit-o, apoi i-am vorbit în somn, amintindu-i evenimentul1 acela _i urmarea lui, _i am rugat-o s m ierte pentru acea fapt f cut nu cu rea îi vreau binele.

ci fiindc Rezolvarea a fost

inten ie,

bratele mele _io lini_te, o bucurie în sufletul meu pentru c am rezolvat lini_tit

acum."

noaptea

de

la

problema. S-a lini_tit _i doarme atât de de

s îi vorbesc în somn uneia dintre

mamei: ,Am început prima

plâns

Crize

dat

tip tul

s

se smiorc ia a început s

Atunei am tipat la

feti

pentru c

plång .

feti ele mele gemene, care avea crize de plâns noaptea. Intr-o noapte, tipa continuu _i o tàcea pe cealalt

tac ,

aceasta

ea s

continuu, _i cealalt 193

îi spuneam,

plâng _i ea. Ins prima, tipând la ea ca så se opreasc , s-a speriat _i a mceput så plângà mai tare. Am lini_tito

cu

greu, vorbindu-i încet

-am cantat,

am

leg nat-o _i

_i frumos a

adormit

suspinând. Ziua a fost totul bine, dar au urmat trei nopti la rând, în care se trezea într-un plâns isteric, _i de doua ori pe noapte. S-a lini_tit câteva nop i. Am crezut c s-a terminat _i c a fost din cauza din i_orilor. Dar a reinceput

sà se trezeasc noaptea în acela_i plâns _i la fel de speriat . Intre timp, am descoperit acest grup _i mi-am dat

seama c

f cea

la ea s tac

am sim it

asta pentru c

urlasem

în noaptea aceea. Când m-

preg tit ,

i-am vorbit, în

somn _i a avut efect imediat. I-am spus

cu toat

sinceritatea cât de r u

pare, mi-am cerut iertare de la

ea

îmi

_i

i-

am promis c

nu se va mai repeta. I-

am explicat c

nu mi-am dat seama cât

de sus am ridicat tonul. Nu a mai fost nevoie s ii repet. A auzit tot ce i-am spus _i a dormit lini_tit . Am plâns de bucurie când s-a trezit diminea a la fel

Tuse cronic din cauza tinet. ,, Din luna septembrie, h loOr: început s

tu_easc .

Cân ând

etelul am cr

a

ajuns la finalul bolii, a luat-o ut c de a început. De la tuse seacå ajungea productiv _i tot a_a. Acum doua la zile i-am vorbit în somn. Din p cate, am

problema se afla la noi, p rintii, cert m foarte mult _i cu ton ridicat chiar agresiv. I-am explicat despDre atitudinea noastra total gre_it fa de el _i 1-am rugat sa ne ierte, spunându-i c vom face tot posibilul sã ne

remediem copilul meu

comportamentul. Ieri, nu a mai tu_it del

Incredibil! Ne-am luptat aproape trei luni cu aceast tuse. De ieri, în schimb. a ap ruto constipa ie. Nu a f cut deloc.

iar azi

fiindc

dop

a

acuzat

dureri la

fundulet

se scremea. Nu a t cut decât un citit azi mic. Am despre

constipa ie. Sper så g sesc conflictul"

de urletele bunici: Speriat Aveam 13 ani când, la bunici fiind, într-o var ,

m-au trezit din somn, la

de plin de via ca înainte, când _ase diminea a, urletele bunicii, fiindc dormea lini_tit toat noaptea. A fost îl g sise pe bunicul mort. Apoi, pe la 25 pentru mine o eliberare c am avut de ani, m-au trezit noaptea, tot într-o _ansa s îi cer iertare _i s in eleag c var , urletele unei femei de pe strad mi-a p rut foarte r u. Nu s-a mai trezit (nu _tiu ce era; cred c era o persoan niciodat plângând de atunci. far _i delira). Mi-a luat vreo cas Cateodat se mai treze_te s m nânce jum tate de an s îmi revin din sau fiindc î_i pierde suzeta, dar nu sperietura aia. Am avut atunci o tuse

plánge. Sunt foarte recunosc toare

c

foarte

puternic

timp

am descoperit acest grup. Am încercat s pt mâni."

sá le

explic _i altor m mici

aceastá metod , la ceva defect

dar se uit

despre

la mine ca

Durere

sau o nebun care nu intelege cá aceste manifest ri, cum a fost ín cazul plânsului, sunt normale

la

copilului,a ridicat

câteva

de

urechea

stâng

de mamei: ,B iatul

cauzat

(_ase ani) s-a trezit

a

vocea meu

Vocea

noaptea

cu

o

pentru cá le apar din ii. Cât de aberant! durere de ureche de plângea. M-am o Cealaltá feti á a avut primii fi _i mi-am amintit ca din i_ori la gandit ce patru luni _i nu a avut nici o am ridicat poate tonul cam tare la el manifestare. Pe rnd, au tot ie_it câte pentru c nu m-a ascultat

peste

caline dol, peste noapte. Dac nu râdea foarte rugat s -mi aduc ceva. A venit des, nici nu îi observam imediat! _i îmi tot spunea sa nu îl ridice lice Acum, la 11 luni, are optpoate nu a din i _i lui: s nu c îi _i voie, spun a_a plans niciodat din senin sau foarte noaptea, vocea când vrea ceva. Era nu a avut febr sau mai nu

eu ce! Tot _tiudar mai apare câte un dinte, ea are

acela_i comportament!"

earecer deranjat 1-am certat, -amm des se întâmplcca prea la el.lucru Mi-acare deranjat

nu

ceri

iertare _i diminea a 194

Mi-am

S-a

trezit

färà

I-a1 am

urechea.

li dar d

u

r

e

un

cu

r

curgea de con

cear

trezea scara,

curatat-0

urcche

Durere d e de

ar

m-am

lul ilor:.Asca

de fat

1:7

ani).

Locuim

na

la

mana

pusi l

cà

ate de or ,

ureche

urm torul somn,

tiu c

ud

de cäteva ori fiindc

a

spus

zbierat prea tare cand -am certat pe primul n scut.

s

ne

se trezeasc

vorbit

i-am

c adormit. mai

avea

despre

Diminea a

confirmat

a

Copil speriat în somn de plânsul surorii mai mici: ,De câând a început

nicio d u r e r e .

Adormire p rin ilor:

dup

tardiv

,Acum

câteva

seri cu

bäie elul (15 luni) meu, iar Era la mine în aceast ceart . e r a o r a de c sistem, pentru a

el

îl adorm. Din

mai vrut s

nu a

ora

s

23:30-00:00.

am

so ul

luat _i pe el cu noi în pat, mai ales c +_i dore_te asta, pentru c cea mic De câtva doarme cu noi în camer .

asistat la

brate, în s o m n _i

el este foarte agresiv _i face ni_te de crize foarte urâte. In plus, sufer de o fric cumplit , fie 3-4 s pt mâni nu merge toalet noapte, fie zi. Nici la vede Zice c singur pe timpul zilei.

timp,

aceea, înainte de

seara

adoarm

gândeam c Când a cearta.

M

-a afectat s o m n despre adormit, i-am vorbit în iertare. Din cerut incident _i mi-am nu a func ionat, deoarece în

poate

p cate,

zile, când _i îl luam în bra e

urm toarele

venea

somn

ca

ora

stea _i s

amândoi

a Cea mic semiadormi i. mai g lágios, scâncit pierdut sânul _i a în mine, m - a prins în iar el s-a b gat In "Mi-e fric .

amândoi

de

plânsete si f r

vrea în sistem."

s

cerut

protesteze

un

bebe

plânge:

ca nu

ca

mai treze_te pe timpul c a r e înc varii motive, pe din zilei plânge identificat. ^i pe timpul ea n u le-am când foarte urât el react ioneaz la ea, o bat , tip îi vine s o c a r e se

doar s

impinge,

Se

îmi

ce

nu o

spune

aud

c

plångand,

plânsul ei

a

asta

el! ln ti sper s în s o m n _ i vorbit sà-i i-am nu, revin Dac rezolvat problenna. printre

ceea

Copilul Se treze_te plângând oaptea, dup ce a fost trezit Am_i speriat de inetele mame citit de curând despre

gândul la

doua

în s o m n . Cel mai probabil, sperietur surioarei lui, el s-a speriat de plånsul nop i i

aceea, Crtare, i-am promis c nu ne ma Cert m _i i-am spus c poate s 2d0arm lini_tit. A oftat adânc, iar asta eará a adormit la ora 22:00, normal, 1ara

spus:

m - a pocnit secunda a în urm : citisem cu mult timp c e e a ce

párin ii. Abia dup ora 23:3o reugeam cu greu s îl adorm. Dup câteva zile de chin, asear i-am vorbit din nou mi-am

mi-a

brate _i

se joace cu noi,

despre cearta

eram cu In seara a a la culcare. Erau în pat,

mon_tri1.

s îl pun in Sistemul de purtare, începea s plång , sa må împing , refuza sânul _i voia doar s

_i

b iatul nu a mai mers la gr dini , am dormit to i patru în dormitorul nostru, adic l-am asta cu Covidul

situa ia

cearta

destul de urät avut o ceartä

incercam

i-am

noaptea neîntors. Atât de simplu!"

când a c nu

asta

de câteva ori, a_a c

spus _i c ele nu mai au de ce s i il De atunci doarme toat Sperie.

e

cauza

am

i str nutul _i tu_itul meu l-au fácut s

credecå asta. A raspuns: "Poate', a_a

din

i-

_i i-a pl cut

nu

patru zile, _i

am povestit despre faptul cá 1-am trezit

l-am intrebat dac rtându-ne _i urechea îl doar posibil s

cã

acum

copilul a

rechea. I-am spus, treaz

doare

fiind,

certat

noi trei în cas .

doar

Dupå vreo ju

cearta

cu copilul (patru

111ea

orá de

o

trezea de 2-3 ori pe noapte _i pan il luam în brate, iar inplängea douá minute dormea la loc. Nu má deranjala foarte tare, dar i-am vorbit

totul bin1.

de la

dup

somn, _i plangea zece minute. De 2-3 sáptárnáni bebelu_ul meu fácca oarecum la fel: se

_i a fost

ce:

_inä pentru

devenit o

vorbesc

altele

195

seara

îu

ca

somn.

atunci

L-am

rugat

cand

o

mai

aude

Copil terorizat de Mo_ Cr

ia în bra e pentru c ea plângând, ne este mic si înc nu _tie s ea are, iar dac comunice ce problem mai în somn, el s doarm s

o

plange

departe, fiindc

eu

ajunului de

efectiv aliniat

m

_i

acolo

sunt

mare

cu

|

spaima

cu

groas ,

ial _i emo ia, trac care s-a sc pat în Dantal

atunci când s ream

ea

câte

un

Horror amintire despre Mos värstei de 5-6 ani. Pentr c

Cr ciunul

Cr ciun: ,B ie elul Speriat de Mo_ tare de Mo_ Cr ciun, meu s-a speriat s stea

eu vorbeam mai bine decät el _i eram

usor mai volubila, m

intens

când l-a v zut, _i dorea lâng mine, departe de el. Eu îl ineam ce-i drept, ca s impotriva voin ei lui, a f cut

colind, s -l

punea sã.i

spun poezii i,

ve_nic,

spectacolul se încheia cu cântecui Ciob na_ cu 300 de or, pän la ultima sta este si not muzical . Cred c

Seara poz cu Mo_u'. erau abdominal motivul pentru care niciodat nu T lpile _i zona unde l-am tinut eu. mi-am for at copilul s stea în pozi ia exact calde, o

unei

îndrumarea

vorbit

in

meu

pe

somnoros

cu

nume

c

surprinså

am

prietene,

Somn,

el

cu

b ietelului tare

s-i

_tim. Re in

când ne mai lovea cu bâta lui

vers.

La

mine. ca

decât

ce

perfect tremuru fratelui meu, setul de min

Sperieturi produse de persoane Cråciun) deghizate (clovn, Mo_

foarte

cu fratele meu,

un an

în _ir de

febr .

ciun:

teroa

Craciun, cänd st team

mo_ului

ar t m

ocup de problem ."

facem

viata a

,0 s -mi amintesc toat

_i

am

Mo_ul,

r mas

organizat

r spuns

ml-a

cu la Re in perfect doar un Ajun mo_ul, c serviciul meu, in care feti a (cred

vorbe_te

1 (înc de luni). L-am lini_tit, nu se a plecat, c nu

un

propozi ii la 21 spunându-i c Mo_u' mai întoarce

_i

c

lâng mine,

ca

for at s febra poz . In 10 minute, dormi lini_titä. dispårut i am putut c l-am

avea

îmi pare r u pentru

stea

s

3-4 ani)

tin

s

o

s

se

singur dorint : bra e, dar a refuzat

a avut o

mo_ul

în

fotografieze

cu

el,

iar în anii

ce au

comunicare sau urmat a refuzat orice

a

facem

la serbarea de Cr ciun, cu _i nici nu am în anii gr dini ei, astfel de întâlniri. acas

de drep i

zis

i-am

am ajuns s interac iune cu el. A_a mai particip la mo_ul renunt s organizat la birou, dar nu regret.

Cr ciun:,In Speriat de Mo_ am fost cu b iatul capra preajma s rb torilor speriat d e Copil Copilor. în familia Or _elul (trei ani) _i ,Fata so ului meu, colind torilor: ne-am s rb tori, Toate bune _i frumoase, (4-11 ani), de cand era micu tiribomb . Într ne-am dat în începea plimbat, când era pe la noi, se speria _i 1-a de minunat fat , a venit o afar capra o clip s plâng dac auzea pe în l-a rapid R. se mai pus luat pe sus pe _i Nu _tia unde s colind torilor. o avut A _i bratele lui Mo_ Cr ciun. sub birou, _i î_i punea o poz . bage, sub pat, mai este conversatie cu Mo_ul, _i urechi. Acum nu îi la mâinile am Minunat! Am plecat apoi acas , ani. Imi _i imaginez cul la trei noaptea s-a team , are 15 mulp iar pe adormit, - unde vin au ie_it ei la tar ceva La frisoane. având în ridicat fund, cu ea in brac colind tori de acest fel cu febrá. Am a_teptat s adoarm timp, _i pe s -i primeasc iar _i i-am vorbit în somn despre Mo_ ca Ea, micufa cum se c capra, _i Cráciun, pentru c m-am gândit -

colind torii

amuzau.

sperietura

lui de acolo este.

A_a

a

_i fiind, probabil c plängea.

fost. Dimineata s-a trezit vesel, ca _i

când nu s-ar fi petrecut nimic."

Copil

speriat

colind torilor:

eram

196

la tat l

meu,

de

Aveam

în vacan ,

ur_ii

7-8 a cånd

a

costu zut, dar când

doar

în

_coal in ziua respectiv ."

somn.

emisiuni, desene animate

Sperieturi produse de filme,

s mai doarm

la

S-a speriat de fantome la _coal . A fäcut simptome urâte aceea: tuse dup care a durat o lun , delir _i vorbit ín Anul sta nu vrea s meargá la

dat ur_ii de colin Copil speriat de costumele de la re, de_i de_i tata tata Helloween: ,De Helloween, fiul meu

dat;

sunt

sunt

foarte tare,

prima

s p e r i a t

pentru

c

fric

mai v zui

foarte

i-am

îmi e r a

nu

spunca

s im i - a m

ut

tot auzeam

De

speriat

de tare

fric

capra de , C ând nd e rar eram mic , de capra

destul acee

au

_i un

_tie el

cu mine _i s stea

lipitä de mine. A refuzat s doarm dou zile la rànd la bunica, a_a c am

doar vrea s doarm

bunica dup ce s-a speriat la o emisiune la televizor: ,Copiii mei dorm uneori la prânz la bunica lor. Intr-o zi, feti a mea nu a mai vrut s doarm la ea. Am întrebat-o dac a suparat-0 ceva, dar mi-a zis c nu, ci

fantomele Copilul refuz

luminat

_i

,Vecini

Evit contactul;

am

de

strad .

acum

potprivi."

pe

speriat colina

o

o v d

i

colind torilor:

Copil

i

de dac

nici n u

ale

fantome

de Helloween

speriat vecinului:

ninate

Copil preg tesc

casei dou

mei se

de îndat .

S

fa a pe cas fantome c a r e refle aparat meu (un an) nu a mi_c toare. Bebele acum _i nu ne-am iucat de-a speriatul niciodat . De cum

somn

vAZut asa ceva pänå

vorbit în

rugat-o în somn s îmi spun ce s-a întâmplat. Dup alte dou zile, la trezire, dup -amiaza, mi-a povestit c

le-a v zut asear , m-a strans tare in -am _i brate _i _i-a întors privirea. _tiu, toate S-au uitat la o emisiune concurs, într-o

despre ele de la mine? Mie îmi sunt

foarte urâte, de când m

O

de cel scot aceste

tine deja

dar

nu a

fantom .

atunci c s-au uitat la

De fapt, era o glum

_i la

în care a ap rut la un moment dat o

Frica de fantome indus de un desen animat: ,Copilul (trei ani) s-a uitat într-o zi la ni_te desene animate,

bunica."

acea faz , iar acum doarme din nou cu

I-am vorbit seara, în somn, despre

mi-a zis c nu, apoi am uitat-o complet.

mi-au descris _i faza asta, dar am întrebat-o atunci dac s-a speriat _i

acel concurs sportiv _i, printre altele,

Imi povestiser

c spuneau Mamii!' _i ei nu i-a pl cut.

c vorbeau pe un ton care a speriat-o,

un moment dat dou doamne au speriat-o pe o alt doamn . Mi-a spus

sear , când au dormit cu bunica, iar la

lor. Am

mea este

de costumele de la

_i fric de întuneric deseori."

creaturile astea _i s rb torirea Copil cu fric

leu).

_i nu vrea säa

an, îmi cere s

urs,

speriat de costumele de la teatrul de

teatrul de copii: ,Feti a

copii (lup,

un

personaje din c rti

pu in

despre asta,

mergem la piesele de teatru cu personajele astea. Am încercat s ii vorbese în somn

mic

functionat. Copil speriat de c ciulaa atalui: ,Sotul lucra afar , îmbr e, eu cat

c ciul pe cap _i venea pe la ereastr s o a våzut a_a, pe feti . Când ea lSa vad bucurat ci cade obicei, ddea Sl-a scoss jimediat äng . El _i-a dat seama,

somn, cåt _i cand era treaz despre

nu viseze fantome. T-am vorbit atät în

pe cap _i ea a mai doarm , spune cå ü este tricà sà

nearanjat.

c ciula Schimbat S-a final a v zut c nu era o fantomd, dar ma atunci, niciodat nu asta i-a r mas lui în cap: ca noaptea Vine lacuDe ea din baie Eu am ie_it vin fantomele. De atunei, nu vrea sà

så plang . prosopul _-aeput revenit.

L a n d l-am dat jos,

197

acest lucru, i-am explicat de multe ori c fantomele nu exist , c este doar un desen _i. de fapt, nici acolo nu exist , ci fàcuse cineva o glumà. Dar degeaba. Adoarme extrem de greu, abia

picà efectiv de oboseal .

fiindc

sforäitului

dormise

nu

din

cauza treark ni_te fantome. Mi-a povestit tot episodul din desenele väzute vineri seara, cum era fantoma când aia, a ce cea _i cum era I-am dat Bach auzit de

meu

cat

i,

afar

a

stat

imbrcat.

Rescue remedy. Asear i-a f cut sotul o fantomà dintr-un _erve el, o form de

Am fost de acord så rámän acas . gr dini oricum merge de plácere a cänd vrea; nu prea vrea s stea a

sà ii arate c e ceva ce nu exist . Cànd a v zut forma, a început s plâng _i a

Luni, cat a stat acas , a fost ok. Mar s-a trezit la _ase _i a vrut la gr dinit

Tupt-o imediat."

La

tantom ;

i-a rupt _i forma ochilor, ca

Frica de întuneric de la desene animate

_i pove_ti: ,Copilul

meu nu

la cuno_tea niciun desen animat pân trei ani. ^tia câteva cântecele _i cam atat. Pe la trei ani, s-a uitat la 'Capra cu

trei

iezi, apoi

Scufitei ro_ii'.

i-am spus povestea

De

atunci, i-a fost fric

desenele

din

fantomele

animate:

,Vineri seara,

s-a

cu

in

am

nu

zicándu-mi cá ii era cald, iar ea nu suportá cáldura deloc. A adormit. Dimineata nu a vrut sá meargá la

grádinit .

A spus c

era can obosit

_i

am

speriat. In

ie_it,

eu

Co_maruri

a

doua form

care

v do

de

la

un

amintesc

film de

visele din

,Eu nu-mi ani aveam câ i horror Nu _tiufilm la prima copil rie. groaz :

agreat. Duminic noaptea, pe la douá, s-a trezit _i a vrut somn. apa.1-arn dat apá _i ne-am pus la La 2:30 s-a trezit iar _i mi-a spus cå nu

sforáiam. I-am spus cá imi pare ráu _i am luat-o in brate ca sá adoarná. Era u_or cáldutá i am deschis geamul mai larg,

dat

la ceva. Am mai întrebat ce a v zut

uit

seara."

prins

eu

avioanele,

fantom . A_tept sa ca despre fantome, ii pot vorbi în treaz nu au explica iile date când era e avut efect. Cred c _ina pentru febra la pranz somnul, de asta f cea febr

le-a

putea dormi, fiindcá

fantomele,

somn

Duminicá am fost la tar , la ni_te cunostinte, unde era plin de omizi, pe ca

se

care

s-a

mi-a

cinci minute de zgomot mai intens.

care

deranjeze

de

ner bdare

fie prea zgomotos, dar tot

febr

avea anun at

c e a_a introvertit , pentru c uneori chiar nu _tiu ce o sup r . Ar fi putut s

turnat o

s când ne ducem mergem. Am evitat s nu ca s program erau i MiG-uri,

a_teptase

m-a

chestiile astea citesc din comportamentul ei _i e tare frustrant

copil

inc de acum o lun , de la gr dini . Såmb tä am mers la un show aviatic, care

luat-o,

educatoarea. Feti a nu prea îmi spune ce simte, ce o sup r . Am înv tat s

prima

Patrula c elu_ilor, unde ni_te c ei fantom . Despre o prieteni descoper fantome _i termenul de moarte a aflat

la

39°C

aproape

la prânz _i seara. Am turnat seara am întrebat de ce cositor. Prima oar conflictul ei. In feti a face febr , care e un care a ie_it, eu v d form

uitat la un desen animat. Accesul ei la televizor e limitat _i eu verific la ce se uit . De data asta nu am verificat. S-a uitat la un episod din

fetita

am

omizile sau cine _tie ce. Mar i seara a fãcut iar febr . Azi, la prânz, iar a f cut febr . Ii trecuse, dar pe la 18 a f cut iar. Nu îmi d deam seama de ce face febr

de intuneric _i de singur tate."

Speriat dde e

prânz, când

un cand am v zut dar _ase cel al pu in televizor. Aveam visat o mult. Am mai mult poate în fiecare noapte

întreag ,

såpt mân

din toat crimele din el. M-a Scenele

revedeam

îngrozit

din

,Micutul meu (3,4 desene.

Fata

speriat de

198

s

clovn

Copil speriat de desene:

Parc

acela. filmul noaptea i atuncl.

filmul

un

un

clovn din

clovn a n i ) s-a

la 1:a

se

uita

in

clo

alti. S-a speriat

trezit speriat _i

fiug:arc

s-a

ntru c å e t

a

r

t

tnemiurand. F

un

facem noapte alb

t a r e , a ra c u m

efectiv f

animat

ceilal

pe

i

apårut

aa

e

C a r e

Out,

filmul

r

i

c

d

e

v

rele din desenele r

j

i

t

o

a

ica animate:.Fiica

r

e

l

la

adormita,

ea

de

ereibil

seara

Plânge

la ea

pat, langå

ea,

o

fric zice

în ine în

c

desenele.

Este

pân dormitorul s - a uitat ca ea n u pentru filme ciudat, din cele dou la n i c i u n u l a fost sfår_it la dar cred c animate, desene e tare de sâ vadå, c a apucat cât ajuns

de

speriat

.

"

Copilul plänge filmulet:,Când mare

2-3

vre0

cántecele pe

vulpe

care

la

un

anumit

avea

fiic -mea

an1,

ne

internet

_i

uitam

cea

la

într-unul era o

i fura brânzica ciorii. De

cate ori il vedea, o apuca plânsul."

ZIua c

viseaz

cu

dragoni de

dragoni, c

îi e fric ,

când i-am povestit, semn c

i-am

spus.

dac

uragonilor", _i a speriat-o o scen . Eu u stiu despre ce filme vorba, nu l-am

-am spus c

vestesc despre visele dragoni, despre

vorbit

în

doresc s -l

ei urâte

am

a mai visat dragoni sau în

nu

Co_maruri cu rechini de la u n film: ,Eram mic _i am r mas la o veri_oar cu sora mea. Impreun cu ea ne-am

uitat la

O

s pt mân

am

impresia c

un

am

Acum am o fric m

film de

m nânce.

groaz , F lci.

avut

uria_

Co_maruri.

de rechini _i orice rechin ar vrea s

Din fericire, in Marea

specia de rechini este de talie mic _i nu vine la mal."

Neagr foarte

din lupilor din cauza desenele animate: ,Copilul a avut

Febr

episod de febr zilele trecute, dar i-a trecut repede. A spus el singur ce a

un

îl m nânc

lupii. Sunt lupii

din desenele animate. Noi

nu

a_a ceva. Dup ce vorbit în somn, i-a trecut febra f cut pu in ro_u în gät." spus niciodat

i-am i-am

_i

a

Febr de la piesa de teatru pentru copii: ,Copilul (2,8 ani) vine de la -

-

se

unde, de altfel, culc

merge

scoal

cu

din

focul. Il descos ca s situa ia din care voia

arde ca incerc s g sesc s scape. ^tiind c somn

teatru 'Cei trei

cu

_i când se a

fost

piesa

de

purcelu_i', î1 întreb dac

i-a pl cut lupul. El zice: 'Era r u lupul ia _i eu am fugit, _i nu am putut, _i poli am aflat c Bine vine, _i îl ia pe lup! la noapte, în despre ce st m la taclales îl fac s Somn. Am încercat

faptul c S-a uitat la un film Dumit ,Cuibul dragonilor" când a Ost, intr-o ofoarte taresear , la bunici _i a periato ragon vrea så faz din film, în care un om (nu nmaim nânce alt sau con_tientizeze prin discu ie, dragon stiu cum mi-a spus c spus). treaz, dar înc arde." 8-a filmul acela nu e realitat uitat la cl

demult _i c ,

a auzit ce

s pt mân ,

mai visat urât. A spus

a

V2zut dragoni, b nuind c la televizor. gr dini bl-a zis c S-a uitat la un film, ,Cuibul pl cere i-am

o

se

reze_te noaptea _i nu poate adormi la loe imediat. Am întrebat-o unde a

42T. Afland cauza,

Dup

întrebat-o dac

visat: c

la u n film: ,Fetita mea (_ase ani) se trezea in unele nopti, venea la noi în dormitor Sspunea c viseaz urât. Imi spunea _i

Co_maruri

tres rit atât când am chemat-o, cât _i

ambele cazuri."

îi fac

s

mai doarm

våzut

unde a

cu

sunt eu

spune

s

efuz Vrajitoarea. Reft

ca

nu

daca

i

din

Noaptea

vrajitoare.

vr jitoarea

ine

ramas

a

uitat

*Frumoasa

_i

ada'

zåpa

ca Alba

ce S-a

dup

mea,

dore_te, poate l sa frica de dragoni deoparte, fiindc dragonii nu existá în realitate _i frica ei provine doar de la este în film. I-am mai spus c siguran _i i-am cerut iertare pentru c nu am putut-o proteja, spunåndu-le bunicilor s nu o lase la filmul acela. A

ac

199

când

era

oli ei

Refuzarea

fricii

veceului din

_i

inoculate

de

1-am spus

s

fric

nu

cã e din

fie

c i-a fost

cauz

obligat /for

s

I-am trimis mesaie dea cu tiroliana. ani) (cinci ,B iatul TV: la de reclam a bautste face remedil, l-a programat, 1ar pe sau veceu. Nu m - a sunat foarte nu face caca la oli la pranz vesel , s-a speriat trecuse _i se ducea în excursie." c ii decât în pampers, pentru c cauza

o

de la televizor, cu ni_te reclam sunt omora not i de mon_tri din veceu care

de

o

Domestos."

din film:,Mii_i autism s

de p ianjenul

Fric

b iatul

ajutat fricile. înving

am

cu

Dintr-odat

pe unde putea, îi era fric de

coco a fugea de ceva, se

Iricos, cum

ca

_i

ceva.

_tiu filmulet pe c a r e are nu mai Acum vad . ajuns el s îl i-am în somn _i cum a

nu

dintr-un

vorbit frica asta. I-am doar

e

fiindc

îi va face r u, juc rie, a fost o glum lui

explicat c o

copii. i

a

nu

a unor

func ionat." clovn

de Copil speriat m e u (3,4 ani) desene: ,Micu ul

speriat de mare

cea

un

clovn din

se

uita la

a c u m facem foarte tare, iar

efectiv

S-a

piept, are inima.

i

fi

fost

un

urm

cu

14 zile

într-un

cu

avut

|

frica de

da in

a se

_i diaree de lam-a sunat fiica

tirolian :

,leri

ei tab r . Mi-a mea (10 ani) din prima tirolian _i ea nu zis c se vor da pe interesant, amuzant, Vrea. I-am zis c -i ea nu _i nu. Zic: "Ok,

echipament; atunci nu, le zici ca au

pozele,

nu s-a

dat,

vázut nu vreï. Am dar nu m-a

mai

de la

laringit

muci _i

un

fost

am

p rculet de

se

dea

pe

un

_i muci.

febr

pu in

_io

ca

(conflict preluat

mam ):

timp e r a m

leri cu

str in _in instant de la

mam

am

Cat

fost în parc.

unul dintre

copii,

celälalt

din când in

juca _i mai tu_ea (teti ) mai mic era làngå ea. A când. O feti sa se

Febr

c,

traseu Dup ce -am lini_tit, a este a_a fiindc ca a

ca

spunandu-i tr it , me -a recupereaza dupa spaima s -mi de or spun sunat în jum tate trecut totul." a bine _i c e foarte

Parcul

joac

Cu

noaptea _i a la in s o m n a doua zi, Cum i-am vorbit trecut." i-a somnul de dup -mas ,

tremurând."

în locuri de parcuri de distrac ii

dat

s-a

_uierat u_or _i îi bato ca 1-a fost foarte

Mi-a spus

periculos.

las

speriat _i

Sperieturi produse

datu in

un tunel. Am topogan in spiral , o prind _i i-am ca s a_teptat-0 la capåt c se Eram sigur våzut fa a speriat . tu_it toat contlict. A un

animat

n0apte

trezit

un

fetita (2,9 ani) vrut musai s joac _i a ca

un clovn Out', în care a ap rutS-a speriat îi fug rea pe ceilal i. alb

pentru c

tiroliana,

dup ce -mi spun c

cu

s-a

desene. Fata

filmul

ca s

tobogan: tobogan: ,in

din

Inside care

tot din tab r ,

Febr ,

un

dup

b iatul 1 10 n ani) tirolianá: ,M-a sunat

pentru

p ianjen

un

motivul:

g sit

Am

devenise

Simptome ale fric

venit

mama

ei

_i

Hai

i-a spus:

vezi c feti a tu_e_te. M-an care eo apropiat _i i-am spus: " i început sa A problema dac tu_e_te? nu spunând cå mergem;

la mine, r ceal . al ei copil s ia

se r steasc

vrea ca

explicat c

nu are

nici

o

leg tur

I-am

tusea zi5

Mi-a

ea. Am Zis meu cu ce timp. Nu am copilului copilul. protejeze sune sunat-o eu, ci am a_teptat s m ca voiaams -_i dar så nu st nimic împotriv , så ea, pentru c nu au semnal peste tot _i ca nu lase manipulat de mass-media arc. cu telefoanele Sunat

fiindc

nicinu-i las

n-a

tot

avut

timpul

credea

se

plecar caute despre m-a sunat fiindc Azi-diminea are febrá, a avut diaree _i voia s -i Feti ei mele i s-au inro_It urecnilor. pun ce remedii sá-_i programeze. sc rpina la glezne _i deasupra na NMG. Am

la ei.

200

_i s e

Nu am dat mare importan a, aie

_i ii

intrat

i

se

in

pare,

scarpima

in pielea

pu in.

trecuse

cut

vizut c

S-au fäcut ro_ii tot. A vrut s stea peste

c uta disperat _i a inceput

plâng . Era _i cam întuneric disperare mare. Imediat

acolo. Deci mi-am dat _i

l sat-o, cu toate _i e le vedeam asupra mea.

drumul,

eu

dar doar când

ajuns jos mi-am dat seama cât de tare s-a putut Eu am it efectiv c mi sesperia. face r u, am sim avut

am

care

m

imediat s

cum am

urechil

goal

pe

Azi,

am

am

rivirile Stateam la nisip cân a venit o m mic cum m fata era in cu fetit a ei _i, foarte ok

senza ia

c mi s-a mutat stomacul în gât pån am ajuns jos. El s-a lini_tit at: 'A dezvoltat o destul de m-a întrebat: repede dup ce l-am luat în de pepiele, it în cap: "Da, bra e, dar a cerut Mie mi-a venit rapid s ie_im de alergie? !, dar nu am spus asta, acolo. Am fost sigur c a fost afectat alergie la prostie!", alc 21. doar s-a sc rpinat. Cand sä am sperat s sc p m doar cu mucii,_i plec m, am z rit- pe ica de ieri. care au început imediat s ii curgá.

piclea goal _i i se vedea

petele ro_ii

am

nceput copilul meu sa se umple de

l-am vorbit asear

se te tot sc rpina. Má pete ro_ii _i ndeam c abia a_tept sa ajung acasá,

acest episod, l-am asigurat c _i nu are de ce s îi fie fric

sa adoarma, pentru a-1 vorbi in somn,

tobogan, nici c m-a pierdut din vedere,

nde

mi-am dat seama de cauz , dar adoarm , ci am mai a_teptat s

fiindc

nu

tat l

i-am vorbit, treazá fiind, c este alergia la

despre a

trecut

nici de

eu eram în urma lui _i eu sau

lui

str duim s fim mereu in lui. Mi-am cerut iertare

ne

preajma

prostia oamenilor care nu anumite aspecte, dar ea nu are inteleg nicio leg turá. In 15 minute nu mai mea

în somn

pentru c nu am fost mai atent . A doua zi, chiar pare incredibil, dar

copilul efectiv nu mai avea nimic. Nici urm de ochi bolnav. Ca _i cum nu s-a

avea nimic teti a, de_i înainte era plin á de pete ro_ii _i b _ici pe tot corpul."

întâmplat nimic. Suntem de-a dreptul fascina i. NMG _i aceast terapie ne-au Conjunctivit , ochi vân t _i muci schimbat vie ile în bine!" un tobogan: ,Alalt ieri dimineat , bäie elul nostru (23 luni)

de

la

Bubi e de la neputin a de a fugi de muzica tare _i c ldur ca _iná: Acum 14 zile a fost la noi o s rb toare

S-a trezit cu ochiul stâng aproape lipit. Diminea l-am cur at cu ap , dar pe parcursul zilei a continuat s -i curg

secretie. Pän seara din jurul ochiului, p rea

S-a

învine easc .

înro_it c

o s

la

care

participat _i

a

muzical .

zona

se

Eu

am

forma ie

o

r mas

s

fac

cur enie _i so ul cu copiii au ie_it s se Ne-am cam speriat, e plimbe. Pe cel mic (13 luni) 1-a pus

drept, dar m-am p strat calm _i am început s fac brainstorming ca s îmi

într-un triciclu

dau seama,

un

prin eliminare,

care

cu centuri ca s nu cad . La nivelul gâtului acele centuri aveau

e

motivul. Cu o zi în urm am fost la un loc de joac gonflabil, imens, care avea trei niveluri. El s-a gr bit s treac

fel de

fa a

protect ie.

Când

forma iei,

au

ajuns

în

muzica era destul de speriat. Au continuat s se

_i el S-a plimbe, apoi s-au întors. Când a ajuns

tare

toate obstacolele _i s-a coco at pän Sus. Când a ajuns în vârf _i a v zut

acas , cel mic era plin de bubi e de jur împrejurul gâtului _i pe piept. Dup ce

toboganul, f r s stea pe gânduri _i-a i dat drumul. Eu eram în urma lui la tot pasul _i m gândeam s îl iau în

so ul mi-a spus ce s-a intämplat, am realizat c cât mai

Drate, s coborâm împreun , dar într-o

fug pe jos de acolo dar centurile l-au împiedicat.repede, I-am vorbit de lucrul

aciune de secund

el a fost deja jos.

acesta in somn _i când S-a trezit

aerzat cam aiurea, S-a rostogolit _i a

doua zi, fiind foarte cald, l-am scos cu

aa Ioarte abrupt _i lung toboganul _i a disp ruser

Ca2ut exact pe

fat . Când s-a ridicat am c ruciorul 201

a

vrut s

aproape toate bubi ele. A

un

pic

la

umbr ,

dar

dup

de or era iar plin de bubi e. Atunci mi-am dat seama c centurile sau c ldura deveniser o _in . I-am

jum tate

Sperieturi produse in în parcuuri parcuri cu dinozauri sau muzee

vorbit din nou _i -am asigurat c centurile nu îi fac r u, ele trebuie s îl protejeze, s nu cad _i nici c ldura nu

face r u,

de ea este nevoie s

Vise urâte

unui

se coac

foarte greu de ieri. Soacra

zice c

trei

mea

(trei ani) a visat

foarte noaptea trecut . S-a trezitla diminea a sä faca pipi _i ardea. A

unde erau animale împ iate,

printre

multe altele. I-am vorbit în somn

foarte tare. Are o tuse seaca _i este un pic r gu_it. Nu îmi dau seama

despre asta. I-am dat remedii Bach,

Aconitum, Belladonna, tot ce _tiam c a func ionat pân acum la _ocuri _

ce conflicte au fost, fiindc

de când am dureri de rând cu pe

plecat suntem to i gat, secre ii nazale, tuse. El a fost cu înainte s sora _i bunicii lui, cu o sear plec m, la Octoberfest. In noaptea

_i

Am turnat cositor

sperieturi.

am

f cut _i ritualul cu hârtia ars . Nimic nu func ioneaz ! La cositor pare c a un pe_te _i un strut. Era acolo ie_it unul împ iat, dar b iatul zice c nus-a speriat de strut. E în conflict activ de asear . Febra nu scade mai deloc _i are mâinile _i picioarele reci. Nasul curge. De un an lui ii curg mucii; nu am g sit conflictul pentru asta _i din când în când ii curg _i ochii. S fie visul sta a fost a_a puternic? Eu zic c sigur

f cut febr _i 1-am întrebat cels-a speriat de un a speriat. Mi-a zis c de tobogan mare, gonflabil, în form dar dea pe el, clovn. Ii era fric s se S-a acolo. lucra care doamna l-a dat aceea a

ma_inu ele

izitarea

împ iate

care _i un crocodil, un _arpe, un lupp si

mi_c

în

dup

animale

_arpe care s-a urcat pe el _I un lup. Am mers duminic la muzeu _i la acvariu.

se aude un _uierat _i moalele gâtului se

_i

cu

de atunci. Ml-a spus c a avut febr visat un crocodil care l-a mu_cat, un

are spasm bron_ic. Când expir ,

speriat

meu

urât toat

Copil speriat de un tobogan _i de un val: ,Sunt în Grecia, la mare, în meu concediu. B ie elul (3.9 ani

respir

muzeu

Baiatul

fructele etc. A doua zi, s-au înjum t jit, iar în a treia zi au disp rut de tot."

_i febra

bu_itoare,

lovit putin la cap. pentru c Noaptea am dormit în Bulgaria _i înc A b ut ap destul de des avea febr . a vomat. A noaptea, iar spre dimineat mai vomat o dat în ma_in , apoi i-a trecut _i febra, _i tot. A doua zi era bine. s-a

c

s-a

_i

i-am

ieri diminea a

s-a

sperietura puternic , pentru era a visat foarte urât, trezit fiindc Se uita panicat _i plângea serios. mereu

prin cas .

Au trecut vreo cinci zile în care a fost

ar tat

bine, dar de ieri dup -amiaz respir an sacadat. Când foarte greu,

muzeu, pentru c

muzeu.

poze M

I-am vorbit

înainte

gândesc c

mergemla s acolo e sursa, la

întrebat ce l-a speriat mai mult, a spus c toboganul în form de clovn, care

a _i de umbra de pe perete unel speriat haine. Apoi a v zut o revist indoltd

p rea

a zis cä e un crocodil. L-am v zut eu felul de lucrurl. se pare lui c vede tot am recitit I_i imagineaz . Asear

ca un monstru mare. Acum -am

intrebat dac alalt ieri.

l-a mai speriat ceva

Mi-a zis c

a luato gur

de

apá ieri, la mare, _i S-a speriat. Nu îmi

poveste despre

un

_oricel

care se

temea

de orice, de umbre. Sunt sigur ca mai vorbesc Cu asta a _i visat urât. O s adormi c a mai atins p mântul cu picioarele _i a el in somn, dar nu poate luat o gur de ap . Dar am fost lâng el trebuie. Doarme iepure_te. Am mei nu _i l-am scos imediat. A avut mai multe inainte _i la gr dina zoologic , _i conflicte. Asear , un b iat a vrut s îi ia un dinozauri. cu parc mingea, iar el a venit speriat la mine, iar noi era era în aer liber, Z0ologic dar deja respira greu." c nu intr-un trenulet safari. El zice dau seama _i nici el nu spune înc altceva. A venit un val mai mare, el nu

Gr

dina

s*

202

a

doua i :

Sperieturi de la sunete

de strut." Upd comunic

Nu prca

febrà.

are

i

_i

l i a r e

E

Am

in

antitermne,

Nu a

c u

erup ii

apar

lat de

nasul Ara

ori."Comentariu:

are

i-a

el

tipe

Copil

de

in fost la Ra_nov, Dupã un timp a

dinozauri, am

-am

lini_tit

Avea

vreo

cu

parcul de

s -i

pläg

mai

spunându-i

,Am

fac.

"Tat l

fiul nostru

vizitarea

nu

Abia

nostru'.

unui parc

un

are

de deranjant,

iuit care

lui

:

f cut-o

b iat.

dus

ajutat s dau cu în dup cinci ani aspiratorul. Iar asta, el dac se trebuit s fugim dup care a

ce a m plecat dat la Dino Park. Dup nici un alt de acolo, a f cut febr , f r c i-ar fii Simptom. Nu mi-a spus atunci 1ost fric , iar acum nu _tiu dac i_i mai

petrecut

exist

Acesta

ecografie A_a c i-am povestit de somnului, iar a copilului în timpul cu s -l sp l pe din i doua zi mi-a cerut

cu

pe ,Anul trecut l-am (avea 4,5 ani) pentru prima

manifest

alarm sau sà facem raa lui în public. Reac iona rilor

panic g l gia

alarme, la aparatele casnice, în gar , intr care

cu

acem får s ne d m seama!" Update:

ram întrebat totu_i asear dac anul trecut, când am fost la Dino Park, S-a Speriat de dinozaurii de acolo.

trenului

ventilatoare.

în

^ocant

m-a

vreo

auzea

e

_i

electric

periu a

ceva s-a clar c în sufletul lui. Câte prostii

aminte_te, dar

la interton

între ecografie _i pe se aude la copilul zgomot: ecografia în tren care intr din uter precum un ecografii extrem gar . Am f cut patru minute; doar una de scurte, de 1-2 de atât, mai lung dintre ele a fost c e doream confirmarea pentru c -mi

8-9 luni."

Febr dup dinozauri:

mare

Manifest rile

am

care

printre

de

mers

extrem

în minte

dinozauri.

mers

inceput s

ce

_tiut

dinozauri:

s

_i începea

apare pe nea_teptate. educatoare s le-au f cut pe doamnele autism. Mi-a r mas fie convinse c are sarcinii asocierea din timpul

muzeu. sperieturd, mai veche.

speriat

exagerate,

o zbughea cu cea mai La începutul acestui an,

strident,

alt

de

amintit

erau

sau

de mai multe

de

asociat, de

fost teama de

a

punea mäinile la urechi

_i vitez . multe gr dinita unde a pun un de orba de uîn sala de clas . fi vvorba poatefi poate mersul

decongelat

c0nflict

obicei, cu autismul zgomote. Reac iile lui

e

trecut, greu de

v o r b i t cu

Am

_ina.

tul, mi, rugat så

g å s i tc o n t l i c t u

meu l-a avut -

anul

cà e

_tiu

din decembrie, da dar alb.

care b iatul

ce

_i

picioare

tine pe

n t u n d a i

-am

_tie

Pediatra nu

s c a u n u l .

S e poate

Panic de la sunete rezolvatá cu V.I.S.: , Unul dintre simptomele pe

Ea sau s

urechi.

nici la

gat,

a_ieplam.s

w e n

azi. azl.

pediatr

t ost fost

Am

puternice

_i

dat

i-am

_i

ccdat

la feb

et la la la pediatra

m o a l e

Par speri

de

tremur

.

La

mare,

în apartamentul ventilator care

stat, e r a u n lumina. Nu cànd aprindeai la baie decât cu

care am

pornea

Tamine, r spunsul a venit imediat: putea s meargamâinile pe urechi. In Nu îmi vine s cred! Mi-a _ lumina stins _i simulare e lun etaliat ce l-a miercuri din c dezastru! faptul prin alarm în ora_. Era orátánile se mi_c'speriat: acolo _i erau

oarte mari."

se pentru în somn, nu i-am vorbit mi-a De când c taptul Eu zic c indicator mai sperie. e un

Sim ptome

electric

dup vizitarea unui cerut periu a nu a r ti suportat înainte. cu ozauri: ,Eu l-am dus pe clar. E exact ce dea cu aspiratorul. Vaut e l u l meu, la doi ani, într-un parc c a vrut s u dinozaurn. alt incident faptul ^i de niciun de c îii place, dar Pårea Nu-mi produse iaptea a fácut 1 pare

amintesc

febr , vom iagostic: enterocolitä.

_i diaree.

legat

de

aparatele

singur

203

gomotele

sau

alarme.

casnice

chestie a

mai tost,

o

O

petrecere

spune doar începutul

cuvintelor. Are e_i

tare. Sunt profesoar . dat cu muzica clasa a XII-a In timpul sarcinii am avut s -i înso esc la la dirigen ie _i a trebuit

aveau bal baloaneerssi la o petrecere unde aveau cred c s-a speriat cänd s-au

de

câteva. E posibil ca aceasta s fie cauz intârzierii vorbirii _i a fricii de celelalte

fobie de baloane. Pe la un an am

spart

petrecerea de majorat."

cu aer

Fric

atât de pernele. A puf it mai vechi, încät

tare un autobuz

speriat

Zgomote?"

,Copilul meu când î_i atunci de autobuz,

fric

umple

luni

autobuzului:

puf itul are

trei

la

speriat

Copil

Când

ne-am

la

_i noi, p rin ii.

tare

foarte

vin

de la

un

de

la

aceea_i

copii

_i

motorul

motocicletelor."

de

de i

gål gie

procedur

trebuia s

o

opt luni)

Au venit

sau

muzic

cu

l-a

ce

Când mai ales muzica la volum tare. el st cu mergem la ziua prietenilor,

mâinile la urechi." Panic

câinelui: ,Feti a terifiat când latrå mea (13 luni) este un câine foarte tare c telul nostru. Este Când se destul de mare (20 de kg). latr , chiar r de

la l tratul

oaca impreun

_i

latr la d în sughit, dar dac pân pãs ri aude el ceva, påsåri prin curte sau dac termin

se

totul.

invinete_te la fa t . dau

de

orice

zgomot

puternic _i spune: Nu! Nu! Vorbe_te câteva cuvinte, iar la

dup

ro_u-vine iu, nu am s uit! Nu _tiu rou-vine iu, acum. De atunci, are a_ putea face orice fel, probleme cu zgomotele de

Plânge pâná se

Nu reu_esc s

putea fi. C telul dinaintea fetei, nu am

seama ce ar

de

borma_in ,

o

iar cand preg tesc si ti

fel,

ba chiar

de el, team luni) se sperie de zgomotul u_ii trântite, d un sentiment de siguran a caul

de

trezi

A trezit

speriat foarte tare. el tremurând, plângând,

care

pocnituri _i zgomote dorit, îl am puternice: ,B iatul meu (un an _i 10 cea mai mic Fric

a

o timpanotonie: ,La vârsta de 2,9 luni, copilului meu i s-a f cut urechea stâng , in timpanotonie

oalele

stare de disperare, de_i sunetul trecuse de mult. ar cum vd Nu am încercat s reac iona iar la un astfel de zgomot, îns acum se sperie la str nuturi,

tipetele

fata (trei ani _1 cât poate _i eu la pe

Fric

(cinci luni), luni, s-a speriat

au

Eu

de exemplu, se spun c vine curierul, se ascunde în baie sperie foarte tare, sau debara _i plânge."

meu

c zut odat mai oprea nici se el a sunetul, era ca o avalan_ , iar tremurat din toate încheieturile _i a urlat mult timp dup aceea. Abia am reu_it s îl calmez. Trecea un timp,

foarte tare când pe ciment. Nu

cheie.

faptul c

de

sunà interfonul,

la zgomotul oalelorr

c zute: ,Bebelu_ul cand avea circa dou

de

avea

la mine _1 Sa streseze fata. În

evit

foc de artificii

nu vom mai merge în acel parc.'

revenea

de_1

prezent,

m e a (trei ani _i nea_teptat: ,Feti a foarte tare în seara trei luni) s-a speriat artificii un foc de asta, când a început A fost o în parc. To i s - a u speriat. c nu a general , pentru panic au Ba mai mult, anun at nimeni nimic. se vedeau fost lansate de la sol _i nu întunecase deja. Acum se fiindc nu vrea s doarme, dar mi-a spus c în parc. Am asigurat-o c mai mearg

apoi

interfon,

repulsie fa

orice zgomot."

Sperietur

interfonului: la mine sun

fetita de câteva ori a_a. Eu aveam

sperie foarte u_or _i Sperietur

sunetul

de r utatea de b nuiesc inten ionat fata, ca så o vad .

trei luni atunci, a Copilul, mâini _i din s rit la propriu, dând din destul de fricos, se picioare. Acum este tresare imediat la avea

care

de

venea soacra mea

c

Nu! restul 204

sesizeaz

orice mi_care in casa

im

este

ne imi

_tiu

sirena ambulan ei: Copil cu febr de la un co_mar: fric de ambulan aebra b ietelului de 2,4 ani vindecat . avea fric El este dou zile pe s pt mân micut _i eram afar , lao când era

de

Fric B iatul

intâmpla des des

deoarece,

trezeasc ss renei _i plângea de la sirenei

se

omotul

sperietu

avut .

asta în în somn, ambulanta, Fric

de

d dac . Mi-a spus c s-a speriat de lupul care a ie_it din burtica d dacei

T-am vorbit despre ând aude lar acum,

zice:

dup c

hârtie _i i-am dat foc. El a asistat la

"Nino, nino'."

Scena asta. I-am explicat c tunete:

Mie nu imi plac

ce s trag

dar _tiu de ce! Am deloc tunetele,

r i t la bunicii matern1, 1ar bunica, oreCredincioas , dar fricoasa, ve_nie onespunea c

n

tun ,

mereu fricos, se sperie de aproape

nu ne apropiem de

orice. Mereu adulmec

nu stâm langa u_a de la ne

nu are de

se sperie _i l-am l sat pe el s apa la wc dup ce am aruncat

cenu_a _i lupul a disp rut. Febra s-a oprit! El are o imagina ie bogat _i e

trebuie så stäm in casa

s

geamuri, s intrare, cã

a

somnul de prânz. I-am explicat fost un vis. Am desenat lupul pe

ceva _i n sucul

ii curge mai tot timpul."

tråsne_te."

Vise cu pierderea mamei _i febr :

Frica de reclamele de la TV _i

,Vreo trei zile la rând, când o luam de

radio: Am o feti å de _ase ani diagnosticat cu elemente de autism _i ADHD. Are o problem foarte mare cu

la after school, fata mea mi-a spus c ia venit s plâng _i la _coal , _i la after,

Update: ,Anm depistat cauza. A v zut o

vorbeascå în somn _i tot spunea: "Nu

pentru c i-a fost dor de mine. M-am fricile. Avea fric de reclame tv i radio. tot gândit ce s fie _i i-am vorbit în De un an, nu vrea s le vad sau s le somn, spunându-i c o duc la _coal _i aud . Acas evit m s le vad , dar în vin s o iau de la after, nu r mâne de joac sau magazine, locuri acolo, nuo p r sesc. In aceea_i noapte, nu avem cum." dup ce i-am vorbit, a început s restaurant,

reclam la tv cu un bebelu_ _i s-a panicat atât de tare c abia mai respira. A pläns _i nu a vrut s mai deschidem televizorul o perioad bun de timp. Reclama care a marcat-o e de la

protectis baby."

Vreau! Nu, nu!' A doua zi, am întrebato ce a visat _i mi-a spus c visase c am plecat. A doua noapte, la fel. Am întrebat-0 ce a visat _i n-a vrut s -mni

spun ,

motivând c

m

voi sup ra.

Seara am întrebat-o din nou _i mi-a zis c a visat balauri care m luau de lâng

ea. I-am vorbit din nou _i i-am spus c

exist

balauri decât în

pove_ti. Sperieturi cauzate de vise urâte Dimineata a fost bine, dar când am nu

luat-o de la after

plin de bube _i pe fat , _i pe bra e. Nu îmi dau seama r a i apatie dup un vis cu de la ce. Nu _tiu care ar putea s fie mea are de ieri o stare ecnini:,Fiica conflictul. A f cut _i febrå asear ." de apatie. Azi-noapte a avut era

febra, ArSpune c -i e frig, _i e schimbat .

Comentaris: febra provine de la

Ane4 Ca e de la plecarea tat lui

ei.

hpe -a povestit c care îl tot ruga s

1ar

probabil, de la separarea de mama sau de balaur.

ceva

echinul e

i-a

a

n-o

r spuns

pe ea, ci o PEsti din mare. Dar,s eles c i i-a fost de

rechin _i nu l-a

visat

un

rechin

m nânce,

c

n-o

S-0

povestind,

am

sperietura din vis, în legatura cu balaurul, iar bubele de pe bra e

m nânce doar

continuare frica crezut." în

205

sunt,

Agita ie, hiperactivitate

Agita ia, nelini_tea, nevoia de mi_care continu , vorbirea necontenit _i lipsa

cu

ducela

turnat cositor _i

cositor. în

în urma de la

Au

turnatului desenele

frica ne-a p r sit.

Erau

ie_it numai dragoni

de animate." mamei

mamei

Agita ia

obi_nuita

sa

sarcin si agita ia copilulu ,La prima sarci stau. Munceas

nu eram

simtea

p r sit-o tot mai r u

etc."

_i tat l b iatului,

da pana la cinci diminea a _i se trezea mil de ori. Mama nu st tea locului niei cinci minute. Mi-a spus c a fost nevoit s munceasc în sarcin , a tat l ei se

rabd rii nu sunt deloc însu_iri pozitive, ntinuu, încercând s fac ci urm rile unor conflicte, cu atât mai ceva, s nu stau degeaba. Fetita a fost agitat în mult când ne referim la copii. Starea burtic _i s-a náscut foarte agitat de agitat ie a copilor, atât ziua, cât _i in Dormea pu in, trebuia så fac meren imit rii Somn, este adesea urmarea ceva. A doua sarcin , cu b iatul, abia o st rii mamei din timpul sarcinii sau a_teptam. M-am bucurat de relaxare. fie în urmarea unei sperieturi tr ite de odihn . B iatul e zen. Doarme de la na_tere. De 10 seara la 10 burta mamei, fie dup diminea a, nu m-a trezit multe ori, frica produce o stare de noaptea _i e foarte calm. Bäiatl agita ie, de nelini_te. Dac m a m a a fost delocprietene a fost diagnosticat o unel mi_care în ADHD. sau în continu agitat La _apte ani nu dormea decât timpul sarcinii, din cauza unui serviciu

stresant, a u n o r e x a m e n e sau a fricii privire la sarcin , atunci este foarte fi fost probabil ca acea stare s

care

preluat de copil. In rare cazuri, starea de agitatie a copilului poate fi indus _i

de ,blestemul" cuiva, lucru

mai

vom

sOmn cum

Pån

din

cauza

de

rau. j

aveam senza ia de Noaptea gemeam in

senza iei

mea energica? nu fie feti a la trei ani a avut somnul agital,

s

grea fiindc zi _i noapte.

luat permisul dup a patra încercare), de nu patru examene la traseu _i stres mai spun. In plus, am avut o sarcina

instalarea unui program hipnotic (,,o Copil agitat din cauza agita ia sau poate un s copil agitat"), mamei în sarcin : ,In urm cu _ase a provení chiar din cauza vizion rii în luna octombrie, am început s desenelor animate sau a filmelor. ani, fac _coala de _oferi. In decembrie am Astfel de copii sunt deseori numi i c descoperit c sunt îns rcinat , a_a ,copii hiperactivi" (majoritatea sunt _colii, cu patru examene la sal (am Pentru sau ,copii energici". b ie i)

nu

mi_c

se

poate sta deloc locului la na_tere): Fetita tot timpul. Nu poate

se

agitat

s

starea de agita ie din timpul somnului, vede i capitolul ,Somnul". Fata micå

(mama

stea pe scaun nici la mas , f r

cea

s

mi-a

crescut

nu

doarme."

doarm

energic

la

prånz,

îns

si

este _tiam de terapia V.I.S.nu exista d în timpul zilei, noaptea

Vorbeam cu ea, plângea mai Zvårcolea. Ne-am chinuit a_a pentru Acum

tare

mi_te, nici pe canapea, nici în clas , ce sa somn de nu _tiam încontinuu. Este plängea în nic ieri! Se mi_c aprindeanm becul sau Dac fie din cauz c eu m-am tot mai fac. Se ca

posibil s

plimbat pe holurile spitalului când am

pån

n scut _i am tot s rit pe o minge mare de gimnastic , tensiunea?"

cauzate Fric de _i agita ie desenele animate: ,Copilul meu era

intr-o continu mi_care, tot timpul pe grab _i fricos. I-am vorbit în somn _i 206

S-a lini_tit. Avea un somn agitat. I-am

lyilafiu

lor

nedrept it

auza

din

Când eram

copilului

Copilul

d e f i n i t i v a t .

enul de

d n t r - 0

îng reu_eam

an1

a

prea

nu

cå s

n

a

r

c

i

n

i

i

uat din

cauza

inimopt! u r m a

ontrac n

nimic,

doua

cauza

at totul fost

a

e

ok

tot b iat,

sarcin ,

in sarcina

nu

in eleg

urmatoare

inistit ! i

mea."

cauza

Somn

in

_i

_i

medicii

nop i

foie_te

când

în

ne

cu mea

c

este

din

prin oglind ):

am

somnul

ajuns la am agitat. Din discu ii, concluzia c aceast stare am preluat-o de la mama

mea,

de

când

era

ea

Insårcinat

cu mine. Am ales s -mni mie îns mi în oglind , in ziua

de Pa_te, pentru c

e o zi sfânt .

Mi-am

Vorbit foarte atent _i concentrat _i este

ncredibil cât de mult mi s-a schimbat at somnul noaptea, cât _i starea mea Inica de zi cu zi. Nu mai sunt agitat hervoas .

Sunt mai

de

treac sä-l v d,

cumva

copii

la adult,

vorbitul Problema

extrem

Medicii

noaptea, Agitatie ziua _i mamei din cauza agita iei sarcinii (rezolvat

timpul

somnul. În perioada sarcini, eram

se

c

de ce, pentru a m tost foarte

are

irascibil _i are foarte mari probleme cu

bebelu_ul

noaptea, se

acum,

Copil neräbdätor, irascibil, agitat

am

plange m a i m e r e u . "

adma i

din

Dar eu am

meu (_ase _i cu insomnii: ,B ie elul _i nici copilul, ani) este foarte ner bd tor, agitat, u_or In schimb,

deloc agitat!

ân intruna. Pâ

miraul. Ins

vorbese

stiut din prima c e

mi-a

Nu

stresului.

nu

la ami_ca

intruna

când e noapte are treab .

îns ,

aveam

dearece

No-Spa,

din

båtat,

iau

e c o g r a f i e i ,

Romandat 2ndat

luat

prima,

medicul

L-am

pt!

trebuia

_i

1 2 7 1a ' l e s

s

mult.

ve_nic

ziua într-o mi_care continu , mereu agitat , mereu aveam ceva de f cut. Exact a_a e _i copilul. ^i când e zi, _i

înv t

s

agitat,

copilului de la agitatia mamei: Eu în sarcin am fost toat

t a m i l i e

fost

revoltam

Agita ia

profesori

nilie de rdinar de exigent), ictul esteextraordinar zitor de stresat ,

/ 1 t

m

foarte

nemultumit _i verbalizeaz asta."

a trebuit s Eu fac

mamei:

c1 p r n u lc o p i l ,

_i

e

prezent , mai1

ner bd toare,

timpul

s »-l

simt

viata

toat ne

spuseser

cu

c

îns rcinat ,

eram

repede, a_teptat

ner bdare.

nu vom avea

Când, în

niciodat .

r mas

voiam s

mai etc. L-am

sfâr_it,

am

ner bd toare.

Atât în sarcin , cât _i dup , am fost de vecinii de deasupra. deranjat Ace_tia aveau un program haotic, nu lini_tea nici noaptea. respectaau

Ajunsesem s Eram

tare

vreau

s

nec jit

dorm în ma_in . c nu m pot

lini_te de acea minunat perioad . Copilul este a_a cum am fost _i eu în sarcin , are inclusiv probleme eu." cu somnul, exact cum aveam _i bucura în

Copilul nu poate sta lini_tit pe scaun nu

se

b iatul

din

fricii mamei c

cauza

Acum în teleg

mi_c : meu

nu

a

stat

_i

de nuu

ce

st

r bd toare. I-am povestit niciodat pe scaun la mas ! Când a mentul în sine: Îti aminte_ti cànd încetat s mai mi_te în burtic , eu laici, în camer , _i te-ai trezit? st team pe scaun _i m rugam de el s ama nu era lâng tine _i tu ai plâns. mi dea un semn! Acum _tiu despre ce ind-a dus s în_ire rufele i a venit s -i vorbesc în somn disear ." apo. Nu-i ai a venitnimic, repede. plâns Ai v zutun cpic,nudar s- Copil agitat la mas : ,Mi-am dat mai

nplat nimic?' La final, a oftat." Copil de agitaatul b iatul nu st lini_tit la l-am inut în Apil agitat nemultumit: ,^efa mas . Cât timp fost mic, marsupiu _i a_a f ceam cu el mâncare, el ese in timpul sarcini inii la ordine, ba chiar mâncam pe fug de fata, gravid iaLniee euteren. Aveam tinut a_a. Când seama

nu

ce

a

cu

ni_te

eram

asimteam foarte

am plâns în sarcin , 1ar ea

207

cu

este

maa

plàngacioas . Acum i-a mai trecut, c i-am vorbit în

somn

pe rând de tot

ce

s-a întânmplat."

Chiar cu o zi înainte så nasc am f cut cur enie

în toat

Calmarea

doar când

ai u n ,,o s Blestemul asistentei: luni de»Eram gravid copil agitat": ,In ultimele unde

control, mergeam sarcin , cu asistent de în luat eviden eram ca s burt un aparat. Mi-l punea pe la

asculte mi_c rile

f tului

_i bineîn eles

bebe se mi_ca foarte tare. Asistenta vioi ai, S-a mirat _i a zis: Vai, ce copil nu st locului, o s ai de lucru cu el!' c

Pân

am ajuns acas ,

m-am tot gândit

la ce-mi zisese. Poate fi _i sta un meu e motiv pentru care b ietelul agitat, nu st locului _i nu are r bdare: c m-au surprins atunci vorbele

faptul

asistentei?"

Copilul

Copilul

nu meu

are

(opt ani)

deloc este

stare:

agitat. A_a

de mic. Nu are stare, trebuie ceva cu mâinile, cu fac mereu s picioarele. La _coal nu reu_e_te s s se mi_te, ci se fr stea în banc este

intoarce spre

colegi _i î_i caut

mereu

ceva de lucru cu obiectele de pe banc . Din aceast cauz , dezvolt _i tot felul de ticuri. Ultimul este încol cirea degetelor de la mâini unul peste altul.

Mereu face asta când se joac , când se uit la televizor, când vorbe_te etc. Eu cauza din fi ar c circunstan elor în care s-a n scut. La

b nuiesc

dou

ore de la începutul contrac iilor,

am ajuns la maternitate _i, pentru c

doctorul era foarte gr bit s ajung la o conferint , am primit perfuzie cu oxitociná pentru gr birea na_terii. Nici nu a trecut o or _i am _i n scut. I-am vorbit în somn despre asta o singur datá, dar nu am observat schimb ri la el."

Comentariu: agita ia copiilor provine cel mai des din timpul sarcinii: mana

lucrat mult, a fost în continu mi_care, a fost agitat , stresat , nu a putut sta locului. a

Mama:Am lucrat pân în luna a

$aptea _i m-am mi_cat destul de mult.

208

casa."

copilului

e posibil în picioare: re: cu fata. în ziua

mama

e

m

început contrac iile din 15 în 15 minute. Stäteam jos, iar i momentul contrac ilor m ridicamîn n scut,

au

picioare. Pe fata mea (zece luni), când _i plänge, nu o pot calma e agitat stând jos, ci doar ridicându-m cu ea."

Mania de a-_i bate _i certa

pavea rin ii:,Bebelu_ul tendin a

Agresivitate, violen ,

a ne

meu

(nou luni)

lovi i certa când

doream s îi oferim afec iune, s îl pup m, s -l alint m. Gândindu-m la ce l-ar fi putut afecta, mi-am amintit c , în decursul sarcini, la fiecare mi_care

autor nire

puternic pe obi_nuiam s

Agresivitate, tendin a de

Ce

mu_ca, zgåria, lovi

de

de

b taie

f cea

bebelu_ul, 'amenint, spunându-i:

care o

îl

am

s -ti

Con_tientizându-mi gre_eala,

anumite

evenimente cu con inut similar, tr ite mama lui în timpul de copil sau de

nem rginit .

A trecut ceva timp _i iat

c minunea a avut loc. Bebelu_ul este schimbat întru totul. Se alint

program hipnotic

in care un copil mic a asistat la scene

meu cu

noi, este mult mai dräg stos _i nu ne mai bate a_a cum obi_nuia. Terapia

sarcinii (certuri, bät i, scandaluri, insulte). Alteori este vorba despre un vorbitului în somn cu adev rat instalat în momentul fizic

i-am

vorbit în somn, zicându-i _i lini_tindu-l c , chiar dac voi fi nevoit vreodat s a fi agresiv il lovesc, iubirea mea fa de el este in cele mai

Tendinta unui copil verbal sau fizie proVine, de la frecvente cazuri,

de violen

dau!'

este

minunat ."

sau verbal , care l-au

socat. Un copil mu_cat de un câine sau Tendinta de a-i mu_ca pe al ii de alt copil poate începe s mu_te din fiindc era s -l mu_te un câine: Am vorbit cu b ietelul meu în somn cauza asta. Un copil zgâriat de o pisic poate incepe s

zgârie.

Mai

rar,

anumite vorbe, pe care mama sau

fiindc ,

speriat de un c el care era s il mu_te. Mult timp, copilul ne-a mu_cat pe noi

altcineva i le spune copilului, devin un aStTel de program hipnotic; de exemplu: $I Ce bataie am s -ti dau", .te bat. s stii"

atunci când era mai mic, s-a

Nu mai copii de la gr dini . avem problema aceasta de o lun de 1

-

2

imi vine s te mu_c de

zile.

le va

Copilul i_i mu_c din gelozie sora mai mic : ,B ie elul meu (doi ani) o

drag ce e_ti. Copilul programat cu astfel de cuvinte pune el moment dat.

însu_i

aplicare la un mai pot avea Agresivitatea _i violen a _i alte cauze: gelozia pe un frate sau o Sor mai , umilintele sau pedepsele primitemicdin

partea unui frate S3au de la p rin i,

Vazute în jocuri, animate.

în

surori mai mari scenele de violen filme sau în desenele sau

Efectul aceluiasi de traumä la oi copii diferi i: tip,0 mam fost bätut de sot în timpul sarcinii. Primul copil refuz s se bat , chiar a

dac ia _i agreso bátaie iar la ar putea sc pa exereiti le de karate nu vrea tot ce prinde."lupt Al doilea

u_or de

s

fac

copil bate

mu_c

pe feti a de opt luni. I-am vorbit

de câteva ori în somn _i i-am explicat c mami _i tati îi iubesc la fel de mult pe amândoi. Nu am urm rit atent efectele. De curând, mi-a spus so ul: Ai v zut c nu o mai mu_c ? Se duce la ea _i o pup !"

Mania de

a

învârti sfârcurile

mamei rezolvat cu V.I.S: Fata mea a renun at de o s pt mân s -mi mai învârt sfårcul, pentru c i-am zis c m deranjeaz foarte tare _i o s renunt s îi mai dau lapte. Am fost ferm , iar când uita _i încerca s pun

mâna, o intrebam dac

o iau de la sân,

foarte serioas fiind. Acum nu mai am

209

zile. Eu

probleme. Uram treaba aia _i îmi pare ru c

nu am

sc pat-o

Agresiune fa

_tiu sigur c

mai devreme.

fundulet ca s

de al i copii, dup

inceperea grädini ei:Bäietelul meu (trei ani) a început gr dini a

dou

b iat

sau

so ul.

veri_oar

ce

imi

amintesc este c

pasiv ."

_i l-a

A avut nasul bune. Ar putea

nas.

fi sta an

vizit

în

mai

mare mu_cat foarte tare de vân t câteva s pt mäni

nu îmi d dea pace. Simt c a preluat dde la mine frica _i un soi de agresivitate

unul din motive? Acum are un _i _apte luni, eu am început de dou

luni munca _i cam de atunci s stea cu bona.

început Agresivitatea am

Copilul bate fetele mai mari dup o scen v zut în parc: ,Bäie elul meu, când avea vreo doi ani, b tea toate fetele mai mari decât el. Trebuia s fiu mereu lâng el. Mi-am dat seama

a

observat-o abia weekendul sta, în parc, dar nu am mai fost cu el în parc în ultimele 2-3 s pt mâni, deci e recent Nu situa ia. _tiu s se fi

schimbat ceva în cazul lui. I-au mai

c în parc era o m mic care î_i b tea mereu feti a mai mare. I-am vorbit

ie_it doi canini în perioada asta _i a fost mai sup rat.

meu _i am

Eu sunt îns rcinat

în 23 de s pt mâni. Fa de surioara lui din burt e mereu atent, vrea s o pupe mereu, s îi arate juc riile lui, s

_i de tat

conflict tr it de mam

Tot

atunci cänd era mai mic, a venit

educatoarele pe el. ^i teama asta parc

de b ie i

mai

fat sau dac sunt mai mici mari. St trei zile pe _i cu bona. Ea zice c nu

face a_a _i cu ea, ci doar cu mine si ou

_i nici nu a fost vreodat lovit de noi. am Îns , de când 1-am dus la gr dini , avut teama c îl vor lovi al i copii sau

un

sau

s pt mân

Problema e c înc de la început loveste copii, în condi iile în care nu a lovit înainte niciodat copiii sau adul ii

Agresiune fa

o traua

traum suferit : ,B ietelul meu a început s fie agresiv la locul joac cu cei cu de care interac ioneaz . Nu conteaz dac e

treptat cu el acolo. I-am vorbit _i în somn despre asta _i a început s r mân la gr dini fär s plâng .

de la

näscut prin cezarian si i-au dat medicii reac ioneze." n e la la palme

Copil agresiv dup

de

luni. A fost greu, de_i am stat

despre asta b ietelului rezolvat problema."

am

îi dea _i ei s

în

pune s

timpul sarcinii: ,Bäiatul meu (3,8

m nânce

îmi ridic bluza ca s

Dar cu copiii din transform . Am v zut

ani) are accese de furie _i love_te, dar îl love_te doar pe tat _i câ iva b ie i de la gr dini . O singur dat a lovit-o pe

_i mereu må

parc

c

o vad . parc

se

ar vrea s

mu_te copiii chiar de nas, a_a cum a fost _i el mu_cat." mama mea. Am vorbit cu el în somn cauza faptului c a i Comentariu: dedinnas mi-au spus educatoarele c nu îi mai fost mu_cat poate fi aceasta love_te pe colegi, dar înc îl love_te pe agresivitate fa de alti copi.

tat l s u, de_i aproape c nu se dezlipe_te de el. Conflictul trebuie s

preluat de multe episoade fie

la mine. Au fost mnai în care a_ fi vrut s îl

lovesc eu pe taic -su."

Vorbe_te-i

moment.

Update:

b ietelului

somn

despre

acel

dimineata despre mu_c tura de zis

,I-am vorbit ieri meu

suferit _i a oftat dup . Azi mi-a S-a sotul c a fost cu el în parc sI merg 1 bine. O s comportat sapt mâna viitoare, s vad cum este. *u nas

Obsesia copilului de a da palme la fund dup ce a primit palme la fund la na_tere: ,B iatul meu, _ase ani, ne d palme la fund atât mie, cât sotului. M deranjeaz atât de tare_i gestul acesta. A început de vreo lun de

în

210

mam dupå Comentariu: probabil era gelos, ü tla percepea ca pe rivali, du_mani, sau la gr dinini : de un alt exist o asociere între agresat copii _i o furie fost te ori (impins, lovit, tr it de el în trecut. A fost cumva e

Aersi itate f a t

agresat

ost

tost

a m e u

s niciodat niciodat c nu dar c vrea s gaT7ad, l baietel de acolo c el pleaterespectivul b iete

lasat sngur in maternitate, în salonul de bebelu_i? R spuns: ,Da. O noapte pentru icter _i alte câteva ore într-o alt noapte. In

d em a i m u l t e

iatul

pil a

spus

nu a

,

a im e a r g å , s p u n e a

aceast Dup copil a inceput s urle, s se enerveze foarte s urle, dea t el, limita, càänd nu i se da pun in somn despre acele eva. I-am vork I 7 2 .

1 7

S a

mearg

nplare,

al

salon erau copii care plångeau." Comentariu: vorbe_te-i atunci

.

meu

.

despre acest lucru _i îi va trece acel omportament. El, practic, asociaz copiü str ini cu furia avut somn

cand

tare

diverse remedii

intampläri, I-am dat

icio îmbun t nimic, nici a_a spune de ce

rand i zile la

face

Cand il intreb ela la gr dini bäietelul acela

a$a t ä c e a

il deranjeaz

atunci când era în salon cu al i copii mai ales c icterul vine de la un _i conflict de furie. Deci el e capabil de nu furie _i a _i manifestat-o în mod clar cc

maxim, ca

_i

cum

puternic ,

a

oftat de

Cu siguran poatetrecepeste.

fost o fa

de copii afla i în vizit .

cOerietur foarte când somn de fiecare dat cateva ori in Dar inca mai este o _in iam vorbit. så se poarte a_a _i nu care il face reu_ese så

în

Agresivitate verbal

o 1dentific."

Agresivitate fa

Mania

de copii mici

copilului

de a-i

insulta pe ceilal i:

Aeresivitatea fa de bebelu_i _i copii mai mici provine uneori de la furia sau sup rarea simtit de copil cànd se afla in salonul de copii din maternitate, departe de mam sau atunci cånd un

copil mic/bebelu_ i-a stricat sau luat o

Jucarie.

deranjameu _i

,B ietelul

(aproape _ase ani) este "hiperactiv, adic

nu are stare, dar nici putere de

concentrare pe

când lucreaz

în eles

activit i,

cel

pu in

în grup. Din câte am

de la doamna educatoare, îi

deranjeaz frecvent pe colegii lui _i asta m sup r , mai ales dac in cont

de faptul c afar

lucrez în înv mânt.

In

de asta, mi se pare c e extremist

Copilul devine agresiv la _i jigne_te, supår _i dramatizeaz contactul cu copii mici: ,Am un dac nu faci cum vrea el." Update: baietel de 17 luni. Ieri sear _i în seara ,Am f cut conexiunea. Când eram

2sta

au

fost în vizit

Copila_ii lor, nouá luni _i

cu 11

ni_te prieteni

vârste între

ani.

un an

Báietelul

cu

_i

meu în

îns rcinat

în luna a opta, am avut oo

discu ie foarte urât cu sora mea, care ne-a jignit pe mine _i pe so ul meu. Am

anDele reac ionat foarte urât, in plâns mult _i b ietelul meu din burt a Sensul c încerca s le bage mâna în devenit activ în acel moment. Inainte, Copilor, tipa foarte mult _i cänd se mi_ca normal, dar dup acea erau atenti îi lovea peste El discu ie nu se mai putea opri _i se fa . edar un copil energic _i mai zväpaiat, mi_ca încontinuu. Ulterior, s-a calmat, pana acum nu a avut aestea. ie_iri din dar acum în eleg de ce face a_a la Care entru care arel fi cauza, conflictul gr dini . li voi vorbi despre asta fiului turor le-a ioneaz a_a? meu disear , în somn." fácut reac _a, indiferent de Varsta a.Doar cand a_a dus sá le plecau a fost bucuros dea seri

a

pusi.

211

s pt mâni. o situa ie

Ast zi

m-am confru care efectiv nu _tiu c cu o gestionez. s e va lui se cum s capabil de furie, este agresiv cu Un copil gelos,form c alti copi, îi plâng ånge sau alta pe fratele r zbuna într-o

Violen

fa

de al i copii

t toarea love_te. In împirvede _i familie nu Mai agresivitate.

lui mai mic sau pe sora mai mic , dac simte sau crede c fratele sau sora i-a furat" mama. Un b iat dominat sau mai o sor agresat fizic sau verbal de violent cu mare va fi adesea agresiv sau deoarece va c uta

copii, alti modalitate

a- i

acas .

acumulat

bate

de

sora,

c ci

este

desc rca

are o surioar care face doi ani _i el are momente cand l spune c este cel mo

curând

urât

un

nu-_i poate pedepsit de p rin i,

care

i-am întâlnit,

geloziei

de

pe gresivitatea planet." copiilor

sor

pe

sau

din cauza geloziei mai

De

mic .

a

(din frate frustr rii): cauza E

frustr rii): ,Eu

aveam ce aveam cu fratele meu,

mult mai bine

_i

frate sau o

R zbunare

cu

cinci ani mai mic decät mine. Când eram mai mici, atâta il b team, dar s racul nu avea nicio vin . De multe ori îi spuneam så tac , dac nu, îil

decât un b iat. Aproape to i b ie ii agresivi la locul de joac sau la _coal

pe

bebelu_

fprovine deseori

furia

Fratele

le st pâne_te

care

a

Comentariu:

in timp ce sora nu este, de obicei, sanc ionat pentru atacurile ei verbale, pe

pe

care nu aveau

în schimb, o aveau, psorrin i maiviolen marei, care ii domina i enerva. b team

iar. i

ast

cam in fiecare zi,

pân R zbunare

c

pe fratele mai mic din

geloziei: ,Am citit pe un grup despre o mam cu o poveste _ocant doi copii, b ie i de doi _i patru ani. Cel

Satisfac ie

cauza

mare era gelos _i mereu îl b tea

ie_it

a

pe balcon s

plâng :

pe

a r u n c e ceva

capul

bat . Il d dea de de podea, perete, il lipea

_i

a

început s -l

la

palm

grup

la fund b iatului.

despre educa ia

cu

Fiind pe

blândete,

cu

au

s

pe cel de al turi s

îl fac

de

plâng ,

de pace _i

mândrie de sine, care te

de-a

dreptul."

casa

noastr

noii

vecini, pân

_i

relaxeze

s-a

mutat un

cu

fiindc

cuplu

cu un

meu

cand

c ut m început s -1

cu

nu

e

chiria_i. B ietelul loveasc

palma, când

cu

mic pe cel

mingeaSau

explicat Noi, ini ial, dar nimic bine, 1-am certat, ca

- a m vorbit

212

nu-s

am

plece _i iar ar

alte obiecte.

ca

început så se

tocmai început sa Nu le pot spune nimie

riscam s

trebuit s a

au

vedem c cur tenia. Eu

s

prieteni fiu frustrat .

blândete. Poate tocmai de asta copilul cel mare nu asculta _í a devenit foarte

din cauza:

nu

b iat de zece luni. La început, veselie mici meu (doi ani). Cei m a r e pe b iatul în zi de zi abia a_teptau s se vad jos, ivir Noi, la fel, e r a m încânta i de living.

s rit toate pe ea. I-au spus c trebuie s fie mai blând . Dar femeia tocmai explicase c î_i educ copiii cu

Copil agresiv la _coal

care

cu ceilal i decât ca s i

B iatul love_te alt copil din cauza furiei preluate de la mam : ,La începutul lunii, în camerele libere din

un

geloziei pe sor : ,Baietelul (_apte ani) a inceput _coala de dou

copil

s

In momentul în care a reu_it

mul umire,

cu

greu de gestionat, péntru c îi permitea orice, f r pedepse."

alt copil

r neasc .

Cutremur

fa a de geam, unde m a m a st tea si S-a potolit privea neputincioas . copilul dup ce s-a desc rcat bine, apoi i-a deschis u_a mamei. Mama a spus pe grup c nu s-a putut ab ine _i i-a dat o

tiu

un

apare o expresie facial

gunoi, b iatul cel mare a urm rit-o _i a inchis-o afar , apoi s-a dus imediat la

frate

când face

interac ioneaz

fratele ui. De fric , mama nu reu_ea s -i lase singuri nici o secund . Intr-o

zi,

venea mama de la lucru. El cred adormea obosit, nu de somn."

în

somn,

i-am

gândindu-ma

san

call t e r i t o r i u l

c simte

Eudeveneam tot ce trecea, în

cu cur tenia din

mea.

reluase

Prel

conflictul

Baiatul meu exprima, de

s-a

mai lovit pe mai

dat

dea în el, dar .

a

de a în s o m n _i oftat m a r e de pe platra

o nu

singur

-

fac

la

priviresine, înspre

altcineva, ceea ce a vázut în jocuri, filme _i desene animate sau ceea ce a in pove_ti. Cu

auzit

astfel de actiuni.

mai

frecvente

comportamente (care

Cele

-

astfel

de

r u, dar programul hipnotic din subcon_tient il sile_te s recurg la

copilul nu vrea nicidecum s -_i

i a din cas cas .. ^i i mni-a ml-a agresiunea indreptat

pe zi

nimic.

incälcat

ne

tost 1ar d ar rvoas

ie, pelozn;,. ma

fiura

g i t u r

pucal usa

luat

O

atunci

copil!

De

-am vorbit

e

hipt,

t

ne u

celälalt

parca

c

i

n

,

1ar

un

vVrea

s

m o m e n t

nu

de la mine. Dar

chid ochii _i s

chestii," la unele

mai

sau in

tragerea

cap

sunt

de urechi sau de p r din cap, a

sau a

genelor

smulgerea p rului

Autor nirea

peste

sprânce-

copilului: ,B¯ietelul

perete _i se d cu capul."

de atunci, din când în când, merge la

perete _i

de perete: ,Copilul meu a fost _ocat când a c zut din pat. De atunci, el se pune pe podea _i d cu capul. Odat a dat din gre_eal cu capul de

Copilul se d cu capul de podea i

nelor

-

-

fa

declan_ate sã Chiar atunci eu de anumite Chi implat sunt: _ine) l-a oprit. ceva de furie lovirea cu legat de capul de podea sau de clar c furia ceea ce ar ta pere i lovirea cu palmele sau pumnii

e

a r e a m

V

s

inceput

opilului m e u p o r n e a

am

atentie maidau

Autor nire

hipnotice

a unor _ocuri

violent, ale unui copil Nici actele de sine însu_i nu sunt indreptate inspre intámplátoare sau inexplicabile, ci ele programe

sint urmarea fireasc sau

induse de anumite evenimente, tr ite

emotionale

timpul orelor, la _coal .

meu (_apte ani), în urm cu vreo 3-4 s pt mâni, a început s se r neasc singur la mäna stâng , s se zgârie

profesoara, a chemat directoarea _i mmers

s

cu

duc copilul la

stau de vorb

L-a v zut

acest lucru în

de mama lui în timpul sarcinii la nastere sau träite de copil dup na_tere. Compulsia de a se lovi singur cu capul de podea sau pere i provine uneori de la _oeul avut în urma unei lovituri la sunat. Am

mam , cuvinte precum: ,imi psiholog. Nu am fost de acord, pentru c _tiu sigur c b ie elului meu i se

a

la sânge. A f cut

cap. Programele hipnotice se mai pot

ea _i mi-a sugerat s

pân

nstala i in urma anumitor fraze sau Cavinte gändite ori spuse cu voce tare de catre

Ne sa ma dau cu capul de pereti"',

simit

cu furia din cauza

sau

asistente ce s-a întâmplat _i mi-au zis

umi vine s -mi dau palme', ,imi vine întâmpl ceva de care nici un psiholog Sà-mi smulg din p rul nu ar putea s -i dea de cap. Bäiatul cap". rasul de p r sau meu, n scut prematur, la exact _apte smulgerea mai are o p rului _i alt cauz : dac un luni, a internat singurel în spital e obi_nuit s se joace cu copll vreo 15r mas zile, cu o gr mad de branule p rul amei, la o separare de mam poate în ambele mânu e. într-una din zile, actiona prin trasul de Sau când am mers s -l vizitez, pe mânu a p rul p rului. Nevoiapropriu dee a stâng avea legat o atel a Aungesmulgerea pårul mamei este atât de mare încheietura cotului. Am întrebat pe Incat se combinä

demádejdea

mame

lipsei c se zbate foarte mult cu mânu a, iteori, copilul imit deranjeaz aparatele _i declan_eaz odat la mamadoarlui,ceea la mereu alarma, el fiind în incubator.

Zut

213

Copil furios, care arunc lucruri _i se da cu capul de Cu var are un b ietel de trei aniu_ : Nu vorbe_te decât foarte

Deci 1-au f cut într-un fel ca s nu mai porneasc alarma. Dup aproape _apte

ani, sufletelul lui retr ie_te

panic r ne_te singur. A_a

_i

momente de

aceste

_i se început de foarte

durere

pu ine cuvinte. e

fipa mai tot timpul dacd dou zile s -i vorbesc în somn, s -i cer vrea ceva, iar daca nu i se d trânteste iertare pentru tot ce s-a întâmplat în toate juc riile _1 se da cu capul de ce urmå cu _apte ani, dar i-am spus cà apuc . Ea a fost la doctor _i i s-a us: vreau s înteleag c a fost spre binele E normal, doar un pic mai energic'(?) c

am

Doctorul a mai zis: "Când mai are acte de furie, s fie ignorat, pentru c dac i

lui, pentru a se face puternic _i a ie_i

din incubator cât mai

repede, iartreac acumn

el este mare, puternic, poate s

peste momentele de furie _i I-am spus c

siguran .

ce a

se då aten ie

este în

fost

cu m a m a

de cänd

s-a

întâmplat demult, acum el este în prezent, iar acel _oc sigur

c

o s

se mai r neasc . nu

a

a

func ioneze

mai v zut

trecut. _i c

c

sau

(11 luni), de când a început s mi_te, are obiceiul s se arunce pe spate oriunde sau s se meu

moment

m-a

_i

se

trag rage

negat a

pe toat

de so ul

recunoscut

ei când era

iar anul trecut, când era cu cu

sufer de tricotilomanie. I_i smulge genele _i sprâncenele i spune c mânutele nu se pot opri. Se manifest

acas ,

magazin. Acel

impresionat

a

sprâncenele: ,Feti a mea (_apte ani)

care cer_ea _i se lovea cu capul _i unui

Ea

Mania de a-_i smulge genele _i

dea cu capul de perete. Pentru el pare se love_te. Fiind cu toate c o joac , îns rcinat cu el, am v zut un b iat

pere ii

explicat c i

bit

cel mic în bra e, a fost lovit la cap _i dat cu capul de tocul u_ii. I-am explicat despre vorbitul în somn _i ce s fac . Sper s aud de bine."

se

de

a fost b tut

îns rcinat ,

Mania copilului de a se arunca pe

spatele

1-am

el in burtic .

1ar cu vara mea _i acum a

medicamente de nici un fel."

spate: ,B ietelul

lui,

era

face'. Am

perioada sarcinii. Update: ,Am vorbit

Sunt

nu o så

injec ii

mai r u

zis ca a fost foarte lini_tit

El, timp de _apte ani, spital,

nervos,

când este lini_tit

_i se uit

pe

telefon, de exemplu. Face asta aproape

m-am

zilnic. Nu apuc

genele. Asta a început acum vreo _ase luni. Inainte de asta _i-a ros unghiile 3-4 ani. S-a oprit din ros pentru c a v zut c i-a necrozat unui coleg la _coal

mirat de el. Probabil copilul a preluat _ocul meu _i de aceea face la fel."

s -i

creasc

cu palma în cap: ,Feti a a primit o palm în de la educatoare _i o degetul de la acela_i comportament. i cap la gr dini _i a perioad se lovea _i ea cu palma în cap. a trecut la smulgerea genelorcâteva. Obsesia de

a

se

lovi

mea

Am discutat cu feti a _i am în eles ce s

a întâmplat. Acum nu mai face a_a, dar inc

i_i aminte_te."

Mania de a-_i da

spräncenelor. La început, timid, Acum, în câteva minute smulge toate chestie la genele de la un ochi. Singura de gene sau care ma pot gândi legat c m-a vázut pe

palme peste cap: sprâncene

(20 de luni) a c zut în ,Copilul parc, din neaten ia mea. S-a lovit

mine c -mi

atent pe viitor _i c e în siguran . Cänd era treaz _i î_i d dea palme, îi spuneam s fie blând cu sine. S-a

palma

meu

este

faptul

pun gene false."

destul de rau, iar seara a început s -_i Copilul î_i trage singur palme la m e u (aproape în somn nervi: ,B ietelul dea palme. I-am vorbit incident _i l-am asigurat c voi despre fi mai ani) mereu când se enerva se lovea fost peste

bucuria s

dup

rezolvat în câteva zile."

214

vd

fa .

c

Mare

nu

mi-a

fost

mai face asta

ce i-am vorbit in so

eplicam e a r

a

la

nervi:

Mania de

vine s -mi

Imi

distruge sau de a

a

arunca cu lucruri

g p a i m e , "

ap: ,Câtev love_te l a

can

ila_ul meu (un

Manifestarea furiei este ceva normal.

copila p

i

l

u

l s

mânu a

e

rând,

la

ni

ot lovea

cu

urechi,

peste cap,

nd il puneam la

sáptäimänil a

cânc

l al ptam.

Unii copii plâng, tip , mu_c , lovesc sau dau din picioare, în timp ce al ii arunc cu lucruri sau le distrug. Totu_i,

M-am

se

deasupra

timp

n sau

ca ndit Orba a

am

la

cap. c ap.

feritor

Intr-o

d i t a m a i g

a

^i ^i

n

a

c

u

m-am

am

locuiesc

tot eu Uzual,dar ar

cand

nu

vorb

asta

cu

mea

_i

so ul.

a

ur

gåndacul in

imit

în cap!' An i stând in cap iar de Mania de a distruge distruge

doua zi, juc rii lititelul a _i înregistrat. Mit aa

Sa

cositor, Am turnat _i binein e cauza, _i asta

ei

sau desenele animate v zute.

Nu-i suport,

fost:

se

ci

din copilarie. timpul jocului poate proveni _i de la 90, gandaci cu anumite scene din pove_tile, filmele

anii

Aveam

voint ,

mamei sau al tat lui pe care l-au tr it în timpul sarcinii. Uneori, tendin a de a distruge lucrurile construite în

ceva

cu pot obi_nui copil rie. din

ma

i n s t a l a t

mi

E

lor

incon_tient comportamentul furios al

mul i de

asta.

deseori, exteriorizarea furiei nu este o actiune la care copiii recurg din

propria

cu

zona

e în ei Sina la bloc, Reac ia carul. efectiv simnt c

picat

^oc _i

v zut

l

in

!

repetat

e eu

trezit

buc t rie!

de_i

ur sc,

mi-a

deodat

n 0 a p t e ,

d

spus

am

ce

ceva

despre

li

gestul ori

c o p i a z

SIgur

SOm1

grea

iaz

cce

formä!

tiu

eles

c

a

c

ie_it

vorbit

T-am

în

reu_it: nici

am

despre asta ^i atunci!" urm de gest de

somn

sigur

de la vizionarea unui film: Copilul meu a v zut mai demult la televizor clipul 'Podul de piatr s-a a dstrice râmattotul: _i dup aceea început s puzzle, cet i din lego, juc rii. Zice c se pr bu_esc. Stric _i acum _i le arunc .

acel

asocierea

cu

podea. S-a mai întâmplat _i înainte,

Mania apårut

de a dup

dar de data asta m-a marcat faptul c

film: ,Si feti a

Copilul se d c u capul de podea: in timpul crizelor de plåns, copilul s-aa dat in repetate rânduri cu capul de

nervii la p mânt

eram

_i eu, _i so ul

cu

_i am

stngat la el, spunându-i Capul de toti peretii dac cnuî dau cu termin . am Atunci i inainte, larealizat c am mai spus asta nervi."

Lgarierea

cap la Baiatul meuîn(patru luni)

cap cu mâna Cand e obosit dreapt

Coment riu: ca Acest roveni adin _i

i

oboseal :

gârie în de fiecare dat se

este

clip." distruge lucruri vizionarea unui mea a început s

distrug lucruri dup ce a v zut °Podul e Dac analiz m toate piatr '. cântecelele _i desenele, toate au câte

Sa dat în mod repetat în aceea_i zi - se adea cu capul tare _i apoi mai r u

plangea. Mi-am amintit c

Abia acum am f cut

Somn."

un trigger tâmpit. Eu am r mas

masc

s aud c 'banana e galben fiindc are hepatit , 'v cu a Lola d lapte cu cola' etc. Eu nu am televizor, am renuntat cu mult i ani în urm _i pe fat am crescut-o f r televizor. Urm re_te când documentare despre natur

de 1-2 0ri pe timpul îmi permite, pentecele cântecele _i e greu s are

timpul îmi

s pt mân

greu

selectez ceva pozitiv, constructiv. Pânsa _i pove_tile au urme de sociopatie." e

lucru poate cap în maternitate. cauza branulei puse in Oboseala este _ina. Mania de a arunca cu lucruri la furie copiat

de la mam :

,In

câteva luni, cu ajutorul remediilor programate în ap , am tratat: otita,

215

întâlnit.cu o vecin _i Despre nepot _tiam c avusese problem la cap _i a fost era miC, dar era bine. El operat câr are

nervii so ului _i tusea seac a feti ei. Cu vorbitul în somn cea mai mare reu_it consider a fi faptul c

pneumonia,

-am ajutat pe b ie elul s

meu (trei ani)

nu mai arunce cu obiecte _i juc rii. sup ram

aveam

foarte tare, aruncam cu ce

în mân .

In prima sear

mi-am

cerut iertare pentru comportamentul

de a arunca cu obiecte _i vorbe, dar nu i-am explicat _i de ce nu e bun meu

acest comportament. A doua zi a fost _i

mai r u. De cum s-a trezit a aruncat cu

scaunul de la mas _i cu tot ce a fost în preajma lui. Am avut noroc s -mi dau

seama c

am gre_it când i-am vorbit,

nepotul

trei ani, e un pic i

Conflictul l-a preluat de la mine: când m

m-am

e

mic decât bäiatul proape

meu. Ins când ne-am întâl mi-a zis c nu e bine vecina copilul, c vorbe_te _i c e cam sálbatic. nu în pu inul timp cat 1-am

remarcat

c

v zut,

m

dezvoltat pentr vârsta de trei ani §i acest lucru nu

era

pe mine

_ocat

foarte mult. Toat ziua ua m-am gândit la asta _i am luat remedii Bach. Am încercat saå m lini_tesc singur _i må gandeam c poate am reu_it, dar totu_i am vázut schimbarea m-a

comportamentul copilului

1ar seara i-am explicat _i de ce nu e bine s arunc m. In a treia zi nu a mai

în

aruncat cu nimic."

de r u, iar azi am c zut amândoi _i el tot la cap s-a lovit. In momentul acela

Mania de a arunca lucruri în mod

ostentativ: ,Copilul meu mai are o problem : îi place foarte mult s arunce obiectele, arunc totul, se distreaz a_a, adic _tie c ne provoac ,

se

mi-am dat

seama c

tot

love_te

meu. De

la cap,

mi-am

destul

deocheat

singur copilul sau i-am transmis toat sperietura mea lui, fiindc am gândit c nepotul vecinei este a_a din cauza acelei probleme la cap. Probabil de aici vin loviturile la cap ale copilului meu. Am scris pe o härtie ce am gàndit când 1-am v zut pe nepotul vecinei _i de atunci iar am început s m nânc mult. Copi cu probleme pe mine m _ocheaz _i doar la asta m gândesc."

noi reac ion m _i el zâmbe_te. Acum are aproape trei ani _i tot nu în elege

din cuvinte. Care ar putea fi motivul? Am eu o idee, dar nu sunt sigur : când lucram la bar, m enervam când îmi d deau comenzi, le d deam cu ciuda;

la fel _i restul de bani."

câteva zile

Tendin a de a s e lovi sau c dea: La copilul meu, din doi pa_i, unul se D cu capul, cu las cu o c z tur . mâinile, picioarele, e mereu vân t _i

Tendinta de a se lovi saua

lovit. Am crezut c

e din cauz c e micut, dar acum realizez c e din cauza ori. am c zut de dou c eu în sarcin Odat , cu cinci zile înainte s nasc, am cel cazut direct pe burt , în fug spre

de a c dea

Tendinta de a c dea _i de a se lovi frecvent apare, de obicei, din cauza unui _oc cauzat de o c z tur sau o

mare, care _i-a spart capul."

de copilul însu_i. fie tr it sarcinii, Mult mai rar este un conflict preluat de

frica de a s e împiedica; Tendin a de a c dea: ,Dup ce l-am n scut pe

vire, fie tr it

la tat

ins

de mam în timpul

de la un bunic. Mai poate ap rea _i de la _oc vizual avut la sau

accidentarea altcuiva.

Copilul ce love_te la cap dupcopil mama se întâlne_te cu un operat la cap: ,S pt mâna trecut se

asistenta Fa de-al treilea copil, m e r e u cu teama spálat, dar eu a m stat Eram speriatd. ca mi-l va sc pa jos. de-a bu_ilea, s cel

mearg Când a început mereu, pand împiedica m e u se copilul când mi-am amintit de lucrul rl acesta i-am vorbit

216

în somn. Dup

asta, copilt

el

nu se mai

_i

Mania de

rar. Asistenta îl sigurpe

ai

a

ciupi

m u l tm a i d i c

a

1

o

s

d e c a t

acolo

c a p

t

d

n

spatele _i d i n eczeme _i acolo,

t o a r t e

c

h

i

u

l

u

u

i

p

.

A

a

de

v

u

cotului.

t

în spatele Domnului, am sc pa hi,

tinea

Mania de

ciupi, la copii, provine deseori din cauza în ep turilor suferite

_i

de c tre

urech;

d

p

dar

i

i

e

u

p

t

p

.

S

l

a

v

e lovi se de le aa s dea _i copilul trei ani, Pân la c

de a

,Pân

mereu

dãdea

_i

se

cu

lo

ul de în eles

ceva.

capul

rit,

sed e s c o p e r i t ,

-am

Sau

am

mea,

din

M-am lovit

vorbit

v ruiam

và

masá, cu

Tendinta

de

a

_i

somn

neaten ia doar din

am

I-am m

calorifer.

de

în

asta

despre

caderar,

capul

eu

în opt luni, prin cas .

îns rcinat

când

cazut

De când totul c

dc fiind

cauza

eram când de pe

acum

lui."

mpiedica se iîmpiedica

se

,,Eu

de

caså.

prin

descult

Simt

c

nu

si am

am

Cel mai tare mobilitate cånd p _esc. sunt la patinoar _i simt asta cand

efectiv merg ca o scandurå pe patine. efort un Nu le pot controla f r

indeajuns de mare, dar, dupå pu in efort, le simt foarte sl bite. M gândesc c, atunci când eram mic , mama m infa_a, iar picioarele îmi erau strânse, s

ies

ele strâmbe

(a_a era credinta pe atunci). Trebuie s fac ceva ca

nu

pentru

ca

cu

con_tientizeze c

inf _ate."

sufletul nu mai

meu am

poate avea acela_i efect. Deseori, locul

unde (se) ciupe_te copilul nu este deloc

întâmpl tor.

Bebele ciupe_te mama de sâni (rezolvat): ,Feti a mea m ciupea de sâni în timpul suptului. Era conflictul meu,

din sarcin , legat de diabetul Mi-am în epat degetele ca

gesta ional.

glezne legate: c a m tixe _i m c am gleznele impresia dac cam impiedic, chiar merg

senza ia

singure injec ii (insulin etc.). i chiar ciupitul de c tre cineva, în glum ,

lovea, mai ales la cap,

ezolva

Tendin

c dea

lov

de

mamele lor

clinici sau spitale. Unele mame î_i fac

f edermatit de. pe

copii sau de c tre

(în timpul sarcinii) în maternitate,

câteva luni bune.*

ã

a

s

picioarele

s -mi

iau

glicemia

de câteva ori pe

atunci când trebuia s dup

zi, sau

m nânc

ce mâncam. I-am vorbit în somn

despre asta _i, de atunci, nu a mai ciupit nici m caro singur dat ! Acum

chiar mângâie locurile ciupea iînainte!"

pe

care

le

Bebele ciupe_te: .Bebele are cinci

luni _i ne ciupe_te îngrozitor. Eu am primit o injec ie

intramuscular ,

care

m-a durut r u de tot, am f cut nodul _i S-a învine it locul, iar copilul a primit

antibiotic prin branul

timp de _apte

zile. O s -i vorbesc în somn de asta."

Bebele ciupe_te mama de vârful degetelor: ,De câteva luni copila_ul m pi_ca cu vârful degetelor de

Pierderea echilibrului: ,Copilul buricele degetelor. In ultimele dou

meu c dea foarte des. In ultimele luni e sarcin m durea r u un picior, abi1a uteam s mai calc cu el. Fiind era fric s nu iarn , Fam

luni de sarcin ,

din cauza diabetului,

trebuia s îmi controlez glicemia de câteva ori pe zi, în epându-mi buricul

degetului, lucru destul de stânjenitor. vorbit despre alunec _i s cad. De multe ori m durea _i, uite a_a, el a asta în somn, asigurându-l c nu mai pericol, _inu toa este nici un preluat conflictul meu. I-am vorbit de un echilibru mai cade. Dintr-odat are lucrul acesta, i-am zis c el nu mai e în foarte bun. Acun, la 2.5 de conflictul ani, ure 2,5 burtic , nu are nevoie SIgur pe el."scrile sing meu, c se poate juca cu degetele cumn ingur _i e

mult mai

vrea el. De atunci, b ietelul nu a mai doar ci mângâie." pi_cat,

217

Pavor

Al ptare _i în rcare

în rcarea Mezinzinul

Simptome ap rute

Câteodat

conflicte, fie pentru c ea copilul mod brusc, fie pentru c are

nu

este destul de matur emo ional pentru a accepta schimbarea. In rcarea poate de c tre un copil ca fiind fi perceput refuz din partea mamei lui, un un

Copilul abandon sau o desp r ire. cu: poate reac iona la în rcare furie (tantrum, ciupire, mu_care,

pavor)

- sup rare

noaptea,

ticuri

(ignorarea mamei)

în

al

limbii,

dezvoltare,

am

unghiilor brusc :

e

mult

plâns

dup

somn despre el. Am în rcat-o de pe o zi pe alta, ea fiind al ptat pân la 3,3

refuzul

ani. A doua zi, nici m car o încercare mic de a-_i mu_ca unghiile nu a mai

sau

avut."

amigdalit ,

vom ,

_i obsesie degetului pentru s a n i de la în rcare: ,Dup copilul a început s -_i sug în rcare, cu mâna pe sân." adoarme degetul _i Suptul

diaree, reflux, constipa ie, carii etc.). In rcarea trebuie f cut fie treptat, fie dinainte pentru ea, cu

ajutorul explica iilor repetate _i prin al pt rii. Obsesie pentru frecventei

reducerea

în

sâni

de la copilul

Explica iile pot fi date copiluluit r e b u i e n a r c a r e : » D u p a în rcare, sâni. timpul somnului. Mama îns mai caut ani) înc fie hot rât s _i ferm în vederea2,9 fiecare zi cere s îi pupe _i mângâie.

înt rc rii, altfel copilul va prelua indecizia _i teama ei. Aläptarea ca modalitate de hr nire (_i n u de alinare) nu mai este, de fapt, necesar dup ce

copilul poate mânca hran

preparat ,

în urma måncare. cu hr nirii Autoint rcarea nu este practicat de niciun animal, iapa decide când a sosit

caci

laptele

mamei este

timpul pentru în rcarea nu mânzul.

de

pierderea

mânc rii

trebuie preg tit

lapte _i

,Am ajutat fata så nu i_i mai road unghiilein descoperind conflictul _i vorbindu-i

- simptome fizice (eczeme, simptome

la buze sau limb ,

cerut Aproape c

nu a mai

înt rcarea

atingerea

vorbirii sau a altor achizi ii

-pierderea apetitului

noaptea _i picioare. îl

ioare. Mi-am

Roaderea

(roaderea unghiilor, suptul

sau

nu

mai lini_tit. u_urare!"

tristete, apatie, letargie, plâns degeteloor sânilor) retard

aproape

de (rezolvat): _apte luni de

reu_eam s îl pun inmine. _i dormeam cu el pe pat dat seama c de vin e momentul înt rc rii. I-am explicat în somn cin a m avut încotro, pentru c eram nu de r ni (nu se mai ata_a corect plin de i ie_iser din ii), _i a dat efectiycând din cap în somn. I-am cerut iertare suferinta pe care a indurat-o _ipentru pregätit _i pentru alte plec ri l-am noastre de lângå ei (serviciul). Din ale acel moment, copilul nu S-a mai trezit

unui copil loc in

produce

are

cauzat

brusc

când se treze_te des mult lapte. Plânge, îl pe adorm _i îl las în pun pat lâng

dupå in ärcare

Intärcarea îi poate

nocturn

produs

tot

mânzului si

In

tuse _i muci Ata_ament exagerat, ,Eu am în rcare: apärute dup atunci, rar feti a brusc. De in rcat e toarte 1nOrt s stie sunt plecat , nu suport s _tie c m e a _i s e sperie daca fusta de legat c ci crede ca o vorbit in _tie clar unde sunt, mai vin. I-am par sesc s a u n u lucru care singurul s o m n despre asta _i s mal S-a Stea

218

schimbat

_i

cu

este

c

altcineva.

accept

La început

nu

cu so ul. t

e

Cu sotul

am in rcat-o

cu s

a

_i

am sa

dorea

c a n d

a_az san."

la spital. Ca

aCAsa

trebuit s å plec

înt rcare i-a în ductiv de de lung

r n d s e s e

Copilul ciupe_te mama _i o tine de mân în somn: ,Atunci când am în rcat copilul, i-am zis c de acum e mare _i, ca s nu mai caute sânul, i-am oferit mâna ca s o îmbr i_eze când

dup tizice,

Snptome

p

r

o

ome

d

u

c

t

i

tuse

arut durat

Tieu.

o

si

uneori

adoarme. Acum nu poate adormi dac

atinge sânii

a de int rcare:Am

obsesia

aparute

v

ap0^1,

muci

multi

si

la sân ca _i când ar i bea de la

nu ma ine

de mân ;

_i m

un an si opt luni, la între degetul ar t tor

dup

r din jurul meu, de_i

intarcatfeti a

ciupe_te

_i cel mare, în

pliul acela, sau m ciupe_te de coate.

De atunci, din bel_ug.

e s i u n e a m a m e l o r

veam se

tine

chii,

ure

lobul

echi

urec

de

un

f când

de

_i

tic

nesiguran

Mai Mai

.

de

Crize

joac cu din asta la

se

tantrum _i

obsesia nu a fost

pentru sâni: ,In rcarea

grav

chiar

brusc .

Am vorbit _i i-am

Când povestit s pt mâni întregi, am r rit mesele. Verbal _i con_tient, a în eles c m pentru era r u din prima, îns dup câteva zile, eramic , câteva luni, eu trei ani _i t v lea Se Dup pe jos din orice, cu apte _i dezastru! lacta tia. sânii plini pan la epuizare, _i m lovea. Luam cu un nodul inc are

tiecare

atinge

mereu

pe sâni. c îmi stimula

aveam

durero_i. dureros

Acum

la

sânul

drept, iar când feti a

apar m atinge, ma gadilat la

Apoi trece pe

care

intreb de

alint

la

iar

nu

_i spune

cã

Cu

agresivitate.

subsuoar ,

cu

are

gadilatul,

doi ani

i

c

din senin, m

gest

Când port u_or.

îl

insist

ce

b taie cum nu am luat în via a mea de la nimeni. Se trezea noaptea, la 3-4, i,

ramas

am

se

vrea

se

_ase luni

_i

din

t v lea

pe

nou

mereu cu

crizele. Am vorbit

pån

i-anm explicat,

o luasem eu

la sân _i îi era ca _i má pupa, st tea lipit încerce, ziceam s dor, îns dac îi mai e nu ea c f cea 'bleah' _i spunea cere mai mare. §i acum

dup ap rute Tic _i feti a mi-am în rcat in ärcare: ,Nu preg tirea

razna,

eczem

vreo

_i

r reasc ea

durat

b tut .

somn

jos, tot vreo pân la epuizare. A_a a tinut-o s se în care începuser trei s pt mâni, Urla

o

läptic.

brusc, a

din

trezeam

psihic.

s ii scot de _i in trei zile am reu_it a fost bine, a bebe, ci e feti sánul. De_i în prima zi s stea în bra e, tare. Avea doua zi a început s plâng dar la pliul drept, rar, dermatit ani. I-a ap rut o an de atunci." 25 urechii mäinii stângi, se joac cu lobul _i al nostru -_i m love_te tot

St tea

mereu

cum

cu

capul pe piept,

a trecut o

ce-i

jum tate de

unghiile i bea ,De Copilul i_i roade în rcare: mult ap dup copilul i_i roade l-am în rcat,

al ei

foarte des la sâni, din gre_eal .

când

zile

De se joac yupa int rcare, copilul love_te unghile _i bea mult apa. apa. un bebelu_ _i biberonul _i încetat cu am m la în rcare, farmacie un lac amar, s a n : ,De Am luat din în pumnul în somn, darfara I-am vorbit _i a love_te des cu dou

ascuns

ltang

Am realizat

iltima dat când l-am

acum

al ptat

inutil.

c

era pe

arTea stâng . Nu se dezlipe_te ae m toa r Seara, când ne culc m, ne juc m de-a bebelu_ul. I-am spus c este b iat sTe in regul

Táspunde: Ne

mare _i nu mai

îmi asta, asta, dar d se Pretacem, mami!' _i

joaca

rezultat."

sâni sâni

pentru

Obsesie înt rcare:

,Noi

am

e

t cut

obsedat

acum blând , dar _i înc vrea doi ani. Ar

dup

adoarme

219

cu

mäna la

san.

dup dup

o în rcare

s

de sâni,

sug

_i

ani _i înc

mâna la sân. Eu -am

mereu c

pentru

bine _i îi pup ." Obsesie

prin a nu-i mai da

sanii mei,

int rcare:Am început în rcardup

sâni

sunt frumosi. imi spune frumo_i _i iros cel mai

dup dar îi place s se joace ( pentru sâni ,Al meu are aproape sapte special fiindc sunt gravid

bag mai e

alte

laptele

nu

mai brusc, la doi ani. Toat

Obsesie in rcare: in rcat noaptea voia sån _i eu suportam. I-am spus c

stricat _i s bage mânu a la sân.

,Dup în rcare,

Tuse ap rut ce

se

zice c este bebelu_."

in rcare:

Amigdalite _i mania de dup

er

cand

ciupi

Eu am

de sân, c ci tot de

îi provine. Cände tricoul _i bag

de a se pi_ca singur

Trebuie s v d cum îi scot _i obiceiul

dar le-am rezolvat vorbindu-i în somn

înt rcat cam brusC, fiindc nu mai puteam, dup patru ani de al ptat _i doi de tandem. Cea mic a început s aib probleme cu amigdalele inflamate,

sâni

a se

dac supärat. Acum m îmbr i_eaz , Dormea cu mâna la sân, Dar. obsedat de sâni _i are momente

sân ziua câteva luni am în rcare: dup în rcat definitiv_i dupBea copilul meu a început lapte cu mâna la sân _i a avut când atingea sänul ziua perioade

s tu_easc din senin, f r simptome. Atunci am în eles

a fost bine.

luni al ptarea _i apoi, încet-incet,

întâmpl _i am reluat al ptarea, lar tusea a incetat. Am mai continuat vTeo

dou -am înt rcat. A doua oar

diaree _i ata_ament de mam ap rute

am ce Dup in rcare: brusc, la 20 de luni, feti a

exagerat fa

Vom ,

dup

în rcat-o

dup

mea era din ce în ce mai ata_at de mine. ^tiu c a vomitat _i a avut diaree

cam dou s pt mâni."

ap rut

acolo cred c

nocturn

Pavor sup rat , imediat ridic mâânu a la sân."

acum

în rcare: ,Am în rcat feti a la 18 luni, dar nu brusc. Oricum a fost un Soc pentru ea. De atunci _i pån

m-am întors, el era foarte ata_at u

1-am în rcat brusc, plecând 0 s fac un tratament. Când s pt mân

un an, se trezea la fiecare jum tate de Copilul nu mai d atentie mamei or , m c uta _i urla foarte tare, m dup în rcare: ,Pe primul cop, striga tare, de_i dormeam cu ea. O dup un an de al ptat _i de depresie,

tineam numai pe picioare, leg nat toat noaptea ca s poat dormi. Cu timpul a plâns mai pu in, dar în fiecare

noapte. Anul trecut (pe la patru ani), tat l lui, dar s-a rupt cumva de mine

In

schimb, doarme numai de lapte dup

prea

a

trimite

intr-un

c

a fost suparul Pe

colt

al

blând

a

ma

nu Dac

p a t u l u i . "

mine.

Acum

vrea

de cand auzeam c

pentru c

doi ani, când

fost,

treptat, dar nici în rcare

in ärcat

doarme departe de mama, Copilul în pat, dup în rcare: ,Nu m-am fetita brusc. Ea a renun anu

mama.

copilul arat

cand am aflat despre terapia V.I.S., Comentariu: comportamentul acest

plânge.

-am vorbit în somn _i de atunci nu

mai Cu mine.

Aversiune fa

mai pus gura

mai face asta,

a

înt rcare: ,Dup ce am în rcat fata,

nu

la un an _i opt luni, nu pe lapte, de nici un fel.

Acum

implinit Buze cråpate _i _ters gur ap rute dup compulsiv la titi, mi se ridica parul dar in rcare: general, sunt calm , ,Dup înt rcare, copilul meu a r mas transformam când al ptam. Cu un tic: se _tergea la non-stop mai Vrea s doarm lâng gur _i ajunsese cu buzele acum cr pate Inainte era lipit de mine,

sångerânde.

220

ara

feti ei

mana.

comportamen pe

din

La înt rcare, la 16

mam p rat pe

ste sup rat este o p i l u l .

copil

fost sup rat pe a fos 1ai adormea imediat,

rc rii:

primul

dup

pove_ti,

i se

treze

plângând c sunt acolo _i

somn se

poate în procesul de în rcare,

în

înt rcare u_oar

Vorbitul în somn pentru o

i

Terapia vorbitului

TOlosi

mame sau copii, _i anume pentru copii deja traumatiza i din cauza

ae. Seardao ar de cântat, spus proces uneori dificil pentru anumite or abia

zii _i

spuneam

descoperit

iubesc

mai avut acea suparare

1 iCu cea de-a doua feti ce

Cu

a fost

un lucru atât

de deosebi încât nu pot renun a la ea,

care considerá al ptarea

culca la loc. Mai tärziu, separâri de mam (în maternitate sau tile, dariisse culca _i e vor pentru o internare) sau pentru mamele V.1.S., i-am

cåil somn

când am

in

mine.

m-a

deranjeaz

deocamdat ."

pe inteles, dar _i acum, de_i ar dori. De ajutor în procesul foarte u_or, sunt adesea _i remediile mâna pe i i, în timp în rc rii (zece luni). pentru încheierea traumelor suferite cea mai mic al ptez pe sau care reduc ata_amentul exagerat dintre mam _i copil.

ce 0

Nu m

dormea cu o

pernu

în

daca nu

avea

pernu a, nu

l-am

informa

pe b iat m

dat

am

se trezeasc

I-am

el este mare a_a des s

bea

spus c el trebuie s m nânce mult mai bine în timpul zilei _i noaptea poate bea _i ap dac vrea. I-am vorbit

lapte, ci se poate trezi doar o dat , fiindc mami este foarte obosit ziua _i nu se poate juca cu el, ceea ce este o mare pierdere pentru amåndoi. I-am

nevoie s

acum (aproape trei ani) _i nu mai are

vorbit despre faptul c

pe mine mã obose_te _i m irit .

treze_te foarte des s bea lapte, ceea ce

cu perna în brate Copilul doarme în rcare:,Bäiatul meu, care Copilul se treze_te des noaptea s dupmare 18 ani, când era mic, dup ce bea lapte:Noaptea, copilul se

el,

-am în rcat, hrafetoat noaptea. Pe unde mergeam cu dormea."

a

Copilul suge în gol la 14 ani: ,Abia fr

acum con_tientizez c

int rcat brusc,

moment

_i îl

inainte. De mic a avut un prosopel pe

un

care îl tinea tot timpul în mân mirosea. a

observat c i_i sugea limba în timp ce-l

CH12 în dou

dn

cateodat ,

înainte

de

acum e bine. patru ani _i mai pune

de s n tate.

zi

I-am în timp ce

_i noapte.

Copilul meu a fost foarte

luni, pentru c am avut ni_te probleme

de sân rezolvat cu am în rcat copilul la 14

zile."

minune, inând cont c el ajunsese s bea lapte aproape la dou ore distan , ca bebelu_ii. I-am dat i Lac humanum

in jurul orei cinci, ceea ce este o

mirosea, adic sugea în gol. Acest lucru despre asta pe un ton mai ferm _i avem câteva nop i de când dormim mult mai bine, adic cere un biberon înainte de culcare, unul în jurul orei unu _i unul il face i acum, la 14 ani. li place s miroas

Vin in patul nostru _i s Piamaua mea sau a tat lui."

Supårare pe mam dup intårcare:,Chiar dac nu a fost o narcare brusc , totu_i, mult timp, d mea a fost sup rat pe mine. M

la

Espingea _i se tinea de mine and dormea. A suferitdeparte mult atât ea, Dependen ataT siSi eu. Sla Slav Domnului, V.I.S.: ,Eu mâna

Somn.

dependent de sân,

vorbit în prima sear ,

dormea, _i l-am asigurat c îl iubesc la nu mai este titi, fel de mult, chiar dac

221

i-am spus c

nu

era

c utat,

matern

a

este

s

regleaz

u_or în

c

un

a

vis

fost un

vis mai putdar

frustrat ,

suf puin suflet. Ma

în corp _i în _i mai

al ptarea

simt mai libe

pentru c

Faptul

uneori devenea

frumos.

în privin acum independente, s m bucur _i alttel asta, msuntem :

a

La c

a

fost

mai pe

fug ,

uitat s i

i s-a pus la somn întoarcere am

fost fericit

de fiica mea" face Preg tirea copilului în som pentru torii: Au vvenit în vizit clal noi bunicile _i în alt ora_. Am impreuná plecat c lätorit am n0aptea. inainte s plecäm, 1-am în somn copilului despre ce aveavorbit s urmee despre faptul c vin în vacar si totul o s fie bine.bunicile S-a trezit drum reac ionat extraordinar depebine,A

si a

nou.

zâmbit,

din

vorbesc, pentru

la aproape patru ani):

iar drumul spre casa a fost un calvar. A plâns, s-a agitat, a refuzat s stea în scaunul de abia am ma_in _i reu_it s il adorm. Clar nu mai plec m nic ieri fr s îl anun în prealabil în timpul

Somnului."

In rcare

,B iatul meu avea trei ani _i opt luni. De mult voiam s -1 în are, dar ceva ne

tinea lega i. Pe la 1,5 ani 1-am dus la

cre_ , apoi la gr dini . S-a adaptat destul de repede. In ultimul an cerea sân la somn _i noaptea. Am luat pe rând conflictele _i i-am vorbit în somn.

am

am vorbit _i treaz, i-am spus c

avut

cel

se aline decât la sän,

_i adoarme _i

chem vreo bunic ,

am sim it-o pe copil . N-a

acum a

Prima dat i-am vorbit despre na_terea prin cezarian . Apoi i-am vorbit despre frica mea de a pierde sarcina. Apoi m1gândit s -i vorbesc despre cre_ .

el nu mai este un bebelu_

nu m-a mai

cu

laptele

m-am

V.IS. ,I-am explicat ambi ionat s o

profund _i lini_tit toat á

mic, ci poate månca, iar eu sunt al turi de el pentru orice are nevoie _i altele. A somn

c ci

eu

treia zi nici

un

noaptea.

In rcare fetitei c

al ptez, _i

in rcat

mai bun pentru bebelu_i, dar acum a mai are nevoie de ti i ca mic . Trei zile a mai

crescut

atunci când

Am

luni. Avem parte de iubire în continuare.

u_oar : _i

14

tinut _i a renun at!"

Int rcare feti a la îmbr i_ ri Mesele sunt mai bune, iar tonus, cât

cuprinde. Piedica cea mai mare mi-a fost propria-mi in ärcare, pentru c am fost dus la bunica _i m-am sim it abandonat , abandon care m inea pe loc. Dup ce mi-am eliminat trauma, A protestat

mele, dar a decurs crize de isterie.

fetita a fost _i ea eliberat .

sau s

Dac la începutul lunii ianuarie nu _tia

pu in la refuzurile firesc _i docil, f r s adoarm

acum o face în bra e

singur sau cu capul pe mine, pe pern

cum

sau pe ursule ul ei de plu_. Am folosit remedii _i, am lucrat la propria încredere. Intr-o lun , în care am exersat s-o adorm altfel decât la sân, am început s scot din mese, iar o s pt mân a fost de ajuns s încheiem tot procesul, nu dup o regul anume,

ci dup

fost necesar s

l ptic, fiindc

sunt m

imi pun copilul s doarm cu tat l ori crescut _i m nânc mâncare, fructe i alte variante. Am r mas împreun _i înghe at . I-am spus despre bebelu

ne-am înteles una pe cealaltá. _i de a c ei pap

vrut

c

a

Ziua,

de

u_or. Noaptea, reamintit ca nu

de azi nu mai papa

trecut

trezit, i-am

Ziua

fel. ap . A doua noapte, la **

cand s-a

ta ic .

zis hot rât

se

aib

totul

s

la vechea rutin , dare în proces

plans, am tinut-o în brate _i i-am Câte pu in în fiecare zi, päna cand sit vOrDit într-o zi, când eram foarte ie treazá, fie in somn c ii e cu fiindc ea, o int elege, e normal s vrea s ceruse sân toat noaptea, -am

lapte, dar

rugat-o

revin

incá au

am

A plâns pu in, timp mai e care eubebelus. îl mângâiam, _i a la adormit. fel. Ziua, Nua

bine,

de schimbare _i

incredere în mine c schimbarea va fi foarte bun _i util amândurora. Au trecut cinci zile f r al ptare, sânii sunt

222

sân,

må

rtant sá se

E eu foamama.

Din

toa

E

c á t eo r

l

U

I

m a m a

cu

.

opilul dormit pán

conectez

pläcea

Pentru noi,

el ce-i

Cu

jucam

a

natural,

treia Remediile pe

neata. A fost

dimin

sunt Bach

o

a

r

t

e

n0ap i

n

t

a

r

u

S

c

O

a

r

r

.*

e

p

t

i

m

p

u

i

decat imi chiar puiam. I-am vorb i t în somn, it l-am rugat osit i sunt

reu de n04pmai simplu timp

f o s t

u n

p r o

d, c

tit c

înteleagá, planga nd,

Si

de lapte Oie de

are nu

noaptea.

era

parc

douá nop i

mut

pronun at

Au fost

sau

ti i.

niciodat

P r i m e l e

nu a

e mare

1-am a m i n t i

nevole

Sã

ceva

le-am scrisalptarea pe hârtie

u_oar cu ajutorul1 remediilor Bach: ,Am utilizat cu brio combina ia de remedii Bach pentru în rcare: Walnut _i Chicory, impreunMimulus, cu Pulsatilla. Am luat _i eu, _i remediul In dou bebelu_ul. am säpt mâni în indrägostit de sân care a rcat un

(2,5 ani) pe copilul mi-am dorit. A

intarc

_i

fost

optii:Am In arcare

timpul

e

care

a

Mimulus, _i remediul Chicory, un alt remediu (tipicWalnut lui)."

e z e

f

înfelrcareaca

la

a cerut apå sau s il leg n. Pe data d o a ra In lun o de la int rcare. face o de i1 somn de 23 se Vorbit mai

un

real

supt

ajutor!"

19 luni.

In rcare cu remedi: ,Acum opt zile mi-am in rcat bäie elul. Am

amnezic,

programat ap cu Pulsatilla CH30 pentru mine _i pentru el cu Chicory, Nu-mi Miulus, noaptea. (iti Walnut sa Larch. Am incepe atat de blánd. reu_it cå cred de programat _i la umidificatorul apa vine s in somn, unui copil din camer cu 'somn vorbindu-1 doar lini_tit' _i am avut tricoul de o in stare så timp 1-am atunci eáteva or, est

acest

cand

c

vedeam

ceara

am

ar fifost

rupå

parte

in rcare de vis. Nu m a_teptam ca totul s decurg a_a de u_or! Nu am avut nicio problem cu sanu, nu S-au angorjat deloc, ci totul a tost extraordinar de simplu _i pl cut pentru noi doi."

pe mine.

Int rcare

datoritáá

u_oar

de

hotärârii mamei:In sáptamana

dinaintea Pa_telui n-am hotárat sá

intarc copilul (18 luni) _i ni-am zis: Gata, de luni, 20 mai, 2020, renunt la

Int rcare alaptare'. Am c utat despre intárcare _ .In urm am eitit toate 9 mai, -am

relat rile

2020, seara,

eulcat,

Temedii

_i

am

am

aeasupra. Ceva

m micilor.

am

scris

Pe

pus în

dai, _i a_a

el, ne-am urmat

Constantnu

S

alptare vezi

programul familia

are. Toat

ii

flori Bach:

început s ii copilului. Dup asta

apa

am

cu

remedule Bach

biletelul Mimulus, Walnut, Larch _i _i ce am paharul de apà i-am dat s bea. A doua zi dupChicory

remediilor _i prin lapte'. mineaa din dat sân. zilei de 20 mai,începând nu 1-am Nu a a m-a tras ceru' rut sân, nu a plâns,ma nu de trico inainte îil f cea. cou, lucru pe care Am fost în continuare alaturi de

pentru cå

cu

lun

somn

programat

am

cu

Se va transmite puterea atre copil,

me,

reu_it

cu o

Vorbesein

al ptat copilul,

mintea mea imi Spunea: 'Bea în apa seara iar daca peste noapte mai vrea sân,asta, îi

îns fr era panicata'

o

dair dai!'

ce o

O a, ^i, într-adevårI,

lang Eu le ziceam sã vede i c

bine peste aceast a_a

a

fost.

preg tit remedile nu i-am mai dat tit i.

Am fost la munc

ziua, iar seara, când am venit, normal c a vrut, dar nu i-am dat. I-am zis c e b iat mare _i nu mai are mami l ptic. La culcare a fost teroare. A adormit plângând _i s-a trezit de trei ori. Plângea _i el, plangeam _i eu. A doua zi diminea a am plecat iar la munc , iar seara, când am

mai cerut deloc. Nu îmi cred. Noaptea s-a trezit o dat

venit,

nu a

venea

s

_i

cerut

Am continuat cu remediile cinci zile. Acum avem nou zile de când nu mai pap ti ti. Se mai câteodat noaptea, dar nu m a

ap .

treze_te treze ci Cere ap mai caut , ei apa..

223

cere

Mie tot

nu

îmi

~v -

V

J

~-~ta::r~e~ -]

I ----=---==

b:',

""'{~ ."'v:'

,A!

1'

V

V

'

•

~ ~

~ ~•••it

Po:~ ~ •• :eu

~

,v:i~

av,, i!"'!

V

c;!:['l'ie

~

libera sa fie ea 1nsa~i §i ca nu preia starea rnea . ~i o sa p e tlevOie sa 1i apa pentru toata familia ' 0iita•~ • lini1te sufletea,ca 1i lnteleg,;,;u Pac Reflux, regu rg, 1 de la confliclttl • in sensul de Reflux 1 elu1ul meu av,, reflux In ~•llttj, Reflo,uJ la '"'; "•baut este de fapt ,Beb vorbit In somn despr, ~de '"" regucg~are a_ apte u;pare 'atuoci cind I-am un Pl;I pe gi t ceva eu nu lnghl\eam o_voma 1 i:o_ta portament al "'tului • 8 ''"' '.' ,,pd i/ fie mincare, fie com !n,a la 1-2 zile dup)'ca din Poat, fi conflietul sarcina. "'.P 1 cal vorbit, a •vut 'Pisoade ,1 rn a1 cdeesei-afll d onc_el sea: ai mamei lnsa In geneC . I fl Apo,. m,., ! ' m •mintit !i fa cop1 u m "": re ,a ,,,, conflict prel,,.t de la mama. .' atun c, c, cand bebeluiul oonfl,ct _un e de a vorb e.ste des mai soacra la mm, !i m-a na, a 0 ctiv al mamei un confl,ct care se_ lost '" _es u san'te, fi'>n_d.ca 1m, bag, Pe !atscos d' ti d t I repera Poatezilnic sau ceI pu,n ' i feJu1 ,a.m cum r, desp stu suge de frecvent, dacii simptomele ~ptluJu! de 10I' .' m u\ " '" te ,. ' \a NU •u\ n cau.'l.a a t,, ,aPii cu e\, a'ie~\l:I. :-t e~~> oP . n'l.an\l\l ,, o>te d, . ,c om ce.e.a ce a 'Z.\••S uo ct < \)U -p3 ce am 0 '"'"' _ e, ac t \nvets ~ic\oare\e e, soot •oru • da 0 ""•..t.,~i 0 ,s co t ao>ft• ,- .cioa-rele. 1.,n.,_f\ate n, u m ~. ·'" ' tc bi n Oe O ·• ,·otbeSC •· sou:ito .n,t, eo , ci p, \n\u. t,.cum , Y" t• ,. ,. genunc\mn< l. er am a m a1 cr es cu t. M er ge . '" la o. ,m s\ . "' \a & po liu or t a s1 na ' op \n sc t dr ot . A av ot p\ ci \ '." "' dacl. am 40 e,>t asta \a m \n e \eri.c\T rele \n ,e,,ola, dI e- Dar poateoa de an \ s\ n u m ai D mcre,rere." fn ca m ,u nl si a1 "b a 1e ,tu ri co ce ea de a\UDO .. • ,cum?" i!om \ se 1ntamplll enta riu . pori\iei dC '" '? "" in burtil, o , na din m X ,; i ., ,e n ce .- ea fa ,terli '?" \l !d \a tt'u\ uh .v el i\ • m e• \si,, a pori\iei de ar ot P';"'"el e nu pi ci e lo se oarele oopi,tilo X grram , da e as ta se de nu m r, da r d. sl.1' &eap\ n cau;•bo 'a, ne m \,cve I~ aU - M a\ astfel de cuvint e, .-a rn do ! n J'r > i I\< O "' ba ": ht bll,, pr em ot u~ m er eu . ca se am an a cu. so 0 a fost ,,u ao to de ac ra ac ea st a ilae ac.um \r n\ am sp en et ur ~m, Ococto te SC & ., la -,,ece a vr,,.\n ~• fa ri sl,. n.e ri\ corn rnt el • cl _ e ,terl••· roic ..,,, . am . " c>. ne beleu . l p1cioart t 1·n "" obabU · m 1: an va ,_ e ,n '" c.u te °t n° • ,n pa ' ;: i " sl,. fie creneam c>. "'lu el " ,o nt to ~ \uc'm copm. N u n; ,i

•

• b.

-~

.,;

. :;,~

·~ t

Labele

ine gai e

Pic ioa re ine gai e pic ioa relo r

pic ioa rel or

la

ine gai e:

M

Inal te des pe Varfuri

es,,

•

ru a

Putu Varfun) - de exempJu, nu a mai a ~i-a Pur ta Pan tofi cu toe. Sau mam

• mama. a lrliit un conmc1 cu PriVire la ";etsul ID P•nlofi cu toe (se merge P•t

mam a mer ge . Saucop casascu ilul la nu

P_lange din cauza Mlagiei alearg; Prin c1n~a care merge sautipti J Pent

- un vec in sau cineva din

fa~: d;

1 ite )ucruri aOa1e Prea su, ii a Ir~••u~ Ult Sa se

laba na~tere: ,,Baietelul meu are at cea piciorului drep t mai mar e dec a§a . Mersu1 pe varfuri al co ii . stanga. De cand s-a nascut este ur, IDd~s ~e un _conffic1 lriiit Xe Ulu, na lh Pentru ca s-a nascut pre mat lllat d a avu t sarc1na sau 1n Primu1 '" • al., e :••ta an medicul ne-a spu s ca poa te nu l . §1. es1e asocia1 cu inii •·1u_u, timp sa se dezvolte . in tim pul sarcz §i OOP atn: url1latoareJe s1tu nu-mi placea deloc sa ma deplase tinu u lega t sim~ ammer s. ~ un disconfort con - mam a ~ ,,me rs Pe varruri" de pentru a nu dera nJa pe cineva din ~au Pe vecini Cmai ales can a Pode casa aua scartaie) - mam a nu a PUtut ajunge

Labele

Oaba) ,,Copilul meu are piciorul stan g a la mic decat picioruI dre pt, adic lalt, picioru1 dre pt poa rta 32, iar la cela ani, iar 31. S-a nas cut la 26 de sap tam p sa medicuI mi-a spu s ca n-a avu t tim inca , se dezvolte. N-a m gasit conflictu1 nu- mi plac ea sa ntes amitrol dar gimi ."c ca la con rner

llla i Copi} nas cut cu un p1c1or pici or scurt: ,,Chiar §i cre§terea unu i lalt la cu 1-2 cm rnai mu it dec at cela t de copii este tot un con flic t lega

ea al une i per soa ne care I§i dor

nu J>oa1e sii mearga ln excursie,

nu mai vaz use Gre cia. Era e insa rcin ata §i asta O

ca

imp lini se 40 de ani §i nu

V

a Me rs pe var fur i din cauz dor int ei rnamei de a merge pe

V

lipsa Me rs pe Varfuri de la toc uri lor rnarnei: ,,Fetita mea de un des pe an §i cev a mer gea destul de l: eu var furi . Am iden tific at conflictu timpp] sun t mic a de inal tim e §i tot ta. In mi- am dor it sa fiu mai inal nu am sarc ina ~i dup a ce am nascut t am v s~·mte • a§a, ca 'I pur ta toc un, mai put ut mai . · I-am nev oia sa ma n'd'1c pe varfun delatun fI ~uvazut vor bit in som n §iRez u tatu smer ge pe varf uri. in 2-3 zile."

sarc inii 11e sii mearga sau ,a dore neplacerea mam ei din tim puJ iii un dori1 sau cu Pan tofi cu toe sau de de a merge undeva. Arn da1 Peste e. dan sez rina bale

caz in foarte mu11 ,a mearga in excursie in Grecia. A afla1 ca es1e insiircinata care o trei luni §i a ama nat vac ant a, pe al pliitise in •vans. Picioru] slilng

ca

mai copiluJui era cu trei cen tim etri t mu lt scu rt dec at dre ptu l. Ea a reg reta

ca

Pen tru sup ara ta

ca

laii impiedica sii mearga. Dar,a inunace copi], limp, se hucura ca va ave

Pen tru

ta credea ca va mai avea copil. Era o lupin in sufletu] ei atunci. Deci ar fi pleca1 era Grecia, dar nu PUlea, cil. ca insiircinata." ~ , Probabi/

daca era vorba de piciorul stung, uri: ,,Am realizat ca atunci cand ea toc 1 cu_to~ ma ma e dreptace biologic: a nu put :r:i,.i dor esc sa poi t incaltaminte pleca din cauza copilului. rga P §I nu o fac, copilul 'incepe sa mea ma1 var furi . in per ioad a asta nu 452

;an.Ja.

a·

V

V

•

"

il in sarc ina, insa am avut o ' rf . dar acu m dou a zile, me rs tipt ina. d sarc . d va un, la toc un, e cum tea ma sa nu cum va sa pier eape • • rac.i ul?" ~ d v ~ il'erg d rna 1a Est e pos ibil sa fie ace sta conflict asa 1-am vaz ut me rga n i din u-, , g,afll0.10trat.in cca nu i-am vorb't 1 m som n dorului za 1 a. Ade var• ul Me rs pe varfuri din cau 'Pe varfun-t n dar urm eaz v • v ,,Eu am : uri toc ta re as a, pur a de i me mu ma deSP . - c.i 1ntind ca sa baJu ng sa dup a ce . ca ma ~ fos t foa rte nec ajit a pen tru ca, esle din raftunle m uca tan e. ge pe am nas cut , nu am mai put ut mer cateceva pan a tocu ri. Copilul a mer s pe varfuri lit rs pe varfuri din cau za sul pe ~a: m-a m lini§tit eu cu privire la mer d:rintei mamei de a ~ bal_e~ a tocu ri." Copilul meu a mer s pe var fun ca\w dor it 'int ot; i pentru ca eu mi- am 0 s-a M~ ~s pe var fur i rezolvat cu V.I.S.: de~una sa devin bal erin a §i nu in\a ,,Ba1e\elul meu (3,5 ani) mergea intamplat. El a pre h:at a~e asta dor bit d~se~ri pe varfuri, atat in casa, descult, amea de a sta pe var fun . I-am vor c cat §I afara. Am tot citit pe grup, in in somn §i apoi nu a mai mer s delo m m-a 'incercarea de a gasi conflictul, a~a." ar fi gan dit serios la situaµile care sa put ut fi cauza §i, din fericire, am re~ it Mers pe varfuri de la lip lvat sa o identific §i sa-i vorbesc despre ea tocurilor mamei: ,,Am rezo ui, in somn. A fa.cut pup na temperatura in mersul pe varf uri al copilul ca dim inea ta urmatoare, dupa care, totul vorbindu-i 1n som n des pre fapt ul sun t ok. Cand am ramas insarcinata, eu nu mereu am fast com plex ata ca nu am spus nimanui in primele trei luni, scunda §i pur tam tocu ri. in sarc ina ma chiar am pou t secret, de tea.ma ca, am mai put ut pur ta, pen tru ca a. daca spun, ceva rau se poate intampl dureau picioarele foar te rau." tru I-am explicat baiatului motivele pen ele . ~ ca Me a nu care am tinut secret §ii-am spus de rs ~e _v ~n de la fric a de inseamna ca sarcina nu a fost dorita ,,~etit~ mea (apr oap e trei ani) nu a vreun fel. IChiar sau ca el m-a deranjat in ~i ers pe v~r fun pan a la 2,5 ani. ~ersul lui mi- am spus asta in ideea in care de a a;~ um m~i_ merge cateodata. Nu a pe varfu~ 1-~ aso_ciat _cu ~~nnta enta. prez asta acut mc1odata pro ?le~ e din cauz am nu deranJa §la nu-1 fi sunpta d t · A trec ut de la sme. Insa miurmiitoare s pe L_-am urmarit _atent 1:11· ~el e v:rfu.e~~a ca . e:1 mer eu am mer pe §l cu fiecare z1 s-a diminuat mersul pe dou ii . n in sarc ma ca sa nu deranjez va. varfuri pana cand, de aproape ~lll~ni, in special can d dormea cine saptamani, nu a mai mers delo c a~.~ te upa na~terea fetitei faceam lini§ can d d~rmea , caci de la l pe varfurile tot ala in casa . zgomot se trezea. Mereu Cantatul ~i dansatuul meu (trei ani) ce1 m ai· m1c : "Baietel esc. picioarelor re~ge~m pe varfuri ca sa n-o trezopar cant a ~i danseaza pe varfuri. Merge se abt~ ~1 conflictul, pe care il desc norm al, dar cum vine vorba de dans, a iaac um ." ridica pe varfuri. Ai.i mi-am amintit de ceva care sunt sigura cal-a afectat ;:i m aceea face a~a. Cu aproape patro ani urm a, fiind ziun sotului, am avut pie oaspeti, sarb.:'\toare ;:i am fost unilea) . gi\U\gi~i (loc\\iam la etajul al cinc t Vecinii. de \a etl\i\tl patru nu s-au U\sam a:$l-eptt1ti cu 1-eclamatta. Atunci avea

mei l\le rs pe varfuri: ,,Ambii copii ai ca merg pe varfuri. Oare sa mearga a~a t~re s~ nu deranjeze? So\ul lucreaza 1n foca ~\ de multe ori le spun sa nu galagie ca doarme tata."

453

tip ti\: do11a s1'1pt1'1mflni de sarcin11., d~r nu M el'S 11e var fu1· i de \n m c1·s vurfnri ~linm 111c1'1 de ea. Acea apantie a .,Rl\ iatu l \l\C\ \ \l\Cl")!,C pc \\\ nm (dre ptltc i, apro ap o ~ns1~ ani) . Eu\ 4

l

.

,r;

I

vecinului nu mi-a placut, m-a intimidat putin - §i, probabil, §i pe copil. Era muzica ~i dansam cand a venit vecinul. 0 sa ii vorbesc in somn §i revin cu un feedback." a , UKde m Mersul pe varfuri de Ia. frica d an,ia• Cat am locmt m · ( ' ·a ] nu er " · " locuit cu ni§te prieteni in casa e1 a f -t • absolu etaJ. §I. 1101- la parter). Acolo totul scartaia . Dupa ce s-a nascut e1I1a, dar probabil §i inainte, mergeam pe varfuri ca sa nu fac zgomo~. P!rc~e~I scartaia foarte tare_§i treb:11a sa pa§1m in anumite locun ca sa nu . facem zgomot prea mare. _Pe_ntru mme __era deranjant. Nu am pnm1t reclamaµ1 de la alte persoane. De ':nu] ~ecu~ incepuse §i fetita sa mearga pe v~rfun §i evident ca incepeam sa ma pamc~e~ crezand ca sunt semne de autism, pana am citit despre cauzele adevarate. I-am vorbit in somn §i la un moment