Metode Si Jocuri La Istorie [PDF]

Zitiervorschau

METODE MODERNE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE A ISTORIEI

METODA CUBULUI Subiectul: RENASTEREA ARTISTCĂ Descrierea metodei:  Metoda cubului presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei teme. 

Sunt recomandate următoarele etape:

 1.Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează.  2. Anunţarea subiectului pus în discuţie.  3. Împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerinţei de pe una din feţele cubului. Există mai multe modalităţi de stabilire a celor şase grupuri. Modul de distribuire a perspectivei este decis de profesor, în funcţie de timpul pe care îl are la dispoziţie, de cât de bine cunoaşte colectivul de elevi. Distribuirea perspectivelor se poate face aleator; fiecare grupa rostogoleşte cubul şi primeşte ca sarcină de lucru perspectiva care pică cu faţa în sus. Chiar profesorul poate atribui fiecărui grup o perspectivă.  4. Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe.  5. Afişarea formei finale pe tablă sau pe pereţii clasei.

I. DESCRIE operele de artă ale antichităţii, respectiv ale Renaşterii, pe care le aveţi în imagini. II. COMPARĂ operele de artă ale antichităţii şi ale Renaşterii. Distinge asemănări, respectiv deosebiri.

III. ASOCIAZĂ La ce te gandeşti privind aceste opere de artă? Cui se adresează operele de artă din imagine? Ce caracter au aceste opere de artă? IV. ANALIZEAZĂ Care sunt materialele utilizate pentru realizarea operelor de artă? Care sunt tehnicile folosite de artişti în realizarea operelor de artă? V. APLICĂ Identificati elemente ale operelor de arta ale antichitatii si Renasterii care se regasesc in arta moderna sau contemporana. VI. ARGUMENTEAZĂ PRO SAU CONTRA. Ia atitudine şi listează o serie de motive care vin Cubul Prin această metodă se explorează (cercetează) un subiect sau o situaţie din mai multe perspective, realizându-se abordarea complexă şi integratoare a unei teme. Permite diferenţierea sarcinilor de învăţare, stimulează eficienţa învăţării şi stimulează gândirea logică.

Text suport: Dacia în timpul stăpânirii romane •

Descrie: Organizarea Daciei în timpul stăpânirii romane

•

Compară: Ca mod de viaţă, prin ce se aseamănă dacii şi romanii?

•

Asociază: Cunoscând procesul de romanizare al dacilor, la ce te gândeşti?

• Analizează: De ce crezi că în alte provincii romane nu s-a produs o rapidă romanizare, aşa cum s-a întâmplat în Dacia? •

Aplică: Cum explici organizarea Daciei Romane unui elev de clasa a III- a?

• Argumentează: Cucerirea daciei de către romani şi romanizarea acesteia a fost un lucru bun? De ce da? De ce nu? Se împarte clasa în şase grupuri de câte patru elevi şi se stabileşte rolul fiecărui membru din grup: - cititorul – rostogoleşte cubul şi anunţă grupului cerinţa înscrisă pe faţa de deasupra; - ascultătorul activ / cercetaşul – repetă sarcina, o reformulează pentru a fi înţeleasă de fiecare membru, adresează întrebări învăţătorului;

- interogatorul – solocită idei legate de modul de rezolvare a sarcinii de la membrii grupului; - rezumatorul – va fi „raportorul grupului”, va trage concluziile, le va nota şi le va comunica întregii clase. Se va insista pe formularea unor răspunsuri reprezentative pentru grup şi nu individuale. Metoda poate fi folosită şi ca joc / concurs între grupuri. 8. Cvintetul reprezintă o modalitate de sintetizare a informaţiilor, de evaluare a înţelegerii şi creativităţii copiilor şi mijlocul de exprimare a creativităţii lor. Este o poezie de cinci versuri care se elaborează individual, în perechi sau în grup şi respectă următoarele repere:

•

titlul (un singur cuvânt - substantiv);

•

descriere (două cuvinte - adjective)

•

acţiune (trei cuvinte - verbe);

•

sentimente (patru cuvinte – construcţie, enunţ);

•

esenţa subiectului (un cuvânt cheie).

Exemplu:

Ştefan cel Mare

Viteaz, iscusit Luptând, învingând, ctitorind A fost „soarele” Moldovei Erouîn sprijinul afirmaţiei tale.

Metoda – atelierul de scriere Subiectul: Primul Război Mondial - Viaţa în tranşee Descrierea metodei Atelierul de scriere este o metodă pentru stimularea creativităţii şi imaginaţiei elevilor. Avantajele sunt numeroase şi vizează formarea unor competenţe specifice precum: înţelegerea aprofundată a unui context istoric prin stimularea creativităţii şi imaginaţiei elevilor, exprimarea de opinii utilizând limbajul istoric, construirea de afirmaţii pe baza surselor şi formularea de concluzii relative la sursele istorice, descoperirea în sursele de informare a perspectivelor multiple asupra evenimentelor şi proceselor istorice, exprimarea de opinii despre personaje şi evenimente istorice. Elevii îşi dezvoltă gândirea critică, ceea ce este important din punctul de vedere al unei societăţi deschise. În acelaşi timp, atelierele de scriere pot reprezenta nu numai un mijloc util de învăţare, dar şi o metodă atractivă şi interesantă care poate stimula curiozitatea elevilor pentru studiul istoriei. Sunteţi soldat în Primul Război Mondial şi veţi redacta o scrisoare către iubita,mama voastră, pornind de la documentele pe care le aveti la dispozitie.

Metoda soarele ideilor Subiectul: Regimuri totalitare în perioada interbelică Descrierea metodei Soarele ideilor este o metodă, relativ simplă, care se poate aplica la lecţia ,,Regimuri totalitare în perioada interbelică’’(clasa a IX-a), pentru a evidenţia trasaturile fascismului sau comunismului

PARTID UNIC

FASCISM

CORPORATISM

PARTID UNIC

CULTUL PERSONSLITĂŢII

COMUNISM

NAŢIONALISM

JOCURI DIDACTICE Cutia timpului Descrierea jocului Această activitate este utilă pentru a întroduce elevilor conceptul de timp. O suită de obiecte originale, dintr-o perioadă de timp comună, adunate din jurul casei, din pod sau pivniţă chiar, şi puse împreună într-o cutie sau plasă, ajută elevii la instaurarea atmosferei dintr-o alta perioadă. Aceştia pot investiga continutul, folosind vederea, mirosul, simţul tactil, deducînd că aceste obiecte sunt dintr-o perioadă mai mult sau mai puţin indepartată. Aceasta conduce la identificarea şi clasificarea obiectelor în funcţie de „ varsta lor”, îi poate încuraja pe copii să aducă de acasă obiecte din perioada de timp a respectivei cutii, pentru a pune bazele unui colţ istoric în sala de clasă. Dupa un anumit interval de timp, elevii ar trebui să fie capabili să aprecieze singuri, pe baza propriei observaţii anumite progrese ale tehnologiei ( de exemplu la aparatele casnice) .

SUCCESIUNEA Descrierea jocului Pentru a dezvolta elevilor mici notiunea de cronologie şi un sens al schimbarilor de-a lungul unei perioade de timp, profesorii trebuie să consolodeze şi să dezvolte numeroasa elemente de succesiune pe care copiii le deţin deja. Chiar prin ordonarea zilelor saptămînii, a lunilor anului, a anotimpurilor înseamnă un exercitiu cu elemente şi noţiuni de timp. Pentru întroducerea noţiunii de succesiune a timpului se pot folosi, de exemplu, diferite exerciţii de ordonare a unor imagini în ordine cronologică. Se pot folosi imagini de obiecte sau oameni, cel mai bine ale aceleiaşi persoane de-a lungul unei perioade de 25 de ani, de pildă. S-ar mai putea realiza succesiunea momentelor din programul zilnic al elevilor şi, ulterior, al unei etape din viaţa copilului - un interval de câteva săptămâni, realizat chiar sub forma unui jurnal. E posibil ca în altă etapă să se facă referinţă la acest jurnal, cînd se studiază caracterul de încredere al surselor, de exemplu problema jurnalelor – ca o “reflecţie adevărată” a întîmplărilor din trecut.

Această idee poate fi extinsă astfel ca fiecare copil să-şi creeze propria “linie de timp” şi apoi s-o dezvolte pentru a acoperi viaţa unui adult - profesor sau părinte. Ulterior copiii pot fi capabili să progreseze la o linie de timp seculară. Se poate scrie, desena sau folosi un calculator pentru a produce o linie de timp ilustrată.

ACCEPTAREA UNUI PUNCT DE VEDERE Descrierea jocului Această activitate este o variaţie a “interpretării de rol” şi oferă elevilor ocazia de a expune puncte de vedere cu care pot sau nu să fie de acord. Sunt ajutaţi astfel să-şi clarifice propriile idei, să le înţeleagă şi să le aprecieze pe ale altora. Etapa de cercetare a dovezilor trebuie realizată în prealabil şi de această dată, ca în cazul activităţii precedente. Ca mod de organizare al cadrului de desfăşurare a activităţii se realizează două cercuri concentrice de scaune, în număr egal, aşezate faţă în faţă. Elevii aflaţi în cercul exterior trebuie să aibă un punct de vedere opus celor din cercul interior. Scopul este ca fiecare elev, în timp de 2-3 minute să-l convingă pe celălalt de validitatea opiniei sale. Fiecărui elev i se va cere apoi să argumenteze punctul de vedere al “adversarului” său de idei, astfel încât să aprecieze în final opinia acestuia.

„ALINIERI”

SOCIO-ECONOMICE

Descrierea jocului Această activitate ajută la clarificarea şi consolidarea înţelegerii tipurilor de mentalităţi care pot axista în cadrul unei societăţi, într-o anumită perioadă istorică studiată. Elevii, pe grupe, caută şi studiază informaţii despre un anumit individ, reprezentant al unui “strat socio-economic” din cadrul societăţii acelei perioade. Aceste informaţii trebuie să conţină referinţe despre subiecte cum ar fi: locuinţa, activitatea pe care a desfăşurat-o, tipul de educaţie de care a beneficiat şi ce s-a întâmplat cu personajul în anumite momente. După ce s-au cules şi s-au prelucrat toate informaţiile relevante despre personaje, grupurilor noi compuse – reprezentante ale şirului de personaje - trebuie să li se ceară să se aranjeze în ordine, în concordanţă cu anumite criterii cerute de coordonator. Elevii trebuie să discute şi să negocieze între ei pentru a decide poziţia lor în şirul personajelor. De fiecare dată când criteriul este schimbat, se reia acelaşi procedeu de negociere şi elevii vor trebui să-şi schimbe locurile pentru a indica noua ordine. Pot fi folosite următoarele criterii: - resursele financiare: cel mai bogat personaj şi cel mai sărac formează extremele, ceilalţi fiind nevoiţi să-şi negocieze un loc în cadrul şirului în funcţie de veniturile lor; - puncte de vedere asupra unei probleme: personajul cu cele mai extremiste opinii şi cel cu vederile cele mai conciliante formând intervalul în cadrul căruia trebuie să se ordoneze cei cu păreri intermediare; - educaţia -standardele de trai; -activitatea pe care o desfăşoară etc.

TENIS VERBAL Descrierea jocului

Este un exerciţiu de încălzire, ce conduce spre activitatea principală, de învăţare propriuzisă. Elevii sunt împărţiţi pe perechi. Se propune un subiect, scopul exerciţiului fiind să se aducă cât mai multe referinţe relevante la subiect, într-o durată de timp limitată (stabilită). Unul din elevi trebuie să formuleze o observaţie, urmată cât mai rapid de alta, făcută de partener. Acest procedeu continuă timp de 2-3 minute. Nu trebuie repetată nici o remarcă, iar replicile trebuie date rapid. Această tehnică poate fi folosită de exemplu pentru a verifica ce-şi mai amintesc elevii despre un anumit subiect deja tratat. Se poate folosi tenisul verbal ca răspuns la provocările profesorului precum: ” Enunţaţi ţările implicate în …” sau: “Menţionaţi motivele pentru care…” etc.

PERSONALITĂŢI ILUSTRE Descrierea jocului Elevilor li se poate cere să enumere trei personalităţi din perioada studiată pe care ar dori să le întâlnească şi apoi, dacă ar fi avut sau ar avea ocazia să le întâlnească, să precizeze ce întrebări le-ar adresa. Grupaţi în perechi, elevii discută întrebările alese, datoria partenerului fiind de a ghici numele şi, eventual, ordinea cronologică a celor trei personalităţi alese. Coordonatorul poate cere apoi aprecierile elevilor faţă de cele mai interesante personaje şi întrebări formulate. Aceasta poate duce la discuţii aprinse şi interesante în cadrul colectivului clasei. Metodele activ- participative, jocurile didactice fac posibile schimbarea – de la tratarea istoriei ca un trunchi de cunoştinţe care trebuie memorate, la perceperea ei ca un proces de investigaţii raţionale ale trecutului, bazat pe o diversitate de dovezi – care are un puternic impact asupra formării elevilor. Imediat ce această necesitate este înţeleasă şi acceptată, poate influenţa atitudinile şi poziţiile faţă de problemele cotidiene ale individului. Această idee o regăsim şi în cuvintele lui Roger Austin: “Pe termen lung, valorile şi atitudinile sunt cele care au un efect mai profund în vieţile noastre, mai degrabă decât aptitudinile sau cunoştinţele şi ar trebui ca cel puţin să cultivăm în mod deliberat această dimensiune, în gândirea şi pregătirea noastră înaintea orelor de istorie.” Metoda Fishbowl (Tehnica acvariului) Tehnica acvariului (fishbowl) presupune extinderea rolului observatorului in grupurile de interacţiune didactică. Scaunele din sala de clasă se aşează sub forma a două cercuri concentrice înainte ca elevii să intre. Ei îşi aleg apoi locul preferat. Cei din cercul interior primesc 8-10 minte pentru a discuta o problemă contrversată (ce opţiuni avea România în anul 1940 la notele ultimative date de URSS). În prealabil ei au citit lecţia „Anul 1940 în Istoria Românilor” şi au completat în caiete răspunsuri la anumite întrebari legate de temă. În discuţie se clarifică unele probleme apărute la citirea lecţiei, se consolodează noile informaţii dobândite. Discuţia se desfăşoară pe baza unor reguli: orice idee trebuie susţinută de dovezi, sunt de acord cu antevorbitorul şi aduc dovezi, nu sunt de acord şi argumentez poziţia mea.

Cei din cercul exterior, între timp, ascultă ceea ce se discută, fac observaţii scrise referitoare la strategiile de discuţie, sesizează cum apare conflictul şi ce strategii se aplică etc. În acest sens, conducătorul grupului le oferă anumite fişe/protocoale de observaţie anume constituite. După terminarea timpului elevii îşi schimbă locurile, cercul din interior trece in exterior şi invers, rolurile de observator/observat se shimbă. Aceştia au ca temă de discuţie „Dictatul de la Viena. Cedarea Cadrilaterului. Prăbuşirea României Mari”. Schimbarea este foarte importantă, pentru că fiecare grup este pe rând în ipostaza de observator, dar şi în ce-a de observat. Cadrul didactic în acestă metodă poate avea următoarele roluri: observator, participant, consultant, suporter, arbitru, ghid, reporter, supraveghetor. Maria Priles menţiona următoarele avantaje ale tehnicii fishbowl: se emit idei substanţiale, argumentate şi puncte de vedere relevante, participarea este activă, contribuţiile fiind bazate pe ascultarea activă şi pe încurajarea celorlaţi de a-şi exprima ideile, folosirea tuturor formelor de limbaj (verbal, mimică, gestual). Metoda Starbursting ( Explozia stelară) Explozia stelară este o metodă de stimulare a creativitaţii, o modalitate de relaxare a copiilor şi se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme şi noi descoperiri. Starbursting (engleză star - stea, burst - a exploda), similară brainstormingului, începe din centrul conceptului şi se împrăştie în afară, cu întrebari, asemenea exploziei stelare. Etapele acestei metode sunt următoarele: anunţarea temei „Primul razboi mondial” care este scrisă pe tablă şi se înşiră cât mai multe întrebări care au legătură cu ea. Un bun punct de plecare îl constituie cele de tipul Ce?, Unde?, De ce?, Cand?. Apoi colectivul se poate organiza în grupuri preferenţiale. Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cât mai multe întrebări şi cât mai diverse. Urmează comunicarea rezultatelor muncii de grup şi evidenţierea celor mai interesante întrebări şi aprecierea muncii în echipă. Facultativ, se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre întrebări. Metoda starbursting este uşor de aplicat oricărei vârste şi unei palete largi de domenii. Nu este costisitoare şi nici nu necesită explicaţii amănunţite. Participanţii se prind repede în joc, acesta fiind pe de o parte o modalitate de relaxare şi, pe de altă parte, o sursă de noi descoperiri. Metoda Frisco Printre metodele interactive de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii, care acţionează procesul de predare-învăţare se află şi Metoda Frisco, metodă activ-participativă în măsură să solicite plenar, dar să şi valorifice maximal şi pe multiple planuri potenţialul uman de cunoaştere, de simţire şi de acţiune cu care un elev sau altul vine la şcoală.. Lecţiile bazate pe Metoda Frisco prezintă câteva caracteristici importante:

•

elevii sunt puşi în situaţia să interacţioneze, să lucreze productiv unii cu alţii;

•

în cadrul activităţilor de învăţare elevii îşi dezvoltă judecăţile de valoare

pertinente, care să-i dezvolte gândirea , învaţă prin eforturi proprii, îl transformă din obiect în subiect al educaţiei, din participant pasiv într-unul activ. Caracterul ludic al Metodei Frisco, cadrul ei antrenant şi activ în acelaşi timp, au un impact extraordinar asupra elevilor, oferind alternative noi de învăţare, altele decât cele cunoscute, tradiţionale. Vom încerca , în cele ce urmează, să prezentăm un model de aplicare a metodelor de învăţare activă şi interactivă. Aplicarea Metodei Frisco,caracterizată prin flexibilitate, oferă elevilor posibilitatea de a se implica activ în actul de învăţare, constituindu-se alături de celelalte metode interactive, într-un instrument util în eficientizarea activităţii la clasă. Demersul nostru de a prezenta această metodă activă cu un puternic potenţial creativ, menit să contribuie la promovarea unei metodologii didactice moderne, active, se înscrie în domeniul încercărilor şi căutărilor creative de a ameliora şi eficientiza munca educatorilor cu subiecţii educaţiei sale. 3.1 Definiţie şi procedee Metoda a fost propusă de echipa de cercetare Fours boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco). Scopul său principal este de a identifica probleme complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente. Metoda Frisco a fost concepută să folosească două procedee: 1.aplicarea listei de control(check list); 2.brainstorming-ul regizat (staget brainstorming). Lista de control reprezintă un chestionar alcătuit dintr-o succesiune de întrebări care să permită formularea unor concluzii clare şi care lămureşte conţinutul problemei propuse spre rezolvare. Chestionarul (lista de control) trebuie să respecte o serie de condiţii: •

să conţină întrebări simple, fără echivoc , formulate clar, fără a lăsa loc

interpretărilor ; •

întrebările să fie ordonate după o scară psihologică;

•

să solicite un număr mic de informaţii;

•

să ceară informaţiile pe care elevii le pot da;

•

să presupună răspunsuri simple de tipul : da/nu.

3.2 Etapele de desfăşurare a Metodei Frisco. Momentele principale ale unei lecţii care include Metoda Frisco, corespund, după Ana Stoica, unor etape bine definite: •

profesorul împarte clasa în două echipe : prima echipă, numită şi echipa de

investigaţie (investigation team ), este alcătuită din zece-cincisprezece elevi; a doua echipă, echipa de concluzionare (inference team ), are în componenţă de cinci-şase membri; •

profesorul aplică lista de control membrilor echipei de investigaţie;

•

elevii formulează răspunsuri scrise;

•

echipa de concluzionare identifică problemele, le comentează critic şi propune

rezolvări obişnuite, clasice; •

profesorul distribuie membrilor echipei de concluzionare roluri care definesc

anumite structure psihologice : conservatorul, exuberantul, pesimistul, optimistul: a)Conservatorul apreciază meritul soluţiilor vechi, le punctează neajunsurile şi se pronunţă pentru menţinerea lor fără a exclude eventualele îmbunătăţiri; b)Exuberantul emite idei originale, imposibil de aplicat în practică, asigurând prin aceasta o atmosferă imaginativ-creativă; c)Pesimistul este cenzorul care neagă oportunitatea oricărei îmbunătăţiri a soluţiilor originale; d)Optimistul critică poziţia pesimistului şi susţine, în mod realist, soluţiile propuse de exuberant. •

la sfârşitul discuţiilor, profesorul sistematizează ideile şi invită pe elevi să

formuleze concluziile necesare; • profesorul realizează evaluarea pe baza răspunsurilor la chestionar şi a ideilor exprimate de participanţi.

RAPORT ANUAL DE ACTIVITATE CATEDRA

Anul 2011-2012 In contextul actual, cand are loc un proces intens de innoiri substantiale in sistemul educational, analizele periodice pe care le efectuam au drept scop stabilirea situatiei reale si a masurilor ce se impun pentru depasirea disfunctionalitatilor ce pot aparea in procesul instructiveducativ. In

anul

scolar

2011-2012,

membrii

Natalia,Ungureanu Angela,Cumpata Maria modernizat si scrisorilor metodice

catedrei:Florea

Nadejda

,Tcaci

Ala,Ciuntu

si-au desfasurat activitatea conform curriculumui

si a planificarilor calendaristice individuale, documente

vizate si aprobate de catre directorul institutiei si de catre responsabilul comisiei metodice, urmînd următoarele obiective strategice: -Dezvoltarea capacităţilor de cercetarea şi aplicare a cunoştinţelor acumulate în procesul studierii - Motivarea elevilor pentru studierea mai conştientă ; - Dezvoltarea competenţelor curriculare în cadrul orelor de studii şi a activităţilor extraşcolare; - Utilizarea eficientă a tehnologiilor moderne pentru o mai bună însuşire a materialului studiat; - Stimularea elevilor la diferite concursuri şi activităţi extraşcolare; - Asistarea reciprocă a cite 1 lecţie la fiecare membru al catedrei cu scopul studierii experienţei profesionale - Dezvoltarea continuă a măiestriei profesionale a membrilor catedrei prin participarea activă la diverse întruniri metodice, seminare-instructive, cursuri de perfecţionare şi alte activităţi practice. De-a lungul anului scolar 2011-2012, s -au desfasurat urmatoarele activitati educative si metodice:Florea Nadejda ,limba romana 1. Sarbatoarea Zilei Independentei 2. Traditiile si sarbatorile de Iarna 3. Lectie demonstrativa la clasa a VI-a 4. Recital literar-muzical ,,Al meu nume au sa-l poarte/Secolii din gura-n gura 5. Olimpiada la disciplina 6. O lacrima pentru Grigore Vieru 7. Saptamina limbii romane. 8.Leonida Lari In memoriam (40 zile) S-au aplicat evaluari initiale , semnalandu-se greselile frecvente , s-au propus si urmarit masuri de ameliorare, s-au aplicat permanent elevilor evaluari formative si sumative .

Pe parcursul anului ,Tcaci Ala,profesoare de limba franceza a desfasurat urmatoarele

activitati educative si metodice: 1. In cadrul atestarii pentru confirmarea gr.II a provovat 3ore demonstrative 2 Activitate extradidactica ,,Ode a francophonie” 3.Promovarea olimpiadei scolare 4In cadrul Olimpiadei raionale la limba franceza Tcaci Ana a obtinut locul II 5A fost promavata Saptamina limbei franceze in luna marie S-a realizat in permanenta evaluarea elevilor prin teste elaborate conform programei scolare si a standardelor de performanta propuse, s-au realizat teste de evaluare diferentiate si fise de lucru individuale, in functie de nivelul real al elevilor, dandu-li-se fiecaruia sansa de a se implica in actul de predare-invatare-evaluare Din activitatile derulate in cadrul stiintelor istorie si educatie civica profesor,Ciuntu Natalia, retinem : 1. Lectie publica 2.Ziua Memoriei-20 de ani de la razboiul din Transnistria 3.Decada Istoriei 4Desfasurarea olimpiadei la istorie In periada februarie-martie2012,Ciuntu Natalia a sustinut cu succes conferirea gradului II la educatia civica si in cadrul atestarii a prezentat 1Trei lectii publice 2Activitate extradidactica ,,Sanatatea ta conteaza 3A sustinut raportul de autoevaluare 4Seminar teoritico-practic ,,Traficul de fiinte umane-Fiintele umane nu au pret” 5 1 Decembrie –Ziua anti-Sida 6Ziua impotriva Tolerantei –Impreuna pentru un viitor” S-au aplicat evaluari initiale , semnalandu-se greselile frecvente , s-au propus si urmarit masuri de ameliorare, s-au aplicat permanent elevilor evaluari formative si sumative . Membrii catedrei au participat la activitatile cercurilor pedagogice de specialitate, in incercarea continua de a se perfectiona si de a se alinia la exigentele societatii actuale. Apreciez activitatea desfăşurată în anul şcolar 2011 - 2012 ca fiind una eficientă şi de calitate. Sintetizând cele menţionate, putem aprecia faptul ca au fost realizate activităţi educative şcolare şi extraşcolare diverse, care au contribuit la formarea elevilor în spiritul principiilor şi practicilor europene.