39 2 861KB
„Dragii mei compatrioţi, nu vă întrebaţi ce poate face ţara pentru voi, întrebaţi-vă ce puteţi face voi pentru ţară. Cetăţeni ai lumii, nu vă întrebaţi ce poate face America pentru voi, întrebaţi-vă ce putem face noi pentru libertate„ - J. F. Kennedy, 1961
Tănăsescu Alexandra-Adriana Neicu Anca-Raluca Măcelaru Larisa-Georgiana APIE, anul I
John Fitzgerald Kennedy, cunoscut și ca John F. Kennedy, JFK sau „Jack Kennedy", a fost cel de-al 35-lea președinte al Statelor Unite ale Americii. A servit din 1961 până la asasinarea sasurvenită în ziua de 22 noiembrie 1963, la Dallas, Texas. A fost unul dintre membrii cei mai proeminenți ai familiei Kennedy implicați în politică, fiind totodată considerat un stindard al liberalismului american. 22 noiembrie 2013 a fost declarată „Ziua Comemorării preşedintelui John F. Kennedy", împlinindu-se 50 de ani de la pierderea unui extraordinar om aflat în serviciul statului, un vizionar şi un idealist înţelept. Toate steagurile au fost coborâte în bernă vineri în Statele Unite, în memoria lui John F. Kennedy, asasinat în urmă cu 50 de ani, dar care face în continuare parte din Panteonul preşedinţilor americani.. Trei sferturi dintre americani îl plasează pe „JFK" pe primul loc al listei conducătorilor americani moderni care vor rămâne în istorie ca „remarcabili", fiind urmat de Ronald Reagan şi Bill Clinton, potrivit unui sondaj Gallup.
John F. Kennedy, născut într-o familie bogată şi influentă din Boston (nord-est), a fost cel mai tânăr preşedinte ales şi primul preşedinte catolic, încarnând o eră plină de speranţă pentru generaţia baby-boom. Din mandatul său, istoria îşi aminteşte lupta cu fosta Uniune Sovietică în timpul "crizei rachetelor", deruta din Golful Porcilor, debarcarea eşuată a activiştilor anticastrişti în Cuba şi lansarea programului Apollo pentru trimiterea unui american pe Lună. Declaraţiile sale "Ich bin ein Berliner", în Berlinul împărţit între Est şi Vest, şi "Nu întrebaţi ce poate face ţara pentru voi, ci întrebaţi-vă ce puteţi face voi pentru ţară", la învestire, sunt înscrise în memoria mondială.
Biografia lui John F. Kennedy. Cel mai tânăr președinte din istoria SUA s-a născut in Brookline, o suburbie din Boston, SUA, în 29 mai 1917. În 1940 JFK a absolvit Universitatea Harvard, pentru ca dupa aceasta să se înroleze în Marina americană, unde e promovat la gradul de locotenent. A fost ales să fie comandant adjunct al torpilorului PT109, care avea ca destinație să intercepteze vasele japoneze transportatoare de trupe și provizii în zonele deținute de japonezi. La 1 august 1943, torpilorul care patrula în zona Insulelor Solomon a fost lovit de distrugătorul japonez Amagiri.Toți membrii echipajului au fost aruncați în mare, dar Jack s-a ridicat la suprafață, și-a adunat echipajul pe o scândură ruptă și a înotat până i-a scos pe uscat pe cea mai apropiată insulă. Au fost salvați 10 din cei 12 membrii ai echipajului. Fapta eroică a lui Jack a ajuns pe prima pagină în New York Times.
Urmând instrucțiunile tatălui său, Jack a repetat în fiecare discurs electoral fapta sa eroică din Pacificul de sud și moartea tragică a fratelui său. Din culise, tatăl său se ocupa cu administrarea economică și canalizarea sumelor uriașe în mai multe direcții pentru a asigura susținătorii fiului său. În mai 1946 câștigă investitura Partidului Democrat, zdrobește candidatul Republicanilor, de origine italiană, în alegerile din decembrie și este ales pentru prima oară în Congres. Starea sănătății sale era însă critică, suferea și de hernie de disc și de boala Addison. Și-a efectuat al doilea mandat la Congres fără să inițieze o mișcare ambițioasă, dar a început să dea și mai multă importanță ideologiei sale politice și a hotărât să încerce să obțină un loc la Senat. În 1952 și-a îndreptat atenția spre Senat, campania electorală fiind condusă de fratele său mai mic,Robert și a obținut un loc în Senat. Alegerile prezidențiale din 1960 În ianuarie 1960, Kennedy și-a anunțat candidatura la președinția SUA.. Rezultatul a fost o victorie zdrobitoare împotriva adversarului său, Hubert Humphrey, în turul preliminar, și victoria împotriva lui Lyndon Johnson pentru investitura Partidului DemocratS-a bazat pe tehnicile moderne cum ar fi sondajele, promovarea cu mass-media și relații cu publicul. Lupta electorala dintre el si republicanul Richard Nixon a fost prima lupta electorala televizata, consacrând astfel un nou tip de luptă electorală Deși ascultătorii de la radio erau convinși că Nixon va câștiga, telespectatorii au rămas cu impresia că Kennedy va câștiga, asta pentru că Nixon le-a apărut întunecat și infernal în contrast cu zâmbitorul și sincerul Kennedy.
Pe 8 noiembrie 1960, Kennedy a fost ales al 35-lea președinte al SUA, ca primul președinte catolic de origine irlandeză, cu cea mai mică diferență de voturi din istorie: 34.220.984 pentru Kennedy contra 34.108.157 pentru Nixon. La 20 ianuarie 1961, o mulțime de oameni au participat la inagurarea sa, pentru a urmări depunerea jurământului în fața Capitoliului, care deși a durat 15 minute, a rămas cu cele mai dinamice discursuri din istorie, rostite de Kennedy cu intensitate și dinamism.
La primul său discurs, Kennedy avea să rostească una dintre cele mai memorabile fraze ale unui preşedinte american: "Nu întreba ce poate să facă ţara pentru tine, ci întreabă-te ce poţi să faci tu, pentru ţară!". Kennedy a stat în fruntea SUA vreme de 34 de luni, perioadă în care s-a confruntat cu ura rasială şi cu cea mai dură criză nucleară din istorie. În discursul său inaugural, Kennedy le amintea concetăţenilor săi că, din fericire, credinţa în cele mai de preţ valori democratice, libertatea şi drepturile omului, nu dispăruse chiar şi în acele vremuri tulburi. Acest mesaj emoţionant, presărat cu formule retorice remarcabile, anunţa principiul fundamental ale politicii americane în confruntarea cu Uniunea Sovietică. Cursa înarmării nu trebuia abandonată pentru a nu da semne de slăbiciune, dar Statele Unite urmau să fie în permanenţă dechise dialogului: „Să nu negociem niciodată din teamă, dar să nu ne fie niciodată teamă să negociem.” Pentru aceasta, adresându-se atât naţiunii sale cât şi sovieticilor, preşedintele propunea o nouă abordare a relaţiilor dintre cele două superputeri, în numele intereselor comune întregii umanităţi: controlul armelor nucleare, folosirea ştiinţei în scopuri nobile, crearea unei noi lumi în care să domnească legea şi pacea.
Politica noilor frontiere a lui Kennedy promitea reforme în educație, sănătatea publică, programul spațial (care a înregistrat progrese rapide), abordările problemelor constante: șomajul, locuințele și rasismul. Kennedy avea să desfășoare tranziția de la economia de război la cea de pace. În mai 1961, Kennedy a lansat ideea potrivit căreia America trebuia să trimită astronauţi pe Lună şi să-i aducă înapoi în siguranţă înainte de încheierea deceniului şapte. Acest vis s-a împlinit la 20 iulie 1969, dar, din păcate, Kennedy murise asasinat cu şase ani înainte (la 22 noiembrie 1963).
JFK inspectează capsula spațială Mercury (23 februarie 1962)
Pentru comemorarea celor 50 de ani care ne despart de asasinatul istoric de la Dallas am ales să traducem și să redăm câteva din „zicerile sale", cu adevărat „perle de înțelepciune", prețioase pentru orișicine, de la oameni politici - cei care au urechi de auzit - până la simpli cetățeni, cei neindiferenți la destinele proprii sau ale umanități. Am identificat următoarele Propoziții ale celui care se autodefinea drept „un idealist fără iluzii" și care se considera lider al unei generații „pe care avem puterea de a o face cea mai bună din istoria umanității sau ultima," cel care era convins că „într-o democrație, ignoranța unui alegător pune în pericol securitatea tuturor,"
(1) Prevăd un viitor măreț pentru America - un viitor în care țara noastră își va armoniza capacitatea militară cu conduita morală, bogățiile cu înțelepciunea, puterea cu rostul. (2) Însuși termenul „secretizare" repugnă într-o societate liberă și deschisă; iar noi ca popor suntem inerent și istoricește adversarii societăților secrete, jurămintelor secrete și procedurilor secrete. (3) Nu ne putem aștepta ca toate națiunile să adopte sisteme similare, întrucât conformitatea este temnicerul libertății și vrăjmașul progresului. (4) Dați de veste oricărei națiuni care ne dorește binele sau răul, că vom plăti orice preț, vom îndura orice povară, vom ține piept oricărei vitregii, vom ajuta fiecare prieten și vom înfrunta orice dușman pentru a asigura supraviețuirea și izbânda libertății. (5) Compatrioții mei, nu vă întrebați ce poate țara face pentru voi, ci întrebați-vă ce puteți face voi pentru țară! (6) Să nu căutăm un răspuns republican sau un răspuns democrat, ci să căutăm răspunsul corect. Haideți să nu ne fixăm pe vinovățiile din trecut, ci să ne asumăm responsabilitățile viitorului. (7) Iertați-vă dușmanii, dar nu le uitați numele.
(8) Nu vă rugați pentru vieți mai ușoare, ci rugați-vă să fiți oameni mai puternici. (9) Pe măsură ce ne exprimăm recunoștința, nu trebuie să uităm niciodată că mai marea măsură a prețuirii noastre nu este să dăruim cuvinte, ci să trăim în conformitate cu sensul acestora. (10) Cei care fac schimbarea pașnică imposibilă vor face o revoluția violentă inevitabilă. (11) Cea mai bună cale spre progres este calea libertății. (12) Dacă o societate liberă nu poate să-i ajute pe cei mulți și săraci, atunci nu-i va putea salva nici pe puținii care sunt bogați. (13) Omul piere, națiunile cunosc mărirea sau decăderea, dar idealurile dăinuie. (14) Strădania și curajul nu sunt îndeajuns fără țel și direcție. (15) Omenirea trebuie să pună capăt războiului înainte ca războiul să pună capăt omenirii.
(16) Prea des ne complacem în confortul unei păreri în loc să ne asumăm disconfortul gândirii.
(18) Victoria are o mie de tați, dar înfrângerea este orfană.
(19) Istoria este un stăpân necruțător. Nu are prezent, doar un trecut ce zorește implacabil spre viitor. A încerca să o ții pe loc înseamnă să-i fii măturat din cale. (20) Dacă nu putem pune capăt deosebirilor dintre noi, măcar să ne străduim în a face o lume mai sigură pentru diversitate. (21) Dacă menirea artei este să hrănească rădăcinile culturii noastre, societatea trebuie să-i acorde artistului libertatea de a-și urma viziunea, ori încotro îl poartă.
(22) Haideți să nu negociem niciodată din motive de teamă, dar niciodată să nu ne temem să negociem. (23) Progresul nostru ca națiune nu poate fi mai iute decât progresul nostru în educație. Mintea omenească este resursa noastră fundamentală. (24) Toate mamele doresc ca fiii lor să ajungă președinți, dar, dacă s-ar putea, fără să devină și politicieni pe parcurs.
(25) Calea pe care am ales-o pentru prezent este plină de hazard, cum toate sunt. Prețul libertății este întotdeauna mare, dar americanii l-au plătit mereu. În plus, există o cale pe care nu o vom alege niciodată, aceea a predării sau a supunerii. (26) Să lăsăm taberele să invoce minunile științei în loc de grozăviile acesteia. Haideți să explorăm împreună stelele, să cucerim deșertul, să stârpim plăgile, să pipăim fundul oceanelor, să încurajăm arta și negoțul. (27) Când puterea îl ispitește pe om spre aroganță, poezia îi amintește de limitele sale. Când puterea comprimă aria preocupărilor omului, poezia îi amintește de bogăția și de diversitatea existenței. Când puterea corupe, poezia purifică.
(28) Problemele lumii nu pot niciodată fi rezolvate de sceptici sau de cinici ale căror orizonturi sunt limitate de realități evidente. Avem nevoie de aceia care pot visa la cele ce n-au fost vreodată. (29) O națiune care a uitat calitatea curajului ce a fost în trecut propriu vieții publice este puțin probabil să mai solicite sau să mai prețuiască această calitate în conducătorii pe care și alege astăzi - și cu adevărat noi am uitat.
(30) Nu ne este teamă să confruntîm poporul american cu adevăruri incomode, idei străine, filosofii inedite și valori competitive. Întrucât o națiune care se teme să-și lase cetățenii să cântărească adevărul sau impostura în piața publică este o națiune care se teme de propriul popor. (31) Lumea ar trebui să știe că America nu va începe niciodată un război. Această generație de americani a avut parte de destul război și ură... Voim a clădi o lume a păcii, unde cei slabi sunt protejați și unde cei puternici sunt drepți. (32) Dați de veste din acest moment și de la această răscruce, către prieteni și vrăjmași deopotrivă, că torța a fost trecută unei noi generații de americani - născuți în acest secol, temperați de război, disciplinați de o pace anevoioasă și amară.
„Ceea ce îi trebuie acum acestei naţiuni, mai mult decât puterea atomică, puterea aeriană sau financiară, industrială şi chiar decât a forţei de muncă, este puterea minţii. Dinozaurul a fost mai mare şi mai puternic decât oricine altcineva, dar era şi prost. Şi uitaţi-vă la ce s-a întâmplat cu el!”
Administratia sa prezidentiala a durat 1.037 de zile, conform Enciclopedia Britannica, si a fost curmata prematur la 22 noiembrie 1963. La acea data, in Dallas, Texas, Presedintele Statelor Unite ale Americii – John Fitzgerald Kennedy – este asasinat, conform variantei oficial acceptata, de Lee Harvey Oswald. Doua zile mai tarziu, Lee Oswald este asasinat la randu-i de Jack Ruby – un patron al unui local de noapte, "cu legaturi in mafie", cum mentioneaza aceeasi enciclopedie – lasand intrebari fara raspuns si facand posibile nenumarate teorii ale conspiratiei. Din momentul mortii lui, toate televiziunile importante din SUA si-au intrerupt programul obisnuit si au transmis numai stiri timp de 70 de ore, fiind cea mai lunga transmisiune de acest fel pana la atacurile din 11 septembrie 2001.
JFK a fost un preşedinte tânăr care : şi-a asumat de unul singur deciziile importante, a evitat războiul nuclear cu URSS, a sprijinit drepturile civile, un preşedinte alb sub mandatul căruia studenţii de culoare au putut să se înscrie la Universitatea din Alabama, cea mai segregaţionistă din SUA, a instituit conceptul de „special relation” cu Israelul, relaţie ce avea să se perpetueze în toate administraţiile ulterioare, un preşedinte care a exploatat mijloacele de comunicare în masă permiţând unui fotograf personal să îl urmărească permanent.
Vă mulțumim pentru atenție!!!