Kennedy [PDF]

Zitiervorschau

JOHN FITZGERALD KENNEDY

Devenit cel mai tânăr președinte american de până atunci, la doar 43 de ani, JFK a rămas în memoria colectivă ca simbol al idealismului şi un punct de reper important în evoluţia Americii moderne. Mandatul său, deşi extrem de scurt, a marcat un punct de cotitură în istoria SUA, un moment de renaştere a unui stat puternic, atât pe plan intern cât şi în relaţiile internationale. A fost cel de-al treizeci și cincilea președinte al Statelor Unite ale Americii. A servit din 1961 până la asasinarea sa survenită în ziua de 22 noiembrie 1963, la Dallas, Texas. A fost unul dintre membrii cei mai proeminenți ai familiei Kennedy implicați în politică, fiind totodată considerat un stindard al liberalismului american. JFK a acţionat în privinţa egalităţii drepturilor cetăţenilor americani, mai ales în materia drepturilor civile, iar politica sa a declanşat reforme în educaţie şi sănătate, a abordat pragmatic probleme sensibile precum şomajul, rasismul şi locuinţele, şi a determinat progrese în dezvoltarea programului spaţial al SUA. Unul dintre cele mai importante puncte din programul preşedintelui american a fost lupta împotriva mafiei, cea care i-ar fi adus sfârşitul, după cum afirmă adepţii teoriei conspiraţiei. În plan extern, Kennedy a făcut faţă cu brio uneia dintre cele mai mari crize a Războiului Rece – am numit aici criza rachetelor sovietice din Cuba -, faţă de care Kennedy a acţionat astfel încât „a salvat lumea” – conform anumitor comentatori, dar şi crizei ideologice majore dintre SUA – care dorea dezarmarea nucleară – şi URSS, sau ideea soluţionării doplomatice a conflictului din Vietnam. Din perspectiva României, relaţiile bilaterale au cunoscut, în mandatul lui Kennedy, o deschidere interesantă, cele două ţări semnând, în anul 1961, primul acord cultural pentru o perioadă de doi ani, singura astfel de cooperare, la acel moment, între SUA şi o ţară din Europa de Est, în afară de Rusia. John F. Kennedy s-a născut la 29 mai 1917, la Boston, într-o familie cu origini irlandeze. El a fost unul din cei nouă copii – alături de trei băieţi şi cinci fete – ai lui Joseph Patrick Kennedy, un bogat om de afaceri și ambasador al SUA în Marea Britanie în perioada 1937 – 1940, şi al mamei sale, Rose, fiica fostului primar al Bostonului. În anul 1936, a fost admis la Universitatea Harvard, unde a studiat istoria și relațiile internaționale. In 1938, timp de 6 luni a fost secretarul tatalui sau,ce era ambasador al SUA in Marea Britanie. Bazandu-se pe aceasta experienta, scrie teza sa de la Universitatea Harvard, lucrare ce trata iminenţa unui nou război mondial şi situaţia Marii Britanii, care nu era pregătită pentru un război cu Germania. El a extins apoi aceasta teza intr-o carte best-seller, De ce Anglia doarme ? (Why England Slept ). În 1940, Jack a absolvit Universitatea, iar situația mondială inspira multă neliniște în timpul celui de-al doilea război mondial. În 1941, fratele său mai mare, Joe, în care tatăl său își pusese speranțele pentru un mandat la președinția SUA, s-a înrolat în Marina Militară, fiind instruit ca pilot. Din același motiv al ambiției, Jack s-a oferit și el ca voluntar la marină și la 1

infanterie, dar nu a fost acceptat din probleme de sănătate (bolile cronice și problemele cu coloana vertebrală). Nu a renunțat și cu ajutorul tatălui său, care i-a falsificat fișa medicală, și fără să treacă examenul medical, a fost acceptat la Centrul de Informații navale din Washington, care urmărea mișcările flotelor inamice. La 1 august 1943, torpilorul care patrula în zona Insulelor Solomon a fost lovit de distrugătorul japonez Amagiri. Toți membrii echipajului au fost aruncați în mare, dar Jack s-a ridicat la suprafață, și-a adunat echipajul pe o scândură ruptă și a înotat până i-a scos pe uscat pe cea mai apropiată insulă. Au fost salvați 10 din cei 12 membrii ai echipajului. Fapta eroică a lui Jack a ajuns pe prima pagină în New York Times. Joe căpătase o obsesie de a recupera primul loc în fața ambițiilor tatălui său după fapta eroică a fratelui său mai mic și căuta misiunile cele mai periculoase pentru a-și demonstra bărbăția. În august 1944, familia Kennedy, aflată la New York, a primit o telegramă prin care era informată că Joseph Kennedy jr. și-a pierdut viața pe frontul European. 1945 In martie, dupa o operatie la spate, el sa intors la viata civila. Pentru urmatoarele douasprezece luni, a lucrat ca jurnalist. 1946 Ca membru al Partidului Democrat, Kennedy a castigat alegerile pentru Camera Reprezentantilor. De-a lungul urmatorilor cativa ani el s-a evidentiat ca un suporter loial al lui Harry S. Truman. In Congres el a promovat impozitarea progresiva si extinderea bunastarii sociale. Madatul său este reînnoit în anii 1948 și 1950. În 1952 și-a îndreptat atenția spre Senat, campania electorală fiind condusă de fratele său mai mic,Robert Kennedy. Kennedy a fost ales in Senat. In anul urmator s-a casatorit cu Jacqueline Bouvier, fiica unui finantator al orasului New York. De-a lungul urmatorilor cativa ani i s-au nascut patru copii, dar numai doi, Caroline si John, au supravietuit copilariei. Kennedy a continuat sa sufere din cauza problemelor la spate si a avut doua interventii, in octombrie 1954 si februarie 1955. In timp ce se recupera in spital, el a scris Profiles in Courage (Profiluri in Curaj) castigator al Premiului Pulitzer *Piulitzar (1956). În ianuarie 1960, Kennedy și-a anunțat candidatura la președinția SUA. Atenția sa s-a îndreptat către mass-media, făcând apel direct către poporul american. Rezultatul a fost o victorie zdrobitoare împotriva adversarului său, Hubert Humphrey, în turul preliminar, și victoria împotriva lui Lyndon B. Johnson pentru investitura Partidului Democrat. La 14 iulie 1960, la congresul Partidului Democrat de la Los Angeles, Kennedy a fost investit candidat cu aproape dublul voturilor adversarului său. S-a bazat pe tehnicile moderne cum ar fi sondajele, promovarea cu mass-media și relații cu publicul. Lupta electorala dintre el si republicanul Richard Nixon a fost prima lupta electorala televizata, consacrând astfel un nou tip de luptă electorală. Pe 8 noiembrie 1960, Kennedy a fost ales al 35-lea președinte al SUA, ca primul președinte catolic de origine irlandeză, cu cea mai mică diferență de voturi din istorie: 2

34.220.984 pentru Kennedy contra 34.108.157 pentru Nixon. Era cel de-al doilea presedinte ca fiind cel mai tanar din istoria USA, la doar 43 de ani, dupa Theodore Roosevelt care avea doar 42 de ani cand a devenit presedinte Kennedy instista să își aleagă colaboratori pentru Casa Albă dintr-un cerc de oameni tineri, liberali, educați și activi, grupul de colaboratori fiind numit Echipa Cambridge, compus din absolvenții Universității Harvard sau cea din Massachusets. Pe Robert Kennedy, fratele său,la numit ministrul justiției. In timpul mandatului, chiar de la inceputul sau, Kennedy, in urma presiunilor facute de CIA organizeaza o operatiune de rasturnare a regimului comunist din Cuba, operatiune esuata ce a fost considerata o prima greseala. A instaurat o carantina navala asupra Cubei ce avea drept scop impiedicarea navelor sovietice de a mai transporta armament pe insula si a declarat ca SUA nu va mai tolera existenta amplasamentelor de lansare a rachetelor in aceasta tara. Aceasta carantina a durat 38 de zile si era pe punctul de a fi transformata intr-un razboi nuclear intre SUA si Uniunea Sovietica. Aceasta tensiune ce prevestea un Al Treilea Razboi Mondial a luat sfarsit dupa ce cele doua mari puteri au ajuns la un acord, SUA era de acord sa demonteze bazele ofensive din Turcia si promitea ca nu va invada Cuba iar Uniunea Sovietica era de acord sa inceteze inarmarea Cubei si demontarea tuturor bazelor nucleare. O alta greseala care avea sa duca la un lung razboi, greu pentru americani, a fost trimiterea de comandouri in Vietnam pentru a ajuta la crearea unui guvern. Implicarea in conflictul dintre Vietnamul de Sud si Vietnamul de Nord s-a dovedit a fi o alta problema. Dandusi seama de dificultatea misiunii, a inceput sa se gandeasca la retragere dar, nu si-a mai dus planurile la bun sfarsit. La 3 iunie 1961, la summitul istoric ce a avut loc la Viena, proaspătul președinte se întâlnește cu premierul rus Nikita Sergheevici Hrușciov. Bazele întâlnirii de vârf erau speranțele dezamorsării Războiului Rece dintre Vest și Est. Deși Hrușciov era jovial, Kennedy a păstrat o atitudine rezervată. Discuția dintre ei nu a adus rezultate. Pe 12 august, în același an se finalizează construcția Zidului Berlinului, fapt ce va duce la punctul culminant al Războiului Rece. Criza a început la 14 octombrie 1962 și a durat 38 de zile, până la 20 noiembrie 1962. Această criză a fost privită ca fiind momentul când Războiul Rece a fost foarte aproape să devină război nuclear și să se transforme în Al Treilea Război Mondial. Într-un discurs televizat de o extraordinară gravitate, președintele american, John F. Kennedy, a anunțat că avioanele americane de spionaj au descoperit baze sovietice de lansare a rachetelor SS-4 Sandal în Cuba. Aceste rachete, purtând focoase termonucleare, constituiau un pericol iminent deoarece, având rază de acțiune medie (2000 km), erau capabile să lovească un număr mare de orașe americane foarte importante, precum Washington. Kennedy a anunțat că va ordona o "carantină" navală a Cubei, pentru a impiedica navele sovietice să mai transporte pe insulă armament, și a explicat faptul că SUA nu va mai tolera existența amplasamentelor de lansare a rachetelor. 3

La cererea a peste 40 de țări necombatante, Secretarul-General al ONU, generalul U.Thant a trimis apeluri private lui Kennedy și omologului său sovietic, Nikita Hrușciov, insistând ca guvernele lor să "se abțină de la orice acțiune care ar putea agrava situația și care ar putea aduce riscul unui război". La ordinul Șefilor Uniți ai Statului-Major, forțele militare americane au intrat în DEFCON 2, cel mai înalt grad de alertă atins vreodată în epoca postbelică, deoarece comandanții militari se pregăteau pentru un război pe toate planurile cu Uniunea Sovietică. La 25 octombrie, transportorul aerian USS Essex și distrugătorul USS Gearing au încercat să intercepteze petrolierul sovietic “București” pe când acesta din urmă trecea peste linia de blocadă a Cubei. Nava sovietică nu a cooperat, dar Marina SUA s-a abținut să captureze nava cu forța, considerând puțin probabil ca petrolierul să transporte armament. La 26 octombrie, Kennedy a aflat că lucrările la bazele de proiectile din Cuba continuă fără întreruperi, iar ExCom dezbătea autorizarea unei invazii americane în Cuba. În aceeași zi, sovieticii au transmis o propunere de a încheia criza: bazele de proiectile (rachete) vor fi demontate în schimbul promisiunii SUA de a nu invada Cuba. În ziua următoare 27 octombrie, totuși, Hrușciov s-a contrazis, cerând, în public, demontarea bazelor americane de rachete din Turcia, presat fiind de comandanții militari sovietici. În timp ce Kennedy și sfătuitorii săi din timpul crizei dezbăteau această întorsătură periculoasă a negocierilor, un avion de spionaj U-2 a fost doborât în Cuba, iar pilotul ce-l conducea, maiorul Rudolf Anderson, a fost ucis. Spre regretul Pentagonului, Kennedy a interzis o replică militară, exceptând cazul în care mai multe avioane de supraveghere ar fi țintite deasupra Cubei. Pentru a detensiona criza mereu mai adâncă, Kennedy și sfătuitorii săi au fost de acord să dezarmeze, în secret, bazele de rachete din Turcia, dar doar la o dată ulterioară, pentru a preîntâmpina protestele Turciei, un membru-cheie al NATO. La 28 octombrie, Hrușciov a anunțat intenția guvernului său de a demonta și îndepărta toate armele ofensive sovietice din Cuba. Transmițând mesajul acesta publicului prin Radio Moscova, URSS-ul își confirma dorința de a continua pe linia soluției propuse de americani cu o zi înainte. În acea după-amiază, tehnicienii sovietici au început să demonteze bazele de proiectile, iar lumea nu mai era în pragul războiului nuclear. Criza proiectilelor cubaneze era încheiată. În noiembrie, Kennedy a retras blocada navală și, până la sfârșitul anului, toate rachetele ofensive au fost retrase din Cuba. Curând după acestea, SUA și-a retras, în tăcere, proiectilele din Turcia. Jocul dus de Hrușciov în această criză a fost unul de intimidare, dar foarte riscant, pe muchie de cuțit, deoarece URSS se afla într-un dezavantaj strategic enorm, înconjurată de baze cu arme nucleare americane. Singurul as în mâneca lui Hrușciov, la amenințarea americană cu represalii nucleare complete, era situația periculoasă a Europei de Vest (în special RFG și Berlin) de a fi luate ostatice, având în vedere că pe continentul european, URSS deținea, mai ales la capitolul armelor convenționale, un avantaj considerabil. În anii de criză de după Criza Rachetelor din Cuba, SUA și URSS au ajuns la un acord bilateral-Acordul "telefonului roșu" care avea ca scop urmărirea relațiilor între cele două superputeri și soluționarea neînțelegerilor care ar fi dus la un război nuclear. În august al 4

aceluiași an, s-a semnat între Marea Britanie, SUA și URSS o convenție care interzicea testele nucleare în atmosferă, în spațiu și pe mare. O altă problemă care îl preocupa pe Kennedy era conflictul ce izbucnise între Vietnamul de Nord și Vietnamul de Sud. Kennedy ordonase trimiterea de commandouri ale armatei americane pentru participarea la crearea unui guvern puternic și rezistent la influențele comuniste în sudul țării. În decembrie 1962, a trimis observatori guvernamentali. Când și-a dat seama de dificultatea operațiunii, a început să examineze retragerea acestora din țară. Nu a apucat să-și finalizeze planurile. Johnson va alege calea intervenției active, ce va duce la un lung așa zis "Război al mlaștinilor". La 4 octombrie 1963, ministrul Afacerilor Externe al României, Corneliu Mănescu, redacta, la cererea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, o scrisoare către preşedintele SUA, JF Kennedy, în care ar fi lansat o nouă politică externă a României de dezangajare militară şi dezarmare, o informaţie care a fost prezentată ulterior de către istoricul american, dr. Larry L. Watts, expert în istoria României. Scrisoarea cuprindea un mesaj cu încărcătură politică enormă, şi informa SUA, printre altele, că dacă Uniunea Sovietică va provoca un război împotriva Americii, România nu se va alătura acestui conflict. În plus, preşedintele american era informat că Forţele Armate Române erau sub control naţional absolut şi că nu pot fi considerate, sub nici o formă, un accesoriu al puterii militare sovietice. Mai mult, guvernul României îl informa pe Kennedy că România nu deţine arme nucleare sovietice pe teritoriul său şi chiar îi invită pe americani să efectueze o inspecţie pentru a se convinge de acest lucru. Anunțarea politicii noilor frontiere a lui Kennedy întărise lupta persoanelor de culoare din SUA pentru dobândirea drepturilor egale. Kennedy a stiut că susținerea luptei negrilor i-ar fi redus popularitatea în rândul albilor din statele sudice, unde mentalitatea rasistă era intensă. În septembrie 1962, James Meredith (care era un student de culoare) s-a înscris la Universitatea din Mississippi, dar a fost împiedicat să intre. Procurorul general Robert Kennedy a răspuns prin trimiterea aproximativ 400 de trupe, fără tragere de inimă în timp ce guvernul federal a trimis 3.000 de militari după ce situația din campus a devenit violentă. Deși revoltele din campus au dus la 2 morți și zeci de răniți, Meredith s-a înscris în cele din urmă. La data de 20 noiembrie 1962, Kennedy a semnat Ordinul Executiv 11063, care interzicea discriminarea rasială în instituțiile sociale ale țării.

1963 Lupta impotriva mafiei, pare a fi una dintre cauzele care avea sa-i aduca moartea dupa ce a declansat urmarirea penala a 228 de membri ai crimei organizate. 5

La 22 noiembrie, John F. Kennedy este asasinat in timp ce se afla intr-o coloana ce traversa centrul orasului Dallas. Trei focuri de arma au fost trase asupra lui, primul l-a ratat, al doilea l-a lovit in spate iar cel de-al treilea in cap, fiindu-i fatal. JFK a fost declarat mort dupa o jumatate de ora la spital. Presupusul asasin, Lee Harvey Oswald, a fost prins imediat, in mai putin de o ora si jumatate de la comiterea crimei si a ramas autorul oficial al ei. Ancheta ulterioara a confirmat ca el era vinovat de moartea presedintelui, dar adevarul nu s-a aflat niciodata deoarece a fost ucis doua zile mai tarziu si nu a apucat sa le spuna anchetatorilor ce s-a intamplat. Un astfel de document, trimis de CIA către FBI, arată că unui jurnalist de la ziarul britanic Cambridge Evening News i s-a spus, cu 25 de minute înainte de asasinare, să sune la ambasada SUA pentru „niște știri importante”, relatează The Guardian. După asasinat, multe indicii vitale s-au pierdut: 

limuzina cu care se deplasase președintele a fost imediat spălată meticulos după asasinat, în loc să fie supusă investigaților criminalistice



cadavrul lui Kennedy trebuia examinat de către personalul medical legist local, din Texas, însă a fost dus la Washington



zona Dealey Plaza trebuia izolată de poliție



locul de munca a lui Oswald, depozitul de manuale școlare al statului Texas trebuia sigilat



pălăria și butonii de la cămașa lui Connaly când a fost împușcat lipsesc



fotografiile autopsiei lui Kennedy au dispărut

Aceste aspecte pot fi puse pe seama incompetenței oficialităților, și de aceea au apărut o multitudine de teorii ale conspirației. O teorie presupune că Kennedy și-a planificat propria sinucidere, greu să-i dai crezare, iar alta presupune că elementele de extremă dreapta ale estabilishmentului american voiau să scape de Kennedy și prin urmare au pus la cale asasinatul. O lovitură dată de rivali-Suspecți 

Lyndon B .Johnnson

-părea să fie de încredere, era în vârstă, mai pragmatic și aparent impenetrabil la curentele liberale care circulau în SUA în anii 1960. -când a preluat funcția, Johnson a trimis trupele înapoi în Vietnam și a intensificat propaganda anticomunistă -schimbarea rapidă a politicii externe și interne a confirmat că în spatele lui Kennedy se afla estabilishmentul politic. -Oswald, un procomunist (care fusese în URSS și îl susținea pe Castro) ar fi fost angajat de Johnson ca să–l asasineze pe Kennedy, ca să preia funcția apoi -înainte de a fi asasinat, Kennedy dorea schimbarea din funcția de vicepreședinte a lui Johnson -Johnson era implicat în 4 anchete, toate au fost anulate în momentul în care a devenit președinte 

Mafia 6

-JFK luase măsuri drastice împotriva crimei organizate și importanți șefi ai mafiei au fost cercetați penal pentru activități ilegale (jocurile de noroc, traficul de droguri, impunerea taxelor de protecție și patronarea constituției) -Jack Ruby care l-a împușcat pe Oswald lucrase pentru Al Capone în tinerețe -Oswald s-a angajat să-l asasineze pe președinte, ca să pară fapta unui comunist 

CIA

-Kennedy a înfuriat agenția refuzând să sprijine invadarea Cubei prin Golful Porcilor -Kennedy l-a demis pe directorul CIA, Allan Dulles -CIA ar fi colaborat cu Mafia ca să-l asasineze pe președinte. Scopul: înlăturarea lui Castro, CIA dorea să scape de vecinul comunist, iar Mafia să recâștige controlul asupra crimei organizate din Cuba 

FBI

-între șeful FBI, J.Edgar Hoover, și Kennedy existau conflicte, iar Hoover era bun prieten cu Johnson -Hoover se apropia de vârsta pensionării și știa că Kennedy avea să-l elibereze, iar Johnson l-ar fi păstrat -după asasinare, Johnson l-a numit pe Hoover șef FBI pe viață 

Petroliștii

-marii baroni doreau moartea lui Kennedy, deoarece modificase legea impozitării veniturilor din afacerile cu petrol, schimbări care îi făceau să piardă sume uriașe 

Federal Reserve

-oficialitățile băncii centrale erau îngrijorate de planurile președintelui de a pune capăt contrafacerii banilor sprijinind emisiunile monetare prin metale prețioase 

Castro

-după conflicte și Criza Rachetelor, dictatorul cubanez, Fidel Castro, care de multe ori scăpase de un număr mare de asasinate, organizate de FBI și CIA, s-a răzbunat pe președinte angajând-ul pe Oswald să-l asasineze pe președinte 

Ngo Dinh Diem

-adepții președintelui sud-vietnamez i-au răzbunat moartea datorită loviturii de stat pe care au dat-o americanii 

URSS

-Kennedy ar fi fost o marionetă a URSS, chiar marionetă a lui Nikita Hrușciov, iar după ce s-a întors împotriva lui, l-ar fi angajat pe Oswald să-l asasineze 

Jacqueline Kennedy

-pentru că i-a fost infidel de mai multe ori, soția ar fi pus la cale asasinatul, după ce aflase că soțul ei, Kennedy ar fi avut-o ca amantă pe Marilyn Monroe

7

BIBLIOGRAFIE https://www.ro.biography.name/conducatori/96-sua/301-john-f-kennedy-1917-1963 http://www.rador.ro/2018/05/29/portret-john-fitzgerald-kennedy-cel-mai-iubit-presedinteamerican-din-istorie/ Camil Muresan,Alexandru Vianu, ,,Presedinte la Casa Alba’’ , Editura Politica, Bucuresti, 1974 Magda Stan CristianVornicu, Manual de Istorie clasa aX-a. Editura Niculescu 100 de personalitati-Oameni care au schimbat destinul lumii Editura DeAGOSTINI

8