44 0 79KB
Numele, prenumele elevului Boronciuc Nicoleta Lucrare practică Nr1 „Identificarea grăsimilor, hidraților de carbon și a proteinelor în produsele alimentare. Denaturarea proteinelor” Scopul – identificarea grăsimilor, hidrațilorde carbon și a proteinei în produsele alimentare și studierea procesului de denaturare a acestora. 1.1. Identificarea grăsimilor în produsele alimentare.
Modul de lucru 1. a) b) c) d) e)
Pe o hârtie de filtru strivim: Un miez de nucă Semințe de floarea soarelui Un bob de fasole Seminte de in Arahide, etc.
2. Pentru a demonstra caracterul nesaturat al grăsimilor interactionam ulei vegetal cu: a) Câteva picături de iod. b) Soluție diluată de permanganate de potasiu, agitam. Ce ați observat?
Observații
Concluzii
1. Pe hârtie de filtru apare o pată translucidă pentru produsele a, b, c. Iar în cazul d nu apare pata translucidă.
1. Miezul de nucă, arahidele, semințele de floarea soarelui conțin grăsimi vegetale (uleiuri), iar boabele de fasole nu conțin grăsimi.
2. a) Peste un timp soluția alcoolică de iod se decolorează. b) Are loc procesul de decolorare a soluției de permangnat de potasiu însoțit de apariția unor fulgi bruni de oxid de mangan(IV)
2. Toate uleiurile conțin grăsimi vegetale nesaturate.
1.2. Identificarea hidraților de carbon în produsele alimentare. Modul de lucru Adăugăm câteva picături de soluție diluată de iod peste: Un cartof prospăt taiat Un cartof fiert Cascaval Ou Maioneză Pâine alba, neagra Apa cu faina de grâu Biscuit Unt Smântână Măr proaspăt tăiat,etc
Observații
Concluzii
Pe felia de pâine și pe felia de cartof apare o culoare albastră închisă iar pe maioneză și pe cașcaval această culoare nu este.
Cartofii și pâinea conțin amidon. Maioneza și cașcaval nu conțin amidon.
1.2. Identificarea proteinelor în produsele alimentare. Denaturarea proteinelor. Modul de lucru 1. Turnaţi 25 ml de apă distilată într-un balon conic şi adăugaţi un albuş de ou. Agitaţi energic amestecul. Turnaţi câte 1 ml din soluţia obţinută în cinci eprubete, numerotate de la 1 la 3. Incălziţi conţinutul eprubetei Nr 1. Ce observaţi? În eprubeta 2 adăugaţi prin agitare soluţie de acid acetic (oțet alimentar). În eprubeta 3 picuraţi (la agitare) alcool etilic pană la apariţia sedimentului. Ce tipuri de structură ale proteinelor sunt distruse prin denaturare? 2. Într-un păhar cu lapte adăugați câteva picături de acid acetic și agitați. Ce ați observat?
Observații
Concluzii
1. Albușul de ou cu apă formează o soluție coloidală.
1. Proteinele din albușul sunt solubile în apă.
2. Conținutul a căpătat o altă culoare iar laptele sa brânzit.
2. Laptele conține cazeină. Cazeina este o proteină.
Descrieţi mersul experienţelor, notaţi efectele observate. Formulează concluzii. Grăsimile lasă pată translucidă la strivire. Caracterul nesaturat pooate fi determinat la tratarea grăsimilor cu soluție de iod sau de permanganat de potasiu. Prezența amidonului în produsele alimentare se identifică cu soluție diluată de iod. Prezența proteinelor în produsele alimentare se identifică cu acid azotic concentrat. Proteinele din albușul de ou sunt solubile în apă.