Grile Neonatologie [PDF]

Zitiervorschau

GRILA NEONATOLOGIE 1. Stimulii pentru initierea respiratiei care rezulta dintr-un travaliu normal sunt: a. hipoxia b. acidoza c. alcaloza d. hipoxemia 2. Precizaţi categorii de nou născuţi cu risc: a. nou născuţi cu greutate mică la naştere: prematuri, dismaturi (SGA) b. nou născuţi din sarcini gemelare, nou născuţii din prezentaţie pelviană şi transversă c. nou născuţii plasaţi în Rooming d. nou născuţii alimentaţi la sân la cerere 3. Precizaţi categorii de nou născuţi cu risc: a. nou născuţi extraşi prin operaţii cezariene, nou născuţi extraşi cu forceps, videx b. nou născuţi din mamă febrilă sau cu semne de corioamniotită, infecţia congenitală c. nou născuţii externaţi la domiciliu d. nou născuţii vaccinaţi BCG 4. Precizaţi categorii de nou născuţi cu risc: a. nou născuţi din sarcini cu izoimunizare Rh b. nou născuţi din mame diabetice c. nou născuţii la termen, normoponderali d. nou născuţii vaccinaţi antihepatită B 5. Complicaţii asociate cu nou născuţii SGA sau hipotrofoci sunt următoarele: a. hipoglicemia b. policitemia c. anemia d. diareea acută 6.Complicaţii asociate cu nou născuţii SGA sau hipotrofoci sunt următoarele: a. detresa fetală b. asfixia c. eritemul fesier d. candidoza bucală 7.Complicaţii asociate cu nou născuţii SGA sau hipotrofoci sunt următoarele: a. infecţia congenitală b. probleme de termoreglare c. criza genitală mamară d. boala membranelor hialine

8.Din patologia nou născutului prematur fac parte : a. enterita ulceronecrotică b. boala membranelor hialine c. mastita d. hepatita ?9.Profilaxia bolii hemoragice prin deficit de vitamina K forma precoce şi tardivă se face administrând: a. fitomenadion intramuscular 1 doză imediat după naştere b. fitomenadion intramuscular doza II, intramuscular, la 3 săptămâni de viaţă c. nu se face deloc d. konakkion intramuscular 10.Criteriile clinice de evaluare în cursul resuscitării neonatale sunt: a. respiraţia, coloraţia b. frecvenţa cardiacă c. diureza d. temperatura corpului 11.Criterii de definire ale icterului fiziologic sunt: a. debut după 36 ore de viaţă cu evoluţie benignă fără tratament b. valori ale bilirubinei până la 12 mg% c. durata peste 8 zile la nou-născutul la termen d. durata peste 14 zile la nou-născutul prematur 12.Complicaţia cea mai de temut a hiperbilirubinemiei neonatale este următoarea: a. icter nuclear b. anemie neonatală c. anomalii congenitale 13.Enumeraţi factorii care cresc riscul apariţiei bolii membranelor hialine: a. prematuritate b. sex masculin c. postmaturitate d. infecţia urinară maternă 14.Următoarele sunt recomandări OMS-UNICEF privind alimentaţia naturală: a. alăptare exclusivă la sân până la 6 luni, fără supliment de ceai sau lichide b. fără limitarea momentului şi durata alăptării c. alimentaţie după un orar bine stabilit, din 3 în 3 ore d. diversificare de la vârsta de 2 luni

15.Următoarele sunt recomandări OMS-UNICEF privind alimentaţia naturală: a. supt frecvent până la 12 mese/zi în primele zile b. laptele fiecărei mame este alimentul perfect pentru copilul său c. administrare de ceai între mese d. contraindicarea alăptării în timpul nopţii 16 Din strategiile de prevenire a infecţiilor nosocomiale fac parte următoarele: a. spălatul mâinilor b. folosirea echipamentului de protecţie c. folosirea curentă a antibioterapiei profilactice d. accesul nelimitat al vizitatorilor în spaţiile de spitalizare 17.Din strategiile de prevenire a infecţiilor nosocomiale fac parte următoarele: a. evitarea supraaglimerării secţiei b. curăţenie şi dezinfecţie zilncă şi terminală c. evitarea toaletei zilnice la toţi nou născuţii d. refolosirea echipamentelor mdicale fără o prealabilă curăţire şi dezinfecţie 18.Programul de control al infecţiilor în maternitate, impune: a. spălarea mâinilor b. folosirea protocoalelor şi procedurilor scrise c. neutilizarea politicilor de izolare d. accesul permanent al vizitatorilor în secţie 19.Factorii care predispun la apariţia traumatismelor obstetricale sunt: a. macrosomia b. expulzia prelungită c. alimentaţia maternă d. anemia maternă 20. Factorii care predispun la apariţia traumatismelor obstetricale sunt: a. prezentaţia anormală b. prematuritatea c. hidronefroza d. hemoragia cutanată neonatală 21.Contraindicaţiile alimentaţiei enterale la nou născuţi sunt: a. asfixia severă la naştere b. şoc neonatal c. omfalita d. icterul fiziologic

22. În convulsii, de adminisrează: a. fenobarbital b. fenitoin c. apă distilată d. vitamina D 23.Obiectivele dispensarizării nou născutului cu risc sunt: a. identificarea precoce a dizabilităţilor de dezvoltare b. consilierea părinţlor c. nu necesită dispensarizare d. nu există nou născut cu risc 24.Avantajele sistemului Rooming-in sunt: a. facilitează alimentaţia corectă a nou născutului b. evită stresul psihic şi biologic al separării mamei de copil c. măreşte durata de spitalizare d. favorizează apariţia hipoacuziei 25.Următoarele sunt cauze ale detresei respiratorii neonatale precoce: a. pneumotorax sau pneumomediastin b. hernia diafragmatică c. hemoragia cutanată neonatală d. cefalhematomul 26.Următoarele sunt cauze ale detresei respiratorii neonatale precoce: a. boala membranelor hialine b. aspiraţia de meconiu c. candidoza neonatală d. eritemul alergic 27.Următoarele sunt cauze ale detresei respiratorii neonatale precoce: a. hipoplazia pulmonară b. asfixia severă c. anomalii congenitale ale membrelor d. hidronefroza 28.Din simptomatologia detresei respiratorii neonatale fac parte: a. tahipneea b. geamătul expirator c. febra d. hipotonia musculară

29.Următoarele afirmaţii sunt adevărate: a. oxigenul este un drog b. efectul oxigenului este vasodilatator pulmonar c. CPAP nu este o cale de administrare a oxigenului d. retinopatia prematurului nu este o complicaţie a administrării oxigenului 30.Următoarele afirmaţii sunt adevărate: a. mielomeningocelul este o anomalie congenitală majoră b. tratamentul ocluziei intestinale este chirurgical c. mielomeningocelul este o anomalie congenitală minoră d. în hernia diafragmatică este indicată ventilaţia pe mască 31. Dintre obiectivele asistenţei medicale a nou-născutului în prima zi de viaţă fac parte : a. evitarea apneei b. evitarea traumatizării c. evitarea hipotermizării d. evitarea toaletei generale 32. Din profilul biofizic fetal fac parte a. Test nonsstres b. Ultrasunetele c. Test la stres d. Mişcări respiratorii fetale 33. Administrarea antenatală de corticosteroizi se face cu: a. hemisuccinat de hidrocortizon b. betametazona c. dexametazona d. prednison 34. Perioada neonatală este perioada de la: a. 22 de săptămâni împlinite de gestaţie până la 7 zile împlinite de la naştere b. naştere şi se termină la 28 de zile împlinite c. naştere şi se termină la 6 ore de viaţă d. 22 de săptămâni împlinite de gestaţie până la 6 săptămâni împlinite de la naştere 35. Mortalitatea neonatală precoce a. număr decese între 0 – 6 zile de viaţă, la 1000 de nou – născuţi b. număr decese între 6 – 28 zile de viaţă, la 1000 de nou – născuţi vii. c. 0 – 28 zile de viaţă, la 1000 de nou – născuţi vii d. totalitatea deceselor fetale şi a celor neonatale survenite în prima săptămână de viaţă.

36. Nou-născuţii internaţi direct în Terapia Intensivă Neonatală sunt: a. cu VG mică în primele zile (sub 34 săptămâni, cu greutate sub 1800 g b. nou nascutul la termen c. nou nascutul postmatur, eutrofic d. cu detrese vitale severe 37. Criteriile de stabilitate clinică care se monitorizează în perioada de stabilizare sunt: a. Culoarea tegumentelor şi ritm respirator b. Diureză şi scaun c. Frecvenţa cardiacă şi tensiunea arterială d. Temperatură şi glicemie 38. Hemoragia neonatală vitamino K dependentă: a. Se defineşte prin sângerări cu multiple localizări in absenţa traumatismului, asfixiei sau infecţiei. b. Clinic există 3 forme de manifestare c. Profilaxia se face cu vitamina K d. Profilaxia se face doar la nevoie 39. În relaţia cu părinţii: a. Încurajaţi atingerea şi vorbirea cu copilul b. Permiteţi familiei să participe la îngrijirea copilului lor c. Discutaţi aspectele clinice d. Ascultaţi părinţii, permiteţi să-şi exprime reacţiile. 40. Forma clasică a hemoragiei neonatale vitamino K dependente se manifestă: a. Cu debut după 28 zile de la naştere b. Cu debut în zilele 2-7 de viaţă la nou-născuţii la termen, alimentaţi la sân, aparent sănătoşi. c. Cu debut în primele 24 de ore de la naştere d. Cu debut între 2-8 săptămâni de viaţă 41. Asfixia perinatală: a. se defineşte prin lipsa instalării respiraţiei spontane şi eficiente în primele 60 de secunde după naştere b. se defineşte prin insuficienta furnizare de oxigen în celulele oragnismului c. este cosecinţa injuriei hipoxic – ischemice d. reprezintă scăderea fluxului sangvin tisular 42. Hipoxemia: a. Reprezintă scăderea nivelului de O2 în sângele arterial b. Reprezintă scăderea fluxului sangvin tisular c. Se defineşte prin insuficienta furnizare de oxigen în celulele oragnismulu d. Se defineşte prin Indice Apgar < 3 la 5 minute

43. Encefalopatia hipoxic – ischemică perinatală: a. Este afectarea multiorganică b. Apare secundar asfixiei perinatale c. Este similară accidentului vascular cerbral de tip adult d. Este o afectare tranzitorie cu recuperare completă după naştere 44. Injuriile cerebrale cu risc de schelaritate sunt determinate de: a. Asfixia globală b. Oxigenarea adecvată a sîngelui arterial c. Hipoperfuzia cerebrală d. Ischemia focală 45. Tabloul clinic al nou – născutului hipoxic asociază următoarele aspecte: a. Afectare pulmonară şi instabilitate cardiovasculară b. Semne neurologice de tip central c. O scădere a funcţiei gastro – intestinale şi a funcţiei renale d. Tulburări metabolice 46. Obiectivele reanimării neonatale sunt: a. Asigurarea permeabilităţii căilor respiratorii superioare b. Asigurarea respiraţiei spontane, instalarea primei respiraţii şi susţinerea ei c. Menţinerea temperaturii corporale d. Asigurarea circulaţiei 49. Clinic nou - născutul cu asfixie prezintă: a. Cianoză generalizată (PaO2 scazută) b. Respiraţie spontană, eficientă c. Bradicardie d. Hipotensiune arterială 50. Clinic nou - născutul cu asfixie prezintă: a. Timp de recolorare (TRC) >4” (hipoperfuzie tisulară) b. AV>100 bătăi/min. c. Depresia centrului respirator prin oxigenare cerebrală defectuoasă d. Hipotonie prin oxigenare musculară şi/sau cerebrală scăzută. 51. Succesul reanimării neonatale depinde de: a. Anticiparea necesităţii reanimării b. Pregătirea din timp a echipamentului şi medicaţiei necesare reanimării c. Prezenţa personalului medical instruit în sala de naşteri şi promptitudine în luarea deciziilor d. Organizarea responsabilităţilor fiecărui membru al echipei de reanimare

52. Scorul Apgar : a. Este o metodă obiectivă de cuantificare a stării nou - născutului la naştere. b. Valoarea scăzută determină iniţierea reanimării neonatale c. Evaluează răspunsul nou născutului la tratament d. Nu se utilizează însă pentru luarea deciziei şi practicarea reanimării neonatale 53. Din echilibrarea iniţială nu fac parte urmatoarele manevre: a. Dezobstruarea căilor respiratorii b. Ventilaţia cu balon şi mască c. Masajul cardiac extern d. Evaluare 54. Evaluarea stării nou-născutului la naştere: a. Se face doar la începutul şi la sfârşitul reanimării neonatale b. Include estimarea efortului respirator, a frecvenţei cardiace şi a coloraţiei tegumentelor c. Include estimarea vârstei gestaţionare, d. Se face la interval de 30 în timpul reanimării neonatale 55. Pentru succesul ventilaţiei manuale se recomandă: a. Presiunea initială de inflare să fie de 40 cm H2O b. Frecvenţa de ventilaţie trebuie să fie de 40-60/minut c. Utilizarea măştilor faciale cu manşetă, de dimensiuni corespunzătoare d. Baloanele utilizate trebuie să aibă o capacitate de 750 -1500ml 56. Intubaţia se practică în următoarele situaţii: a. La toţi nou nascuţii cu greutate sub 1000g b. Când este necesară aspirarea conţinutului traheei c. Când este necesară VPP o perioadă mai lungă de timp d. Când este necesară îmbunătăţirea circulaţiei în organe, inclusiv în cele vitale 57. Dintre regulile masajului cardiac extern nu fac parte: a. Sternul se comprimă cu 1,5 cm, blând b. Masajul se iniţiază înaintea ventilaţiei c. Degetele rămân continuu pe regiunea unde se efectuează masajul d. Raportul compresiuni toracice/ventilări = 3/1 58. Complicaţiile reanimării pot fii: a. Hipotermie b. Sepsă c. Barotraumă (pneumotorax, pneumomediastin) d. Fracturi costale

59. Complicaţiile reanimării pot fii: a. Rupturi de splină b. Echimoze, denudări tegumentare c. Traumatisme mecanice cu rupturi de laringe d. Perforaţie gastrică şi leziuni oculare 60. Dintre semnele clinice ale pneumotoraxului nu fac parte următoarele: a. Asimetrie toracică b. Torace în formă de butoi c. Tahipnee, retracţie sternală, gasp, cianoză d. Abdomen escavat 61. Nou - născutul postmatur: a. vârstă gestaţională peste 42 de săptămâni. b. vârstă gestaţională peste 38 de săptămâni c. greutatea mare pentru vârsta gestaţională d. vârstă gestaţională sub 37de săptămâni 62. În cadrul examenului clinic al nou-născutului cele mai multe informaţii se obţin prin: a. inspecţie b. palpare c. percuţie d. auscultaţie 63. Pletora a. este cauzată de un nivel ridicat de hematii b. indică hipotermie, stress, anemie, insuficienţă cardiacă. c. apare prin transfuzie intrauterină intravasculară, boala cardiacă, diabet matern d. este prezentă, mai ales în condiţii de temperatură scazută. 64. Eritem toxic a. leziuni vasculare prezente la naştere b. regresează în 48 de ore. c. leziune netedă roz, roşietică, constând din capilare dilatate, congestionate, în epiderm d. rash alb, galben sau roz-roşu ce apare pe trunchi, faţă, extremităţi 65. În cadrul examenului clinic al sistemului respirator se va evalua a. Frecvenţă respiratorie b. Ritm respirator c. Cianoza d. Murmur vezicular

66. Intervenţia medicului în îngrijirea bontului ombilical se impune în următoarele situaţii: a. Sângerare la nivelul bontului ombilical

b. Secreţii la nivelul bontului ombilical c. Inflamaţie şi hiperemie în jurul bontului d. Semne care arată că aria ombilicală este dureroasă 67. Nou –născutul din mamă diabetică prezintă riscuri pentru: a. Hipoglicemie, hipocalcemie b. Hiperbilirubinemie, policitemie c. Anomalii congenitale d. Infecţii 68. Laptele matern variază în compoziţie: a. Cu momentul zilei b. Cu vârsta mamei c. Cu stadiul lactaţiei d. Cu capacitatea copilului de a suge 69. Personalul medical care supraveghează alăptatul trebuie să ofere mamei care alăptează: a. suport emoţional b. suport practic c. suport informaţional d. suport financiar 70. Dintre cauzele materne care contraindică alăpterea fac parte: a. Boli grave b. Leziuni herpetice active pe sâni c. Medicaţie contraindicată în alăptare d. Infecţia HIV 71. Dintre cauzele care ţin de copil şi care contraindică alăpterea fac parte: a. Greutate mică sub 1000 g şi VG sub 32 de săptămâni b. Întârziere în creşterea intrauterină severă c. Erori înnăscute de metabolism d. Deshidratare severă 72. Nu sunt contraindicaţii pentru alimentaţia enterală la nou – născuţi: a. Asfixie severă la naştere, b. Şoc neonatal c. Nou nascutul eutrofic d. Frecvenţa respiratorie peste 60/minut, 73. Complicaţii în timpul sarcinii care predispun o femeie la travaliu prematur sunt: a. Condiţii care supradestind uterul b. Boli materne c. Infecţii ale tractului urinar superior d. Disproporţia feto-pelvină

74. Nou născuţii cu risc de hipotermie sunt: a. cu asfixie severă b. cu hipoglicemie c. cu detresă respiratorie d. prematuri, dismaturi. 75. Consecinţeleacute ale instabilităţii termice sunt: a. Hipoglicemie b. Hipoxie, acidoză metabolică c. Vasoconstricţie pulmonară d. Lipsă de creştere în greutate (consumă caloriile pentru producere de căldură) 76. Categoriile de nou-născuţi cu risc de hipoglicemie sunt: a. Prematuri, SGA, LGA, postmatur b. Nou născutul alimentat natural c. Nou-născut din mamă diabet sau care au primit doze mari de glucoză înainte de naştere; d. Nou-născuţi cu patologie neonatală 77. Avantajele laptelui matern pentru prematuri: a. Furnizarea de factori trofici, imunologici, de creştere, antiinflamatori şi citokine b. Reduce riscul enterocolitei necrotice, are proprietăţi antiinfecţioase c. Favorizează dezvoltarea, are beneficii psihosociale d. Distensie abdominală semnificativă 78. Avantajele alimentaţiei prin gavaj a. Permite alimentaţia enterală, cu stimularea fluxului bilios şi a hormonilor induşi b. Nu permite autoreglarea alimentaţiei de către nou - născut c. Ameliorează creşterea în greutate. d. Se perturbă secreţia de hormoni intestinali 79. Din simptomatologia detresei respiratorii neonatale fac parte: a. Tahipnee b. Tiraj extern şi subcostal c. Geamăt expirator d. Crize de apnee 79. Din simptomatologia detresei respiratorii neonatale fac parte: a. Bătăile aripioarelor nazale b. Respiraţie paradoxală c. Cianoza d. Bradipneea 80. Din patologia respiratorie neonatală fac parte: a. Detresa respiratorie neonatală prin deficit de surfactant b. Retinopatia prematurului

c. Sindromul aspiraţiei de meconiu d. Instabilitate cardiovasculară 81. Septicemia neonatală: a. Este o infecţie bacteriană generalizată b. Cu prezenţa pasageră germenilor în torentul circulator. c. Cu manifestări clinice grave de boală d. Cu hemoculturi pozitive în prima lună de viaţă. 82. În funcţie de criteriul fiziopatologic infecţiile pot fii: a. Infecţii precoce b. Infecţii tardive c. Infecţii nozocomiale d. Bacteriemii 83. Semne clinice mai grave de sepsis sunt: a. Disfuncţie respiratorie b. Tulburări hemodinamice c. Anorexie, vărsături şi meteorism abdominal d. Icter precoce. 84. Semnele biologice ale infecţiei bacteriene sunt: a. Iniţial leucopenie, apoi hiperleucocitoză şi uneori trombocitopenie b. Creşterea proteinei C reactive c. Fibrinogen > 4 g/l; d. Citokinele IL- 1ß, IL-6, IL-8, mediatori majori ai răspunsului la infecţie ?85. Meningita bacteriană: a. Simptome: asemănătoare cu cele din debutul septicemiei. b. Incidenţa: 2-4 /10000 de nou-născuţi c. Incidenţa este mai mare la băieţi. d. Clinic: leziuni cutanate, icter, hepatosplenomegalie, anemie, anomalii osoase 86. Tratamentul profilactic al infecţiilor neonatale se face: a. Tratamentul corioamniotitelor cu antibiotice b. Tratamentul cu antibiotice la toţi nou născuţii în primele trei zile de viaţă c. Tratarea infecţiilor urinare materne d. Administrarea antenatală de corticosteroizI 87. Transmiterea antenatal a HIV de la mamă la făt poate avea loc: a. pe cale sangvină; b. transplacentar c. prin laptele matern infectat d. pe cale digestivă(înghiţire de lichid amniotic infectant);

88. Cefalhematomul: a. Depăşeşte suturile şi/sau linia mediană a craniului b. Nu depăşeşte suturile c. Resorbţia se produce în câteva zile d. Resorbţia se face mai lent, în 3-4 săptămâni 89. Paralizia de plex brahial Duchenne-Erb: a. Este afectat membrul în porţiunea sa superioară b. Este afectat membrul în porţiunea sa inferioară c. Reflexul de apucare este absent d. Reflexul de apucare este prezent 90. Conduită terapeutică în paralizia de plex brahial este: a. Imobilizarea braţului la trunchi cu ajutorul unui bandaj trecut peste umeri în „8” b. Imobilizare în poziţie „salut militar” c. Tratament suportiv şi la nevoie laparotomie d. Mişcări pasive fine pentru prevenirea contracturilor 91. Convulsiile a. Reprezintă descarcări electrice paroxistice excesive şi sincrone b. Datorate depolarizării neuronilor sistemului nervos central c. Convulsiile neonatale sunt determinate doar de encefalopatia hipoxic-ischemică d. Sunt o formă de manifestare a suferinţei cerebrale 92. Din clasificarea lui Volpe a convulsiilor fac parte: a. Convulsiile clonice b. Convulsiile tonice c. Convulsiile mioclonice d. Convulsiile subtile, fruste (echivalenţe convulsive) 93. Factori de prognostic nefavorabil: a. Scor Apgar sub 6 la 5 minute b. Convulsii precoce c. Convulsii prelungite peste 3 zile d. Hipotonie prelungită 94. Clasificarea hemoragiilor intraventriculare după severitate uprinde şi: a. Hemoragie subependimală extinsă intraventricular fără dilatare ventriculară b. Hemoragie subependimală extinsă intraventricular cu dilatarea ventriculară c. Hemoragia subdurală d. Hemoragia subarahnoidiană

95. .Leucomalacia periventriculară a. Este legată de scăderea fluxului sangvin cerebral în aria periventriculară de limită b. Poate să nu fie asociată cu hemoragia intraventriculară c. Apare frecvent bilateral d. Evoluează spre degenerare chistică difuză a ariei periventriculare 96. Supraîncărcarea hepatocitului cu bilirubină determinată de: a. Creşterea volumului eritrocitar b. Scăderea duratei de viaţă a eritrocitului c. Scăderea circulaţiei enterohepatice a bilirubinei d. Excreţie defectuoasă fără limitarea ratei de excreţie 97. Nu sunt criterii pentru definirea hiperbilirubinemiei neonatale patologice: a. Icter clinic în primele 24 ore de viaţă. b. Concentraţia bilirubinemiei serice crescută peste 5 mg/dl/zi. (85 mol/l/zi). c. Concentraţia bilirubinemiei serice directe mai mică de 1,52 mg/dl. d. Concentraţia bilirubinemiei totale sub 12,9 mg/dl (221 mol/l) la nou-născutul la termen. 98. Kernicterus-ul sau icterul nuclear este a. Un sindrom neurologic de termen lung b. Este o stare patologică de etiologie variată c. Determinat de hiperbilirubinemia severă din timpul perioadei neonatale. d. Este o stare clinică benignă cu evoluţie favorabilă 99. Anomalia congenitală: a. Inseamnă orice defect de formă, structură sau funcţie b. Condiţionat prenatal, indiferent de vârsta la care a fost precizat diagnosticul. c. Reprezintă 9% din cauzele de mortalitate perinatală. d. Tesut cu structura normală deformat de malpoziţie dar care se corectează spontan 100. Obiectivele dispenarizării prematurului cuprind: a. Menţinerea stării de sănătate b. Evaluare achiziţiilor c. Examen oftalmologic şi audiologic d. Asigurarea unui mediu propice acasă, coordonare cu medicului de familie pentru o strategie corectă