40 0 7MB
Acest manual realizeazi ini{ierea in domeniul credrii yi publicirii unui site Web, folosind aplicafia KompoZer 0.g. Manualul este realizat in conformitate cu cea mai noui versiune a programei ECDL pentru acest modul, respectiv Syllabus 2.0 gi respecti standardele de calitate impuse de ECDL ROMANtA.
Acest manual este util oricirei persoane care doregte sd obtrini certificarea indiferent c5 este angajat intr-o companie privatd ,r,
ECDL,
ornr[r, ci este funclionar public' profesor sau este angajat in orice alt domeniu de activitate. Lecliile sunt prezentate intr-un format atractiv gi permit atSt utilizarea sa ca suport de curs pentru cursuri organizate la salS cu traineri profesioni5ti, c6t gi pentru studiul individual. Vi dorim mult succesl Editura Euroaptitudini
(lirpitolul
l.l
1 Concepte Web
'l't rrueni cheie l. t.l infelegerea gamei de servicii oferite de Internet: World Wide Wr.lt (WWW), transfer figiere, email, mesagerie instant (IM)
lnternetul este
o retea globalS de
calculatoare q lrrlt'rr onr,(littc, care permite comunicarea intre milioane de rrllllr,rl0ri rlin intreaga lume. Reteaua lnternet a fost creati inilial I ir o url,r1,1 ll;t2.1 de date pentru a fi utilizatd in scop Stiintific Si { rrrlrrr ,rllotr,rl. in acest sens, rolul predominant al relelei lnternet crd rt,l rlc documentare gi de comunicare. Ulterior, datoriti lellrrr li rrurnilrului de calculatoare conectate la lnternet, a r I p'.r ul ii ttumdrul de site-uri ale diferitelor organizafii care oferi conlinut Itthrtttt,tliort,rl 5i implicit numirul de vizitatori ai acestor site-uri, posibili consumatori rlu lltorltrsc s;ru servicii. (.r,lc mai importante servicii oferite de lnternet sunt: t Wot ltl Wide Web (WWW) sau pur si simplu Web - reprezinti
un ll'.tt,rrr dc documente gi informatii legate intre ele, accesate ;llrr ltrlr,rrrct. Cu ajutorul unui browser Web (lnternet Explorer, Mnrlll,r llrr.fox, Google Chrome, etc) utilizatorul are acces la Itrlutrrralli dt, tip text, audio, video, etc. Documentul de bazi al WWW erlt'paglna Web. r I tttttll (1to1ld tlcctronicd) - trimiterea 5i primirea de mesaje in format electronic pt, lttlettttrl; c Mewle'rlr tttstuntonee (instant messoging)- conversatie in timp real pe lnternet Irrtr e rfurrrrl :.,lrr rrr.ri lnultc persoane; r V()ll' (Vouc ttw'r lnternet lP)- servicii de telefonie prin lnternet; r ll\\ (ltrtlly Sirnple Syndicotion) - distribu[ia gtirilor gi articolelor publicate pe Irrlrrr rrrl. r I I l' (l lb lronsfer Protocol)- transfer rapid de fi$iere; c Nrwsutttul.r.s ' colectii cu informalii globale actualizate frecvent, organizate mai nrtrll ..,rrr rn,ri ;lulin in jurul unui anumit subiect cu relevan!5 publicS; e ( otttutrlld(i online ' serviciu disponibil pe lnternet, creat cu principalul scop de a r rrrr,r l,t rrliliratori cu aceleagi interese, activitS!i, hobby-uri.
10
r1
L.1.2 in;elegerea termenului client/server.
funclionalitifii
gi
lnfelege relafiei dintre un browser web gi un server
Termenul Client/Server se referd la un model
popular pentru relele de calculator ce utilizeazi dispozitive de tip client gi server, fiecare conceput pentru scopuri specifice.
Modelul client-server poate fi folosit pe lnternet, precum si in relelele locale (LAN) gi
utilizeazi
un sistem de tip
cerere-rispuns.
Calculatoarele client efectueazd cereri citre server. Server-ul primegte cererile de la client, le executi 5i
'F
1r tq
+-.--/ I *-r^ I\*t1-*l"o -l ctieni \ -- ErEl \ ,/ /s"r.r\
',ll' / \ *.P
Transmlssion Control Protocol/lnternet Protocol(TCP/lP) este protocolul standard folosit pentru conectarea calculatoarelor prin lnternet.
Hypertext Transfer Protocol (HTTP) este metoda prin care paginile web sunt transferate prin relea.
>
dS*l\
-tt5-
',
-:L*.
a transfera figiere prin lnternet.
Un nume de domeniu reprezinti o adresi unicS care identifici locatia unui site Wplt, t elr nrui cunoscute domenii sunt cele: - generice - indici in general un domeniu organizational qi este de obicei format din 3 litere
transmite rezultatul. Dispozitivele client sunt de obicei PC-uri cu aplicafiisoftware de re[ea insta Un dispozitiv de tip server stocheazi de obicei fisiere gi baze de date, inclusiv apli mai complexe, cum ar fi site-uri web. serverele se aseamini fizic cu celel calculatoare uzuale, degi configuralia hardware este deseori optimizati (procesoa mai puternice, memorie RAM mai mare, hard disk-uri mai mari) pentru funcfiona lor ca servere. Multe componente de hardware sunt identice cu cele existente intr calculator personal. Totugi serverele ruleazi sisteme de operare gi p specializate care sunt foarte diferite fa!5 de cele folosite pe calculatoare personale. Exemple de sisteme client/server de pe lnternet includ: browsere web servere web, clienli FTP gi servere. in cazul domeniului Web, conceptul client/server se manifest6 in felul urm serverul stocheazi figierele site-ului ;i baza de date a acestuia, iar browser-ul tri cereri cdtre server gi afiseazd sub formd de pagini web rezultatul primit.
com edu gov
nt mil
net
Organizatii gi societili comerciale
lnstitutii educationale guvernamentale internationale militare administrare a retelelor mari Organizatii non - profit Organizati Orsanizati Organizati Centre de
- reprezintd un cod cu ajutorul ciruia se identific5 tara de apartenenti a domeniului 5i este de obicei format din 2 litere.
de tarl
1.1.3 inlelegerea termenilor de domeniu, Uniform Resource Loca (URL), hyperlinl! gizduire site web, motor de ciutare. irt" sistemului de funcfionare a protocoalelor primare
Au
Australia
Ca
Canada
Ch
Ro
Elvetia Germania Franta Italia Polonia Romania
De Fr
It
Uniform Resource Locator (URt) este o adresi de localizare gi identificare a unei resurse existente pe lnternet. Fiecare resursi existentd pe lnternet are propria ei adresi de
PI
Ru
Rusia
identificare care specifici serverului unde anume si glseasci
UK
Marea Britanie
adresa respectivS. Un URL este format din doud
'/ ,/
resei http ://www.e u roaptitudi ni, ro /rllpr reprezintd numele protocolului www.e urooptitudi ni.ro reprezinti nu mele domeniu lui Nrrrrrclt. domeniului consti tn mai multe pirti, separate prin punct. o l)orneniul cel mai din dreapta reprezinti nivelul cel mai?nalt (in cazul nostru
A., I I r, l,
pirti:
numele protocolului numele domeniului.
Un protocol este o metodi prin care datele sunt transmise de la un calculator altul prin intermediul lnternetului. Cele mai importante protocoale srrrrl:
t2
in
ca zu I ad
ro) 13
1.1,2 Inlelegerea termenului client/server..
lrrfel funclionalitilii gi relaliei dintre un browser web gi un server
Transmisslon Control Protocol/!nternet Protocol(TCP/lP) este protocolul standard folosit p('ntru conectarea calculatoarelor prin lnternet'
Termenul Client/Server se referd la un model
Hypertext Transfer Protocol (HTTP) este metoda prin care paginile web sunt transferate prin relea.
popular pentru refele de calculator ce utilizeaza dispozitive de tip client gi server, fiecare conceput pentru scopuri specifice. Modelul client-server poate fi folosit pe lnternet, precum gi in relelele locale (LAN) 9i utilizeazd un sistem de tip cerere-rispuns. Calculatoarele client efectueazd cereri cdtre server. Server-ul primegte cererile de la client, le executd gi transmite rezultatul. Dispozitivele client sunt de obicei PC-uri cu aplicalii software de relea instala Un dispozitiv de tip server stocheazd de obicei fisiere gi baze de date, inclusiv a mai complexe, cum ar fi site-uri web. serverele se aseamini fizic cu ce calculatoare uzuale, desi configuralia hardware este deseori optimizati ( mai puternice, memorie RAM mai mare, hard disk-uri mai mari) pentru funcli lor ca servere. Multe componente de hardware sunt identice cu cele existente intr calculator personal. Totugi serverele ruleazi sisteme de operare gi progr specializate care sunt foarte diferite fa!5 de cele folosite pe calculatoare personale. Exemple de sisteme client/server de pe lnternet includ: browsere web servere web, clienli FTP gi servere. in cazul domeniului Web, conceptul client/server se manifestd in felul serverul stocheazi figierele site-ului gi baza de date a acestuia, iar browser-ul tri cereri citre server si afiseazi sub formd de pagini web rezultatul primit.
File Transfer Protocol (FTP) este un protocol (set de reguli) utilizat pentru a transfera figiere prin Internet.
un nume de domeniu reprezintd o adresi unici care identifici loca[ia unui site Wr,b. Cele mai cunoscute domenii sunt cele:
-
./ ./
Organizatii 5i societSli comerciale
int mil net
Organizatii internationale Organizatii militare Centre de administrare a retelelor mari Organizatii non - profit
I
nstitutii educalionale
Organizatii guvernamentale
reprezintd un cod cu ajutorul ciruia se identifici tara de apartenenti a domeniului 5i este de obicei format din 2 litere.
de
tari -
Au
Australia
Ca
Canada
ch De
Elvetia Germania
Fr
Fra
It Ro
Italia Polonia Romania
Ru
Rusia
UK
Marea Britanie
PI
o adresi de
localizare 5i identificare a unei resurse existente pe lnternet. Fiecare resursd existenti pe lnternet are propria ei adresd de identificare care specifici serverului unde anume sd gdseasci adresa respectivd. Un URL este format din
com edu gov
org
1.1.3 inlelegerea termenilor de domeniu, Uniform Resource (URL), hyperlink, gizduire site web, motor de cdutare. i.tu sistemului de funclionare a protocoalelor primare
Uniform Resource Locator (URL) este
generice - indici in general un domeniu organizalional 5i este de obicei format din 3 litere
nla
Astfel, in cazul adresei http://www.euroaptitudini.ro
doui pdrti:
-
numele protocolului numele domeniului.
Un protocol este o metodi prin care datele sunt transmise de la un calculator altul prin intermediul lnternetului. Cele mai importante protocoale sunt: L2
la
http reprezintd numele protocolului www.euroaptitudini.ro reprezintS numeledomeniului Numele domeniului consti in mai multe pirti, separate prin punct' . Domeniul cel mai din dreapta reprezinti nivelul cel mai inalt (in cazul nostru ro) 13
r'
Numele de domeniu oferi exclusivitate - oferi dreptul de utilizare exclusivS a unui nume unic de domeniu pentru o perioadi specificl de timp in alegerea unui nume de domeniu, linefi cont de urmitoarele aspecte: / regiunea geograficS pentru care il inregistrali - daci website-ul se adreseazi teritoriului Rom6niei, este recomandat si inregistrati un domeniu .ro. / in mod ideal ar trebui s5 vd inregistra}i un nume de domeniu care si confini un cuvAnt cheie din business-ul dvs. Astfel, doar numele de domeniu in sine poate atrage trafic citre website-ul respectiv. De asemenea, un cuvint cheie existent in
numele de domeniu poate reduce semnificativ efortul depus pentru cre5tere popularitSlii site-ului gi a rankingl-ului in motoarele de cautare. / dacd aveti posibilitatea, atunci cand ?nregistrali un nume de domeniu .ro exemplu, puteli inregistra gi varianta .com. { dacd dorili sd inregistrali domenii gi subdomenii in zona .ro, existd o regulS de care ar trebui s5 lineli cont: - .ro - pentru orice persoani juridici sau fizicd; - .com.ro - pentru firme, produse sau servicii de naturi comerciali; -.org.ro - pentru organizalii non-profit, organizaliisociale, asocialii civile; - .tm.ro - numai pentru mirci inregistrate. Pentru inregistrarea acestor domenii de citre firme din RomSnia, vor fi aduse dovezi de la OSIM sau alte organizafii de inregistrare a mircilor; - .store.ro - pentru magazine sau alte companii ce oferi bunuri de consum; - .info.ro - pentru furnizori de informalii; - .arts.ro - pentru organizalii ce desfisoari activitifi artistice; - .rec.ro - pentru organizatii ce desfdsoarS activititi de divertisment. lnregistrarea unui nume de domeniu se realizeazi in general pe site-ul Rotld.ro. De asemenea, cele mai multe firme de hosting (gizduire web) oferd inregistrarea gratuiti a unui nume de domeniu atunci c6nd este achizitionat si un pachet de hosting. in general, inregistrarea unui nume de domeniu dureazi minim 24 ore, iar
numele de domeniu devine complet vizibil tuturor calculatoarelor de pe lnternet dupd aproximativ 48 de ore.
Pe 16ngd inregistrarea unui nume de domeniu, un art pas important in publicarea unui site web il constituie alegerea unei firme de hosting. Aceasta va stoca site-ul web 9i il va afiga pe serverele conectate la lnternet. Pentru alegerea unei firme de gdzduire, este recomandabil si ciutali o firmd cunoscutS, care si ofere un spafiu rezervat mai mare, contra unei sume mai mici.
rr sr
rr,i rlc Lr I l,r
1.2.3 Recunoatterea
tehnicilor de optimizare
motoarelor de ciutare
Optimizarea unui site web a devenit un subiect extrem de interesant in ultimul I lrnp. in esen!5, optimizarea unui site web este un proces de perfeclionare (trrvorizare) a vizibilitStii paginilor web in cadrul ordonirii rezultatelor clutiriiin lista
gerrr,rati de motorul de ciutare. Aga cum 9ti!i, motoarele de cautare reprezinti o Iurr.1 principalS de vizitatori pentru site-uldvs. Cu c6t un site web este maioptimizat ltcntru motoarele de cautare, cu at6t cresc Sansele ca vizitatorii, folosind motoarele rle r .rutare, si il gdseascS. Practic, prin optimizarea site-ului dvs. pentru motoarele de I dulrrre, vi cre5teti numirul de vizitatori. Dintre tehnicile de optimizare a unui site web, amintim: t lttt.ludereo metocorocterelor relevante - metacaracterele (meta tag) oferl Irrforrrratii despre un site web. Aceste informafii oferi motoarelor de ciutare indicii nr lltlvire la domeniul de activitate al site-ului. Metacaracterele sunt ascunse in sursa pABlnll web, fiind invizibile cititorului. [xist| mai multe tipuri de metacaracterele, dar vom vorbi despre cele trei plrfi cele mai importante care alc6tuiesc optimizarea meta tag: cuvinte cheie meta, rlprcrle ri meta gi tag-ul robotului. o Cuvinte cheie meto listeazi toate cuvintele cheie pentru care ai vrea ca motoarele de cautare s5-!i pozifioneze c6t mai bine site-ul. Chiar daci nu toate motoarele de ciutare suporti tag-uri, ar trebui si le folosifi pentru cele care suportS. De exemplu: Site-ul lui lon vinde piersici din Turcia. in cuvintele cheie meta , el a scris, "piersici Turcia, piersici din Turcia, livezi de piersici". Prin scrierea acestor cuvinte cheie, lon spune motoarelor de ciutare ci site-ul lui conline informalii despre piersici Turcia, piersici din Turcia gi livezi de piersici. Daci cineva cauti intr-un motor de ciutare termenul "piersici din Turcia", din moment ce site-ul lui lon are aceasti frazi in cuvintele sale cheie meta, motorul de ciutare va arita site-ul lui lon intre rezultatele afigate' o Descrierile meto nu au un efect direct asupra paginii web sau asupra site-ului gi nici nu afecteazi foarte mult rezultatele de ranking ale motorului de cdutare pentru o pagini a site-ului !int5. Descrierea Meta este foarte utilS din cauza faptului ci aceasta prezinti rezumatul a ceea ce conline site-ul respectiv. O descriere meta poate gizdui un text mai lung, aproximativ una sau doui propozilii. Esenta descrierii meta este cd Google poate utiliza fragmente ale acesteia la afigarea URL-ului site-ului in pagina de rezultate a motoarelor de ciutare. o Tag-ul robotului permite utilizarea unei aborddri specifice pentru a controla modul de indexare al unor pagini individuale 9i de afigare in lista de rezultate a motoarelor de ciutare.
I ()
t6
a
77
Atentie: a nu se conf unda tag-ur roboturui cu figierur robots.txtr r' includerea unei hdrli o site-ului (sitemap) - o harti a site-ului este similar cuprinsului unei cir[i gi afiseazd link-uri citre toate paginile existente in site. Ha unui site este importantd deoarece aratl utilizatorilor in ce secfiune se al informatia pe care ti-o doresc. Astfer, utirizatorii economisesc timp si su directionati exact in zonele lor de interes. Harta unui site este folositd si motoarele de cautare atunci cdnd afigeazi rezultate ?n functie de anumite cuvi cheie. c6nd creali o harti a site-ului, creali de fapt o singurd pagind ce conline lin uri (legituri) citre fiecare pagin5 din site-ul dvs. Atunci c6nd motoarele de cautare vor lovi de aceasti pagini vor urma link-urile existente in harta site-ului gi, ca urma fiecare pagind a site-ului va deveni indexatS. Ulterior, atunci cSnd utilizatorul efectua cdutdri dupS anumite cuvinte cheie, paginile dvs. vor fi afisate la rezultate Din acest motiv, o legituri citre harta site-ului trebuie si fie plasati vizibil pe pagini a site-ului dvsl
r'
inregistrareo site-ului pe
.
un motor de cdutore odati creat
dumneavoastrS, acesta trebuie inregistrat pe un motor de ciutare, principalul
de cdutare fiind
Google. Acest lucru
se
si
realizeazd urm6nd link , unde veli specifica URL
(adresa) site-ului, iar Google igi va trimite robolii (numigicrawleri) si indexeze site-u dumneavoastrS. in mod normal, este foarte util daci avefi un figier numit robots. in care specificati ce pagini din cadrul site-ului pot fi indexate de Google.
1.2.4 Recunoagterea factorilor care influenleazd viteza de desci
a unei pagini web
r tJtilizarca sistemului de cache' al browser-ului
r
aceasti responsabilitatc
r
l{r,ducerea numirului de animafii - prea multe animafii in cadrul unei pagini wr,lr pot determina sciderea vitezei de descircare a respectivei pagini web.
t.2.5 llecunoa$terea formatelor figierelor audio, video, grafice folosite Irr o;ltimizarea vitezei de descircare a unei pagini web l)rrp,i r.um am menlionat mai sus, tn momentul accesirii unui site, browser-ul rlocr,rtr,l ur r.alculatorul nostru, sub formi de fi;iere temporare, imagini, figiere audio rt vtrlr.o, r'lt.rnente grafice gi altele, astfel inc6t, daci inchideli site-ul 9i apoi il rcrlr,ir lrtrk,li, acesta se va incirca mai repede deoarece nu va mai fi nevoit str rlt'Er err t'tlrrr rrou acele figiere, av6ndu-le deja in calculator. Irr,.,\, ;rcntru ca procesul de descircare si fie mai rapid 9i implicit timpul de lnr irr irr,,rlritr,,uluisi fie maiscurt, trebuie si folosim formatele adecvate de figiere. Irr r,rrtrl figierelor audio, cele mai recomandate formate sunt MlDl 9i mp3, in ratll fl.rlr.rr.lor video - FLV, iarin cazul imaginilor - Gif 9i Jpeg. Motivul pentru care nrtl rFtorrr,rrrrl,rte aceste formate consti in dimeniunea foarte mici a acestora in r nttif lcr alle r rr .rltt: formate. Itnr,1 .rvr,li figiere in alte formate dec6t cele recomandate, puteli folosi diverse eplhrlll '.oltw,rrr,de convertire a formatului unuifigier (de exemplu puteti schimba o tntdglnr! rllrr lorrrr.rt PNG in format Jpeg sau puteli converti un figier din format MKV In
in momentul accesdrii unui site, browser-ul descarci in calculator sub formi fi;iere temporare elemente grafice ale site-ului, impreuni cu textele, fisierele audio video' in principiu, daci browser-ul este nevoit si descarce un numdr mare de figiere, atunci site-ul se va incirca mai greu. Nu intotdeauna numirul figierelor poate fi problema, cdt mai ales mirimea acestora' Un figier video in calitate HD sau FullHD dureazd destul de mult si fie descircat automat ;i ca urmare ?ncdrcarea site-ului va fi mai greoaie. Pentru a ne asigura ci timpul de incdrcare a site-ului este scurt, trebuie sd avem in vedere regulile de maijos: o Comprimarea imaginilor - acest lucru se realizeazi folosind diverse instrumente disponibile pe lnternet. Cel mai utilizat este cel de la Google Webmaster Tools. o Redimensionarea imaginilor - dupi ce au fost comprimate, acestea trebuie redimensionate astfel incSt si aibd mdrimea exacti. o Reducerea numirului de obiecte grafice dintr_o pagini web.
-
rr,vine programatorului sau companiei ce va realiza site-ul web. . Arhivarea figierelor in vederea reducerii dimensiunii acestora.
tlV)
l.;l Asllt't'tc legale l,.l.l
lrrfelegerea termenului copyright gi a implicaliilor sale asrtpra Irxtrrlui, irnaginilor, confinutului audio sau video disponibile in cadrul rrrrrrl sitc wcb l)r.grtrrrilc de autor (Copyright) reprezintS un set de drepturi exclusivt' ,r,rrrl,rtr. ,rrrtorului sau creatorului unei opere originale (carte, muzicS, imagini, ,rgrlrr,rll ,,oltw.rre, site-uri web, etc), inclusiv dreptul de a copia, distribui 9i adapta mrnr ,r ,,.r lrtrrl.rrii drepturilor de autor au dreptul legal exclusiv si exercite un control rrirlrr,r r olrrr.rii yi altor forme de exploatare a lucririlor pentru o anumiti perioadl de irnrp, rlup,i (,tr(, se spune ci acestea intri in domeniul public. Titularii drepturilor de ,rrrrur pol lr,rrrsfcra sau atribui drepturile exclusive altor persoane. Dupi inregistrarea ilrr,grtrrlrrr tlr',rtrtor este recomandat si folositi simbolul @ pentru a avertiza terIii I I,,,,,,r, r,,r, lr,.,r lrruwir,rrrlrrr r,,,lr,o r,vtticn[,t lt,ttt;tot,tt.i,t .t(ltvll;illl tivr. ltl lttlt'tttt'l tlv', lrlr ltit,'trlr'11|totttltttlt'tttl r,ilr...liltl .,lr,(,tlr.l,r.nltilil[lrnl)',(lilliltlt
tF=, ir,.tI
18
19
rrrr
ltiu,rnrl
ln,rPlr, ',lrllll ir
asupra caracterului protejat al creatiei. Astfel, proprietarii de website-urr
rtrr
subsolul acestuia sintagma "Copyright o 2013" prin care subliniazi faptul gi imaginile conlinute in site sunt protejate de drepturile de autor.
publici tex
ci
Drepturile de autor sunt drepturi de monopol. Acestea acordi un exclusiv proprietarului de a utiliza obiectul protectiei gi de a interzice utiliza acestuia de citre terfi, firi acceptul proprietarului. Astfel, daci doriti si publi comercializafi sau distribuili un material protejat de drepturi de autor, trebuie obfineti permisiunea autorului, indiferent cd este vorba despre intregul material doar o porfiune.
(
irpltolrrl 2 HTML I ljrrnrliuucnte HTML .t.
l.l
lnf clcgorea termenului Hypertext Markup Language IHTML)
r,,,tr,un limbaj de calculator conceput pentru a permite crearea de siter1l wplr Ar r,,,tr, sitc-uri pot fi apoi vizualizate de citre orice persoani conectati la
lllMl
Irrlrrt trr.l
1.3.2 inlelegerea faptului ci conginutul unui site web se su legilor lirii unde este publicat
frFlr!lir!
invilat
..,1 r
irplnrlt. org,llt/,tlt,r care conduce acest proiect este consorliul W3C, insircinat lrlrlFr I'l en il nl('nlirterea limbajului HTML.
r
Unul dintre cele mai frumoase lucruri despre construirea site-ul dvs. este puteli alege unde dorili s5-l gizduifi si unde dorili s5 avefi domeniul. in acest sen lnternetul oferi optiuni aproape'nelimitate, cu gdzduiri in aproape fiecare col! pdm6ntului gi sute de extensii de domeniu. Cu toate acestea, locul unde alegeli si gdzuiti domeniul are o influent; mare asupra informaliilor din site-ul dvs. si existi multitudine de factori pe care trebuie si ii luati in considerare. Multi dintre acegti factori sunt de naturi tehnici. proximitatea serverului pentru vizitatori afecteazi viteza de descSrcare a site-uluisi nu toate tlrile sunt la de bine conectate. De exemplu, nu este recomandat si gizduiti un site care vizea un public din Asia undeva in zona ruralS din America de Sud. ins5, deasupra considerentelor tehnice, sunt cere regare. ori de c6te ori inscrie!i pentru un cont de hosting intr-o altd tari, face!i mai mult dec6t mutar site-ul dvs. acolo, vi ,,supune!i", in multe privinte, legilor acelei !dri. Nu conteazi unde ali creat conlinutul site-ului dumneavoastri, ci locul u este publicat, legile t5rii respective avind jurisdictie asupra site-ului dumneavoastri.
gi totugi destul de puternic in ceea ce vd revizuire de rr,,rf r. Acesta estein curs 9i evoluliein mod constant pentru a r r,r trrlolor in continui crettere ale publicului.
| ,.tr, rrrr lrrrrbaj relativ ugor de
cu
llallnlf la HTML este Hypertext Markup Language: r lly;rur lt,yl t.,,lc rnctoda prin care vi deplasali pe lnternet - prin click pe texte rparlalo, 1lrnn(. lryperlink-uri, care vi fac legitura citre alte pagini web. AceastJ tii€l1rlA r grrlllr, lr rlqnumire textul hyper pentru a evidenlia faptul ci deplasarea pe InlErrrrt t,..lr. rrr.llu,rr;i, utilizatorii put6nd naviga oriunde pe lnternet prin intermediul 6r etlrrt lty;trtlltrk ttt i. r Mnrhrrlr lal,rclcrire la marcarea textului dintr-un site intr-un anumit mod (text krrlrlal q,ru r ur'.rv), ;trin intermediul tag-urilor HTML' r,.,lr,ronsiderat un limbaj, deoarece are cuvinte-cod 9i sintaxi ca orice all llrrrlr,rl ilr' llrogr.ttnitre.
lllMl
( urrr luncfloneazi?
lllMl
orr,,t.i irrtr-o serie de coduri scurte (numite tag-uri), tastate intr-un figier r.'rtrr. .rrrtorrrl site-ului. Textul este apoi salvat ca un figier HTML 9i vizualizat r
Ir,rl sl1, l1l1 ttrt.,trrr,.rlrrrl rrrrui browser web, precum lnternet Explorer, Mozilla Firefox |ilililrHlr'(
sau
ltt0tttt'.
Arr,..r lrrow\cr citegte figierul gi traduce textul intr-o formi vizibilS, afigSnd p,rHt1,r ,r!,r ( unr ,tutorul li-ar fi dorit. Scrierea propriul dvs. cod HTML presupune ,rtiltr,rri,.r rlr, l.rp,, rrriintr-un mod corect pentru a crea un site conform viziunii dvs.
l,r,rrtrrr ,r (r('a pagini HTML, putefi utiliza orice editor de text, de la cele r rrrllrrr,rrl,rrr' p,rtr;i l.r editoare grafice puternice'
20
)1
2.1.'2 irr;elegcrca rolului consorliului W3C irr recomandirilor HTMI. in;eregerea beneficiilor oferite
recomandiri
elabora de
lnternetul 9i HTML-ul existd de foarte mult timp, iar limbajul in care se sc paginile web a fost standardizat de cdtre un grup de aproximativ 300 de organi membre din intreaga lume. Acest grup se numegte world wide web consortium consorliul w3c. w3c a fost creat in octombrie 1994 pentru a ,,duce world wide la intregul s5u potential de dezvoltare a unor protocoale comune care si evolutia 5i asigurarea interoperabilititii sale." W3C este un consortiu interna
r
I x.r
ut.im click drcapta pe pagina wcb gi selectim opliunea view
source
lVtrrr,rlizare sursl) e c(-b*
ac*rrdrx.
ah6
r-
abaftq,
aar*d.rE sr! Eh-er*
IEkh.
Codul sursi al
pasinii web
format din membri permanenti si parteneri, care are ca scop dezvoltarea standarde pentru world wide web (HTML, XHTML, XML, etc) astfel incat rn si evolueze tntr-o singurl directie.
Recomandirile consor-tiurui w3C au ca scop urmitoarere: o imbunitilirea interoperabilitSlii site-urilor web in cadrul browser-elor web permite vizualizarea paginilor web cu ajutorul diverselor dispozitive gi browsere
indiferent de tipul sau versiunea acestora. o asigurarea unei accesibilitifi sporite este esenlial ca lnternetul si fie tuturor gi si ofere access 9i oportunitdti egale tuturor. Dreptul la informalie e considerat un drept uman esenlial si ca urmare toate persoanere (chiar daci anumite dizabilitati sau sunt in v6rstd sau se aflS in zone rurale sau liri in curs dezvoltare) trebuie si aibi access la aceste informa!ii. Astfel, programatorii web organizaliile care doresc sd creeze site-uri profesionale trebuie sd incorporeze in si intrumente care sd faciliteze accesul acestor categorii de persoane la informa prezentate in cadrul site-ului web. o asigurarea unor declarafii consecvente documentele HTML trebuie si aibi structurd standard astfel incet paginile web si aibd un aspect consecvent. Ace declaratii indici browser-ului versiunea HTML in care este scris documentul, setul elemente gi atribute care pot fi folosite, precum si diverse reguli privind
documentului.
2.2Utilizarea HTMI 2.2.1 utilizarea unui browser pentru a vizualiza codul sursi al un pagini web Limbajul HTML este un limbaj pe parte de client, adicl un utilizator obignu este capabilsr vizualizeze codulsursi al unuisite. pentru aceasta: o Deschidem browser-ur web (rnternet Explorer, Mozilla Firefox, Googre chrome
etc.)
o
Accesim site-ul dorit prin introducerea adresei paginii web in bara de adrese 22
ilir Altdr,trea
combinaliei de taste Ctrl + U deschide de asemenea codul sursi al
prllrrllwr.b. I1,2,2 Folosirea tag-urilor pentru structurarea aspectului unei pagini weh: , , ,
log urile HTML reprezintd o serie de coduri scurte, utilizate pentru marcarea Elrttlpttlrlttr html in cadrul documentelor HTML astfel inc6t acestea sd poati fi vlrttnllrnlr in orice browser. De relinut totugi cd nu toate browswer-ele web suporti Ittelr lag trrile HTML. Ca urmare, este recomandabil s5 testa!i pagina webin cdt mai fitllle lrrowscre web. l,rg urile se caracterizeazi prin: ,rrr irrainte gi dupi 2 paranteze unghiulare (< si >) rll obicei suntin perechi, adici tag de deschidere gitag de inchidere. Un tag ,,r, inchide prin introducerea semnului / in interiorul lui. De exemplu: . r .lr.xt l('xlul aflat intre tag-uri este conlinutul elementului. l,rg urile nu fac diferenla intre litere mici gi mari, insi W3C recomandi lolosirea literelor mici. A"llt'|, in cadrul elementului HTML Acesta este un text ingrosat. . h . este tag-ul de deschidere al elementului. At t.sta este un text ingrosat - este continutul efectiv al elementului. ' /b, este tag-ul de inchidere al elementului. 23
scopul tag-ului este de a-i spune browser-ului si afigeze textul ingrogat. De asemenea, fiecare tag poate avea anumite atribute, care furni; browser-ului web informatii aditionale despre elementele din pagina web. Atribu sunt puse intotdeauna ?n tag-ul de deschidere al unui element. Tot timpul atribu vor avea forma nume atribut = valoare atribut. De exemplu, elementul bgcolor="blue"> are atributul numit bgcolor 9i valoarea blue.Valorile atributelor scriu intre apostroafe sau ghilimele, insS se recomandS utilizarea ghilimelelor intr noile versiuni de HTML accepti numaighilimelele.
orice site trebuie sE contini urmdtoarele taguri: , .
,
Tagul specifici browser-ului de unde incepe codul pe parte de cli
Tag-ul se inchide astfel: Tagul specifici zona unde se introduc metacaracterele si legiturile c alte fisiere. Acesta la r6ndul s5u'se inchide cu . Zona nu este vizibil decdt prin vizualizarea codului sursi. Tagul specifici titlul unui site ce apare in partea de sus a browser_ului. Tagul reprezinti corpul site-ului, mai exact zona ce este vizibili di din browser, firi a vizualiza codur sursi. practic, tot ceea ce vedem c6nd navigam un site se aflS intre tag-urile 9i Atributele tag-ului sunt urmitoarele: o alink - specificd culoarea unui link activ in document o background - specifici o imagine de fundar pentru document r bgcolor - specifici culoarea de fundal a documentului o link - specifici culoarea rink-uriror nevizitate din document
. o
text - specifici culoarea textului din document vlink - specificd culoarea link-urilor vizitate din document
Ca un mic exercifiu, pentru a intelege mai bine lucrurile explicate mai sus, deschideti un editor de text (Notepad, Wordpad, Notepad++ etc) si introduceli codui
i.2..1 l;olosirea tag-urilor pentru dezvoltarea aspectului unei pagiltl wr.lr: , ,
,
, , rrrilc specificate in subcapitolul precedent ne ajuti si delimitim spafiul de Iutrrr rrr r,rrlrrrl unui site, insi nu ne ajuti si "model5m" aspectul informaliei dupl r unr rhrr lnl,,,tu .,;\ introducem elemente grafice. I'r.nlnr ,rr r.st lucru avem nevoie de urmitoarele tag-uri: r l,rg rr ilr, , , p6nd la , se folosesc pentru a stabili rtlrrrtlr.rltnlr trrr tcxt (hL este cel mai mare, av6nd un text foarte mare gi ingrogat, ftilrllnlrr,.rl l,r titluri principale; h2 este folosit la subcapitole gitot aga). r ln Mtr ro,,oll Word, daci apdsdm tasta Enter creem automat un paragraf, insl in l,rp,,
llnrlr,rlrrl ll lMl trcbuie si specificim manual fiecare paragraf. Acest lucru se rF,rllrr,,r/ii lokr,,irrrl tag-ul
Acesta este un porogrof
Ace st a Ltn link .-itnq sr t - "t aso.jtrtc1" width,." 104" heiqlht-" )42" />