Examenul National de Bacalaureat 2021. Limba Si Literatura Romana. Testul 2 [PDF]

Zitiervorschau

Examenul național de bacalaureat 2021 Proba E. a) Limba și literatura română

Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocațională – Profilul pedagogic 2

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

Varianta

SUBIECTUL I (50 de puncte) Citește următorul fragment: Arma întâi și cea mai grozavă care a bătut cetatea trecutului a fost schimbarea portului vechi. Straiul făcea omul; felul hainei modelează trupul și mintea, și întipărește din părinți în fii tradițiile și obiceiurile. Precuvântarea istoriei moderne a țărilor române este neapărat schimbul portului; civilizația de astăzi este fapta logică a părăsirii hainelor vechi; ideea nouă a năvălit în țară odată cu pantalonii, și mai strașnici decât năvălirile tătărești, încât ai scăpăra, au pârjolit ⃰șacșâri, ⃰șlicuri, ⃰mestii, ⃰giubele și toată garderoba strămoșească. Ivirea pantalonului în Principate, ca tot lucrul menit de a preface societățile, fu întâi rușinoasă, râsă, hulită și batjocorită. Cel întâi român care și-a schimbat hainele pe un frac și o pălărie a fost multă vreme pentru curțile boierești din Iași și din București un soi de caraghios, sau, după limba nouă, un bufon: vătavii de prin ogrăzi râdeau, rândașii și țiganii s-ar fi rușinat să-și ia căciula înaintea unui frac, iar boierii, netezindu-și bărbile mari și tufoase după rang și cin, strigau: „Măi neamțule!..." cu un haz nespus. Iarna ștrengarii alungau surtucele pe uliță... „cald... cald... domnule?..." și alte multe frumoase iscodiri ale duhului de pe acea vreme. Boierii și cucoanele leșinau de râs; un boier mare din capitalie, în ziua care, mai mult de glumă decât dinadins, se șfăbise, ieși pe ulițele Ieșului; i se păru lumea cu totul alta, până în acea zi soarele și lumina nu avuseră putere să răzbată prin ⃰taclituri, scurteice; boierul, deși deprins în hainele egalității, cum le numesc autorii de astăzi, sufla însă mai slobod și mai voios. Ce gândea boierul în hainele egalității nu se știe, el singur a uitat impresiile momentului, căci în mijlocul vioșelei sale o mână neagră și vânoasă îl apucă de mâneca surtucului, și un glas îi striga în ureche: „A! ce dracu!... Domnule... parcă ești surd... de când te strig!...hai degrabă să dregi trăsura, că așteaptă boierul să iasă la Copou!...". Boierul se întoarse cu o vorbă lată și curată moldovenească... iar vezeteul, înspăimântat, se depărta mârâind în dinți: „Pas de cunoaște acum care-i boier și care nu-i, dacă s-a nemțit și stăpânul meu!...". Vezeteul luase pe boier sadea de carătaș! O, egalitate! iată faptele tale...! Nu trecea prin cugetul epocii că în ziua aceea un vânt mare trecea peste Moldova și-i schimba fața... astăzi hainele vechi au rămas un suvenir de care ne mirăm când se mai ivește pe teatru. Precum primăvara rupe gheața, umflă pâraiele și pornește puhoaiele, așa schimbarea costumului fu semnul pornirii duhului de deșteptare. Ideea și progresul au ieșit din coada fracului și din buzunarul jeletcii; repejunea revoluției fu măreață, furioasă, dărmând în dreapta și-n stânga bunul și răul, clătinând toate obiceiurile și toate credințele oamenilor vechi; șalvarii încurcau slobozenia mișcării, calpacele și șlicele îngreuiau capul, de aceea rămaserăm în urma civilizației; am trântit tot la pământ, să alergăm mai iute, prefacerea hainelor a prefăcut de îndată condițiile sociale ale lumii noastre, precum și relațiile familiei. Emancipația copiilor de sub frica și palmele pedagogului se trage de la pantaloni... Înrâurirea morală a pantalonului a fost nemărginită... În vremea veche, un copil până la 25 ani nu avea voie, nici îndrăzneală să șadă jos fără porunca tatălui; cât ar fi fost de bătrân, burlac sau însurat, ieșit sau neieșit din casa părintească, tot copil era; un boier cu barba albă istorisi într-o zi că, fiind odată la drum cu nevasta lui, doi copii și părintele lui, s-au ascuns în dosul trăsurii să tragă un ciubuc de chef... și găsindu-l tata-boier, i-a rupt ciubucul de spate...! De când pantalonii, sistema educației s-a schimbat! frica, varga și ciubucul au lipsit. […] Straiul oriental, moale, larg, se pleca la tot soiul de îndoială... straiul de astăzi, prins în curele, supiele, gâtul dezgrumat de legături, împiedică îndoiturile de șale și de cap; de voie, de nevoie, oamenii sunt siliți a nu se pleca pe cât poate ar vrea... între doi oameni cu fraci, pantaloni și pălărie, pas de cunoaște care îi de viță, care îi om nou; educația și pantalonul au astupat șanțurile ce despărțeau clasele boierești. Alecu Russo, Studie moldovană ⃰șacșâri – șalvari; ⃰șlic (ișlic) – căciulă de blană scumpă sau de postav, de format mare, cilindrică, a căror mărime varia după rangurile boierești; ⃰mestii – un fel de cizmulițe de piele subțire, fără tocuri; ⃰giubea – haină largă și lungă purtată de boieri; ⃰taclit – fâșie lungă de stofă sau de mătase vărgată, cu care boierii își înfășurau capul ori mijlocul, după moda turcească.

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat. 1. Indică sensul din text al secvenței îndoiturile de șale. 6 puncte 2. Menționează obiectul vestimentar care a produs marea schimbare în societate. 6 puncte 3. Precizează efectele produse de noua modă în societatea vremii, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat. 6 puncte 4. Explică motivul pentru care straiul nou dă omului mai multă demnitate. 6 puncte 5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, fenomenul natural asemănător cu schimbările produse în societatea vremii. 6 puncte B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă vestimentația poate influența sau nu schimbările sociale și de mentalitate, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din textul lui Alecu Russo, Studie moldovană, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: – formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte – utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus. SUBIECTUL al II-lea

(10

puncte) Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două modalități de caracterizare a personajului, identificate în fragmentul dat. Începuse secerișul și oamenii soseau seara tot mai zdrobiți acasă. Mulți începură să se culce afară pe prispă sau chiar în grădini, căutând pretutindeni răcoarea unde s-ar putea odihni mai bine. De altfel, în toate verile, în toiul căldurilor, dormeau mulți afară. În vara asta însă poate satul jumătate căuta oleacă de răcoare prin grădini. De vreo doi ani, băiatul cel mic al lui Dumitru Linii, Ioniță, se tot ruga de tatăl său să-l lase și pe el să doarmă afară, cu ceilalți frați mai mari, când începeau căldurile dogoritoare. Tatăl său avea același răspuns: — Ești încă prea mic. Las’ că vei avea tu vreme să dormi și afară! Ioniță nu dorea să doarmă afară, pentru că l-ar fi omorât năduful de peste noapte din casă. El nu știa dacă-i cald noaptea ori nu, pentru că de cum punea capul pe perină, până-l trezea mamă-sa, dimineața, dormea tun. Pentru altceva îl ruga mereu pe tatăl său, dar nu-i spunea nici lui. Ioniță înseta să vadă o dată cerul întreg înstelat, și nu așa, câteva stele, cum vedea pe fereastra de lângă patul lui, până nu-l copleșea somnul. El auzise pe tatăl său vorbind de „puzderia de stele”; știa ce e puzderia, își închipuia oleacă cum ar fi „cerul puzderie de stele”, dar el voia să vadă cu ochii lui. Ion Agârbiceanu, Seri senine Notă Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuația – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus. SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text poetic studiat, aparținând lui Ion Barbu. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: – evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; – comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat; – analiza a două elemente de compoziție și/sau de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.). Notă

Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

Examenul național de bacalaureat 2021 Proba E. a) Limba și literatura română Varianta 2 BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocațională – Profilul pedagogic  Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerințelor.  Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu se acordă fracțiuni de punct.  Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la zece a punctajului total obținut pentru lucrare. SUBIECTUL I (50 de puncte) A. (30 de puncte) 1. Indicarea sensului din text al secvenței date (de exemplu: Sensul secvenței este „plecăciunile, temenele, ploconire etc.”.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct. 6 puncte 2. Un obiect vestimentar care a produs marea schimbare în societate: ; de exemplu: pantalonii, fracul – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct. 6 puncte 3. Schimbarea este bruscă, totală. – 2 puncte; justificarea răspunsului cu o secvență semnificativă din text (de exemplu: „repejunea revoluției fu măreață, furioasă, dărmând în dreapta și-n stânga bunul și răul, clătinând toate obiceiurile și toate credințele oamenilor vechi .”) – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct. 6 puncte 4. Explicarea motivului pentru care straiul nou dă omului mai multă demnitate (de exemplu: împiedică îndoiturile de șale și de cap; de voie, de nevoie, oamenii sunt siliți a nu se pleca pe cât poate ar vrea... etc.): explicare nuanțată – 4 puncte/încercare de explicare – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct. 6 puncte 5. Prezentarea comparației schimbării cu o revărsare de ape și de forțe ale naturii: identificarea acestei schimbări – 2 puncte; prezentare adecvată și nuanțată – 2 puncte/încercare de prezentare – 1 punct. 4 puncte – respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 2 puncte B. (20 de puncte): ‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție; 1 punct – câte 2 puncte pentru enunțarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară, în concordanță cu opinia formulată – 2 p.; încercare de enunțare – 1 p.; 2 puncte x 2 = 4 puncte ‒ câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunțate: dezvoltare clară, nuanțată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 puncte x 2 = 4 puncte

‒ valorificarea textului în dezvoltarea oricărui argument – 3 p./simpla citare a unor secvențe din text – 1 p.; raportarea la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 p. 3 puncte + 1 punct = 4 puncte ‒ formularea unei concluzii pertinente 1 punct ‒ utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parțial adecvată – 1 p.; 2 puncte ‒ respectarea normelor limbii literare (0 – 1 greșeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct ‒ respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0 –1 greșeli ortografice și de punctuație – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.); 1 punct ‒ așezarea în pagină, lizibilitatea; 1 punct ‒ respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte. 1 punct În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea

(10

puncte) Conținut – 6 puncte – prezentarea a două modalități de caracterizare a personajului, identificate în fragmentul dat: • precizarea a două modalități de caracterizare: 1 punct + 1 punct = 2 puncte • prezentarea fiecărei modalități de caracterizare (prezentare adecvată și nuanțată – 2 puncte; încercare de prezentare – 1 punct): 2 puncte + 2 puncte = 4 puncte Redactare – 4 puncte – utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct (0 – 1 greşeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte); punctuaţia – 1 punct (0 – 1 greşeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus. În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus. SUBIECTUL al III-lea Conținut – 18 puncte:

(30 de puncte)

Conţinut – 18 puncte – evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică: 6 puncte • precizarea perioadei, a curentului cultural/literar sau a orientării tematice – 2 puncte; • numirea a două trăsături ale perioadei, ale curentului cultural/literar sau ale orientării tematice precizate: 1 punct x 2 = 2 puncte • evidențierea celor două trăsături, prin valorificarea textului – 1 punct x 2 = 2 puncte; – comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat: 6 puncte • precizarea temei – 2 puncte; • câte 2 puncte pentru comentarea oricăror două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic – 2 x 2 puncte = 4 puncte (comentarea adecvată – 2 puncte; încercare de comentare – 1 punct) − câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de compoziție şi/sau de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales; 3 puncte x 2 = 6 puncte

• analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru textul poetic – 3 puncte; analiza fiecărui element ales, fără justificarea relevanței – 2 puncte/abordarea schematică, fără justificarea relevanței – 1 punct. Redactare – 12 puncte: − existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere; 1 punct – logica înlănțuirii ideilor; 1 punct – abilități de analiză și de argumentare; 3 puncte  relație adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți de valoare relevante – 3 puncte/relație parțial adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți parțial relevante – 2 puncte/schematism – 1 punct; − utilizarea limbii literare (stil și vocabular potrivite temei, claritate a enunțului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată – 2 p.; vocabular restrâns, monoton – 1 p.); 2 puncte − ortografia (0 – 1 greșeli – 2 p.; 2 greșeli – 1 p.; 3 sau mai multe greșeli – 0 p.); 2 puncte − punctuația (0 – 1 greșeli – 2 p.; 2 greșeli – 1 p.; 3 sau mai multe greșeli – 0 p.); 2 puncte − așezarea în pagină, lizibilitatea. 1 punct În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus. Profesor doctor Hadrian SOARE, Colegiul Național Zinca Golescu, Pitești