Memorator Literatura Romana Clasa 9-12 Si Bacalaureat. Proza [PDF]

Zitiervorschau

*L llim he

MEffiORATOR lftsrafurr Feffiu

.:

lolffid'

ddc

$12

sihGalrud

: PROZfr-

,.r."

'rucrngcu

.

Manolescu, Nicolae' Istoria criticd P ualela 45' Piteqti, 2008

a literaturii romdne' Edinrra

literatuii rornAtu' Ep'oca marilor ckuici' Galat! 1994 Franco, Porto vol. I" Editura

CUPRINS

Munteanu, Geo rge, Istoiia

Editura pentru Papadima, Ovidiu, Literaturtt populard romhnescd' ' Literaturd' Bucureqti, 1968 antiteze'EdirutaMinerva' Bucuresti' 1972 Camll,Teze

P"t

;i

"r"u, Edirura Mihai; Ruxindoiu' Paiel, Folclor liteiar romhni;c' -Pop, -''Jiau"tl"a 1991 Bucuresti' Pedagogici, si Univers' Bucureqti' Propp, Vladirni r, Morfologia basmului' Editura

'igto

Editura tJnivers' Bucureqti' Rogianu, Nicolae , Stereotipia basm'lui' 1973 Cartea RonlAnescl' Simion, Eugen, Scriitori romhni de azi'Editura Bucuresti' 1985 Editura Didacticl qi PedaTeodorescu, G. Dem., Basme romfrne'

gogici, Bucureqti, 1968 Orizonturi' BucuVianu, Tudor, A rtq prozatorilor romemi'Ediiura reqti,2010 Editura Paideia' Zahalra Filipaq' Elena, Retoricd ;i semnificagie' Bucure$ti. 1995

....:.........5

ARGUMENT .

BASMUL CULT

-

..1

Povestea lui Harap-Alb (de lon Creangi) .

.. . .. . .

Elementedebasmcult....

7

......8

Caracterizarea personajului Harap-A,lb

.......,....21 ....:... ......... '.25 NUVELA-Moaracu noroc(de loan Slavici) , Structuracompozilionald .,.....27 ......... '.28 Subiectul . . .. .33 Tehnica analizei psihologice ....'.,.....35 Elementerealiste........: Caracterizarea personajului Licd Sdnrtddul . . .. . .. . .37 Relaliaintre doud personaje (Ghild-Lic['.........40

REALISMUL

MODERNISMUL INTERBELIC (Lovinescian)

..... :.. ....... t....44

Rebreanu) . ' ... . '. .48 ..... ' '49 Structuracompozilionale ..'........52 ......,' ........ Subiectul

ROMANUL OBIECTIV- lon (de Liviu

Roman obiectiv

...............54 CondifialSranului...... Condiliaintelectualului.. ......,..'..'......'.,.55 Caracterizarea personajului lon .... "..;.........:.:.. '.. '57 lmagineacuplului in romanul obiectiv

(lon-Ana).....; '.

'..

'.61 't61

160

*

R&lAllt LffiAD$Oil|lL- 8a@ul

(de

-,*. " " " il " --'"-'-f6

frnd Sadosx{

SUtdtlaootngcf$ct$ -------' soctatsfijd EfffftritlcFot wn in{Unh

Bd@-rfrt duE pensnie {lsfsta

'------'-8c

""-73

tigYn@rtfiI'"' - "' .sl

fi'40$e' -xlEibm@dcrffia{do0adP€ffi{il} ""'36

R{ilfilX- Sfmffilu

{d eOs*x-H

- t6*$a nods

dc

S[t*xrul Bsmardrysiy{ei fisnansnrl*ecfiv Careizar€a Persuidtd lrmEtuia arpfifiri

-n

-- ' -"3;'

""'--"'34

-"-"--S

$efrn fircsffia

ronaul

srffiiv

ffilfrtNuL Sil-zrfi il - ftrym Om*i

$rrn$ncrmp@iad $ffitl ffir#tlFhla*m)

{Fe/rarfial

{dckineteda}

rfr'adffiFrsorn8rure

Popesrrtl Mrn-eoreci$xrAa Romarparffitmli;].

regalE .

",.-,.141

Rd&eree dqE pelwF VtuA ltu&i.Au+frtg,}-,

R0tlAl{rt

F0STBH.JC

.. -. .130

.-",-...1S .-..

..1S

(perlnrh rlutr tgfll) - TdE hrtu.rHG

(de&Horiaq

Su*ntnE{IFc([omF.,-,.-,-.--.-- .-."-..-"t:1 Subft#

Wtdn

dotf TssIEiq (t

4ttrt

Srafr4, - .,

.-.-.

-1S

BBUmRAFECRrnCl ... -, - -.

" " - " - -1{tr

t* mge Cffts't')'.-' -1{F " "- "' "-"---' -' ""-'1{E "----'"'trtrS

Caffitaea Pssun$t*tit€stinn' B0$nffin- POSTffi"JG (naio*'IFUD - lhuttE!

sdjefil

R$lAffirL F($IBEUC tptrilada'ff}-'fr} - Vanftoaiea (& Dumtbu Rdu

t&'W

"-":"

'-""11:

"'' " -' " - - " "'' "'76

1@ 163

r

:1

lt l'c{r

stt

!'t

': r

BTSffiLGILT

til.q. :

tufftRry{.s _,_,_ ,' ,, ' , 0emg?4t!6 Im C4i c* @l dtrftE rla'icii liffiii tmfus (c'ntic tucd'deqrlrryrafo.,qPbirye4aqbsrgEdtu f,mA.*i*mf d|qi & Dfhai nnae*q' t I Cruirlcri Im I c&d *P@ {qqDals rc lffiW+@p;ncrdd' rtuAfoGrillqtic ---G**o*-* dgic dos'EiacsPffii Ei!ffif d dinl dc rwe" fo bca iaEtd trlqFcd fu:s @g@' rbtutqie'wffi*-Ir Ddi (kt h MiL Pry Dfrt- Pam si n W", W * W, M. :i lgrwtrL{P'@ Fgeqle {enfry il5ri"c. *sd, lry-fudc fzFdc dn *i!ir tdrapog*e peqrC*Aaogfue'44cfdth rdpiifa@ ddnctFw' .-, sd&me#6ffqardisffi:

Ifud{awSffi@whiraqffi$ ffietrql{dfuqdcdirer" czrrd*ir rmia re di-

lid @-tt&" Pw' L rd W-wHtuWkjfi*irdmrurqn#

Pcrdtd" frrcH

Soacra cu trei nurori, Pungula cu doi bani, Capra cu trei iezi, Fata babei ;i fata mo;neagului se remarcd interferenla realist-fantastic, o profundi viziune morali $i caracterologici, umorul qi oralitatea

stilului. | , .,',: .: ' '"

'l

ELEMENTE DE BASM CULT

Creangl asimileazi un fond folcloric, dar arta lui nu este a povestitorului popular care improviznazipe schema narativl preexistenti. Diferenlele dintre basmul cult gi cel popular ies la iveali la urmdtoarele niveluri ale operei:

Modul de a povesti al lui lon Creangl devine de neconfundat datoriti unor caracteristici precum: a. ritmul rapid al derulirii intdmplirilor, b. individuatizarea ac{iunilor 9i a personajelor prin aminunte care particularizeazd qi c. tendinla de a dramatiza acliunea prin utilizarea frecventX a secvenfelor dialogate. a, Cititorul basmului este surprins de nlvala intAmpllrilor prezentate in mod alert, care il 1in cu sufletul la gurl, in acea tensiune benefici actului literar: ,,Atunci Pdsiirild se de;ird odntd;i se tnaftd pAnd Ia lund. Apoi,

un basm de autor, nu este o

cuprinzilnd hna in brale, gdbuieste pdsdrica, mi y-o

inifiali

Formula inifiali, a$a cum am mai ardtat, este mult mai concis[ decdt cea specificd textelor populare. Coordonatele

b. Acest autor devine original prin abunderi{a detaliilor specifice, prin insistenla asupra aspectului particular, prin nuanlarea miqclrilor, a gesturilor gi a vielii sufleteqti. in acest fel, personajele qi acfiunea capdtd indi-

spa{io-temporale nu trimit cltre o lume fabuloasd, sintagma ,,Amu cicd era odatd int-o lard" configur6nd doar un spa{iu-timp nedeterminat. Autorul plstreazi ton-rEi dubitativul ,,cicd" , declindndu-qi responsabilitatea in legdturi cu adevdrul celor povestite. Formula finali poarti, de asemenea, amprenta artei narative a humuleEteanului, delimitAndu-se de textul folcloric prin nota umoristicl realizatd prin autoironie: ,,$i-un pdcat de povestariu/Fdrd bani tn buzunaiu" gi ironie: ,,Cine se duce acolo bea ;i mdndncd. Iar pe la noi, cine are bani bea si mdn6ncd, iard cine nu, se uitd ;i rabdd" , dar 5i pnn textul rimat, in versuri sau in prozS: ,,Veselie mare tntre toli era, chiar qi sdrdcimea ospdth ;i bea! "

vidualitate. La povestitorul popular faptele gi mai ales personajele sunt mai pu{in relief'ate. La Creangl apar amdnunte sugestive care atrag atenfia, de exemplu, asupra portretelor personajelor qi asupra viefii 1or suflete$ti, acestea fixAndu-se in memoria cititorului ca tipuri morale. in acest sens, figura lui Ochill este magistral conturati: ,,Poate cd acesta-i vestitul Ochild, frate cu Orbild, vdr primare cu Chiorild, nepot de sord lui Phndiki, din sat de la Chitild, peste drum de Nimerild. Ori din tirg de Ia Sd-l-ca1i, mzgie; cu Cdit' tali;i de utmd nu'i mai da1i. " De asemenea, sunt surprinse neliniqtea, ingrijorarea, dilemele lui Harap-Alb ln momentele de cumpdnd: ,,Dragul meu cdlul' ln grea

L. Povesltea tui Harap-Alb este

insiocd de coadd qi cdt pe ce sd-i suceascd gdtul"'

crealie anoniml. 2. Incipitul si linalul textului, reprezentate de formula qi de cea

I

3. Arta povestirii

finali, prezinti

aspecte

particulare.

beles m-a vdr&t iar SpAwI!-- De-oia nzai scdry gi din cstu tu ria{d, apoi tot nai an ile dc trdit. Dar nu lrit, zd\ llt 6t mi-a rta tmr(rc:u0" c. O alti trisierr! a arei narativceste dramatizarea acfurn prin intermdiul Aabgsltti. I-a narafontl popttlarutilizarea dialogului este &a oo4iune iotr€ stilul

tdsft&ut ia cap, sd t& pr&$desti' ;i cu asta an vrut sd'mi torc ceb trei lovituri Yorba ceea: ww p*tru altc"'", ,'!irw minte ce-.ti

direcr qi al indird. f-aCreangflaaesnod &e:gunere are functie dubli" ca?n Gatru- Prin dialog se dezvolti acgiurm" relatatca ca1frli dimmism gi sult caracteriza{e personajele,

irsrlua

v-anz

in

rd

fic* ;i

indircct, prin timbaj: -iYaJ ea F abraz De