Evaluarea Calitatii Mediului Intr-Un Areal Din Municipiul Bucuresti [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA BUCUREȘTI FACULTATEA DE GEOGRAFIE

EVALUAREA CALITĂȚII MEDIULUI ÎNTR-UN AREAL DIN MUNICIPIUL BUCUREȘTI

STUDENȚI: SPECIALIZ AREA GEOGRAFIE

BUCUREȘTI 2008

I. PARTEA INTRODUCTIVĂ

Perimetrul analizat a fost delimitat de următoarele străzi: Splaiul Independenței, Str. C-tin Noica, Str. Mircea Vulcănescu, Str. Berzei Și Str. Vasile Pârvan. Acesta se află într-o zonă centrală. Ca factori de mediu cu acțiunea pozitivă asupra mediului menționăm râul Dâmbovița, existent spațiului verde dintre V. Pârvan Și Știrbei VodȘ ce include Facultatea de Drept, Opera Română Și Parcul Venus cu rol în eliberarea de oxigen Și absorbȘie a pulberilor sedimentabile Și în suspensie. Factori cu acȘiuni negative: traficul intens Și întinderea mare a Șantierului de la Casa Radio. Pentru elaborarea temei s-au folosit variate metode, date Și surse. Într-o prima fază am delimitat arealul analizat din Harta BucureȘtiului, dupȘ care am mers pe teren. Metoda observaȘiei a fost principala metodă utilizată. S-a mers pe teren pentru efectuarea de observații, realizarea de măsurători. Pe baza legendei s-a cartat teritoriul dat. Metoda analizei a presupus stocarea Și sistematizarea informației. Observațiile au fost realizate în zilele de 26.03 și 9.04.2008. Problemele de pe teren au fost legate de starea vremii (ploaia Și vântul puternic ne-a împiedicat să finalizam observațiile în prima zi).

II. Surse de degradare ale mediului Pe teren nu au fost întâlnite surse industriale. Sursele menajere au fost reprezentate de locuințe de tip P , P+1 , P+4 Și P+10 ; acestea cantitȘȘi mari de deȘeuri menajere . Pe teren au fost întâlnite locuințe cu aspect neîngrijit (tencuială cazută , curți neîngrijite) și degradat. Acestea pot genera Sindromul Blocurilor Bolnave. Câinii reprezintă o altă sursă menajeră, ei fiind întâlniți pe un perimetru restrâns. S-au observat multe locuințe în renovare și recondiționare , iar unora le-a fost schimbată funcționalitatea devenind din spațiu de locuit – clădiri de birouri. Dintre sursele asimilabile cu cele menajere amintim următoarele instituții Facultatea de Drept ( B-dul M. Kogălniceanu , profil

educațional) , Opera Romană (B-dul M. Kogălniceanu , profil cultural) , Muzeul Militar Național (Str. M. Vulcănescu , profil cultural) , sediul R.A.T.B.(Str. Berzei, transport) , Asociația “Salvații Copii“(Str. Furtună , organizație non-guvernamentală)” . Au fost întâlnite spații comerciale mici de tipul chioșcurilor dar, și puncte comerciale nedegradate la intesecția străzilor Vulcănescu cu Ștefan FurtunȘ , VulcȘnescu cu Berzei , Berzei cu MaramureȘ (douȘ puncte), Știrbei VodȘ cu Berzei (trei puncte) , Calea Plevnei cu Berzei (un punct) , Pârvan cu Kogălniceanu. Terase degradate Și dezafectate au fost întâlnite la intersecȘia străzilor Splaiul Independenței cu M. Kogălniceanu , Splaiul cu Știrbei VodȘ , Str. Berzei. Restaurante Și terase îngrijite au fost întâlnite pe Splaiul Independenței , lângă Operă , Str. M. Vulcănescu lângă A.N.E.F. , Str. Berzei (trei puncte). Acestea sunt surse de generare a deȘeurilor. Am identificat cabinete medicale particulare (stomatologice , ginecologice , medicină genarală) numeroase , majoritate la parterul blocurilor. O sursă importantă este Spitalul Militar Central având următoarele secții : boli cardiovasculare, centru antiepidemic, centru de cercetări medico-militare; interne, radiologie, ginecologie, traumatologie, O.R.L., neurochirurgie, chirurgie toracică, chirurgie plastică Și reparatorie, chirurgie maxilo-facială, endoscopie digestivă, ecografie, explorări funcționale, cobaltoterapie, tomografie, TBC, dermatologie, urologie, pediatrie, neurologie. Distanța până la spațiul rezidential este de aproximativ 300m. Zona este tranzitată de un număr mare de maȘini. În perimetru s-au realizat măsurători în patru puncte timp de 10 minute: Mircea Vulcănescu între Splaiul Independenței și Calea Plevnei; Calea Plevnei între Virgiliu și Mircea Vulcănescu; Șt irbei Vodă între Splaiul Independenț ei ș i Calea Plevnei; Vasile Pârvan între Calea Plevnei Și Mihail KogȘlniceanu. Rezultatul măsurătorilor a fost următorul : pe Mircea Vulcănescu la ora 11:00, 263 maȘini dintre care 12 autobuze, 4 camioane. AceastȘ zonȘ este tranzitată timp de o oră de 1 578 maȘini. Punctul doi: Calea Plevnei la ora 11:30, 280 masini din care 3 autobuze, 3 ambulanțe. Timp de o oră strada este tranzitată de 1 680 mașini. Punctul trei: Știrbei Vodă, ora 10:10, 483 ma șini dintre care 12 autobuze,2 camioane; într-o oră 2 898maȘini. Punctual patru Vasile Pârvan, ora 12:03, 324maȘini; timp de o orȘ 1 944maȘini. Traficul reprezintă principalul emițător al pulberilor în suspensie, pulberilor sedimentabile Și a noxelor. Poluare fonicȘ moderatȘ. În zonă s-au identificat mai multe areale de dimensiuni variate, cel mai mare fiind cel de la Casa Radio. În rest sunt Șantiere de construcȘie mici.

Acestea sunt amplasate pe străzile: Splaiul Independen ței, Lipova, Macedoniei, Virgiliu. Calea Plevnei, Berzei. Probleme generate: pulberi Și zgomot puternic, afectează estetica urbană. Alte categorii de surse sunt date de clădirile abandonate: Splaiul Independenței 3 case, Vulcănescu 1 casă, 3 case pe Berzei, 2 pe Plevnei, Lipova 1 casa, Virgiliu 1 casă. Aceste case afectează estetica urbană.

III Calitatea factorilor de mediu Poluarea fonică este generată de trafic, sistemele de avertizare sonoră ale ambulanțelor și mașinilor de poliție, șantierele în lucru și de câini într-o mai mică masură. Cele mai afectate spații de zgomot sunt arterele principale.

Tab. nr. 1. – Valorile monitorizării calității aerului în timp real

µg \ mc

Prag de informare

Prag de alertă

Dioxid de sulf

15

350

500

Oxizi de azot

11

200

400

Ozon

48

180

240

10

12

Dioxid

de

carbon 1

mg\mc Pulberi mg\mc

PM10 25

50

58

Sursa : datele sunt luate de la panoul de la Universitate Monitorizarea calității aerului s-a realizat în data de 26.03 , la ora 10:09 ; copierea datelor de pe panou a durat trei minute. S-au folosit datele de la panoul de la Universitate deoarece , a fost cea mai apropiată sta ție de monitorizare a calității aerului .Datele sunt oferite cu sprijinul Agenției de Protecție a Mediului București Cu ajutorul acestor date se poate calcula , pe baza unor formule , valorile idealului calității aerului IV Suprafețe oxigenate Suprafețele oxigenate sunt reprezentate de Parcul Operei, Parcul Venus, aliniamente stradale, râul Dâmbovița, plat-band pe Vulcănescu, baza sportivă în cadrul Facultății de Drept, grădini aparținând institu țiilor și caselor, blocurilor, cimitir pe Mircea Vulcănescu. Dimensiunile sunt prea mici în comparație cu suprafața zonei, Parcul Venus nu beneficiază de o administrare eficientă, râul Dâmbovi ța prezintă o stare degradată ( apa murdară, deȘeuri de plastic, bucati de lemn), unii arbori din aliniamentele stradale sunt afectati de uscaciune. Probleme generate de acestea sunt: poluare naturala cu sporii de la plopi provocand alergii, întalnită pe Calea Plevnei; în sezonul cald Dâmbovi ța generează mirosuri neplăcute; o altă problemă ar fi posibilitatea prăbu ăirii arborilor bȘtrâni Și uscați în timpul furtunilor puternice.

V Gestionarea deȘeurilor. DeȘeurile nu sunt colectate diferențiat. Firma care face colectarea este REBU. Spațiul analizat este unul curat neexistând spații neamenajate pentru deȘeuri. DeȘeurile sunt colectate la case de douȘ ori pe sȘptȘmânȘ la case Și de trei ori pe săptămânâ la blocuri.

VI Infrastructuri Căile de comunicații erau într-o stare bună. Materialul de pavaj folosit este asfaltul, piatra cubică fiind întalnită pe Vasile Pârvan intersecție cu Kogălniceanu. Semafoare erau la marele intersecții, semne pentru pietoni. Pe arterele principale lățimea trotuarelor depășea 2m, în timp ce pe străzile mici erau sub aceasta valoare.

Iluminarea străzilor în general bună ăi adecvată, străzi cu iluminare slabȘ sunt străzile mici, iluminarea fiind doar de o parte a străzii. Gradul de acoperire cu dotari tehnico- edilitare este mare, în întreg arealul existând apă, canalizare Și gaze. În locurile în care este pavaj spart acesta se datorează lucrărilor efectuate de Apa Nova.

VII

Concluzii

O mare problemă este apa Dâmbovi ței care ar trebui curațată mai des, instalarea unei stații de epurare mai performantă. În ceea ce priveȘte parcurile, administrare eficientȘ. Pe strȘzile în care lipsesc aliniamentele stradale pe o parte a carosabilului ar trebui create( Știrbei Vodă pe partea cu Casa Radio). S-au facut plantări recente pe aliniamentele stradale pe străzile principale. Trebuie găsite pentru diminuarea traficului, la orele de vârf înregistrandu-se blocaje. O soluție ar fi renunțarea la mașina personală în favoarea mijloacelor de transport în comun sau a bicicletelor. Casele vechi Și cele degradate ar trebui renovate pentru un aspect mai placut al esteticii urbane. Crearea de mai multe spații de joacă și de recreere în teritoriu fiind întâlnite două locuri de joacă. O problemă majoraă este dată de parcarea autovehiculelor, un spatiu important din trotuar Și din carosabil fiind ocupat de maȘini.