Municipiul Focsani [PDF]

Zitiervorschau

Universitatea din Bucuresti Facultatea de Geografie Specializarea Geografia Turismului

Monografia orasului Focsani

Nume:Tufanoiu Ionut Grupa:210

Cuprins Introducere.........................................................................................pag.3 Scurt istoric.........................................................................................pag.3 Asezare geografica.............................................................................pag.3 Relief..................................................................................................pag.4 Riscuri naturale...................................................................................pag.4 Hidrografie.........................................................................................pag.5 Clima..................................................................................................pag.5 Accesibilitate......................................................................................pag.6 Populatie.............................................................................................pag.7 Economie............................................................................................pag.9 Industrie..............................................................................................pag.9 Agricultura..........................................................................................pag.10 Transporturi........................................................................................pag.11 Sistemul financiar-bancar...................................................................pag.12 Comert si servicii................................................................................pag.13 Sanatate..............................................................................................pag.14 Educatie.............................................................................................pag.15 Cultura...............................................................................................pag.16 Obiective si atractii turistice..............................................................pag.16 Sport..................................................................................................pag.20 Mass Media.......................................................................................pag.20 Bibliografie.......................................................................................pag.21 2|Page

Introducere Focșani este un municipiu, reședința și cel mai mare oraș al județului Vrancea la limita între regiunile istoriceMoldova și Muntenia din România.

Scurt istoric Denumita în multe scrieri “Orasul de pe Milcov“, râul pe care voievodul Stefan cel Mare a stabilit hotarul dintre Moldova si Tara Româneasca în anul 1482, localitatea a intrat în constiinta oamenilor drept “orasul Unirii”. Desi atestat documentar din secolul XVI,s-a dovedit in urma unor sapaturi arheologice ca asezarea de pe Milcov este mult mai veche (neolitic). Numele orasului se trage de la numele familiei Focsa,”moldoveni buni si drepti din vremea lui Stefan cel Mare”. Este cunoscut drept „Oraşul de pe Milcov”, locul unde Ştefan cel Mare a stabilit hotarul dintre Moldova şi Ţara Românească în anul 1482. După Unirea Principatelor, Focşaniul este cunoscut drept „Oraşul Unirii”, devenind simbol al idealului de Unire, căci pe 6 iulie 1862, Alexandru Ioan Cuza a semnat decretul de unificare a Focşanilor, cel din Moldova şi cel din Ţara Românească, care până atunci fusese împărţit de râul Milcov între cele două principate. Orașul Focșani a devenit municipiu reședință a județului Vrancea, odată cu noua împărțire administrativ-teritorială a României care a avut loc în anul 1968.

Asezare geografica Orasul Focsani este încadrat geografic la intersectia latitudinii nordice de 45˚42` cu longitudinea estica de 26˚13`. El face parte din Regiunea Sud-Est a României. Este localizat in cadrul judetului Vrancea in partea sa sud-estica. Municipiul Focsani are o suprafata de 4815 ha., ceea ce reprezinta 1% din suprafata judetului Vrancea, fiind o localitate de dimensiune medie.

3|Page

Relief Focsaniul strajuieste partea sud- estica a Carpatilor de curbura, la contactul dintre Câmpia Siretului inferior si dealurile subcarpatice ce culmineaza cu Magura Odobestilor (1001 m). Orasul Focsani se situeaza în câmpia joasa a Siretului Inferior la o altitudine de 50- 55 m deasupra marii, câmpie ce se întinde de la linia Marasesti, Vînatori, Tataranu, Ciorasti pâna la albia Siretului.

Riscuri naturale Teritoriul judetului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice din tara noastra. Seismele, cu epicentru în Vrancea, au origine tectonica, fiind provocate de deplasarile blocurilor scoartei sau alte parti superioare ale învelisului, în lungul unor falii formate anterior sau în lungul unora foarte adânci. Cutremure devastatoare, cu magnitudinea cuprinsa între 7 si 8 grade pe 4|Page

scara Richter, s-au înregistrat în 8 octombrie 1620, 9 august 1679, 12 iunie 1701, 13 mai 1738, 6 aprilie 1790, 26 octombrie 1802, 1829, 28 ianuarie 1838. În secolul al XX- lea, cele mai semnificative evenimente au avut loc la 25 mai 1925, 10 noiembrie 1940 care, a distrus aproape în întregime orasul Panciu având magnitudinea de 7,4 grade, 4 martie 1977 cu magnitudinea de 7,2 grade, 30 august 1986 cu magnitudinea de 7 grade, 30 si 31 mai 1990 cu magnitudinea de 6,9 respectiv 6,4 grade. Numarul cutremurelor cu magnitudine egala sau mai mare de 3 grade înregistrate în judetul Vrancea pe ultimii trei ani se prezinta astfel: - în anul 1998, s-au înregistrat 19 cutremure din care, cel mai mare s-a produs la data de 28 aprilie cu magnitudinea de 5 grade; - în anul 1999, s-au înregistrat 33 cutremure din care, cele mai puternice s- au produs la data de 28 aprilie cu magnitudinea de 5,3 grade, la data de 8 si 14 noiembrie cu magnitudinea de 4,6 grade; -în anul 2000, s- au înregistrat 23 cutremure din care, cel mai mare s- a produs la data de 6 aprilie, cu mag de 5g.

Hidrografie Orasul este flancat de râurile Putna, spre rasarit la o distanta de 7 km., si Milcovul, spre miazazi la o distanta de 2 km.

Clima Pe teritoriul municipiului Focsani, clima este temperat continentala, influentata de adapostul Carpatilor de curbura, cu variatii mari de temperatura. 5 Temperatura medie este de cca. 9 ° Celsius, maxima absoluta înregistrata fiind de +42,3 °C (iulie 1990), iar minima absoluta de -33,7 °C (februarie 1987). Volumul precipitatiilor depaseste 400 mm, lunile cele mai ploioase fiind maiiunie, iar cele mai secetoase decembrie- februarie. Numarul zilelor cu ninsoare este de cca. 20 pe an. Vânturile dominante în toate anotimpurile bat dinspre nord- est, iar vânturile calde, mai rare, dinspre sud, sud-est.

5|Page

Accesibilitate Fiind situat pe magistrala feroviara Bucuresti - Ploiesti - Bacau - Suceava si pe cea rutiera Bucuresti - Buzau- Suceava pe E 85 (DN 2),municipiul Focsani are o asezare strategic. Drumul European E85 străbate Grecia, Bulgaria, intră în ţară prin Giurgiu, trecând prin Buzău şi apoi prin Focşani. Reteaua de comunicatii este dispusa radial, accesul în oras facându-se prin sase porti de intrare: - dinspre sud pe E85 (DN2) din directia Bucuresti - Buzau prin Bariera Bucuresti; - dinspre est, pe DJ 204 din directia Braila - Galati prin Bariera Brailei si Galati; - dinspre est, pe DJ 204D din directia Suraia prin Bariera Galati – Suraia; - dinspre nord, pe E85 din directia Suceava – Bacau - Marasesti sau Iasi - Vaslui - Tecuci prin Bariera Marasesti si pe DJ 204E si DJ 209 din directia Petresti si Vânatori; - dinspre vest, pe DN 2D prin Bariera Drumul Vrancei - Odobesti din directia Târgul Secuiesc – Vidra – Bolotesti – Drumul Vrancei sau pe DJ 205C din directia Vidra- Bolotesti – Odobesti – Focsani; - dinspre sud, pe DC 141 prin Bariera Cotesti din directia comunei Cîmpineanca

6|Page

Populatia La recensământul din 2002, populația Focșaniului era de 101.854 locuitori, dintre care 98,68% români (100.510 persoane), 1,07% țigani (1.093 persoane) și 0,25% alții. Din punct de vedere religios, majoritatea sunt ortodocși (98,39%). O pondere mică o reprezintă cei care se declară ca apartinând altor religii, ateii sau neafiliații. Resursele de munca în municipiul Focsani au înregistrat în ansamblul economico-social mutatii generate de factorii specifici perioadei de tranzitie cum ar fi: schimbari profesionale si structurale ale economiei de piata, privatizarea, somajul. Populatia stabila de 18 ani si peste înregistrata la 1 ianuarie 2001 în municipiul Focsani este de 67.096 persoane. În anul 2001, numarul somerilor în municipiul Focsani este de 2.107, acestia reprezentând 3,14% din populatia stabila aflata la vârsta de munca. 7|Page

Actualmente sporul natural in Judetul Vrancea este negativ,natalitatea atingand valori mai scazute decat mortalitatea(3942 nascuti si 4708 decedati in anul 2009). Din punct de vedere al împărţirii pe sexe a populaţiei din Orasul Focsani in anul 2002, se poate remarca faptul ca exista o majoritate a populatiei de varsta mijocie,respectiv 15-59 de ani, atat in randul barbatilor cat si in randul femeilor. Sub acest raport populatia feminina de varta mijlocie este mai numeroasa fata de populatia masculina din cadrul aceleiasi grupe.Populatia cu cel mai mic numar este aceea a carei varsta trece de 60 de ani.De asemenea in cadrul acestei grupe de varsta populatia feminina este in numar mai mare.Grupa cuprinsa intre 0 si 14 ani cuprinde un numar de 16.218 locuitori iar populatia de sex masculin este mai numeroasa fata de cea de sex feminin.

Graficul evolutiei numerice a populatiei

Resursele de munca, în municipiul Focsani, au înregistrat, în ansamblul economico-social, mutatii generate de factorii specifici perioadei de tranzitie cum ar fi: schimbari profesionale si structurale ale economiei de piata, privatizarea, somajul. În anul 2001, numarul somerilor în municipiul Focsani este de 2.107, acestia reprezentând 3,14% din populatia stabila aflata la vârsta de munca. 8|Page

Piaţa forţei de munca, joaca un rol hotărâtor în asigurarea creşterii economice şi a productivităţii pe termen lung. Crearea condiţiilor pentru creşterea competentelor profesionale, în scopul asigurării unui proces de producţie performant, care să dea naştere unor produse competitive, capabile să facă faţă cerinţelor pieţei, devine o prioritate absolută. Acest lucru a fost demonstrat şi din intenţia Primăriei Municipiului Focşani de a investi în formarea profesională prin programele prevăzute, dar şi prin programele investiţionale în scoli şi unităţi de învăţământ. Problemele cu care se confrunta orasul Focsani şi în egală măsură întreaga ţară, sunt legate, în special de scăderea populaţiei totale, active şi ocupate. Scăderea numărului total al populaţiei, a avut repercusiuni majore şi asupra pieţei forţei de muncă.

Economia Economia judeţului Vrancea cuprinde majoritatea ramurilor economice din care se menţionează cele mai importante: industrie, construcţii, agricultura, silvicultura, transporturi, telecomunicaţii, gospodărie comunala, învăţământ, cultura, instituţii de ocrotirea sănătăţii etc. Între anii 1991 si 2006 s-au înregistrat în Vrancea 443 de societati cu participare străină, judeţul deţinând astfel 0,3% din totalul naţional. Valoarea capitalului străin investit în judet a fost de 18,565 milioane de euro, reprezentând 0.1% din totalul investiţiilor străine în România. La nivelul municipiului Focsani sunt 3.306 agenti economici care desfasoara activitati aproape in toate domeniile de activitate pornind de la industrie, comert, transporturi, agricultura. Baza resurselor naturale ale municipiului Focsani o constituie exploatarea terenurilor agricole aflate în extravilanul localitatii. Prin structura bazei materiale din sectorul economic, se asigura, totodata, prelucrarea a cca 56 % din resursele naturale ale judetului.

Industria Orasul Focsani are o industrie diversificată, în care ponderea o deţin industria textilă şi a confecţiilor (aproape 50% din totalul producţiei, dar şi 50% din totalul de resurse umane angajate), alimentară şi a băuturilor (aproape 20% din total industrie şi angajează 30% din total resurse umane), producţia de mobilier, 9|Page

industria celulozei, hârtiei şi cartonului, industria de maşini şi echipamente, industria de aparataj electric. In anii de dupa revolutie productia industriala a cunoscut profunde modificari structurale, astfel încât incepand cu anul 2000 productia preponderenta o constituie confectiile textile care fata de anul 1990 a crescut cu 46 % , iar fata de anul 1996 de circa 4 ori in detrimentul celorlalte ramuri ale industriei respectiv productia vinului pentru consum, prelucrarea produselor agroalimentare, mobilier din lemn, tricotaje din lâna si bumbac, etc. Configuraţia reliefului şi bogăţia păşunilor favorizează creşterea animalelor, în special a ovinelor şi a bovinelor, activitate ce asigură materia primă pentru industria alimentară. Sectoarele dominante ale judetului sunt şi cele competitive pe piaţa internaţională - balanţa comercială a judeţului este coerentă cu structura producţiei industriale şi cu numărul de salariaţi din industrie. Industria textilă şi de confecţii este puternic orientata spre export - 90% din exporturile judeţului fiind reprezentate de confecţii. Un alt sector competitiv este cel al industriei lemnului, care deţine 31% din restul exporturilor. Industria alimentară este încă orientată spre piaţa naţională, deşi este una dintre industriile competitive ale judeţului. Ea se dezvoltă cu precădere în mediul rural, valorificându-se astfel resursele umane din această zonă a judeţului. Dintre cele 20 de firme prezente în Topul firmelor judeţene (2007), 8 se afla în mediul rural. O serie de firme s-au orientat spre nişe de piaţă inovatoare, cu potenţial de creştere ridicat, cum este producţia industrială a produselor alimentare tradiţionale. În ceea ce priveşte industria vinului, din cele 16 mari firme de vinificaţie din România, 3 sunt localizate în Vrancea, lucru care reflectă puternica reprezentare a potenţialului vinicol în acest judeţ. În Vrancea s-au înfiinţat 12 noi combinate de vinificaţie cu sprijinul programului SAPARD.

Agricultura Agricultura este slab reprezentativa, fiind concretizata in cresterea animalelor si a culturilor mici, in cartierul Mîndresti.

10 | P a g e

Transporturile

Municipiul Focșani se află la intersecția căilor de comunicație rutieră și feroviară europene, fiind străbătut de coridorul feroviar nr. 9 (HelsinkiMoscova-Chișinău-București-Plovdiv). Focsani este un nod rutier si feroviar important al Romaniei,facand legatura intre orasele din Moldova si capitala Bucuresti,este tranzitat de magistrala feroviara 500 (Bucuresti Nord-Suceava) si de drumul european E 85 (care traverseaza Europa de la N la S,de la portul Klaipeda-Lituania,pana la Alexandroupolis-Grecia). Din autogara Focsani pleaca zilnic curse catre:Bucuresti,Iasi,Braila,Galati,Marasesti,Adjud,Bacau, Targu Frumos,Tecuci,Targu Neamt,Sascut,catre majoritatea comunelor din judetul Vrancea,dar si in afara granitelor spre orase ca:Roma,Napoli,Brescia,Verona,Udine,Milano,Torino,Rimini, Istambul,Barcelona,Madrid,Varna etc. Transportul in interiorul orasului este asigurat de activitatea unei retele de autobuze care face legatura intre cele mai importante puncte din oras:Gara,Cartier Obor,Centru,Cartier Sud,Golesti,Carrefour,Dedeman,Onasis,Doi Stejari.Autobuzele circula din 15 in 15 minute.

11 | P a g e

Sistemul financiar-bancar La nivelul municipiului sunt urmatoarele institutii bancare : -Banca Comerciala Romana -Banca Romana pentru Dezvoltare -Banca Transilvania -Banc Post -Banca Agricola-Reiffeisen -Banca Comerciala “Ion Tiriac” -Finansbank -Casa de Economii si Consemnatiuni -Volksbank etc.

12 | P a g e

Comert si servicii Comertul si prestarile de servicii detin o pondere însemnata in activitatea municipiului. Municipiul Focsani dispune de unitati de cazare cum ar fi :

Hotel Unirea (1 stea) Hotel Vrancea (2 stele) Hotel Solar (2 stele) Hotel Sorste (3 stele) Hotel Fashion Center (3 stele) Hotel Amadeus (3 stele), Pensiunea Dana etc

13 | P a g e

Sanatate Începând cu data de 1 ianuarie 1999 si în conformitate cu Legea nr. 100 din 1998 si a Legii nr. 145 din 1997, au luat fiinta, ca unitatii distincte, Directia de Sanatate Publica a judetului Vrancea si Casa de Asigurari de Sanatate a judetului Vrancea. Din anul 1999 (semestrul II), Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate cofinanteaza patru programe nationale de sanatate, acestea fiind:sanatatea mintala si profilaxie psihosociala ire si control în patologia oncologica,prevenire si control în diabetologie si alte boli de nutritie. Municipiul Focsani concentreaza cea mai mare parte a dotarilor pentru sanatate si asistenta sociala ale judetului (peste 50%), oferind servicii diversificate. S-a finalizat si amenajat statia de dializa care asigura derularea programului nr. 15 a Ministerului Sanatatii de prevenire în patologia nefrologica, dialize si transplant renal (septembrie 1998). S-a amenajat si dotat Camera de primire urgente a Spitalului Judetean Focsani. S-a marit capacitatea Serviciului judetean de Ambulanta prin dotarea acesteia cu o ambulanta FIAT DUCATO pe lânga cele 4 existente. S-au înfiintat noi unitati medicale cum ar fi:Centru de Diabet judetean,Centru de Diagnostic si Tratament al Vârstnicului,Statia de Hemodializa,Clinica de Zi pentru Copii Infestati cu HIV, Compartimentul de Tomografie computerizata în cadrul sectiei de radiologie a Spitalului judetean Vrancea ,Centru de Transfuzie Sanguina dotat la ultimile standarde europene. S-au încheiat contracte de comodat cu medici din ambulatoriu pentru înfiintarea cabinetelor medicale, pentru un numar de 283 de cabinete medicale.

14 | P a g e

Educatia In Municipiul Focsani,reteaua de invatamant este formata din: -18 unitati pentru invatamantul prescolar; -8 unitati pentru invatamantul primar si gimnazial; -13 licee,dintre care cel mai important este Colegiul National “Unirea” care se claseaza in top 10 cele mai bune din Romania.

15 | P a g e

Cultura În municipiul Focsani, municipiu cu traditii în domeniul culturii, îsi desfasoara activitatea o serie de institutii culturale care au drept scop culturalizarea maselor, asigurarea petrecerii timpului liber al cetatenilor. La nivelul municipiului functioneaza: 2 case de cultura, 1 teatru , 2 ansambluri folclorice, 25 biblioteci, 1 biblioteca publica, 2 cinematografe, 3 muzee, 1 institutie de valorificare a traditiei folclorice; Focşănenii sau turiştii ce vizitează oraşul se pot delecta cu numeroase activităţi intelectuale: piese de teatru jucate de trupe din întreaga ţară la Teatrul Municipal, spectacole de folclor la Casa de Cultură „Leopoldina Bălănuţă”, spectacole de operă şi operetă la Ateneul Popular. Biblioteca judeţeană „Duiliu Zamfirescu” oferă o vastă colecţie de cărţi, iar numeroasele biserici, datând încă dinainte de „mica unire” din 1859, completează peisajul cultural al oraşului. Din punctul de vedere al educaţiei, municipiul Focşani are o bogată tradiţie, primul gimnaziu al Focşanilor datând încă din 1867, aici formându-se ca personalităţi cunoscuţi oameni de cultură din România. Cele mai importante licee sunt Colegiul Naţional „Alexandru Ioan Cuza” şi Colegiul Naţional „Unirea”, ce fac parte şi din patrimoniul cultural al oraşului.

Obiective si atractii turistice Teatrul Maior Gheorghe Pastia (o cladire cu o arhitectura spectaculoasa) Construția teatrului a fost realizată la inițiativa maiorului în rezervă Gheorghe Pastia care a donat 570.000 de lei pentru executarea lucrărilor de construcție și de amenajare interioară, terenul fiind pus la dispozitie gratuit de municipalitatea orașului Focșani. Condiția principală cu care maiorul Pastia a realizat donația a fost ca teatrul să poarte veșnic inscripțiaTeatrul „Maior Gheorghe Pastia”. O comisie condusă de arhitectul Ion Mincu, actorul Constantin Nottara și Gheorghe Băicoianu a judecat cele patru proiecte ce participau la concurs, alegând lucrarea arhitecților Constantin Ciogolea și Simion Vasilescu. Lucrările pentru construcția clădirii au început în anul 1909, piatra fundamentală fiind pusă la 11 septembrie 1909, iar inaugurarea făcându-se pe 22 noiembrie 1913 cu spectacolul Fântâna Blanduziei de Vasile Alecsandri, în 16 | P a g e

montarea Companiei Dramatice a Teatrului Naționa din Iași, aflată sub conducerea lui Mihail Sadoveanu.

Monumentul Unirii (un adevarat simbol al orasului); Este opera a unui colectiv condus de sculptorul Ion Jalea. Baza octogonala a acestuia este înalta de 1,4m, în trei trepte placate cu granit rosu, peste care se ridica un tor de bronz înalt de 2,24m. Pe tor se desfasoara un basorelief înfatisând în prim plan,spre sud pe Al.I.Cuza înconjurat de M.Kogalniceanu, C.Negri, V.Boerescu,V.Alecsandri si alti fruntasi unionisti de la 1859, iar spre nord un muntean si un moldovean strângându-si mâinile în fata bornei de hotar. Prim planul se desfasoara pe toata suprafata torului, înfatisând diferite categorii de sustinatori ai Unirii, dintre care se remarca deputatul razes Mos Ion Roata . Planul al doilea reprezinta Hora Unirii, iar ultimul, estompat scene istorice. Pe tor se ridica un obelisc sub forma unui trunchi de piramida în sectiune patrata, înalt de 16m, placat cu acelasi granit rosu. Pe fata nordica este prins între frunze de stejar, un scut de bronz cu inscriptia „Unirea Principatelor Române 1859”. Piata care înconjoara obeliscul este situata pe vechiul hotar dintre Tara Româneasca si Moldova. Aici în fiecare an, la 24 ianuarie este omagiat marele act al Unirii.

17 | P a g e

Ateneul Popular În secolul al XIX-lea, notiunea de ateneu desemna „asezamintele în care oamenii de litere si stiinte fac cursuri si lecturi publice, însa neoficiale”. Sufletul ateneului focsanean care a mobilizat întreaga intelectualitate a orasului, cum ar fi profesorul C.I.Lupu de la Liceul „Unirea” , unde aveau loc conferinte în fiecare seara de duminica. Conform Statutului Societatii Stiintifice, Literare si Muzicale „Ateneul Milcov” din 1900, avea menirea de a contribui la propasirea culturala a focsanenilor, prin sustinerea unor conferinte si cursuri, manifestari, editarea unor publicatii, înfiintarea Scolii pentru adulti si a Scolii de muzica. Societatea se compunea din trei categorii de membri: activi, onorifici si sprijinitori. Patronul Societatii era sarbatorit în ziua de Înaltarea Domnului, în fiecare an oficiindu-se un ”Te Deum” la Biserica Nasterea Sf. Ioan Botezatorul . În acelasi an a fost aleasa conducerea Societatii „Ateneul Milcov” formata din personalitati precum: Grigore Alexandrescu, C.Lupu, C.Giurescu, D.F.Caian etc. Existenta Ateneului Popular din Focsani, monument istoric clasat cod LMI VN-II-m-B-06488, este legata de personalitatea maiorului Gh.Pastia, ctitorul teatrului din orasul de pe Milcov. Cu începere din 1926, efortul financiar al acestuia s-a canalizat si în directia construirii unui local pentru Ateneul Popular din localitate, edificiu care-i va purta numele. În conformitate cu Actul de Donatie, maiorul Gh.Pastia s-a implicat în construirea Ateneului Popular: s-a ocupat de procurarea 18 | P a g e

materialelor, a încheiat angajamente cu maistrii, a efectuat plati, a supravegheat si a condus lucrarile pe santier. La 29 mai 1927 a avut loc depunerea pietrei fundamentale la Ateneul Popular în prezenta ministrului de interne O.Goga , a lui V.Goldis, Petru Groza si altor senatori, deputati, prefecti si primari. Construit în stilul românesc al arhitectilor Ion Mincu, Petre Antonescu, S.Vasilescu, Frederich Hamel, receptia Ateneului Popular a avut loc în anul 1945. Constructia prevazuta cu subsol, parter si etaj a fost ridicata pe temelie de piatra. Accesul în cladire se face pe o scara de mozaic, printr-o usa în patru canate. Din holul principal, se ajunge la etaj, unde se intra separat, fie în balconul salii de spectacole, fie în cele trei camere amplasate pe latura de nord. Ctitorind Ateneul Popular, din dorinta de a înzestra orasul Focsani cu o noua institutie de cultura, Maiorul Gh.Pastia va ramâne unul din reperele culturii vrâncene.

Dintre obiectivele cultural ale orasului mai pot fi amintite: Mausoleul

Eroilor, Casa Apostoleanu, Biserica Catolica Sf.Anton, Muzeul de Stiinte ale Naturii, Muzeul Vrancei, Muzeul Unirii etc

19 | P a g e

Sport Activitatea sportiva este bine reprezentata prin orele de educatie fizica si sport din învatamânt, existenta unui liceu cu profil sportiv, cluburi de gimnastica si alte sporturi de performanta, o sala polivalenta, doua terenuri de sport.

Mass Media Presa, radio-ul si televiziunea sunt bine reprezentate în municipiu, dupa cum urmeaza: 2 posturi de radio (Radio Uno si Radio DADA), 6 de televiziune din care 3 posturi locale (Atlas TV, Diplomatic TV, DVTV), 6 edituri de presa, 5 ziare locale (Monitorul de Vrancea, Ziarul de Vrancea, Jurnnalul de Vrancea, Gazeta de Vrancea, Revista Focsanii).

20 | P a g e

Bibliografie:

http://www.focsani.info/ http://www.cjvrancea.ro/ http://ro.wikipedia.org/wiki/Foc%C8%99ani http://focsaniulvechi.ro/opinii/ http://www.arhivelenationale.ro

Acest proiect a fost realizat de:

TUFANOIU IONUT Grupa: 210

21 | P a g e