Emil Garleanu - Cioc Cioc Cioc [PDF]

Zitiervorschau

Emil Gflrleanu I

ct0c!

CI 0 c! c l^0c! r{,r{_1i...

,r. .t.

:xFr*-. *rL &. ..,

-g

tl

"

11.q&*

ai" :i

**, ,A 16t ., *

i

{a

\, ,

:l 1.:

rl t

.!

tt&,--

... f;

!, ll

c!"- lt)

:

tr- - ,

)'

, t .a

Editura

Vdr

I

-* *, s !

Emil Girleanu

ct0c! ct0c! ct0c! Ilustraliile: Liviu

Editura lcfiro-efl

Stinili

E 2

$i pdsdrile se-nleleg tntre ele. Dumneavoastrd poate nu md veli crede. Atdta pagubd! Dar eu Stiu multe asupra lucrului dstuia de la gaila mea, de la gaila mea care, fiindcd am invdlat-o sd vorbeascd omeneqte, mi-a descoperit cdteva taine ale graiului pdsdresc. D-ta, spre pildd, auzi ciripind o rdndunicd, crezi cd i-a venit, aqa, un gust, sdfacd gdldgie, in vreme ce ddnsa dd povele puiSorilor ei: "Nu ieSili la marginea cuibului ! " ; "Nu strigali cdnd nu sunt eu cuvoi!"; "TSt! pisica!" O vrabie ciripeqte pe gard. Dlale pulin ili

pasd. $i ei, biata! i-a sdrit inima din loc: "Uliul!" in noplile cu lund asculatali privighetoarea - te incdntd; ajungi sd crezi cd pentru tine tSi varsd in gdlgdiri ploaia de mdrgdritare. Nici nu bdnuieqti cd-Si pldnge numai dragostea ei. ASa, mullumitd gailei mele, am ascultat, ddundzi, o convorbire intre un mdcdleandru Si-un scatiu. Sdv-o spun: "Cioc! cioc! cioc!" se aude de departe. Mdc5leandrul zice: - E cioclnitoarea! - Ciocdnitoarea - rdspunse

scatiul - ce-o fi ciocdnind mereu?

Cauti veverifa, il desluqeqte mIcdleandrul. - Veverila? De ce? - Ur6!i imi sunteli voi, scatii, c[ nu gtili nimic. Nu-i cunoqti povestea? -

Si {i-o spun ! (Mdrturisesc cd vreo cdteva ciripiri nu le-am inleles, dar le-am linut insd minte. Acasd i le-am spus gailei, Si gaila mi le-a tdlmdcit. ASa, vd pot spune, tntocmai, dupd zis ele mdcdleandrului, p ovestea ciocdnitoarei) :

t

r.'i

3''1:

... - Demult, m-ascul1i, scatiule? incepe mEcrleandrul, demult tare, la-nceput, pe cand oamenii erau pulini de tot, qi poamele 9i mai pufine, veveri]a a dat, intr-o bun6 zi peste un pom ciudat, cu roada rofundd, tare, dar cu miezul dulce qi gustos. D6duse, frate, peste alun.

iaml intreagd coaja copacilor, scorbura de cu toamn6.

sd se

hriniascd, ce i-a venit in gand? Se strangd alune. $i qi-adr$r-ht

! t'

I I

ll

ri T

t B

i

i.,

,,/

,tf

--rn./

,&."4'/=''/

,.-

;-4-':"

e

(f;v p

H

\.-

tr '1(t"\

ie

\l

#

'rl \l

';_

.ds. i',gt[

,-]

ffil !

T

t

iE

it t;

t

& t

\--e ,/

zgfirie la un picior intr-o coajd. cautd - coaia de alund! De unde? rnerindele stranse.

13

cd

ea

nici riu

se

't

6

d I

t

,-t.i

l, JJ

t

t

'I

j '

'r. \"

.t

i

!t

,i.t \.

'Ll

r!

,/'

. - "-'i .tl \1

Cerceteazd: un sfert de aiune m0ncate ! S-a mdhnit veverila, clar s-a qi mdniat. S-a pus la pdndi, sd prindd pe ho!. S-a ghemuit in fundul scorburii, una cu copacul, qi-a aqteptat. Ce era? Ciocinitoarea, cum o vezi: sai ici, vdr6{e colea, dE de scorburi, in scorburd de alune, qi, cum e iscusitd, ainleles ea c6n alune trebuie sd fie ceva. Plisc are, slavd Domnului! Cra!! iaci qi miezul. Bun! Cra!-cra!-cra1, s-a pus pe mAncat. Din ziua aceea venea in frecare amiazd si-qi ia prAnzul. In dimineafa cdnd o p6ndea veverila, a sosit tot aga zglobie, dar de-abia intrd in scorburd, cd veverila se repezi. Ciocdnitoarea voi s-o zbugheasc d afard,,dar veverila o prinsese de coadi ! Dd-i in sus, d6-i in jos, lasd coada ca qopArla,

in iaba veverilei,

qi pe

ici !i-i drumul.(poster)

fl $,

h.,

! rl

I

ffis ,'? , I l .:

tt* o

it: tj ',r (:I

i

t *^IfliI LI

$',ff", i,

Ixlait?tztu, cAnd i-a vcnit iilirn.i la 1oc. si s-a vizut f7u'ii coadi, s-a intors 1a veveritd sd se roage :: clansa. N-a mai intrat in scorbuiS si sraeriiS, a bltr-ii,;r.i ciocul: Cir,rc i ciccl ciocl Dar vevcri{a igi ll'ttitase culcugul ! De atunci inercii c joi:iinestc ia flel:are ccpzic"