Emil sau despre educatie [PDF]

Zitiervorschau

JEAN-JACQUES ROUSSEAU Tablou de Quentm de La Tour

J.-J. ROUSSEAU

EMIL SAU

DESPRE EDUCATIE ,

Traducere, studiu introductiv, note şi comentarii de

DIMITRIE TODORAN

EDITURA DIDACTICA ŞI PEDAGOGICA

BUCUREŞTI

1 973

* a fost efectuată după J.-J. Rousseau, Oeuvres completes avec des nofes historiques, Paris,

Traducerea

Didot etc., !mprimeurs de !'!nstitut de France, tome !, 1861.

* Redactor' VANUS NEAMŢU Tehnoredactor: VALENTIN BOGDAN

* Co perta: Sto ian Eugen

Jean- Jacques Rousseau

Viaţa şi opera pedagogică Personalitatea şi opera ac€stui scriitor şi gînditor, unul din rarii dialecticieni ai secolului al XVIII-leal), continuă şi acum, la s curgerea a peste un sfert de mileniu de la naşterea sa, să genereze teme de profunde şi actuale meditaţii pedagogice. Singul aritatea imaginii sale spirituale în cultura secolului al XVIII-lea - secol cu care este deseori asemuit secolul nostru - a stimulat, deopotrivă. elogii pline de adorare şi atacuri din cele mai venino as e2). Totuşi, sistemul său filosofic-pedagogic po ate fi definit În copt\.- 'uri clare, deşi, c um remarcă H. Wallon, Rousseau .,are geniul sau 1;1ania antitezei", ţinînd de "acele spirite oare nu pot să-şi reprezinte dCl să conceapă nimic fără a evoca imaginea sau ideea opusă şi care gîndesc prin contrast'(3). Dramatica sa existenţă, desfăşurată, în partea finală, aproape de hota­ rele nebuniei, nu i-a inspirat sentimentul tragic al condiţiei umane; dim­ potrivă, Rousseau apără cu tărie bunătatea, inocenţa şi p u ritatea origi­ nară a naturii umane. ,) v. F. E n ge l s, Anti-Duhrmg, ed a 3-a. Bucuresti E S P L P. 1935, P 28. 138 Engels considera Discursul asupra inegalităţii drept model de raţioname nt dia­ lectic. Este î nsă cert că rezolvarea dialectică a contradicţ iilor nu este l a Ro usseau o metodă sistemat ică şi conştientă de gîndIre, cum a fost, mai tîrziu, pe'lLru Hegel, Marx si Le nin. 2) In fr untea adversarilor l ui Je an-J acques s-a aflat la un moment dat Voltaire, care, atacat de Rousseau în Lettres de la Montagne (1764), a cerut, î n Le Senti­ ment des Cttoyens, pedeapsa capitală împotnva autorului lui Emil. Istoria, cu vicisitudinile şi ritmuril e ei, a î ncercat să-i ,.apropie" din nou îl1 17 94, cînd, la 11 octombrie, rămăşiţel e lui J.-J. Rousseau au fost strămutate l a P antheon şi aşezate alături de cele ale l m Vclt aire. C u ace l prilej, Robespier re, făcîndu-i elogiul ca precursor al revoluţiei franceze, Îl decernă, odată cu co­ roana de frunze de stejar, ŞI "funcţia de î nvăţător al speciei umane". 3) J.-J. Rousseau, Emtle ou de L'Education (textes choislS), Les Classlques du Peuple, E dit ions Sociales, 1 958, P aris, p. 8 . (lntroducere de H. Wallon).

ViII

Lxaminată prin prisma interpretării ştiinţifice, - ca ob iect de de­ r:10nstraţie nLl ca subiect de admiraţie -. gîndirea filosofică şi pedagogică a lui Rousseau reflectă - de pe poz:'ţii idealiste - setea veacului său ele a înlătura ţO\ ara strintoare a decrepitudimi morale a socIetăţii feu­ dale ŞI încearcă să restaureze inocenţa ŞI virtutea cu vigoarea şi căldu:'a simtiriI ma i mult decît cu stringenţa logică a argumentării raţionale. să descopere în scrierile lui Rousseau un sistem filosofic. lo gic cor:strUlt. Cu coordonate fi xe ca cele ale marilor sisteme din epoca .'Ylodernă. se împiedIcă de contradicţii. ambiguităti, paradoxe şi în­ tîlneşte. deseor�, alături de sclipiri genia le banale şi dul ce ge aforisme de n10�'ald . sensitivă·'. - morală amintită în Confesiuni, dar nescrisă. Cum se împacă umbrele dm viaţa sa cu conţinutul lucrării Emil? Ce se găseşte la temelia ordmii morale a omului. "instinctul" conştunţei sau foqâcom mgerii raţi onal e ? Educatia are memrea să înveţe pe copil "me­ seri a de om"l). aşa cum se afirmă în Emil, sau să formeze ,.cetăţem", cum se sust ine în Consideraţii asupra guvernămîntului Poloniei: "Educaţia este cea care trebuie să dea sufletulUl oamemlor forma naţională şi să le dirij eze în aşa fel opiniile şi gusturile, încît să fIe pdtrioţi din �nclinare, din pasiune, dm necesitate. Un copil cînd deschide oehil tr eb U I e să vadă patria şi să nu vadă, pînă la moarte, nimIC altceva decÎl pe aceasta. Orice adevărat republican a supt odată cu laptele rr.amel sale şi iubirea de patrie, adică iubirea legilor şi a libertăţilor"2). Cine caută şi coeI €:1t

,

1) Adică dc om "natural", care "este bun cînd iese din mÎl mIe CreatorulUI" (Emil, cartea 1) Omul "natural", în vederile lUI Rousseau, este pervertit de mshtuţiile sociale NOI nu mal distingem azi nici o discrepanţă între om SI cetăţean; dar Rousseau exprima, atunci cîne! opune a "omul" "cetăţeanului" (cf. J.-J. R o u s­