Magee, Zis Maniacul - Jerry Spinelli [PDF]

Zitiervorschau

IERRY SPINELLI

Magee, zis Maniacul Traducere din englezi pi note

deTatiana Dragomir Edifla a II-a

inainte de poveste Magee, zis Maniacul, s-a niscut intr-o groapi de gunoi. Se zice clin loc de stomac avea o cutie de cereale, iar pe post de inimi, un arc de canapea. Se zice ci avea un gAndac de bucitirie de douizeci de centimetri pe care-l finea in lesi 9i ci in timp ce dormea era vegheat de nigte gobolani. Se zice ci daci qtiai ci vine qi presirai pe jos nigte sare, iat el trecea alergAnd peste sarea aceea, dupi inci doui sau trei strizi incepea si alerge la fel de incet ca Se zice

ci

toli ceilalli. Se zice...

Dar cAt din ce se zice e adevirat qi cAt e doar legendi? Greu de spus. De-acum s-a pripidit qi Finsterwald, qi totuqi nici in ziua de astizi nu vei vedea weun pusti atezandu-se pe scirile casei in care locuia cAndva acesta. Terenul

de baseball al Ligii Mici se afli tot acolo, la fel qi clidirea teatrului de vari. $i pizzeia Colpl lui Cobble se afl5 in acelagi loc, la intersecfia strizilor Hector qi

l7 I

Birch, iar dac5-l rogi pe birbatul din spatele tejghelei, cu siguranfi va scoate ghemul de sfoari dintr-un sertar gi

fl-l

va

arita.

Elevele de la clasele primare din Two Mills gi acum mai cdnti in timp ce sar coarda: Ma-niacul, Ma-niacul, Ce grozav bdiat! Ma-niacul, Ma-niacul La gcoald n-a umblat. Cdt e noaptea alerga Iute, nimeni nu-l prindea,

,

Ma-niacul, Ma-niacul Cu un tqur s-a pupat!

$i uneori se intAmpli ca fata care fine de un capet al coardei si vini de la vest de strada Hector, iar fata care fine de celilalt eapit, de la est. Iar dacl incerci si giseqti un lucru care a rimas de pe urma isprlvilor lui Magee, zis Maniacul, sauweun monumentinchinat lui, istaar fi cel mai bun omagiu. Chiar daci in realitate n-a fost vorba deloc despre un taur. Dar nu conteazi, fiindci povestea despre pugtiul acesta este alcituiti astfel: o parte adevir, doui pirfi legendl gi trei pi4i bulgiri de z5padS. Iar dacd we;i si gtili cum eraatunci, cAnd Magee, zis Maniacul, bAntuia prin locurile astea, ei bine, tot ce trebuie si facefi este si vi aqeza;i bine in scaun gi si fifi foarte, dar foarte atenli ca nu cumva si lisafi faptele si se confunde cu adevlrul.

sl

Partea

intti

7

De fapt, Magee, zis Maniacul, nu s-a niscut intr-o groapi de gunoi. S-a niscut intr-o casi, o casi destul de obiqnuiti, exact pe celilalt mal al rAului, in Bridgeport. $i a avut gi el pirinli ca toati lumea, o mami gi un tat5. Dar asta nu pentru mult timP. intr-o zi, plrinlii lui l-au l5satingrijaunei babysittergi au urcat in tramvaiul P & Wr ca si vini in orag. Mai tArziu, intorcAndu-se spre casi, se aflau in tramvaiul P & W care a ficut accidentul ila de pomini, din cauza vatmanului care era beat qi a incercat si traverseze estacada tnalti de peste riul Schuylkill cu aProape o suti de kilometri la ori, gi tofi oamenii din tramvai au fost aruncafi in api. $i aqa s-a ficut ci Maniacul a rimas orfan. Avea doar trei ani. Desigur, pentru exactitatea relatirii trebuie si mai spunem ci pewemea aceea inci nu il chema Maniacul, ci doarJeffiey. Jeffiey Lionel Magee.

' P & W - Philadelphia and Western Railroad, companie de transport feroviar interurban infiinlati in anul r9oz, care asigura legitura intre oragul american Philadelphia gi localiti;ile invecinate.

l"

Micul Jeftey a fost luat in griji de cele mai apropiate rude ale lui, mitupa Dot gi unchiul Dan, care locuiau in Hollidaysburg in partea devest a statului Pennsylvania. Mituga Dot qi unchiul Dan nu se puteau zuferi unul pe cel5lalt, dar, fiindci erau catolici foarte stricfi, nu voiau si divor;eze. CAnd a sosit Jeffiey in casa lor, deja nu-gi maivorbeau deloc qi nu mai impirleaunimicunul cu celilalt. CurAnd toate lucrurile din casi erau in dublu exemplar: doui bii, doui televizoare, doui frigidere, doul prajitoare de pAine. $i daci ar fi fost cu putinfi, unchiul gl mituqa ar fi preferat si aibi gi doi Jeftey. insi, intrucAt nu aveau decAt unul singur, il impS4eau cum puteau gi ei. De exemplu, Jeftey lua cina cu mituqa Dot lunea, cu unchiul Dan marfea gi aga mai departe. $i tot aqa timp de opt ani. Apoi veni seara seratei muzicale de primivarl de la qcoala unde inviga Jeftey. Biiatul cAnta in cor- Cum urma si se fini un singur spectacol, iar qcoala avea o singuri sali de festivit5;i, mltuga Dot qi unchiul Dan furi nevoili si meargi impreuni la eveniment. insi mdtuqa Dot gedea intr-o parte a silii, iar unchiul Dan in cealaltd. E posibil ca Jeffiey si fi inceput si zbiere chiar de la inceputul cintecului, care se nurnea Vorbisi cu animale/e, dar nimeni nu bigi de seami, pentru ci vocea ii era acoperiti de glasurile celorlalgi copii. insi atunci cAnd se termini cdntecul, Jeftey tot mai zbiera, rogu-stacojiu la fali gi cu gAtul umflat. intors cu fa;a spre coriqti, dirijorul incremeni cu brafele r.idicate. Expresia de pe chipurile oamenilor din public incepu sd se schimbe. Unii, crezind

t2

I

ci zbieretul pugtiului

face parte din spectacol, ci poate imita weun animal mai ciudat, incepuri si chicoteasci pe-nfundate. Dar mai apoi tofi se opriri din rAs gi incepuri si-qi intoarci ochii qi capetele, fiindci de-acum toati lumea igi didea seama ci asta nu ficea parte nicidecum din spectacol gi ci micul Jeffrey n-ar fi trebuit si se afle acolo, cocofat pe podium, arltAnd cu mAna inspre unchiul gi mituqa lui qi ricnind din toli rirunchii, din mijlocul corului: Vorbiqi, vorbili, vi rog! Vorbifl ! Vorbili ! Vorbili ! -in momentul respectiv nimeni nu qtia asta, dar acela a fost zbieretul de na9tere a unei legende. $i de-acolo a inceput qi povestea cu alergatul. Din trei paqi, Jeffiey siri jos de pe podium (fetele imbricate in rochii pastelate fipar5, dirijorul se nipusti inainte), dintr-un salt cobori de pe sceni gi apoi, pe uga lateralS, iegi in intunericul instelat, parfumat, mirosind a ceapa-ciorii. Dupi intAmplarea aceasta, Jeffrey nu s-a mai intors , niciodati in casa cu doui prijitoare de pAine. $i nici la gcoali nu s-a mai intors niciodati.

1.,

2 Toati lumea ;tie ci Magee, zis Maniacul (pe wemea aceea inci numit Jeffley), a pornit din Hollidaysburg gi s-a oprit in Two Mills. intrebarea este insi: de ce i-a luat atAta timp? $i ce a ficut el pe drum pAni aici? Sigur, trei sute de kilometri e ceva cale, nu glumi, mai ales cAnd mergi pe jos, dar Maniacului i-a trebuit un an intreg ca si faci drumul ista, cu vreo cincizeci qi una de siptimAni mai mult decAt ar fi avut nevoie de fapt, avAnd in vedere cAt de repede alerga inci de pe-atunci. Legenda nu ne oferi rispunsuri la aceste intrebiri. Din acest motiv, perioada respectivd este cunoscuti sub numele de,,anul pierdut". $i se mai pune o intrebare: De ce a rimas aici? De ce tocmai in Two Mills? Desigur, cea mai la indemAni explicaqie ar fi ci exact de cealaltl parte a rAului Schuylkill se afli Bridgeport, locul in care se niscuse. Totuqi, exis'tau gi alte teorii. Unii spun ci pur gi simplu obosise de atAta alergat cAnd a ajuns aici. Allii spun ci s-a oprit pentru prijiturile Krimpets cu caramel din zahir brun. in sfhrqit, alqii spun ci, de fapt, avea de gAnd doar si faci un popas in Two Mills,

14

I

dar s-a bucurat aga de tare ci gi-a ficut in sfirgit un prieten, incAt a rimas aici. Daci stafi si plecaqi urechea la tofi cei care pretind ci l-au vlzut pe Jeftey Magee, zis Maniacul, in prima zi pe care a petrecut-o aici, vefi ajunge la concluzia ci probabil la intrarea in oraq era afteptat de weo zece mii de persoane qi de un intreg convoi de magini de pompieri. Dar si nu credeli una ca asta. De vizut cu adevirat l-au vizut doarvreo cAteva persoane, gi iati cu ce imagine au

rimas in minte: un biielel neingrijit care alerga spre ei, cu tilpile adidagilor aproape dezlipite gi climpinind ca limbile unor cAini de fiecare dati cAnd se desprindeau de asfalt.

Dar ceea ce intr-adevir le-a rimas in memorie in toqi acegti ani a fost nu ceea ce au vizut, ci ceea ce au auzit. Cind trecea pe lAngi ei, Magee spunea ,,Bun5!", apoi se indeplrta. Oamenii se opreau, clipeau, se intorceau inapoi gi priveau lung dupi el, intrebAndu-se: ,,Oare il cunosc pe puptiul ista?" Fiindci nimeni nu saluta aga, din senin, persoane pe care nu le cunoqtea.

l,t

3 intr-adevir s-a oprit si stea devorbi cu Maniacul, aceea a fostAmanda Beale. $i totul s-a intAmplat dintr-o greqeali. Era cam opt dimineafa, iarAmanda se indrepta spre gcoali, la fel ca alte sute de copii din oraq. Ceea ce o deosebea pe Amanda de ceilalli era faptul ci in mAni ducea un geamantan. Asta fu ceea ce ii atrase atenfia Maniacu. +.. lui asupra ei. Iqi imagini pe dati ci gi ea fugea de acasi, ca gi el, aga ci se opri qi-i spuse: CAt despre prima persoani care

-

BunS!

Amanda il privi binuitoare. Cine si fie biiatul acesta alb, striin? $i ce ciuta in East End, unde aproape tofi copiii erau negri? $i mai ales de ce o salutase? DarAmanda Beale era prietenoasi din fire, aqa ci se

t6-t

opri qi spuse gi ea: - Buni! ai plecat de acasi? o intrebd Jeffief. - $iHe?tu ficuAmanda. Jeffiey ardti cu degetul spre geamantanul ei. Amanda se incruntl gi rimase o clipi pe gAnduri, dupi care izbucni in rAs. $i rAse aqa de tare, cAt pe-aci I

si-gi piardi echilibrul. Aqa ci puse jos servieta 9i se aqezi pe ea si poati rAde in voie. CAnd in sfArgit fu in stare si vorbeasci din nou, spuse: Nu, n-am plecat de acasi. Doar mi duc la gcoal5. - observAnd nedumerirea de pe chipul biiatului, se $i ridici de pe servieti gi o deschise chiar acolo, pe trotuar.

fefteypufiri: ce4i!

-Da, da, erau chiar ci4i!Ambele compartimente ale

geamantanului erau infesate de

ci4i.

Zeci de c54i,

mult

mai multe decAt i-ar fi trebuit unui elev pentru lecfii. Jeffley se lisi in genunchi. El, Amanda 9i geamantanul aritau ca un bolovan in mijlocul unui pArAu. Prin stAnga;i prin dreapta lor curgea rAul de gcolari' Biiatul igi inclina capul cAnd intr-o parte, cAnd in cealalt5, 9i citea titlurile. Ridicavolumele de deasupra ca si levadi pe cele de dedesubt. Erau cirfi de beletristicS, dar qi cirfi cu intAmpliri adevirate, romane poliliste, cirfi din care puteai invilacum si-1i faci prieteni, ci4i de gtiinfapentru copii, cirli despre cum sI faci anumite lucruri, altele despre cum si nu faci alte lucruri qi cirgi despre copii obfnui1i, iar la fund de tot era un volum dintr-o encidopedie, dar numai literaA. Asta-i biblioteca mea, spuseAmanda Beale mAndri.

-Cineva ii strig5:

Ai si intArzii la qcoalS, fetito! -Amanda ridici privirea. Strada era acum aproape goali- inchise geamantanul cu zgomot 9i incepu si-l tArasci dupi ea. Jefteyii luigeamantanul din mAni. - Ti-l duc eu.

1,,

Amanda ficu ochii mari. Eziti, apoi ii smulse geamantanul din mAni. Tu cine egti? intrebi ea.

Magee. - Jeffrey De unde eqti? Din West End? - Nu. Se zgAi la el o weme. Privirile ii cizuri apoi pe

adidaqii

lui cu tilpile aproape dezlipite. Pe wemea aceea oragul era impi4it in doui. in East End erau numai negri, iar in West End locuiau albii. ci nu egti din East End. - $tiu Sunt din Bridgeport.

-

Bridgeport? AIa de colo? Acel Bridgeport?

ifril Bun, qi de ce nu te afli acolo atunci? Sunt de acolo, dar nu stau acolo.

Grozav!$i atunci unde locuieEi? Jeffiey privi de jur imprejur. Nu fltiu... poate... aici?

- Poate? Amanda clStini din cap qi chicoti:

Poate ai face mai bine si-i intrebi pe mama qi pe tatil tiu daci locuiegti aici sau nu.

Apoi gribi pasul. Jeffrey rimase in urmi pentru o secund5, apoi o ajunse din nou. De ce cari toate c54ile astea cu tine la gcoali? - Amanda ii spuse. ii povesti ci are un fr5;ior gi

o zuri$i oari cirora le place si mAzgileasci orice buclfici de hArtie pe care pun mAna, fie ci hArtia e tipiriti, fie ci nu. $i ti spuse gi despre cAinele ei, Ham-ham, care ronfiie tot ce

18

I

I

l)r'illcle. Asta era motivul, ii spuse, pentru care in fiecare zi I rr.buia s5-gi care toati biblioteca pAni la gcoali qi inapoi.

Clopofelul suni pentru prima oari, iar pcoala era inci l,r o stradi distangi. Amanda o lui la fugi. Jeftey o lui l.r

lirgi gi el. imi dai

-

gi mie o carte?

--

Dar sunt

-

Numai sf, o citesc.

intrebi biiatul.

cirfile mele!

spuse Amanda. imprumut.

Nu. Te rog! Cum te cheami? Amanda. Te rog, Amanda! Orice carte. D5-mi-o pe cea mai

nrici. Nu am timp acum. N-am si mi opresc si deschid inc.1 o dati geamantanul. Lasd-mi-n pace!

-

El se opri:

Amanda! mai ficu cAliva pagi, apoi se opri, se intoarse 9i alunci o prMre biiatului. Ce fel de copil era dsta? Murtlar, cu tricoul jerpelit. De ce nu mergea inapoi acolo, la el, in Bridgeport sau in West End? Si se ia de o fati albi rle pe-acolo. $i ea de ce incremenise aga? am s-o - $i daci ili dau o carte imprumut? Cum rccuperez, ai? Pe s-o aduc - Am si !i-o aduc eu inapoi. cuvAnt!Am chiar daci ista va fi ultimul lucru pe care am si-l fac.

-

Ea

[Jnde locuiegti?

numirul 7z8.Dar nu pofi sivii la rnine acosd. Nici micar n-aivoie si fii aici.

-

Strada Sycamore

I

Itg