Despre Piramida Lui Maslow [PDF]

Zitiervorschau

Despre Piramida lui Maslow Desi este o tema foarte utila si discutata, am constatat ca totusi putini sunt cei care cunosc aceasta teorie motivationala! De altfel chiar eu am aflat tarziu, pe la 40 de ani, si asta in cadrul unor cursuri de management! Asa am hotarat sa prezint un articol despre un subiect care ar trebui studiat inca din primii ani de liceu ! Teoria ierarhiei nevoilor a fost elaborata de psihologul american Abraham Maslow. Maslow ierarhizeaza nevoile umane in functie de prioritatea lor in cinci categorii: •

Nevoile fiziologice sunt nevoile de baza ale corpului uman: hrana, apa, somn, adapost, etc. Ele sunt dominante atunci cand nu sunt satisfacute la un nivel acceptabil. in acest caz nici o alta nevoie nu poate sta la baza motivatiei.

•

Nevoile de siguranta si securitate cuprind nevoia de stabilitate, protectie impotriva imbolnavirilor, a vatamarilor fizice, a dezastrului economic, a factorilor ocazionali si imprevizibili, nevoia de structura, ordine si lege. De obicei nevoia de securitate este activa si dominanta in cazuri deosebite, cum ar fi razboiul, epidemiile, catastrofele naturale, dezorganizarea societatii, crize economice, nevroze, situatii negative cronice.

•

Nevoile sociale sunt legate de natura sociala a omului. Initial Maslow s-a referit la ele ca nevoie de dragoste si apartenenta. in aceasta categorie intra si nevoia de prieteni, de relatii agreabile cu cei din jur, nevoia de familie. Nevoile sociale se manifesta sub urmatoarele forme:

1

• Nevoia de afiliere se refera la dorinta de a avea prieteni, colaboratori, de a se asocia cu alte persoane. Individul cauta compania altor persoane, fie in grupuri mici, informale, fie in organizatii formale. • Nevoia de afectivitate este o nevoie sociala universala si se manifesta in doua directii: de la individ spre alte persoane si dinspre cei din jur spre individ. • Nevoia de cooperare este una din cele mai puternice nevoi umane si rezulta din nevoia de afiliere. in cadrul organizatiilor se manifesta mai ales prin munca in echipa.

•

Nevoia de stima cuprinde doua grupe de nevoi delimitate in functie de unghiul de abordare care poate fi intern sau extern. Din punct de vedere intern, nevoia de stima cuprinde dorinta de putere, realizare, incredere, independenta, libertate iar din punct de vedere extern dorinta de a avea reputatie sau prestigiu, statut, faima si glorie, recunoastere, demnitate, apreciere. Satisfacerea acestor nevoi duce la incredere in sine, constientizarea valorii proprii, sentimentul de a fi util si necesar in lume.

•

Nevoia de autorealizare (autoactualizare) este dorinta unei persoane de a se realiza ca o personalitate unica in concordanta cu potentialul sau si in cadrul limitelor impuse de realitate. Satisfacerea acestei nevoi permite individului sa-si realizeze potentialul, talentele si capacitatile de care dispune, totodata va duce si la cresterea celorlalte nevoi.

Daca nici o nevoie nu este satisfacuta, cele de la baza piramidei trebuie satisfacute mai intai. Dupa ce un nivel de nevoi a fost satisfacut intr-o masura acceptabila, poate deveni operant urmatorul nivel. O nevoie odata satisfacuta inceteaza sa mai fie motivatoare. Nevoile de nivel superior, mai ales cele personale (stima, realizare), sunt mult mai puternice sub aspect motivational decat cele de nivel inferior si efectul lor este mai indelungat. Maslow sustine ca pentru satisfacerea nevoilor de baza exista anumite preconditii. Fara existenta acestora nevoile nu pot fi satisfacute. Amenintarile asupra existentei acestor conditii actioneaza ca si cum ar fi amenintata insasi satisfacerea nevoilor. Din aceasta cauza multi autori includ cele doua conditii intre nevoi, rezultand astfel o piramida cu sapte nivele. Cele doua conditii sunt: •

•

Libertatea de exprimare si investigare, care se refera la existenta unor conditii sociale ce permit unei persoane sa se exprime liber, sa faca ceea ce doreste, atata timp cat nu raneste pe altii, sa investigheze, sa caute informatii, sa se apere si incurajeaza justitia, cinstea si onestitatea. Nevoia de a stii si a intelege, care cuprinde dorinta de a dobandi si a sistematiza cunostinte despre mediu, nevoia de a-si satisface curiozitatea, nevoia de meditatie, experimentare, explorare.

Aspecte specifice: •

Nevoile sunt interdependente si isi gasesc exprimarea maxima in nevoia de autorealizare, care apare pe masura satisfacerii tot mai multor nevoi de pe nivelele inferioare.

2

•

Nevoile de ordin superior nu actioneaza in mod obligatoriu in ordinea ierarhiei lor.

•

La un moment dat pot fi active mai multe categorii de nevoi.

•

In plus, chiar Maslow a subliniat ca ierarhia nevoilor nu trebuie privita rigid, deoarece ordinea nevoilor poate varia de la o persoana la alta.

•

Ierarhia nevoilor depinde de personalitatea, mediul social-cultural si succesele sau esecurile anterioare ale persoanei. De exemplu, pentru persoanele creative satisfacerea nevoii de creativitate, parte a nevoii de autoactualizare, este mai importanta decat satisfacerea oricarei alte nevoi. Creativitatea lor se manifesta nu ca nevoie de autorealizare activata ca urmare a satisfacerii nevoilor de nivel inferior, ci ea este activa si in cazul in care nevoile de baza nu sunt satisfacute.

•

O alta cauza a rasturnarii ierarhiei poate fi satisfacerea unei categorii de nevoi pentru o perioada indelungata dupa care nevoia va fi subevaluata. De exemplu, persoana care niciodata nu a suferit de foame subestimeaza efectele nesatisfacerii nevoii de hrana si priveste hrana ca ceva neimportant.

3

•

O nevoie nu trebuie sa fie satisfacuta in proportie de 100% pentru ca o alta nevoie sa devina motivatoare. Cei mai multi oameni sunt numai partial satisfacuti in nevoile lor.

Abraham Maslow De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Abraham Maslow (n. 1 aprilie 1908; d. 8 iunie 1970) a fost un psiholog umanist american. Este cunoscut astăzi pentru propunerea sa privind bazele teoriei ierarhiei nevoilor umane.

Cuprins

•

1 Viata 2 Munca o 2.1 Ierarhia Maslow o 2.2 Alte lucrări o 2.3 Critică 3 Note

•

4 Legături către alte pagini

• •

Viata S-a născut în Brooklyn, New York, ca primul copil al unei familii de evrei emigranti din Rusia. La insistentele părintilor, Abraham a studiat trei semestre dreptul la City College of New York, după care s-a transferat la Cornell University, ca mai apoi să revină la CCNY. După ce s-a căsătorit cu verisoara sa primară Bertha Goodman, s-a mutat în Wisconsin pentru a studia la University of Wisconsin de unde, în cele din urmă, si-a căpătat doctoratul (1934) în psihologie. In Wisconsin, Maslow a studiat alături de Harry Harlow, si mai apoi a revenit la New York pentru a lucra cu E. L. Thorndike la Columbia University. Profesorul Maslow a început să predea ca titular la Brooklyn College. In aceasta perioadă a întâlnit multi psihologi europeni, printre care Alfred Adler si Erich Fromm. In 1951, Maslow a devenit seful catedrei de psihologie la Brandeis University, de unde si-a început activitatea de cercetare teoretică. Acolo l-a întalnit pe Kurt Goldstein, care i-a sugerat ideea de auto-actualizare. S-a retras în California (1970), unde la vârsta de 62 ani, a murit în urma unei afectiuni a inimii.

Munca 4

Principala lui contributie în psihologie a fost în problema ierarhizării nevoilor umane. Având o abordare umanistă, Maslow observă că fiintele umane nu sunt împinse sau atrase numai de forte mecanice, ci mai degrabă de stimuli, obiceiuri sau impulsuri instinctive necunoscute. Astfel, el sustine că fiintele umane sunt motivate de anumite nevoi nesatisfăcute, ṣi că nevoile situate pe treptele inferioare ale piramidei trebuie satisfăcute înainte de a se putea ajunge la cele superioare. Una din diferentele esentiale fată de ceilalti doi capi ai psihologiei acelor vremuri (Freud si B.F. Skinner), a fost interesul mai degrabă scăzut al lui Maslow fată de oamenii bolnavi mintal sau nebuni, si orientat către persoane pe care le cataloga drept complet "functionale", cu personalitate "sănătoasă" (sau mai bine zis auto-actualizantă), cum ar fi Einstein, Lincoln, Jefferson, Schweitzer, Jane Addams, Eleanor Roosevelt, Frederick Douglas.

Ierarhia Maslow

În ierarhia trebuinţelor umane, Maslow situează nevoile cele mai primitive la baza piramidei Desi toate nevoile sunt instinctive, nu toate sunt la fel de puternice. Astfel, nevoile cele mai puternice au fost asezate la baza piramidei trebuintelor. Cu cât o nevoie urca spre vârful piramidei, cu atât este mai slabă si specifică individului respectiv. Se observă astfel că nevoile primare sunt comune atât tuturor oamenilor cât si animalelor. Ele includ necesitătile fiziologice (cum ar fi cele biologice ca hrana, apa, aerul, igiena), somnul, sexul si o temperatura relativ constantă a corpului. Odată ce individul îsi satisface acest nivel de necesităti, se poate concentra pe nevoile de sigurantă. Acestea au de a face cu stabilitatea si consistenta într-o lume relativ haotică. Ele tin mai mult de integritatea fizică, cum ar fi securitatea casei si a familiei. În unele cazuri, nevoia de sigurantă motivează unii indivizi sa devină religiosi, religia oferindu-le confortul unei promisiuni de sigurantă printr-un loc paradisiac. Nevoile de sigurantă sunt cruciale pentru copii.

5

Urmează apoi nevoia , de iubire si apartenentă. In acest nivel se includ nevoia de prietenie, familie, apartenentă la un grup, sau de implicare într-o relatie intima non-sexuală. La nivelul patru sunt nevoile de stimă. Acestea cuprind atât recunoasterea venită din partea altor indivizi (care rezulta în sentimente de putere, prestigiu, acceptare, etc) cât si din respectul de sine, ce creează sentimentul de încredere, adecvare, competentă. Nesatisfacerea nevoilor de stimă rezulta în descurajare, si pe termen lung în complexe de inferioritate. O nevoie pronuntată de acest fel (de exemplu nevoia pentru admiratie) are la bază nesatisfacerea unor nevoi care stau în vârful piramidei, cele de autoactualizare estetică. Nevoile de auto-actualizare vin din plăcerea instinctivă a omului de a fructifica la maximum capacitătile proprii, pentru a deveni din ce în ce mai bun. In eseul The Farther Reaches of Human Nature, Maslow scrie că oamenii care au atins starea de auto-actualizare intră adesea într-o stare de transcendentă, în care devin constienti nu doar de potentialul lor personal, ci si de întreg potentialul speciei umane. Desi acesti indivizi trăiesc adesea o bucurie extatică, simt totodată si o tristete cosmică. Pe primele patru nivele ale piramidei sunt nevoile asa-zise "deficiente": o persoana nu simte nimic special dacă acestea sunt satisfăcute, dar simte un disconfort când nu sunt satisfăcute. Dincolo de aceste nevoi, următoarele mai sunt numite de "crestere". Acestea nu dispar când sunt satisfăcute, în schimb, motivează individul în continuare. În 1970 Maslow a publicat o revizie a piramidei din 1954, situând în vârful acesteia nevoile cognitive (de a cunoaste, de a întelege si de a explora) si pe cele estetice (pentru frumusete, ordine, simetrie) ([1]). Cu toate acestea, nu toate versiunile piramidei sale includ ultimele 2 nivele. Maslow a teoretizat că nevoile cognitive nesatisfacute se transformă în nevoi neurotice (nonproductive, care perpetuează un stil de viată nesănătos). De exemplu, copiii ale căror nevoi de sigurantă nu sunt satisfăcute adecvat pot deveni adulti care pun deoparte bani sau diferite posesiuni. Maslow crede că singurul motiv pentru care oamenii nu se miṣca în directia auto-actualizării este din cauza obstacolelor puse în calea lor de societate, mai ales printr-o educatie deficitară ce nu poate schimba o persoană cu o slabă pregătire pentru viată într-o persoană cu o abordare pozitivă. Maslow e de părere că educatorii ar trebui sa fie răspunzători de potentialul pe care îl are un individ pentru a ajunge la auto-actualizare în felul său.

Piramida lui Maslow 6

18 December 2006 No Comment Maslow este unul dintre precursorii miscarii psihologiei umaniste care au facilitat dezvoltarea bioenergiei, a gestaltu-lui, a Analizei tranzactionale, etc. El a descris nevoile fundamentale in cinci categorii regrupate sub forma unei piramide. Nevoile fundamentale, cele mai concrete sunt la baza, caci sunt prioritare fata de nevoile situate deasupra, mai subtile si mai fine. Realizarea de sine Respectul de sine Apartenenta si dragoste Securitate Nevoi fiziologice Omul devine mai sensibil la nevoile superioare daca nevoile precedente sunt relative implinite. O nevoie putin satisfacuta poata sa produca o frustrare sau o suferinta, dar poate de asemenea, sa-l determine pe om sa actioneze pentru a si-o implini: este motivatia. Orice nevoie cere un raspuns. Resursele noastre interioare sunt motivatiile noastre specifice pentru aceasta nevoie sau mai generale precum dinamismul nostru, energia noastra , capacitatea noastra de a face fata sau de a ne depasi dificultatile. Resursele noastre externe sunt “persoanele noastre model”, mediul inconjurator . Dar noi putem intalni si obstacole. Obstacolele externe, scoase in evidenta de Laborit in teoria sa despre stress, sunt dusmanul ce doreste cu ardoare acelasi obiect in rivalitate sau competitie. Obsacolele interne sunt si mai importante: rezistentele sau mecanismele de aparare (sunt o bariera in comportametul natural, un obstacol, un blocaj, o rezistenta la contactul cu nevoile ori sau cu celalalt, sau in sfarsit o rezistenta la schimbare. Ceea ce numim in limbajul popular “defecte” care urmaresc persoana precum umbra sa care corespunde destul de bine mecanismelor de aparare:a se scapa de responsabilitate, a se repeat aceleasi greseli, a-i acuza pe ceilalti ca beau prea mult, ca fumeaza prea mult, a invinui, dar si a fi coleric, irascibil, susceptibil, pasiv, dependent, neincrezator, dominator, arogant, dispretuitor, fricos, supus, ,schimbator, josnic, revoltat, agresiv. In rezumat, tot ce nu va place la celalalt, uneori chiar propriile voastre defecte fata de care sunteti orbi si pe care nu le suportati la ceilalti. Ce-ti ramane de facut tie?Sa treci de la un comportament nesatisfacator la in comportament dorit. Sa-ti invingi temerile, nesigurantele! Si merita sa o faci , doar lupti pentru tine, pentru un “maine invingator” , pentru o viata asa cum ti-ai dorit-o mereu. Am sa trec la nevoia de securitate, fiindca nevoile fiziologice sunt mai mult sau mai putin satisfacute. Aici vorbim de nevoia de a manca , de a bea, nevoia de caldura, sex, etc La nevoia de securitate vorbim despre nevoia de a fi protejat impotriva adversitatii. Termenul “securitate” este folosit in contextele unde domneste insecuritatea:in-securitate sociala, in-securitate profesionala, in-securitate pentru a te deschide in intimitate(fara bariere, a fi deschis si fara aparare) in grup sau in viata. 7

Noi consumam multa energie si un sfert din timpul nostru pentru a satisface aceasta nevoie precum si pe cea precedenta. Datorita activitatii noastre profesionale, ne procuram defapt hrana, caldura si beneficiem de un acoperis. De aici incolo suntem disponibili pentru nevoile urmatoare. Chiar si aceste nevoi pot, in parte, sa fie satisfacute prin munca noastra: ne putem implini nevoia de apartenenta, de a castiga suficienti bani pentru a trai genul si nivelul de viata pe care-l dorim. Putem sa ne realizam, afirmandu-ne in mod adecvat. Putem sa ne dezvoltam autonomia chiar fara respectul celorlalti. Daca iti este amentitat locul de munca poti deveni nesigur. A evita o activitate nesatisfacatoare face parte dintre solutiile posibile la o problema, dar incertitudinea de a da peste o alta determina numeroase persoane sa consulte un psiholog. A ramane blocat intr-o astfel de situatie este sursa de angoasa, de stres. Cautarea securitatii cu price prêt poate fi sufocanta daca ea conduce la o existenta regulate, insotite de obiceiuri fixe. Toate ritualurile in viata, ca si in religie, fac viitorul previzibil. Pentru ca eviti neprevazutul, risti sa-ti ratezi viata! Si aici revenim la articolul pe care unii dintre voi l-au citit deja: Iti lipseste curajul?! In mare parte, lipsa curajulului te tine pe loc sau te retine intr-o situatie in care nu te simti implinit, multumit. Necunoscutul te tine prizionerul nefericirii…Nu te mai teme de nou, infrunta necunoscutul.Elibereaza-te! Sa trecem la nevoia de apartenenta si de dragoste: a iubi si a fi iubit Acestei nevoi i se acorda cea mai mare importanta in viata si in “film”..Simtim nevoia sa apartinem, impreuna cu apropiatii nostri, unei viziuni comune despre viata in spiritualitate, religie, politica, in cluburi de petrecere a timpului liber sau intalniri profesionale. Adesea simtim nevoia sa ne grupam in jurul unor interese comune diversificandu-ne. Aceasta nevoie de apartenenta acopera domenii foarte vaste: nevoia de a ne iubi aproapele, nevoia de a-l iubi pe Dumnezeu, dragostea parinteasca sau sexuala, nevoia de a fi recunoscut, apreciat, nevoia de a primi sau de a da tandrete, etc. Aceasta nevoie este esentiala inca de la nastere: a fi dorit, a primi caldura, mangaieri. Cand nevoile sexuale se afirma la varsta adolescentei, ele trebuie sa infrunte limitele impuse de societate. Adultii celibatari sufera adesea de singuratate si de lipsa dragostei. Ei cauta unul sau mai multi parteneri si aspira cel mai adesea la casatorie. Ne casatorim ca sa aducem cel mai adesea un raspuns acestei asteptari: a iubi si a fi iubit, deopotriva. Cand observ in jurul meu evolutia sexualitatii si a casatoriei, obtin o descriere in trei: cautarea, fuziunea si apoi autonomia. Recunosc ca acest tablou nu este prea stiintific si sanatos, dar reflecta procesul pe care-l constat la numeroase persoane.Este de asemenea procesul de evolutie a majoritatii cuplurilor. Respectul de sine

8

Am nevoie sa fiu apreciat, sa mi se recunoasca valoarea, sa ma recunosc si sa fiu recunoscut. Pot sa ma apreciez si mai mult daca am fost iubit de parintii mei. Am atunci tendinta spontana de a ma iubi, dar si de a-i iubi pe ceilalti. Sa ma afirm ca persoana autonoma va veni de la sine. Fericit cel care reuseste sa se afirme fara sa domine sau sa se revolte, caci in caz contrar, el devine stapanul sau sclavul celorlalti. Aceste doua ultime situatii se dovedesc adesea nesatisfacatoare. Respectul de sine se dezvolta cand creez obiective realiste si dezvolt energia necesara pentru a reusi, respectandu-i si pe ceilalti in cauza. Am, de asemenea, nevoie sa fiu apreciat de ceilalti. Este nevoia de recunostinta, atat de importanta pentru majoritatea oamenilor. Plangem cu usurinta de bucurie cand, intr-un film, doi fosti dusmani se impaca sau cand doi indragostiti isi spun :”te iubesc”. Actualizarea de sine Este varful piramidei lui Maslow. Este, asadar, scopul ultim spre care tinde omul, viata care consta in a invata sa traiesti pentru a exista in echilibru. Aceasta nevoie devine mai precara pentru mama casnica ai carei copii cresc si pleaca sau pentru muncitorul aflat in somaj sau la pensie. O aud mai frecvent descrisa ca neimplinita de cei care au trait mai mult in rolurile lor decat in persoana lor. Aceasta atitudine “altruista” implica sa ramai centrat pe exigentele celorlalti, precum mama casnica care nu exista decat in functie de de dorintele copiilor sai in detrimental propriilor sale dorinte. Nevoia de libertate pare ca se opune nevoii precedente, nevoia de stima personala. Fiecare are nevoie de libertate pentru a actiona, la serviciu, acasa sau in exterior. Unii se simt umiliti si sufera. Multi se cred liberi , dar supusi unui sclavagism ignorat, precum supunerea pasiva a normelor. Nimeni nu este complet liber. Cine vrea sa ramana liber trebuie sa evolueze si sa evite anarhia si revolta. Cine se teme sa devina liber risca conformismul si supunerea. Satisfacerea acestei nevoi se dovedeste, din pacate dificila. Daca vreau sa ma simt complet liber si sa nu accept nici o constrangere, fara sa atac libertatea celorlalti, risti sa fii, fara idoiala, izolat de catre cei care resping aceasta atitudine. ”Oamenilor cumsecade nu le place sa urmezi un drum diferit de al lor” (Georges Brassens) Ar trebui sa tin cont de opiniile celorlalti cautand sa ma satisfac sau sa-mi schimb relatiile. Dar cum? Pot, alege, fie sa renunt la libertatea mea, fie sa refuz parerea celorlalti. Suferinta poate sa apara deja in acest stadiu. Pot, de asemenea, sa dau prioritate la “ce vor spune ceilalti”, precum aceasta studenta care precizeaza: ”Nu voi iesi cu prietenul meu decat daca sunt sigura ca mama mea nu va suferi”. Iata deci, inceputul unui calvar. ”Gura lumii” nu este intotdeauna o limitare exterioara reala. Ea provine cel mai adesea chiar din interior. Fata sa ascunsa coincide in general cu ”ce voi spune eu despre asta”. Daca mama ignora iesirile fetei, aceasta se va simti inselata sa nu o insele. Daca, la un moment 9

al evolutiei sale, ea se revolta si ii spune nu mamei, ea poate inca sa aleaga. O optiune ar fi sa iasa fara stirea ei pentru a evita sa o intristeze. O alta ar fi sa nu se ascunda, evitand totusi sa nu cada in ostentatie . Ar putea sa si o provoaca, sa o scandalizeze sau chiar sa rupa legatura pentru a nu se mai supune moralei materne. Altii in acceptarea climatului permisiv al grupului, doresc sa se elibereze de constrangeri in pozitia: ”vreau totul imediat” fara sa-i respecte pe ceilalti. Aceasta pozitie nu raspunde nevoi de afirmare sau de autonomie. Este o alegere care poate fi anarhica sau totalitara. Anarhica daca vrea sa se elibereze de constrangeri fara sa cantareasca avantajele si dezavantajele pentru a-si evalua sansele si riscurile inainte de a decide, adica fara sa-si utilizeze “Adultul” din el. Este Copilul anarchic care conduce fara Adult. El este totalitar daca este un mod de a-si impune alegerile precum Isabelle, care dorind sa schimbe, fara sa negocieze, data unei casatorii, stabilita de mult timp cu prietenul sau, ii raspunde: ”Acum nu vreau sa ma marit constransa. Vreau sa fiu libera sa decid ce vreau, cand vreau. Daca n-o fac la varsta mea, n-am s-o mai fac niciodata”. Dupa mai multe “decizii” asemanatoare, prietenul foarte autonom, nu a putut sa se resemneze si sa construiasca pe nisip si a ales progresiv sa o paraseasca. Daca ar fi fost dependent, ar fi inceput un lung calvar: cel care “iubeste mai mult” sufera mai mult. Cel care se actualizeaza este energic, pozitiv, “vede” partea buna a situatiilor, sufera putin din cauza dezavantajelor, este constient de nevoile sale, le gaseste cu usurinta raspunsuri si transforma problemele in solutii. Se afirma, prezinta putine mecanisme de aparare, si are deci putine rezistente la schimbare. Isi masoara mai liber sansele si isi asuma cu usurinta riscuri calculate. Constatam cum , de-a lungul vietii am fost formati si conditionati de educatia din anturajul nostru. Este o forma de dependenta din care se poate iesi prin perioade de revolta. Dar daca aceasta este permanenta, ea devine o dependenta de alt fel: contradependenta (a face pe dos nu inseamna a alege). Cu totii trecem prin asta, si nu lipsiti de neplaceri pentru noi si apropiatii nostrii. Dar, important e sa iesiti din aceasta stare si in momentul bilantului “pierderi si profituri” sa fiti pe plus, sa fie net pozitiv. Fara regrete, care sunt “trecatoare si inevitabile”. Sper sa va fie de folos acest material in depistarea rezistentelor, proiectiilor,etc. Si mie mi-a fost greu sa accept ca sunt “fericita” purtatoare a comportamentelor negative, perpetuate indelung. Cand, era atat de comod si simplu sa ii “imbrac” pe ceilalti cu ele. Dar, intr-o fericita zi, o “forta spirituala”, asa cum imi place mie sa-i spun, m-a trezit din basmul pe care-l traiam si care ma purtase deja departe de ceea ce numeam “realitate”. Nici un psiholog nu cauta sa te schimbe ca entitate , ori sa iti modifice conceptiile despre ce inseamna “a trai”. Doar se cauta a aduce mai multe informatii, optiuni, alternative din care tu sa alegi, si sa culegi ,doar ceea ce ai nevoie.

10

Piramida lui Maslow Abraham Maslow s-a născut la data de 1 aprilie 1908 în Brooklyn, New York. Este un renumitul psiholog umanist, fiind mai ales cunoscut pentru desenarea piramidei cu nevoile omeneşti. Piramida lui Maslow a reprezentat şi reprezintă în continuare o contribuţie foarte mare în domeniul psihologiei. Psihologul îşi începea disertaţia pe baza explicării piramidei sale prin a afirma că fiinţele umane sunt motivate de anumite nevoi nesatisfăcute, şi că nevoile situate pe treptele inferioare ale piramidei trebuie satisfăcute înainte de a se putea ajunge la cele superioare. Aceste fiinţe nu sunt împinse sau atrase numai de forţe mecanice, ci mai degrabă de stimuli, obiceiuri sau impulsuri instinctive necunoscute. Nevoile respective ale oamenilor au în comun faptul că sunt instinctive, însă se deosebesc prin aceea că au un grad de intensitate diferit, unele fiind mult mai puternice decât altele. Aceste nevoi principale sunt aşezate la baza piramidei, iar cu cât se urcă spre vârful piramidei, cu atât importanţa, primordialitatea lor scade. Clasificarea nevoilor umane caracterizate de psihologul Maslow sunt următoarele, începând de la baza piramidei şi terminându-se în vârf: 1. NEVOI FIZIOLOGICE. Sunt indispensabile pentru a supravieţui: a mânca, a bea, a dormi, a se proteja de frig şi de căldură. Ele reprezintă cele mai puternice, cele mai importante nevoi ale omului. Satisfacerea lor este necesară pentru a rămâne în viaţă. 2. NEVOIA DE SIGURANŢA. Orice fiinţă omenească are nevoie să se simtă protejată în faţa oricărei ameninţări a vieţii. Dacă trăieşte într-o ţară care se află în război, de exemplu, se presupune că această necesitate nu este acoperită. Odată ce nevoile fiziologice sunt satisfăcute, intervine nevoia şi dorinţa de a satisface nevoile de siguranţă. Cu toţii avem nevoie de securitatea casei si familiei, mai ales atunci când vine vorba de copii. 3. NEVOIA DE DRAGOSTE Şl APARTENENŢĂ. O dată acoperite necesităţile de bază, aceasta este cea mai importantă. Nimeni nu poate să se realizeze ca persoană fără a fi dorit şi acceptat de către celelalte fiinţe omeneşti. Aici sunt incluse nevoia de prietenie, familie, apartenenţă la un grup, sau de implicare într-o relaţie intima non-sexuală. Relaţia cu celelalte persoane la un nivel afectiv profund este forma obişnuită de a satisface această necesitate. De exemplu, familia, tovarăşul de viaţă sau prietenul. Lipsa de dragoste şi apartenenţă poate să dea ocazie la importante dezechilibre mintale. 4. NEVOIA DE AUTORESPECT. Fiecare fiinţă umană are nevoie să se respecte pe ea însăşi şi să aibă o concepţie potrivită despre propria sa persoană. Este vorba aici de recunoaşterea venită din partea altor indivizi (care rezulta în sentimente de putere, prestigiu, acceptare, etc) cât şi din respectul de sine, ce creează sentimentul de încredere, adecvare, competenţă. Nesatisfacerea nevoilor de stimă rezulta în descurajare, şi pe termen lung în complexe de inferioritate. Un nivel de autoestimare dezechilibrat (cum ar fi subestimarea, de exemplu, a gândi că toată lumea îmi este superioară) are ca rezultat un randament scăzut şi, în consecinţă, deteriorarea comportamentului. 5. NEVOIA DE AUTOREALIZARE. Potrivit lui Abraham Maslow, o persoană din zece simte

11

intens această nevoie. Psihologul afirma că oamenii care au totul pot mari potenţialul lor. Ei pot căuta cunoştinţe, linişte, experienţe estetice, împlinire de sine. Cea mai mare parte se concentrează în jurul nevoilor care pot fi prevăzute. Autorealizarea include obiective mai înalte şi mai abstracte (de exemplu: dreptate, perfecţiune, bunătate, adevăr, hotărâri individuale), care sunt tot mai fragile, ca şi vârful piramidei.

12

Studiu: Tipuri de apeluri ale unui spot publicitar Constructii care exploatează diferitele nevoi din piramida trebuinţelor a lui Maslow – Contemporary Advertising-Bovee/Arems. Autorii incearca sa cristalizeze principalele categorii de resorturi psihologice actionate de publicitari pentru inducerea unui anumit gen de emotii in acord cu ierahizarea nevoilor cuprinsa in teoria lui Maslow. Ordinea prezentarii nu este neaparat cea a importantei categoriilor in declansarea emotiei ci mai degraba cea a incidentei cu care se recurge la acestea in realizarea spoturilor publicitare. Cele mai uzitate repertorii sunt cele de la baza piramidei lui Maslow, respectiv trebuintele primare, insa ingemanarea acestora cu cele superioare tine doar de imaginatia publicitarului. Categoriile pur teoretice sunt: 1. Apetitul

13

2. Gustul 3. Sănătatea 4. Frica 5. Umorul 6. Securitatea 7. Curăţenia 8. Atracţia sexuală 9. Aventura romantică 10. Achiziţiile de ordin social 11. Ambiţia 12. Confortul personal 13. Protecţia altora 14. Aprobarea socială 15. Simpatia (compasiunea) faţă de alţii 16. Devoţiunea faţă de alţii 17. Vina 18. Mândria 19. Confortul casnic 20. Mândria (prin etalarea proprieăţii) 21. Plăcerea recreaţiei 22. Distracţia 23. Oportunitatea timpului liber suplimentar 24. Evitarea unei sarcini dificile

14

25. Creşterera câştigurilor 26. Styling-frumuseţe 27. Mândria posesiei 28. Curiozitatea 29. Noutatea 30. Siguranţa 31. Curtoazia 32. Odihnă şi somn 33. Realizarea de economii 34. Economisirea efortului 35. Eficienţa în utilizare 36. Dependenţa în utilizare 37. Dependenţa în calitate 38. Durabilitatea 39. Varietatea în procesul selectiv 40. Simplitatea 41. Sport, joacă, activităţi fizice 42. Cooperare

15

Maslow, companiile si clientii Cred ca unul dintre subiectele cele mai interesante de discutie pe tema antreprenoriatului si nu numai este cea plecata de la intrebarea “De unde ne luam motivatiile?”. Cu alte cuvinte, ce ne face sa mergem mai departe si mai ales de ce mergem mai departe. Care este scopul final, ce ne dorim in final si care sunt punctele de interes?

16

Am citit de curand un studiu facut de PriceWaterHouseCoopers pe tema principalelor obiective urmarite de companii in perioada incepand din 2008, asadar in perioada in care au fost afectate de criza. Una dintre concluzii a fost una oarecum evidenta: Companiile trebuie sa isi monitorizeze si sa isi gestioneze mai atente riscurile. E nevoie de intelegerea evenimentelor ce pot produce riscuri si posibilul efect al acestora asupra obiectivelor si strategiei companiei. Nimic deosebit intr-adevar pana aici. Desi tin sa reamintesc capcana lucrurilor simple si evidente dar pe care nimeni nu le gestioneaza. Totusi, ceea ce mi s-a parut mai interesant in urma acestui studiu a fost modul in care companiile au prioritizat o serie de factori ce influenteaza afacerea. Rezultatul e in imaginea de mai jos:

Rezultatul arata asadar o constientizare a importantei gestionarii riscurilor, alinierea cu asteptarile actionarilor. Ce mi se pare insa surprizator, si dupa parerea mea nu in sens bun, este lipsa focusului pe crearea unei culturi de “customer service”. Si asta in conditiile in care se pare ca se mentione interesul pentru dezvoltarea aptitudinilor “soft” ale angajatilor. Si alaturi de aceasta se pare ca se constientizeaza si performanta slaba a actiunilor de eficientizare a costurilor in contextul in care acestui subiect i se acorda o importanta mare, conform celor de mai sus.

17

Teoria lui Maslow spune ca pentru a fi motivati oamenii trebuie sa isi satisfaca in primul rand nevoile de baza. Mi-a fost de curand recomandata o carte pe acest subiect, al modului in care companiile isi satisfac propriile nevoi pe principiul lui Maslow. Plecand de la aceasta ierarhizare a nevoilor in cazul indivizilor si al companiilor, PwC a creat o piramida a modului in care se ajunge la livrarea valorii in companii.

Toate acestea sunt rezultatul unor studii in cadrul unui numar semnificativ de companii. Aceleasi rezultate le putem cu usurinta identifica si in mediul de afaceri din Romania in aceasta perioada. Cel putin cele de mai sus se potrivesc celor identificate de mine in ultima perioada. Asadar companiile se concentreaza pe eficientizarea afacerii,a costurilor si a proceselor. E un lucru normal, corect si evident. Se proiecteaza astfel cresterea gradului de satisfactie si a eficientei. Nimic anormal, ba din contra foarte corect. Ceea ce cred insa ca nu se potriveste in aceasta strategie este exact ceea ce Maslow spunea. Nu se poate trece la un alt nivel de satisfactie pana cand asteptarile, nevoile de baza nu sunt satisfacute. Iar guvernanta corporatista (Corporate Governance), asa cum si din figura de mai sus se vede, reprezinta o nevoie de baza. Si exact aici intra ceea ce mai sus era pus ca avand o importanta scazuta (enable a client service culture) Focusul asadar pe cresterea eficientei, pe minimizarea riscurilor specifice trebuie facut in urmatoarea perioada plecand de la o cultura solida in companie si pe ideea de customer service.

18