De Ce IAC Poate Fi Considerată Metodă Didactică Sau Domeniu Al Științelor Educației [PDF]

Zitiervorschau

PORTOFOLIU INSTRUIRE ASISTATĂ DE CALCULATOR Pruteanu Cornelia Grupa 2

Pruteanu Cornelia, grupa 2

1. De ce IAC poate fi considerată metodă didactică sau domeniu al Științelor Educației

Utilizarea calculatorului în procesul de învățământ devine o necesitate în condițiile dezvoltării tehnologiei informației. Obișnuiți cu nenumărate informații multimedia pentru elevi și studenți, calculatorul este folosit drept o resursă de informație. Numită de unii ca inovația tehnologică cea mai importantă a pedagogiei moderne instruirea asistată de calculator contribuie la eficiența predării fiind un rezultat al introducerii treptate al informatizării în învățământ. Aspectele importante ale IAC sunt: interacțiunea elev-calculator care permite elevului să acceseze informații mai ample structurate într-un mod mai variat cu modalități unice de vizualizare. Calitatea programelor, a produselor informatice oferite de calculator produc efecte pedagogice imediate. Cel de al doilea aspect important este redat de rolul profesorului, prezența activă a acestuia fiind hotărâtoare în momentul aplicării metodei ca o alternativă la metodele clasice. Metoda nu scade din rolul profesorului în procesul de intruire, ci adaugă noi valențe, noi modalități de exprimare profesională. Învățarea asistată de calculator impune o regândirea a procesului educativ prin faptul că profesorul trebuie să învețe să gândească altfel, să-și revizuiască conceptele și să-și orienteze arsenalul metodic în direcția eliminării activităților intelectuale de rutină. Instruirea asistată de calculator se referă la domeniul teoretico-aplicativ de utlizare a computerelor în activitatea de învățare. Sistemul instruirii asistate de calculator este un mediu integrat harware-sofware destinat interacțiunii dintre posesorii unui sistem de cunoștiințe și destinatarii acestuia, în vederea asimilării active de informație însoțită de achiziționarea de noi operații și deprinderi. Realizările din acest domeniu sunt în plină ascensiune însă printre primele inovații se numără orientarea pe învățarea prin verificarea cunoștiințelor iar ulterior au început să se dezvolte softuri complexe ce încurajează construcția activă a cunoștiințelor, accentul fiind pus asupra stimulării activității intelectuale ale elevului, eliberându-l de activitățile de rutină. Dintr-o anumită perspectivă instruirea asistată de calculator este considerată a fi o materie subsumată pedagogiei, fiind o modalitate din arsenalul modalităților de abordare a procesului de predare-învățare. Obiectivele de referință ale metodei asistate de calculator sunt: alternativă la metodele de clasice de predare, cunoașterea unor softuri educaționale în procesul de instruire și perfecționarea competențelor de utilizare a calculatorului în procesul de instruire. Instruirea asistată de calculator căpătă tot mai mult teren în domeniul universitar, prin apariția tehhologiei informației și comunicării (TIC) care reprezintă un veritibil al facilitării și organizării orelor de lecție, al controlului învățării precum un mijloc eficient de evaluare. În același timp elevul își formează deprinderi și capacități aplicate în practică, prin intermediul

Pruteanu Cornelia, grupa 2

exercițiilor și temelor se trece astfel de la o formă de învățământ ce are în prim plan formarea iar mai apoi informarea. Prin intermediul calculatorului pe prim plan se situează formarea de atitudini priceperi și deprinderi iar mai apoi transmiterea de informații. În aceste condiții am fi tentați să credem profesorului poate fi înlocuit de către un calculator. Acestă idee este negată cu vehemență prin argumentul că eficiența acestei mașini este direct proporțională cu priceprea și creativitatea cadrului didactic. Profesorul este cel care modalitățile de organizare a conținutului, activități de învățare, teste și modalități de evaluare, calculatorul fiind un mijloc de a ușura munca omului. Totodată introducerea TIC în învățământ contribuie la modernizarea sistemului educațional. Profesorul George Văideanu enumeră o serie de beneficii ale calculatorului: furnizarea informațiilor organizate conform programelor, indentificarea lacunelor, corectarea greșelilor, prin furnizarea de informații impertinente, contolează sistematic cunoștiințe, sprijină eforturi de autoevaluare a celui care învață și oferă exerciții de stimulare a creativității. Între timp calculatorul și-a extins utilitatea pătrunzând în mai multe domenii de activitate și devenind indispensabil în învățământ . Astfel comunicarea profesor-elev precum și schimbările sociale între elevi pot fi dezvoltate prin intermediul video și al forumurilor. Capacitatea de sinteză și analiză determină elevul să emită judecăți de valoare șisă-și utilizeze creativitatea prin intermediul exercițiilor creative. Cercetările efectuate în e-learning-ului duc la concluzia că acest tip de învățământ este cel puțin la fel de eficient ca și cel desfășurat în manieră tradițională cu condiția ca rezultatele eficiente să fie legate de activitatea de pregătire a profesorului: obiective instructiv educative bine determinate, pregătirea atentă a exercițiilor aplicative și temelor pentru acasă, informații și cerințe comprehensive și oferirea de explicații suplimentare. De asemenea activitatea online trebuie să fie plăcută prin oferirea unei intermediul unei interfațe atrăgătoare. E necesar ca informația să fie variată, exercițiile aplicative iar interacțiunea cu profesorul optimă. În plus, instruirea asistată de calculator dezvoltă depridenderi metacognitive, elevul fiind centrat pe modul de rezolvare a sarcinii, deoarece elevul este conștient că în viitor se va confrunta cu o sarcina asemanătoare. Astfel își conștientizează treptat toți pașii spre un rezultat eficient. Pe de altă parte profesorii implicați dispun de o mare libertate în proiectarea și organizarea lecției fiind fie consilieri, îndrumători, colaboratori, și parteneri ai elevilor în procesul de formare și modernizare a activității de predare-învățare-evaluare.

Învățare colaborativă. Caracteristici și aplicabilitate în IAC

Pruteanu Cornelia, grupa 2

Mediul informatizat de învăţare predispune la o învăţare colaborativă, prin multiplicarea legăturilor dintre educaţi, prin derularea unor activităţi cognitive ce presupun asamblări ale cunoaşterii. Învăţarea colaborativă este acea „strategie pedagogică în care se favorizează interdependenţa cognitivă şi socială între educaţi, luând în calcul diferenţele interindividuale şi imprimând un rol activ agenţilor educativi” (Deguerry, 2004). Cdrul didactic este indispensabilă în învăţarea bazată pe tehnologiile moderne, universul informatic fiind cel care oferă totodată oportunități de apropiere între elevi și profesor. Învățarea colaborativă unește eforturile educatului cu cele grupului din care face parte, astfel se creează un mediu prin care fiecare își construiește cunoașterea pornind de la informațiile furnizate de celălalt. Cadrul didactic are drept scop stimularea grupului, de a consacra, evalua cunoștiințele, fiind creată astfel o circularitate a demersurilor. Activitatea colaborativă presupune schimbul de informații dintre parteneri, planificarea unor obiecte comune, gestionarea în comun a timpului de învățare, împărtășirea unor experiențe, validarea unor ipoteze/ informații și structurarea și definitivarea unor competențe ale grupului. Internetul constituie un dispozitiv care favorizează și întreține gustul pentru învățarea prin colaborare. Ușurința de comunicare, de consultare, de verificare creează dorința de edificarea a unui produs comun precum un site educativ ce funcționează ca un referențial comun de învățare, astfel comunicarea este un mijloc de concretizare a muncii colaborative. Activitatea colaborativă presupune activități precum: schimbul de informații între parteneri, existența unor obiective comune, gestionarea în comun a timpului de învățare, organizarea muncii prin intemediul mai multor etape, împărtățirea unor experiențe/ cunoștiințe/ competențe, validarea unor ipoteze sau informații și definitizarea unor competențe ale grupului respectiv de învățare. Munca în echipă virtuală presupune și anumite dependențe precum respectarea unui program de activități dar și sufiecientă libertate de inserare în ordinea stabilită a lucrurilor. Parcursurile individuale de explorare și de contribuție efectivă se fac și se refac în funcție de posibilitățile profesional. Sistemul de educaţie deschis şi la distanţă, precum şi formulele derivare de instrucţie virtuală fac loc unui nou intervenient, tutorele. Acesta exercită un rol de intermediere a educatului cu conţinuturile specifice, o formare la acesta a unor atitudini sau deprinderi de muncă intelectuală, de cultivare a motivaţiilor. Tutoratul se referă la acea acţiune de supraveghere, îndrumare şi facilitare a educaţilor în direcţia exploatării anumitor oportunităţi, pentru a intra în posesia cunoaşterii sau a-şi forma anumite competenţe intelectuale sau spirituale în consens cu anumite obiective.

3. Selectați un manual pe care îl veți analiza critic, prezentând avantaje cât și limite ale ulilizării acestuia. Descrieți o secvență de lecție din cadrul căreia puteți utiliza manualul

Pruteanu Cornelia, grupa 2

Manalul digital reprezintă o resursă educațională modernă care asigură concretizarea programei școlare într-un document care vizează prezentarea cunoștiințelor și capacităților la un nivel sistematic. Funcțiile pedagogice ale manualului sunt: de informare, de formare, de antrenare a capacităților și de autoinstruire. Odată cu introducerea noului curriculum, studiul limbii române s-a deplasat de pe aspectul preponderent analitic, descriptiv, pe dimensiunea competenței comunicative. Manulul dobândește așadar o structură de funcționare prioritar formativă și interactivă. Manului Limba și Literatura română adresat elevilor de clasa a VIII a acoperă sub aspectul conținuturilor recomandările programei. În cadrul acestui manual s-a avut în vedere o progresie firească a conținuturilor. Prima unitate o constituie textul epic, noțiuni de fonetică, și mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului, al doilea compartiment reia strategiile de interpretare a limbajului figurat (comparație, epitet, repetiție, metafore) studiate în clasa a VII a la un alt nivel de aprofundare. De asemena, se propune o inițiere în construcții pasive cu verbul a fi, cu pronume reflexive și personale iar în ceea ce privește partea de literatură accentul cade asupra textului liric prin ilustrarea diversă în versuri și proză a acestora, modalitățile de exprimare a preferințelor și opiniilor și limbajul colocvial. Următorul compartiment cuprinde texte în versuri care combină diverse structuri textuale continuată cu o altă serie de strategii de interpretarea a limbajului figurat, structura textului argumentativ iar la nivel gramatical este studiat atributul și complemetul direct. Penultima unitate de învățare debutează cu textul dramatic și strategii de concepere și comprehensiune al textului oral, în sfera gramatică fiind studiate realizările propoziționale ale unor funcții sintactice precum circumstanțialul de mod și timp. Ultimul compartiment cupride tipare textuale de structura a ideilor și argumentative precum și circumstanțialul de scop și cauză. Am constatat o gradație ascendentă de la simplu la complex: familiarizarea cu textul, descifrarea și aprofundarea textului și mai apoi interpretarea textului. Acest manual oferă elevilor și texte auxiliare care accentuează diferite aspecte de ordin formal sau tematic ilustrate prin textul de bază cât și un capitole destinate relațiilor culturale constructive și valorilor culturale românești în lume însoție de creații arhaice ale patrimoniului. În analiza acestui manual am luat în considerare pe lângă dispunerea conținututilor, al limbajului folosit, al modului de prezentare și naturii activităților de învățare incluse. Sarcinile de învățare de asemenea sunt gradate de la simplu la complex. O dispunere progresivă a activităților de învățare este observată îb cadrul lecțiilor de gramatică care pornesc cu construcțiile verbului, coordonarea prin conjucțiune și juxtapunere, urmat de adverbe și atribut și sfârșind cu complementul. Același lucru se întâmplă și în cazul literaturii unde se începecu textul epic, cel liric iar ulterior se încheie cu drama. La capitolul Evaluare continuă este observată o deplină concordanță între evaluare și obiectivele din cadrul curricumului iar testele propuse urmăresc punerea în evidență a performanțelor atinse de elevi. Această evaluare de la sfârșitul fiecărei unități de învățare permite elevului să își formeze abilități și capacități prin apelul la problematizare, gândire

Pruteanu Cornelia, grupa 2

inductivă și analogică. Prezentarea conținutului este însoțită de imagini prin care este trezit interesul elevilor pentru conținuturile ce urmează a fi prezentate. Un alt aspect pozitiv este dat de faptul că temele sunt prezentate într-o nouă viziune, fiind realizată o trecere de pe latura teroretică pe cea aplicativă, lecțiile fiind concepute pe concentrarea obiectivelor de formare și de capacitățile proprii folosirii limbii în contexte concrete de comunicare.