38 1 8MB
“In domeniul stiintelor de observatie, intamplarea nu favorizeaza decat spiritele pregatite” (Louis Pasteur)
INTRODUCERE IN PROBLEMATICA BOLILOR INFECTIOASE CURS 1 SL Dr. Manuela Arbune
Universitatea “Dunarea de Jos” Galati – Facultatea de Medicina
Boli infectioase: definitie Disciplina
care se ocupa de studiul bolilor cauzate de agenti infectiosi Agenti infectiosi
Bacterii Virusuri Fungi Paraziti Prioni
Bolile infectioase- interdisciplinaritate Imunogenetica
Epidemiologie
Boli infectioase Microbiologie
Medicina interna Oncologie
Boli infectioase: tematica 1. Introducere în problematica actualã a bolilor infectioase transmisibile 2. Etiopatogenia bolilor infecţioase 3. Tratamentul si profilaxia bolilor infectioase 4. Infectii sistemice 5. Boli eruptive 6. Angine acute, stomatite, infectii respiratorii superioare 7. Infectii respiratorii: Gripa, SARS, Pneumonii, Tusea convulsivã, Legioneloza 8. Infectii neuro-meningiene 9. Infectii la gazde imunocompromise 10. Hepatite acute virale 11. Infectii digestive: Toxiinfecţii alimentare, Botulismul Enteroviroze, Salmonelozele, Dizenteria bacteriană, Holera 12. Antropozoonoze 13.Infectii nosocomiale
Istoria bolilor infectioase marturii scrise, legende
Biblie (Vechiul Testament) - epidemii care au afectat poporul evreu Legendele Olimpului - Apollo a raspandit ciuma in randul armatei Troiei pentru ca Agamemnon ia luat fiica prizoniera Papirusuri egiptene (papirusul Ebers- boala Aat) Inscriptie Dendarah – tantarii = transmitatori ai malariei)
Istoria veche a bolilor infectioase
Egiptul antic: cauza bolilor era considerata de natura mistica tuberculoza (Tutankamon, Ramses III) variola (Ramses V) lepra (“Morbus phoenicus”) teniaza scabia malaria
Istoria veche a bolilor infectioase
Grecia antica: conceptii asupra etiologiei bolilor (ethios= cauza+ logos=stiinta) cuprinse in “Corpus Hippocraticum” 1. Factori inanimati – teoria miasmelor: bolile contagioase sunt cauzate de “aburi toxici care se nasc din putrefactii, in special in zonele mlastinoase” 2. Factori supranaturali – “morbus sacer” 3. Factori animati Democrit (460-370iC): “bolile sunt produse de organisme minuscule care patrund in corpul omului si animalelor si se hranesc cu sangele acestora” Thucidide (460-395iC): marea ciuma din timpul razboiului peloponeziac a fost produsa de “seminte morbide” inzestrate cu viata (“contagium vivum”); a observat ca cine a supravietuit unei boli, de obicei nu mai repeta acea boala, intuind conceptul de imunitate (lat. Immunitas = scutit de taxe)
Istoria veche a bolilor infectioase
Roma antica
Celsus Aulus Cornelius (60iC-20dC): “De arte medica” descrie caracterele inflamatiei: rubor, tumor, calor, dolor
Ruinele cetatii din Efes
Istoria veche a bolilor infectioase
Rhazes (Islam, sec. X) Prima descriere a variolei, pe care a diferentiat-o de rujeola si de alte exanteme Identificarea imunitatii de lunga durata, explicata conform principiilor luli Hippocrat, ca fiind un exces al compartimentului sanguin, care fermenteaza si se exteriorizeaza, formand pustulele • Boala = dezechilibru al celor 4 umori: sange, flegma, bila galbena si bila neagra (concept Hippocrat) • cu cat varsta este mai tanara, cantitatea de fluide a organismului este mai mare si boala este mai intensa • pe masura ce inainteaza in varsta, corpul se usuca, procesul de fermentatie al sangelui este incheiat, precum uni vin maturat, si boala nu se mai manifesta considera variola ca un fenomen care ajuta dezvoltarea normala, de la perioada copilariei la cea adulta.
Istoria veche a bolilor infectioase
Avicenna (sec XI) emite teoria transmiterii bolilor prin germeni raspanditi de la un organism la altul, imunitatea castigata fiind specifica pentru o anumita planta sau animal, pentru un anumit organ sau umoare Teoria lui Avicena a fost dezvoltata 500 de ani mai tarziu de Girolamo Fracastoro in cartea „Despre molime” (1546). Hieronymus Mercurialis (sec XVI) a afirmat prima data ideea specificitatii imunologice (imunitatea se dezvolta fata de un anumit microb)
Antonie van Leeuwenhoeck (1673) inventeaza microscopul observa si descrie primele mcroorganisme
Istoria moderna a bolilor infectioase Louis Pasteur (1822-1895) Cercetari asupra bolilor infectioase la om si animale Vaccinuri pentru prevenirea turbarii, antraxului, holerei, prin inactivarea sau atenuarea microorganismelor Demonstreaza necesitatea sterilizarii instrumentarului si materialelor medicale Inventatorul pasteurizarii
Istoria moderna a bolilor infectioase Robert Koch (1843-1910) Identificarea bacteriilor pe frotiul microscopic si pe mediile de cultura Izolarea B. tuberculozei si a B. antraxului Postulatele lui Koch (teoria germenilor) 1. Microorganismul care a determinat boala acuta se gaseste raspandit in raport cu simptomele si leziunile observate 2. Microorganismul izolat de la bolnav poate fi mentinut in culturi pure 3. Microorganismul izolat si inoculat la un animal receptiv reproduce experimental infectia naturala
Eradicarea bolilor infectioase? Chimioterapia antimicrobiana Paul Erlich (1854-1915): Salvarsanul Alexander Fleming (1881-1955): Penicilina Vaccinarea Edward Jenner (1749-1823): v. antivariolic Louis Pasteur (1822-1895): v. antirabic W. Stewart (ministru al Sanatatii In SUA, 1967: "Avem mijloacele pentru ca in scurt timp sa eradicam bolile infectioase!".
Top 10 Epidemii Boli Infectioase Data
Nr. victime
1. Variola
1500
↓nr nativilor indieni de la 100 mil la 5-10 mil!!!
2. Gripa spaniola
1918
50-100 mil decese
37 mil victime IRazboi Mondial
3. “Moartea neagra”
1348
50% din populatia Europei
Etiologie?
4.Malaria
>4000
>1 mil decese/an; 350-500 imbolnaviri/an
Africa SubSahariana
5. Tuberculoza
….
2 mil decese/an 8 mil imbolnaviri/an
10% decese sec XIX
6.Holera
1991
4000
5% forme severe
7. SIDA
1981..
25 mil
8. Febra galbena
Observatii
29000/33000 soldati (Napoleon) Africa-America
9. Tifosul exantematic
16181648
> 10 mil
+ ciuma + foamea
10. Poliomielita
1952
3000 decese; 52000 paralizii
SUA
Bolile infectioase in secolul XXI
S-au identificat noi agenti microbieni:
Virusuri hemoragice (V. febrei Lassa. Ebola, Marburg) Virusuri digestive: enterovirusul 71, rotavirusuri, V. Norwalk, calicivirusuri V. hepatitice C, D, E Bacterii: legionella pn, helicobacter pilory, campilobacter jejuni Prioni (encefalita spongiforma,b. Alzheimer)
S-au identificat boli infectioase noi: B. Kawasaki, Sd. Reye, Sd. socului toxic, SIDA, SARS Bolile infectioase clasice s-au modificat ca forme de manifestare: “patomorfoza bolilor infectioase”
Bolile infectioase in secolul XXI
S-a demonstrat ca unele infectii evolueaza autolimitant, cu imunitate reziduala, dar cu persistenta indefinita a virusului intracelular, in stare latenta (herpesvirusuri, parvovirusuri, VHB, VHC, HIV) S-a dovedit implicarea virusurilor in oncogeneza (limfoame, HC, cancere de col uterin) S-a demonstrat capacitatea teratogena a unor virusuri (CMV, v. rubeolic, v. herpetice, VVZ, v. rujeolic, enterovirusuri), bacterii (leptospire, treponema pallidum, listeria) sau protozoare (toxoplasma, malaria)
Bolile infectioase in prezent Au disparut unele boli carantinabile (ciuma, variola) A scazut mortalitatea unor boli (meningite, pneumonii, septicemii, endocardite) S-au obtinut progrese imense in controlul unor epidemii (rujeola, poliomielita, difteria, etc) DAR Bolile respective nu au disparut, sunt doar “tinute sub control” Au aparut boli noi ca etiologie sau ca forma de manifestare Microorganismele sunt supuse procesului de adaptare si selectie (!antibioterapie incorecta)
Bolile infectioase in prezent Peste 40% dintre consultatiile medicale sunt solicitate din cauza... infectiilor!
Factori favorizanti ai cresterii incidentei bolilor infectioase 1. Cresterea duratei medii de viata 2. Extinderea tehnicilor invazive de diagnostic si tratament (TI, transplant, protezare) 3. Abuzul de antibiotice (rezistenta microbiana) 4. Abuzul tratamentelor parenterale (HIV, VHB, VHC) 5. Evolutia demografica, urbanizarea, fluxurile populationale 6. Modificari comportamentale (toxicomanie, fumat, obiceiuri alimentare, cresterea asteptarilor in privinta serviciilor medicale) 7. Modificari ecologice
NOUA CLASIFICAREA INFECTIILOR INFECTII COMUNITARE
INFECTII COMUNITARE
INFECTII NOZOCOMIALE
INFECTII ASOCIATE ASISTENTEI MEDICALE
INFECTII NOZOCOMIALE
SCORUL CARMELI: Stratificarea riscului de rezistenta la antibiotice A.Contactul cu sistemul de sanatate: (1) fara contact prealabil (2) contact cu asistenta sanitara (internare recenta, rezident sanatoriu, dializa) fara proceduri invazive (3) spitalizare lunga (>5 zile) si/sau proceduri invazive B.Tratament antibiotic: (1) fara tratament (2) cu tratament C. Caracteristicile pacientului: (1) tanar, fara comorbiditati (2) varstinc, mutiple comorbiditati (3) Imunodepresii (diabet zaharat, neoplazii, fibroza chistica, SIDA, neutropenie, alte imunodeficiente severe) Precizarea scorului: cel mai mare scor (1, 2 sau 3) stabilit pentru itemii a, B sau C
INTERPRETAREA SCORULUI CARMELI: scorul maxim (1, 2 sau 3) dintre criteriile A, B sau C CARMELI 1
INFECTII COMUNITARE
NU sunt suspecti patogeni rezistenti
CARMELI 2
INFECTII ASOCIATE Enterobacteriacee ASISTENTEI rezistente dar nu MEDICALE Pseudomonas sp.
CARMELI 3
INFECTII NOZOCOMIALE
Enterobacteriacee/staf cu rezistente
Strategii pentru controlul bolilor infectioase
Supravegherea si prevenirea infectiilor Supravegherea si prevenirea rezistentei germenilor Diagnosticul si terapia adecvata a infectiilor ! Distribuirea echitabila a resurselor medicale (in teritoriu si intre categorii socio-economice) ! Formarea personalului care sa ingrijeasca acesti pacienti
Cercetarea medicala in domeniul bolilor infectioase