Curs 1 Farmaco [PDF]

Zitiervorschau

Curs 1: Farmaco

Examen grila Examen practic- de prescris reteta, 25% din nota finala Bibliografie: Farmacologie- Fulga CURS 1 Ritalin- pt ADHD No-doz- contine cafeina Prozac- antidepresiv

-

Studii preclinice Sinteza Testare pe tesuturi Testare pe organe Testare pe animale

Pt a fi administrat la om un medicament trebuie sa fie testat pe 3 animale, in ultima faza fiind primate. Se studiaza efectele benefice, dar si adverse pe termen lung. Dupa administrarea pe termen lung se sacrifica animalul si se fac studii anatomopatologice. In afectiuni care nu au tratament si care au prognostic rezervat de viata se permite trecerea si a medicamentelor care au efect cancerigen, teratogen Studii clinice Studii de faza 1- se administreaza la un nr mic de voluntari sanatosi. Se studiaza parcursul subst in org, posibile r adverse, nu avem cum sa studiem eficacitatea. Aceste studii sunt cele mai periculoase deoarece exista diferente intre animale si om si nu pot fi anticipate reactiile care apar la om Studii de faza 2- subst se studiaza la pacienti Studii de faza 3- studii multicentrice pe mii de pacienti. Daca in urma acestor studii subst demonstreaza ca are un profil bun intre efectul benefic si siguranta administrarii este aprobata ca medicament. Dupa aprobarea ca medicament- studii de faza 4(postmarketing). Desi de la sinteza subst pana la aprobarea ca medicament dureaza 20 de ani exista situatii in care dupa 15 ani de la introducerea pe piata din studiile postmarketing au rezultat substante scoase de pe piata Dupa fiecare faza se fac raportari care sa demonstreze siguranta administrarii medicamentului si posibile efecte benefice Primii 2 ani- faza de descoperire a subst si apoi 10-15 ani de cercetari pana ajung pe piata. Rata de succes- de 10% din subst ajung sa fie aprobate ca medicament Farmacologia- 2 ramuri: farmacocinetica(ce face org cu medicamentul)-tot ce se intampla cu med dupa ce a fost administrat: principalele procese ale farmacocineticii: absorbtie, distributie(transport), metabolizare, eliminare si farmacodinamia(ce face medicamentul cu organismul) FARMACOCINETICA Principalele procese ale eliminare(Metabolizare si Excretie)

farmacocineticii(ADME)1

Absorbtie,

Distributie,

Curs 1: Farmaco

Multe medicam se leaga de proteine libere in sange si vom avea forma libera si legata Loc de metabolizare(biotransformare)- in majorit cazurilor ficatul Medicam se pot elimina- in forma nemodif sau sub forma de metaboliti Cel mai comun mec de traversare a membranelor de catre medicamente- difuz pasiva Difuz depinde de gradientul de concentratie, se face prin membrana propriu zis(nu prin pori). Ca un medicament sa treaca prin stratul fosfolipidic el trebuie sa fie liposolubil(lipofil). Legam liposolubilit de difuziune Filtrarea depinde de hidrosolubilitate, se face prin porii membranari cu dim mici motiv pt care filtrarea va depinde de marimea molec nu de liposolubilitate Liposolubilit- depinde de gradul de ionizare al medicam. Majorit medicamentelor dpdv chimic sunt acizi sau baze slabe. Aceste medicamente se pot gasi in forma ionizata sau neionizata. Acid= AH. Forma ionizata A-. forma neionizata=AH. Daca absorbtia depinde de difuziune si difuz depinde de gr de ionizare, un medicament acid se va absorbi mai usor in forma neionizata. Partea ionizata va atrage apa, apa cu grasimile nu se impaca si nu va mai fi liposolubil(liposolubilitatea depinde de gr de ionizare). Ca un medicament acid sa se absoarba el trebuie sa fie in proportie mare(majoritar) neionizat Ecuatia Handerson Hasselbach- care este raportul intre forma ionizata si cea neionizata a unui medicament in functie de pH mediului si de pK substantei(acid sau baza)-taria substantei Acizi- forma protonata= forma neionizata(AH) Baze- forma protonata= forma ionizata RNH3+ RNH2 + H rezulta RNH3+ Difuziunea depinde de liposolubilitate, de aici rezulta ca nu pot trece mb prin difuziune subst care nu sunt liposol sau care sunt puternic ionizate ex antibiotice aminoglicozidice(gentamicina, amicacina, canamicina)- au caracteristica principala au molec ionizata- caracter polar. Toate abx aminoglicozidice nu se adm oral ca nu se absorb, se admin venos. Pt ca nu trec prin mb nu patrund inracel si nu vor fi utilizate in inf cu germeni intracel, trec greu bariera hematoencefalica- slab eficace in meningite, encefalite Filtrarea- se face prin pori cu dimensiuni mici si e influentata de marimea moleculei. Medicamentele in general nu au molec mari, deci nu le-ar fi limitata trecerea prin filtrare. Filtrarea medicamentelor este impiedicata de legarea de prot plasmatice. Medicam singure in general trec prin filtrare dar nu vor trece medic legate de prot plasmatice. Nu filtreaza, inseamna nu iese din plasma, nu filtreaza glomerular, deci nu ajunge la locul act, nici nu se elimina partea legata dintr-un medicam Absorbtia=trecerea de la locul adm in circ sistemica. Presupune trecerea prin mb biologice si se face de obicei prin difuziune, exceptie adm intravenoasa/intrarteriala deoarece nu mai are unde sa treaca, nu vorbim de absorbtie pt ca ea e deja adm in circ sistemica Absorbtia depinde in primul rand de calea de adm Intramuscular- absorbtia se face mai usor decat intradermic pt ca muschiul e mai vascularizat Parenteral= injectabil. Adm orala, sinonim= adm interna= adm per os 2

Curs 1: Farmaco

Cai de adm: int, ext si injectabil- pt lucrari practice. Intern= oral(numai ce se inghite), tot ce nu se inghite si nu e injectabil e adm externa. In modalit clasica de scriere a retetelor gasim aceasta clasific(ex ds intern pe reteta) Enteral- ce are legatura cu tractul digest si aici putem include oral, subling, rectal Adm orala- cel mai frecvent tip de administrare Intestin- pH neutru fata de stomac cu ph acid si favorizeaza absorbtia multiplelor tipuri de medicamente Forma farmaceutica- comprimate, solutie, sirop, supozitor Aciditatea gastrica distruge penicilina G(forma injectabila a penicilinei), in cazul unor medicam adm concomitent favorizeaza abs(abx tetraciclina doxicilina si ioni de ca, mg, al si fe ex in lapte, dicarbocalm, bicarbonat gasim acesti ioni). Tetraciclinele nu se asociaza cu laptele deoarece scade eficacitatea unor mediam datorita formarii comp chelati de calciu Sucul de grapfuit- infl metabolizarea unor medic, det absorbtia mai rapida Primul pasaj hepatic= prima trecere din intest in ficat prin circ portala „Se metabolizeaza in prop mare/total la primul pasaj hepatic”- acel medicament nu mai are efect, deci este inactiv in administrarea orala. Primul pasaj hepatic inseamna dupa adm trece prin vena porta direct in ficat inainte sa ajunga in circ sistemica. Daca la prima trecere se inactiveaza total inseamna ca s-a inactivat inainte de patrunderea in circ sistemica, deci nu a ajuns sa isi exercite efectul. Exemplu de medicament care se metaboliz total la primul pasaj hepatic= xilina Medicam metaboliz in prop mare la primul pasaj hepatic- crestem doza(daca 50% se metaboliz in prima trecere, doar 50% trece in circ sistemica) ex propranolol- doze mult mai mari la adm orala fata de intravenoasa pt a compensa metabolizarea mare la primul pasaj hepatic Adm sublingual- medic trece direct in circ sist Adm rectala- exista si pt efect local(supoz cu glicerina sau antihemoroidale), dar exista si cu efect sistemic(cu paracetamol, novocalmin- deci analgezice, antiinflam). Evita partial primul pasaj hepatic in functie de cum sunt venele hemoroidale, unele se duc in vena porta altele in vena cava Parenterala- intravenos/intraarterial/intraarterial Adm intravenoasa- se adm lent, doar in sol apoase, nu suspensii, nu emulsii Slide- factori care stimuleaza absorbtia- tin de vasodilatatie- masaj, caldura, pansament ocluziv, vasodilat Slide coloana dr fac vasoconstrictie si reduc absorbtia. Aceasta proprietate este utiliz in anestezice locale(ex xilina) deoarece daca se absoarbe ii scade efectul local sau poate genera efecte adverse daca se absoarbe. In acest scop exista xilina cu adrenalina Adm pe cale inhalatorie- este utila cand vrem act generala(sistemica) pt anestezice inhalatorii Adm cutanata- ca si la cea rectala exista pt efect local dar si pt efect sistemic ex emplastere(plasturi) cu nitroglicerina pt angina pectorala asezate in zona toracica. Ele nu ajung direct la inima, subst se absoarbe si are efect sistemic. Exista si unguent cu nitroglicerina tot pt efect sistemic. Subst cu adm cutanata si efect sistemic trebuie sa fie obligatoriu liposolubile 3

Curs 1: Farmaco

4

Curs 1: Farmaco

Biodisponibilitatea Biodisponibilit administrarii intravenoase este 100%- tot ce adm este disponibil pt utilizare Biodisponibilitatea in functie de calea de adm se raporteaza la biodispnibilit administrarii intravenoase Grafic de pe slide- pe verticala- exprimata concentratia Intervalul de adm are legatura cu timpul de injumatatire al unui medicament astfel incat sa mentinem o conc constanta si o expunere optima a org la medicament Biodisponibilitatea e infl de 2 factori: absorbtia, metabolizarea la primul pasaj hepatic Biodisponibilitatea- raportul din medicam adm care ajunge in sange Metabolizarea nu infl biodisponibilitatea Lidocaina- biodisponibili la adm oral=0 deoarece se metabol total la primul pasaj hepatic. Propanolol, nitroglicerina biodisponibilit redusa, compensam prin doza mai mare daca adm oral Volum de distributie= se numeste de fapt vol aparent de distributie fiindca e o notiune teoretica(volumele de pe slide nu se gasesc propriu zis in org) Vol de distributie este o caracteristica a substantei, poate depinde de greutatea subiectului deoarece poti sa exprimi vol de distributie pe kg/corp. Exista marja de vol de distributie, exista medic care au vol de distributie de 2-4l, altii 14l. 3 categorii mari de mediam- care se distribuie numai vasc- vol de distrib 3L etc vezi slide apa totala din org Vol de distributie se afla administrand o subst intravenos si masurand concentratia Conc= masa/ volum. Daca dam o doza si conc e foarte mica intelegem ca volumul e foarte mare(conc cu volumul sunt invers prop) Medicamentele care se duc in t si se leaga de prot tisulare sau grasimi, dispar rapid din circulatie, in circ gasim o cantitate foarte mica ca si cand as fi dat medicamentul intr-un volum foarte mare, de aici vol aparente foarte mari de pe slide Legarea de prot tisulare sau de grasimi(legarea periferica) si legarea de prot plasmatice ce se intampla intravascular sunt doua procese diferite Distributia- legarea de prot plasmatice asigura un echilibru intre medicament liber si combinat Partea libera a medicam- parte activa- poate actiona pe tinta sau poate merge in t, se poate si metaboliza, poate si filtra si se elimina Partea legata nu poate face nimic, dar legarea de prot plasmatice e un fenonem reversibil. Medic legat in proportie de 99% este un medicam de lunga durata, va actiona lent pe masura ce se dezleaga de prot plasmatice Interact medicamentoase la niv legarii de prot plasmatice(la niv distributiei) Medicamentele pot intra in competitie pt legarea de aceleasi prot plasmatice. Cand adm astfel de meciamente ele isi influenteaza reciproc farmacocinetica. Anticoag orale de tip cumarinic- subst care sunt cauza de interactiuni medicamentoase(acenocumarol=trombostop pt pacienti e important si ce mananca si ce medicamente asociaza pt ca aceste medic au interval scurt intre doza toxica si doza 5

Curs 1: Farmaco

terapeutica, au variabilitate mare a raspuns terapeutic, nu se face trat cu anticoag orale daca nu avem posibilit de masurare INR) Crestere mare a formei libere brusc fata de cum e el legat de proteine normal creste riscul de toxicitate. Acesta este crescut si in hipoalbuminemii deoarece nu mai au de ce sa se lege Metabolizarea se face ca sa transforme medicamentul din forma liposolubila in forma hidrosolubila (in comp polari, ionizati) Medicamentele liposol au nevoie obligatorie de metabolizare, ele nu se pot elimina renal nemetabolizate fiindca la nivel renal nu se poate realiza reabsorbtia care e proc de difuziune si depinde de liposolubilitate. Daca subst e liposol la niv renal ea filtreaza, dar se si reabsoarbe si ramane in corp Filtrarea se realizeaza si daca sunt liposol fiindca filtrarea depinde de marimea molec Difuz- depinde de liposolubilitate Codeina adm la mama ca analgezic dupa nastere ajunge la fat prin hranire la san si rezulta decesul fatului explicat prin variante enzimatice cu deficit de metabolizare a codeinei la fat Fenilbutazona- prin metabolizare apar 2 compusi unul isi pastreaza efectul antiinflamator altul are efect uricozuric=care stimuleaza eliminarea ca acid uric Exista si situatii in care medicamentul administrat initial este inactiv si se activeaza prin metabolizare. Aceste medicamente se numesc predroguri

6