140 29 22MB
Romanian Pages 132 Year 1969
$. Comănescu
alege m aparatu l fotografic Cum
6
lng. Sylviu Comănescu Hon. E. FIAP
Cum ale ge m aparatul fotografic Colecţia Foto-film
Editura
tehnică
B u c u r e ,tl-1969
Ce este aparatul fotografic? ...... . decît o copie mai mult sau mai puţin fidelă a ochiului omenesc, sau ma:i exact, reuniunea coordonată a diferite organe optice şi mecanice, concnrînd la formarea unei imagini pentru obţinerea apoi a ·unei foto grafii.
Capitolul
I Ce este aparatul fotografic ?
I. De la camera obscură la aparatul automa&
Formarea imaginii pe cale optică constituie un fenomen observat şi ounoscut încă din cele mai vechi timpmi ale civilizaţiei omeneştL Invăţatul grec Aristotel a observat că mzele de lumină care pornesc de la un obiect luminos, pătrunzînd într-o cameră întunecată printr�o foarte mică deschidere circulară, formează pe peretele opus, o ima gine înrtoarsă a obiectului luminos. Camera aceasta întu necată - camera obscură - aşa cum a fost numită încă din evul mediu, stă şi astăzi la baza construcţiei apara tului fotografic. Celebrul artist şi savant al şcolii florentine, Leonardo da Vinci (1452-1519), descrie şi explică pentru prima
3
dată, în mod ştiinţific formarea imaginii în camera ob scură. Descrierea era foarte dară : ,;atunci c!nd imagi njle obiectivelor lu.minate din afară pătrund prlntr-un mic orificiu într-un spaţiu întunecat, acesie imag ini pot fi primite p2 o bucată de hîrtie albă, r.,şezată la o oarecare distanţă de acest ol'ificiu : obiect.ele vor fi văzut.€ cu pro •priile lor forme şi culori, mai mici ca dimensiuni şi ră3turnate, din oauza razelor luminoa3e. '' Către anul 1550, cunoscutul matematician şi filozof italian din Pavia, Jerome Cardan, montează în locul mi cului orificiu circular al camerei obscure o lentilă bicon vexă, ce2a ce are ca efect obţinere:i. unor im:i.gini mai dare şi mai lumino.ase. Opt ani mai tirziu,
ve
n eţ ian ul Daniel Barbaro
adacigă
lentilei lui Cardan o diafragmă, .ceea ce îmbunătăţeşte şi mai mult imagin ea dată de camera obscură.
Matematicianului Johann Sturm în 1676, prin interca larea u n ei oglinzi la 45 ° faţă de „obieoti 11", i se atribuie realizarea unei camere obscure, reflex, ca apoi călugărul din Wiirzberg, Zahn J. reducîndu-i dimensiunile şi bunătăţind-o încă mai mult, să stabilească principial mera reflex a timpurilor noastre.
îm ca
In anul 1 826, fostul ofiţer francez Nicephore Niepce, utilizează prim:::i. dată camera obO'.cură pentru fotografie.
Niepce, peatru a urmări formarea imagin ii pe stratul se;1sibil, face camerei ob:>cure un mic orificiu „de privit" cJre se putea deschide după dorinţă. Er::i. de f ap t un sistem de a controla „expunerea".
Ceva mai tîrziu, în 1839, Daguerre, pictor sc2nogrnf francez din Paris, în colab::>rar·2 cu Niepce, a folosit un aparat format din două .cutii de lemn oare culisau un::i. în interiorul celeilalte ; pe pereuel'2 uneia era prins într�un tub o lentilă menisc Wollast::m, ou 0 distanţă focală de 38 cm şi cu luminozitatea ele 1 :14. Obiectivul era procurat de ]a optioia 1 inul paTisian Chevalier. Pe p-2retele ce]eiLalte cutii, opus obiectivului, era geamul m::tt pe caire se forma imaginea. .
Primul
oon.structor
de
aparate
fotog1�al'ice
a fo st
Alphonse Giroux, o rudă a soţiei lui Daguerre, care le
vindea sub semnătura lui Daguerre. Ace:ote aparate aveau
4
dimensiunile de 31 cm înălţime şi 27 cm lăţime, putîn du-s.e extinde pînă. 1'3. 50 cm. Pentru formarea imaginii se foloseau plăci sensibile de metal ieu formatul de 16,5 X 22 cm. Costul unui aparat era de circa 400 franci.
Fig. 1. Camera obscură folosilă de X iepce în 1826.
Fig. 2. Aparatul fotografic construit ele Giroux şi folosit de Dag11crre !n 1839. Dimensiunea imaginii era ele 16,5 >- 21,6 cm. Un simplu disc de alamă clin faţa obiectivului făcea oficiul ele obturator.
Datorită uşurinţei de realizat imagini prin sistemul „daguerrotipiei", apar noi constructori de aparate, ca Seguier, Burran, Alex. Wolcott, Richard W1llatts şi alţii, care aduc diferite ameliorrări, cum ar fi utilizarea unui burduf extensibil pentru camera ooscură (prima dată un asemenea burduf îl utilizase Niepce la un aparat al său), schimbarea obiectivelor, înlocuirea lentilei cu o oglindă, camere portative etc. Insă remarcabilă este realizarea profesorului matematician din Viena, de origine maghiară, I. Petzval 1oare calculează un obiectiv de portret foarte luminos ( 1 : 3,6) al cărui tip ii poartă numele şi astăzi, pentru aparatul de o formă cu Lotul nouă, fabricat de firme. Voigtlănder. Imaginea circulară dată de ap:arat avea 9 cm diametru, era luminoasă şi foarte clară. Englezul Archer Frederick Scott, fotograf profesio nist şi sculptrnr, descoperitor al procedeului cu colodiu umed, construieşte în 1851 un aparat fotografic, care ii poartă numele şi în care se executau toate operaţiile pro cesului fote>grafic, începînd chiar cu prepararea plăcilor sensibile. in i nt eri oru l cutiei aparabului, operatorul, prin unele deschideri protejate de lumină, îşi vîra mîinile şi chiar capul în compartimentele speciale prevăzute cu soluţiile necesare tratamentului respectiv.
5
Acest aparat era de fapt prototipul aparatului foto grafic „la minut" pe oare îl mai intilnim şi astăzi la unii fotogr'afi profesionişti ambulanţi. In 1854, A.S. J\/lelhuish şi T.B. Spencer patentează un dispozitiv în care materialul sensibil (hîrtia) era înfăşurat pe două bobine, una debitoare şi alta receptoare (cu mate rialul impresionat). Dispozitivul se putea adapta la di ferite aparate şi putea debita pînă la 12 imagini. In perioada care urmează, constructorii de aparate fotografice realizează numeroase mode}e înscriindu-se între cele două limite, aparate mari şi aparate mici. Un amator fotograf din Glasgow, John Kibble, rea lizează Îil1 .anul 1860 un aparat fotografic montat pe roţi şi tras de un oal, avînd dimensiunile imaginii de 90XEO cm. Fh�ciare placă fotografică dntărea circa 20 kg. Aparatele fotografice mici realizate de diferiţi con structori (Da.vid Brewsterm, T. Skaife, Dubroni, Piarzi, Smyth şi alţii), mult mai variate .ca forme şi mărimi, folo seau fie procedeul umed cu colodiu, fie procedeul uscat. Aparatele fotografice sint acum transportabile şi ca pabile să realizeze „instantanee", imagini de peisaj etc. Către anul 1880, plăoile procedeului uscat, datorită simplificării tehnicii utilizate, sînt cerute şi folosite de toţi fotografii timpului, astfel că şi echip amentul foto grafic se reduce aproape la ceea ce este astăzi. Aparatele se caracterizează printr-o simplitate de manipulare, robus teţe, ca şi printr-o greutate redusă, fiind în general de patru tipuri : aparatul box cu casete de plăci, (prototipul patentat de H. Cook în 1867), aparatul cu mag azia de plăci în interiorul său (patentat de A. Pumphrey în 1881), ap aratul cu rolfilm (preconizat de G. Eastman în 1885) şi aparatul reflex (prototipul pat-=ntat de scriitorul englez Th. Sutton, în 1861). Cu timpul, pornind de la aceste patru tipuri, construc ţia aparatelor fotografice a evoluat in raport cu posibili tăţile tehnice ale secolului trecut. Aparatul care a revo luţionat fotografia de la sfîrşitul secolului al XIX-lea şi care a dat un mare avînt amatorilor fotografi a fost apa ratul cu rolfilm fabricat prima dată de Kodak. Era un aparat portativ care făcea cu o încărcătură 100 de ima gini circulare de circa 6 cm. diametru. Costul aparatului
6
era de 25 dolari. Pentru developare aparatul se trimitea oare şi copia imaginile, înapoindu-l apoi cu 0 nouă încărcătură. Deviza lui Eastman era „Dvs. apăsaţi pe buton şi noi facem restul".
la fabrică,
3. Aparatul fotografic Voigl iirufrr realizat din metal în anul 1841. Datorită luminozi lMii mari
Fig.
�
a obiectivului timpul de e punere se scurtase pîn{t la 1 min.
Fig.
4.
.Arc/ur
Sccţ.iunc prin aparatul fo
Fig.
5.
Echipament ul
fotografic
Pe pe
portativ, care cuprindl'a în afară
reţii laterali erau „mîneci" negre,
de aparat şi trepied, un cort-labo-
tografic
prin care
se
din
1851.
introducea
mina şi
chiar capul fotografului în
inte
rator, un scaun ş i chimicale necesare procedeului umed.
riorul aparatului pentru prepararea plăcilor cu colodiu.
7
Aparatele reflex din anul 1898 aveau deja obturator perdea, timpii de expunere fiind cuprinşi între 1/20 1.11000 dintr-o secundă. Deja în 1880 R. şi J. Beck rea lizează primul aparat fotografic reflex, cu două obiective, care nu diferea prea mult de tipurile actuale. În ooncordanţă cu evoluţia aparatelor fotografice, s-au dezvolbat şi obiectivele lo1r, oare devin din oe in ce m3Ji luminoase şi cu caracteiristiai optice din ce în ce mai bune. Dupe. obi·ectivele anastigmatice (Zeiss-Protar), obiective1e triplet de tipul Coale au dus la o substanţială l.mbunătăţire a opticii fotografice. Este meritul m::ttema ticianului optician german Rudolph Paul, care în 1902 cakulează şi realizează împreună cu fiziciia.nul german E. Abbe obiectivul Tessar-Zeiss, avînd o luminozitate 1 : 4,5 şi acoperind un cîmp C::e 50°. Ap::tratele portative sînt din ce in c2 mai solicitate dato rită în primul rînd uşurinţei lor de a fi transportate. În 1903 firma Gaurnonl din Paris introduce pe piaţă apara tul. fotografic Block-note care era pliabil şi cu burduf, fiind echipat cu ohiecti ve de calitate (Rapid Rectilinear, Zeiss-Protar sau Tessar) . Lemnul cutiilor este înlocuit cu alum�niu, astfel încît oarcasele ap . ill·atelor devin mai uşoare. Datorită dezvoltării producţiei de filme cinematogm fioe, un nou tip de apanat işi face apariţia, aparatul de format mic. In Europa cia şi în America se construiesc ase menea aparate. In anul 1913, germanul O. Barnack pro iectant de microscoape la firma E. Leitz îşi construieşte pentru uz personal, ceea ce va Ii mai tîrziu prototipul aparatului Leica. Ze�e ani mai tîrziu prima serie de aparate Leica îşi face apariţia fiind echipate cu obiective Elmar (f 5 cm şi luminozitate 1 : 3,5) special calculate de Prof. Dr. Berek. A fost o revoluţie în lumea fotografilor, care il considernu mai mult ca un fel de jucărie decît ca aparat fotografic. Firma constructoare Franke şi Heidecke din Germ3. nia, pun în 1928, bazele unei noi familii de aparate foto grafice reflex cu două obiective, aparatul Rolleiflex, care a fost de la început realizat în două variante (4)(4 cm şi . GXG), utilizînd rolfilmul. cu
=
,,
Nu.mai după·. doi ani, ca o variantă a ac2stor apa rate reflex, apar aparatele fotografice reflex cu un singur obie:::tiv atît pentru rolfilm, cît şi pentru film cinem3. tografic.
Fig. 6. Aparatul fotografic Bc.rnack, din 1913, protolipul aparatelor Leica.
1n 19:34, în rîndul aparatelor de format mic, îşi face apariţia aparatul automat acţionat de un mecanism cu resort, care Execută „totul", nu ma i prin simpla apăsare a dedanşatoruh�i. Intre timp, caracteristicile aparatelor fotografice s-au 8meliorat din toate punctele de vedere, astfel că s-a ajuns :astăzi, datorită numeroaselor perfec�ionări, La un număr impresionant de aparnte fo tografice. Din mulţimea acestor aparate, atenţia fotografi l01· se pare că este reţi nutii în mod special de trei grupe de apamte, pe care
specialiştii le viitor.
Din
prim:i
aprE•ciază că grupă
totuşi astăzi sînt mai
fac
mai
parte
pot
fi perfecţionate în
aparatele
prec ise , beneficiind şi
simple , care de un meca9
Fig. 7. Primul aparat fotografic Rolleiflex din 1928.
10
au ad es ea culori p astelate, vesele, fiind realizate chiar din materiale neconventionale '
nism mai robust. Carcasele
(plastic). A do ua categorie o formează aparatele miniaturizate compacte, avînd dimensiunile reduse la minimum. Aceste
Fig. 8. Aparatul Robot.
apamte,
care pot fi purtate în
buzunarul de
vestă
sau
în
g eanta unei femei, oferă toate u şurin ţele de manevr a re chiar şi pentru W1 amator exigent, unele dintre mini aparate fiind e ch ipate chiar cu obtur atoare c omm : date e
lectroni c .
Cea de-a treia catego rie este a aparatelor reflex mo noobiectiv, care sînt „ ve detel e industriei fotografice". Interesul fotogr&filor este max i m pentru aparatele l a care s-au înlocuit dimensiunile negativelor mici (24 X 36 mm) cu dimensiuni mai mari (6 X 6 cm). Uşurinţa uti lizării mul tiplelor accesorii este o altă calitate a acestor ap ar ate . Varietatea obiectivelor realizate ariată evident ten d inţa producătorilor pentru perfecţionarea lor din ce în ce mai mult dar, în acelaşi ti mp, şi pentru oferirea lor la preţuri cît mai avantaj oas e . Evoluţi a această pro digioasă de la camera obscură a îndepărtatebr timpuri ale antichităţii, la perfecţionatele aparate fotog rafic e actuale este rodul muncii şi pri c e perii 11
a multor generaţii d in diferite ţări, ast.fel că face imposi bilă a tribuir ea unui nume drept inventator al aparatului fotografic . Ca orice mare descoperire, rămîne o i nvenţie colectivă a geniului ome nes c. 2. Cum
S()
realizează aparatul fotografic actual ?
Există adesea părerea că pentru a realiza o bună fotJogra fie, este necesar un bun aparat fotografic. Dacă definiţia unei „bune" fotografii este mai uşor de găsit, definiţia unui „bun" aparat fotografic este greu de stabilit. Aceasta cu atî t mai mult cu dt, im maj orita te a oazurilor, alegere3. aparatului fotografic s e faoe fără ca ·cel în cauză să cu noască ant2rio1· tehnica foto grafică, bizuindu-se adesea pe p ărer ea sfătuitorilor. Rezult atele , de cele mai multe ori, nu sin t dintre oele mai mulţumitoare. Aparatul fotografic este un „mi jloc " in min a fotogra fului pentrn realizarea unei imagini. un f otog raf prkeput p oa te obţine cu aparatul cel mai simplu fotografii „bune", remarcabile din punct de vedere arti3,tic, valorificînd la maximum posibilităţile tehnioe şi op tic e al. e aparaitul'Lli său. !n schi mb, cel mai p.erfecţlonat şi complioat aparat, în mina unui ne1initiat în fotografie, va putea realiza ifobo grafii proaste nu numai din punct de ved�n� artistic, dar chiar şi tehnic. De mul te ori, foto grafu lui începător i se aoordă mai bine un aparat „mai s implu şi mai ieft1n".
Explicaţia este firească : în timp ce aparatul „simplu" funcţionează cc·rect în multe situaţii de fotografiere, cel foarte „complicat'' neoesită cunoştinţe tehnice speciale pentru a fi u tiliza t. Aşa fiind lucrurile, aparent alegerea aparatului fotografic nu poate oonstitui o problemă : „sînt începăt:x, utilizez un aparat simplu, sînt un iniţiat în tehnica şi arta fo tografi că, am nevoie de un ap ara t cit mai perfecţionat;'. Totuşi, problema alegerii aparatului fotografic pers istă ,
fiindc?. între cele două extreme s-au fabricat nenumă ra te tipu ri şi modele de !aparate fot og rafi.ce care com plică lucrurile. Dintre aparatele fotografice ca r e se fabrică astăzi este cu neputinţă a se stabili cel ;:;are va satisface cel 12
din toate puncte le de vedere, pe amator, ţinînd seamă de toatE: s itua ţii le de fotografier e ce pot apare, fiindcă ceea ce p e n tr u U!l1 apamt c onst it u i e o c al ita te, pentru un altul, comparativ, po at e să apară ca Lm neajuns. Acnm, fotograful este mult mai pretenţios, nu numai în ioe priveşte O:tJtim. ş i m eca ni oa ap arat ulu i, care este de mare precizie, dar el doreşte ca aparatul lui să fie foarte prompt şi să functicneze în orice c on diţi i cît mai exact posibil. De asem enr n , aspectul .aparatului constituie o altă caraot·2ristk:6. ca r e contează în alege1·ea lu i, fără a m'l.i pomeni de c ;J s t u l aparatului, care este d2 foarte multe mai bine ,
·
ori determin::mt. lrnbinarea tuturor acestor caracteristici pre.;upune din partea proiectantului ca şi a executantului d2 aparate fotografice, atît imaginaţie cît şi o rnare com p e tenţ ă tehnică. Primele aparate fotografice e rau co n fe cţion at e „meş teşugăreşte " avînd, în gen era l, 1cukt din l emn de mahon, intărită cu colţare şi
o:i:ide de alamă, şi camera obs cur ă cu burduf de piele. În felul acesta, fiecare aparat era uni cat, ajungî n d la un cost ridicat. Situaţia aceasta a fost
Fig. 9. Mecanismul unor aparate fotografice este complex şi de mare precizie.
posibilă atît timp cit cererile erau puţine, iar caracteristi cile optice şi tehnice ale aparatelor erau modeste (obiec tive cu luminozitate şi plăci sensibile de dimensiuni
mari).
13
Modul de fabricare al aparatelor se schimbă atunci cînd apa:re un nou suport pentru emulsia sensibilă, su portul flexibil, r olfilmul, ca şi obiectivele luminoase. Este momentul apariţiei aparatului di:! formate mai mici ; a cesta ce1·ea însă o precizie deosebită de execuţie, ceea ce nu se poate realiza decît făcînd 3.pel la tehn ica industTi ală, de realizare în serie a pieselor componente. Fiecare element component trebuia să fie proiectat în parte, ca apoi să fie fabrkiat cm precizia neoesară. Chiar cel maj simplu aparat fotografic cu rolfilm necesi.tă peste 200 de desene cu ciroa 30000 de indicaţii de dimensiuni. Fabricile de apara te fotogmfi.ce au numeroase bi.rouri de pr oiectare şi de studii, unde ia naştere, teoretic, viitorul tip de aparat fotografic O dată proiectele terminate, se proiectează şi se construiesc maşinile-unelte, matriţele ca şi dispozitivele de măsură şi control cu care se realizează piesele componente ale viitoairelor aparate. Toate acestea trebuie executate cu maire precizie, uneori pină l a 1/1 OOO rrun, deoarece orice eroare, cit de mică, se amplifică în cursul proceselor de producţie, necesitînd tehnicieni-ex perţi au o îndelungată activitate profesicmală. Dispoziti vele micrnsoopice ele ctlronice de măsură şi mio�"V)metrice sînt utili7:ate pe scară l�gă în toate fazele construcţiei. .
O atenţie specială se acordă calităţii materialelor (alu miniu, alamă, oţel, lacuri etc.) alegîndu-se numai acelea care îndeplin es c toate exigenţele probelor de încercări tehnologice la care sînt supuse. In hala maşinilor-unelte, părţile comp onente ale apa ratelor f otografice se toarnă sau se presează în matriţe speciale, ca apoi să înceapă prelucrarea lor la strunguri, burghie maşini de fre:zJat etc., etc. toate automate cu prog ramare. Piesele de solidarizare şi imbinare (nituri, şuruburi, şajbe etc.) sînt realizate cu cea mai mare în grijire, fiind supuse de asemenea automat unor r iguro ase ,
,
controale electronice.
Procesul de finisare este în funcţie de rolul şi ampl a sarea piesei respective în aparat, unde vor fi lustruite fin pentru a avea suprafaţa ca o ogli ndă Altele vor fi nichelat= sau cromate, în timp ce altele vor fi numai protejate împotriva coroziunilor pri n lăC'Uire sau pr in băi chimice.
,
14
.
Apara tele fotografice mici, de prec1z1 e, necesită peste 600 de piese, care sînt supuse La cârca 200 de procese de fabricaţie, realizate prin intermediul a pes·be 20 de ma şini-unelte. Metodele de asamblare variază după tipul aparatului, operaţiile respectirve fiind îndeplinite de lucrători cu o mare califi care, deoarece munca lor nu se limitează numai la împreuna rea anumitor piese, ci trebuie să „caute" acele piese şi astfel să le împreuneze încît subansamblul astfel realizat, supus apoi co1I1;!Jrolului, să fie in iJvle1�anţa ad misă. Această oper2ţie este au atît mai exigentă şi mai controlată. cu cît apara tul este mai soump. Pentru apa ratele ieftine, însăşi operaţia de asamb1are se face în mod automat, cu maşinâ speciale, deosebit de perfecţio nate, care e viden ţiaz ă chiiar şi cea mai mică abatere. !n timpul asamblării, „ praful" constituie cea mai mare ca1amitate, deoarece chiar cel mai mic firicel de praf poate provoca mari neplăceri. Probarea funcţională a părţilor oomponente ale sub a nsamblelor şi apoi a ansamblelor î nseşi , se face cu aju torul unor maşini comparatoare, de preci zie . Obiectivele şi obturatoarel e constituie părţi compo nente ale apa:ratelor fotografic e oare vin gata montate anterior, iar în fabrica de aparate, ele sînt numai prins e La locurile lor. !naintea prinderii pe carcasa aparatului, obiectivele şi obturatoarele sîn t probate op tic şi mecanic, astfel încît să existe certitu di nea că vor c orespunde exact parametrilor de proiectare .
Industria fotog rafică se află în pragul un.or transfor mări tehnice r emar cabile - pătrunderea electronicii cu toate avantajele şi perr:fecţionăr.ile pe care mulţi nici nu le bănuiesc. Datorită calculatoarelor electronice şi realizării unor s t icle optice cu pămînturi rare, cu carac tenis9ci optice speciale, s-a ajuns să se realizeze obiec tive fotografice de performanţe extreme, ultra luminoase (1/0,7) oa şi ohiedive cu un unghl al cimpului de circa ! 10° fără a da nici un fel de distorsiune . Această reali zare a fost posibilă numai datorită exis tenţei calculatoa relor electroni.oe, fără de oare ar fi fost nevoie de 70 de ani pe ntru a calc ula un asemenea obiectiv, neţinînd seamă de erorile de calcul ce ar fi putut surveni.
15
Fig. 10. Aparatul fotografic nece sită peste 150 de faze montaj pentru asamblarea lui.
16
Fig. 11. Unele faze ale verificării şi probării aparatului fotografic.
La fabricarea lentilelor, un creier electronic verifică fiecat'e obiectiv în parte oe iese de la montaj şi il supune la o serie de probe, toate acestea numai în citeva secunde, în 1oc de 15 minute cît ar fi neces«r unui tehnkian. În aoeste condiţii, preţul de cosţ al aparatajului fotografic va fi abordabil şi pentru amatori. Aparatele fotografice sînt supuse cu minuţiozitate unor pI'obe finale deosebit de exigente ; astfel, introduse în camere frigorifice (temp. -30°C) ca şi în cuptoare (temp. -f-50°C), sui:ruse vibraţiilor etc., vor �rebui să func \i·one'.Zie ccrecit. Dacă se constată unele defecţiuni, apa ratul este returnat secţiei respective pentru remediere.
2 - c. 26Z
Ca p i t o lul
II Clasificările aparatului fotografic
Cunoaf?terea comparativă a principalelor caracteristici ale aparatelor fotografice poate constitui o bază a crite riilor pentru alegerea „celui mai bun" aparat fotografic. O prezentare sistematică a acestor caracteristici impune însă iniţial o clasificare a aparatelor fotografice. Din nefe ricire, datorită varietăţii foarte mari a .aparatajului foto grafi.c, o clasificare atotcuprinzătoare nu se poate face, aşa că, pentru început, se va admite cea mai simplă, şi anume aceea oare are drept criteriu mărimea imaginilor pe care le realizează apaDatul. l. Clasificarea cfapă format
După format, aparatele fotografice mărimi:
sînt
de patru
- miniaparate, pînă la 14 X 21 mm; aparate mijlocii, de la 4,5 )( 6 pînă la 6 X 9 cm ; aparate mari, peste 6 X 9 cm. In mod :firesc, pent:Pu a realiza fotografii cu cît mai multe detalii, calitate ce se cere în majnritaiea cazurilor, este de preferat formatul dt mai mare. Insă, d'atorită calităţilor materialelor fotm:.ensibi1e, cit şi corecţiilor optice ale obiectivelor, chiar cu aparatele de formate mici se pot obţine clişee bune (din punct dc-,.vedere al granu laţiei şi al puterii separatoare) după ua,re ) să se poată exe cuta în mod obişnuit mărki. de peste 10 ori. Se cer însă o serie de precauţii, de altfel simple, care trebuie să con18
stituie o conduită a fotogmfului : n1.aterialul fotosensibil potrivit scopului respectiv, expunere corectă şi tratare în laborator în condiţiile prescrise de firma producătoare a materialului sensibil. Totuşi, fără a constitui. o condiţie s pe cială, formatul dt mai mare este cel indic at, mai ales pentru aparatele ieftine, la care obiectivele fotografi ce nu sînt prea corectate. Un a l t aspect al mărimii formatului este şi corelaţia acesteia cu unghiul eimpului . Unghiul cîmpului pentru obiectivele normale este în jur de 50°, remarcînd că el creşte o dată cu mărir ea formatului, aşa cum se poate cons ta ta şi din tabelul 1. Formatele aparatelor fotografiee
1�·ormatul
Mini
J\Iic
Mijlociu
:\lare
�Iirimea formatului
Rapor· tul laturilor
Diago· nala format. în cm
Dist. focală norrn. in cm
8x 11 m m
3/4
1,36
1,5
10x 10 mm 10x14 mm
1/1 3/4
1,41 1,72
2,7 2,0
10x16 mm 12x17mm 12x20 mm 14x 14 mm 14x21 mm 18x24 m m
2/3 3/4 2/3 1/1 2/3 3/4
1,89 2,08 2,33 1,98 2,52 3,00
24x 2 4 mm 24x36 mm 3x 4 cm 4x 4 cm -1,5x 6 cm 4 >< 6,5 cm 5,6 X 7,2 cm 6v 6 cm 6x 9 cm 9x 12 cm 10 >< 15 cm 13x18 cm 18 x 2-1 cm
1/1 2/3 3/'1 1/1
3,39 4,33 5,00 5,66 7,50 7,89 9,12 8,·18 10,82 15,00 18,03 22,20 30,00
3/-1 2/ 3
:3/4
1/1 2/3 3/4 2/3 3/4 3j-1
2,3 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 3,3 4,0 5,0 6,0 6,0 7,5
7,5 9,0 8,0 10,5 15,0 18,0 21,0 30,0
Unghiul cîmpului
w
48°44' 41°24' 30°20' 46°32' .46°32 41°00' '11°32' 45°10' 49°58' 43°12' 53°30' 73°46' 48'56' 45°58' 46°48' 45°16' 50°36' 53°34' 55°24' 53°52' 55°48' 54°30' 53°04' 53°04' 5:)042' 53°04'
Tabelul 1
Obs.
Datele din tabel sint aproximative, dideoarece mensiunile formatelor nu sint riguroas e. D e ex. : de formatul 6 x 6 cm are laturile de 56-57 m m şi nu de 60 m m
19
Datele i ndic ate în tabel corespund cazului cind obiec tivul este pus la punct pentru subiecte situate la infinit . Cu cît subiectul este mai :aproape şi deci redat la o soară mai mare, unghiul cîmpului scade foarte mult. Pentru un subiect situat de ex e m plu la d ista n ţa 2 f, unghiul cîmpu lui este de numai 28° faţă de 50°, cît era hi. infinit.
Fig. 12. Imagine i ntegrală dată de ol.Jicc liv şi cele decupate de diferite formate.
Unghiul cîmpului (w) mare, -conduce la încadrări uşoare, astfel că formatul mai mar2 este indicat şi din ace�t punct de vedere.
20
Din imaginea de formă circulară pe care o formează orke obiectiv, în aparatele fotografice obişnuite, se folo seşte numai suprafaţa mărginltă de formatul aparatului înscris în acest cerc. Se remarcă faptul că mărimea cer cului imaginii dare creşte, în anumită limită, o dată cu închiderea diafragmei. In funcţi0 de raportul laturilor, sînt mai multe familii de dreptunghiuri : - cu raportul 1/1 este oazul particular al formatului pătrat, 24 X24 mm, 4 X 4 cm etc.) folosindu-se 64% din suprafaţa imaginii ; cu raportul 2/3 (24 X 36 mm, 4 X 6,5 cm, 6 X 9 cm, IO X 15 cm etc.) folosindu-se 590/o din suprafaţa imaginli ; cu raportul 3/4 (3 X 4 cm, 4,5 X 6 cm, 9 X 13 cm, 13 X 18 cm, 18 )< 24 cm etc.) folosindu-se 610/0 din su prafaţa imaginli. Deoarece wprafaţa utilizabilă pentru toate formatele este sensibil egală, vom ,analiza un alt aspect, şi anume unghiul util 1) al laturilor formatelor : -·
-·
30°5-1' "J
- raportul 1/1 (pătrat) latura are - raportul
- raportul
au
2/3
(dreptunghiular) !alurile
3/4
(dreptunghiular) laturile au
{ {
mare
45°20'
mică
31 "00'
mare mică
43c•35'
3 3 ° 24 '
In majoritatea aparatelor de format mini şi mic se utilizează obiective cu distanţă focală normală, mai mare decît diagonala formatului (5 cm la 24 X 36 mm), ;pen wu :� se mări scara imaginii, ceea ce face oa unghiul cîmpului să fie şi mai mic. Se constată că cel mai indicat format este acela drept unghiular cu raportul laturilor 2/3 (fiindcă are unghiul util cel mai mare 45°20'), apropiindu-se în mare măsură l) Unghiul util U este unghiul sub care este cuprinsă latura formatului, atunci cînd este privită din centrul optic al nJ:iec tivului. 2) Unghiurile utile au fost calculate în cazul diagonalei for· matului egală cu distanţa focală a obiectivului.
21
de unghiul cîmpului w (53°04' ; 55°24'). Aceasta con stituie un avantaj al formatului dreptunghiului faţă de cel pătrat, deoarece totdeauna înoadrarea subiectului se
I
----
f
� u.
____
�-� _lfz_--,�--�
�--
__1--- -----
Fig. 13. La aceeaşi distanţă focală (f) şi deci acelaşi unghi al cimpului (w), unghiul util (U) esle mai marc la formatul dreptunghiular cu raportul laturilor 2/3, dccit la formatul pătrat.
faoe în raport c:u mărimea laturilm· formatului şi nu cu mărimea diagonalei. Pentru a suplini acest dezavantaJ .al formatului pătrat, pe unele aparate de format ipătrat au fost montate obiec22-
tive cu unghiul cîmpului (w) mai mare decît cel normal (obiective superangulare), putîndu-se astfel face o înca driare mai uşoară (de exemplu la fonnatul 6 X 6 cm, obiectivul ari'3 adesea distanţa focală de 7,fi cm în loc de 8,43 cm). Totuşi, uneori formatul pătrat este preferat, fiindcă se pretează mai uşor şi la o altă încadrare decît cea stabilită iniţ:ial la fotografiere. În schimb, formatul dreptunghiular este cel mai potrivit majorităţii subiectelor de fotografiat, cunoscîndu-se că datorită mobilităţii mai mari a ochilor pe orizontală d2cît pe verlicală, unghiul de ,cuprindere a vederii umane este mai mare în plan orizontal. Apamtele de format marie, prin natura lor, sî:nt, în general, improprii în cazul situaţiilor de fotografiere di namice, dnd se cere o anumită mobilitate şi uşurinţă în manev11are. Din acest punct de veder2 aparatele de for mat mic sînt cele mai indicate. Un avantaj al formatului mare este că se pot realiza clişee de formate variate, mai mici (intermediare) decît cel iniţial, folosind aceeaşi optică. Se remarcă insă că suprn Jaţa utilizabilă din imagine este mult mai mică, iar unghi.ul cîmpului scade şi el corespunzător. Este evident că la un aparat de format mare, consu mul de material sensibil este cu mult mai mare decît la Ul11Ul de format mic, deci cheltuielile de realizare a foto griafiilor sint şi ele mai ridioa.te. Trebuie remarcată însă calitatea tehnică a negativelor formatului mare care nu condiţionează întotdeauna şi icalitatea pozitivului, fiindcă pozitive bune comparnbile cu oele ale formatului mare se pot obţine şi după clişeele formatului mic. Datorită răspîndirii foarte mari a aparatdor de format mic materialele fotosensibile pentru acest format se fa brică actualmente într-o gamă mult mai mare de varie tăţi grafierii peisaj elor, dacă în im ag in e p r imul p lan , care este de obi cel mai în tunecat d:?cît fundalul , se găs e şte în această p orţiune a cadrului. La materialele sensibile cu latitudine de expu nere mare, developate şi în revelatoare compensatoare, aces t e d·-::z avantaje ap roape că nu se pot remr1rca. Eficienţa obturatorului focal este cu atit mai mare cu cît deschiderea diafragmei este mai mică, în special ou cît distanţa dintre perdea şi stratul fotosensibil este de asemenea mai mică (fig. 36). . Datorită princii:.iului cons t ru cti v al obturatorului cu perdea, sincr oniz a re a acţionării d ecla n ş ato rulu i cu aprin d erea lămpilor fulger, electron1c sau cu magne zi u , tip „
-·
Fig. 36. Deoarece obturatorul focal nu este riguros !n planul de formare a imaginii, are drepl consecinţă o micşorare a eficienţei acestui tip de obtu rator. Schematic sînt redate comparativ, efectiv (st!nga) şi teoretic (dreapta), expune rile necesare formării imaginii. Se observă că cu cit fanta obturatorului intersectează co nul luminos la o distanţă mai mare de vîrf cu atît expunerea este mai lungă, şi deci cu eficienţa mai mică.
3
.
@;�
��î
! 2 3 4
50% 1oof.
51
rapid, nu se poate face d ecit numai pentru timpii la care fanta obtiuratorulu i are aceeaş i l ăţime cit toată latura imaginii. Altfel imaginea se înregistrează pe peliculă în mod defectuos. La obturatoarele centrale ace3t dezavantaj nu există. In unele situaţii de fotogmfiere, cu fulger elec tronic, (care are un timp de expunere foarte scurt, de exemplu 1/3000 sec) lumina ambi,antă înainte de a.prin derea fulgerului electronic, fiind suficient de mare, va necesita, numai pentru unele detalii ale subiectului, un
f)·g
(1 -�- - ""' -� (�-· o -Fig. 37. Sincronizarea apri n deri i lămpilor ful ger la obturatorul focal (diagramă).
Fig.
tral
38.
este
.
.
Randamentul obturatorului
cu
atît mai
mare
fragma e s l c mai închisă.
c u cît
cen dia
Din diagramă expu n e rii obluralorui
se constală că dint tot t i mpul numai o anumiHt fracţiune eslc
complet
corespunde
deschis.
unui
Linia
obluralor
punctată
cu
randa-
ment 100 ��·
timp de expunere de 1/250 sec. in cazul ob turatorului focal şi la care sincronizarea nu se poate face dedt la 1 60 s imaginea acestora va ieşi cu contm'uri incerte. La obturatorul central, sincronizarea făcîndu-se pentr u orice timp de expuneŢe (deci şi la 1/250 sec) a cest inconvenient nu va apaPe (fig. :.n). În schimb randamentul luminos 1 ) al obturatorului cu perdea este de 90-95°/0, în timp ce la obturatorul cen tral este adese::.. de 50-60% (excepţional 800/n). Dar şi la 1) RaQdamentul luminos este un rnpcrt intre lumina efectiv lăsată de 0bturator şi cea care aj unge la suprafaţa sensibilă a peliculei.
52
obturatorul cu i:"Erdea randamentul scade pînă la circa 50°/0 în cazul timpilor de expunere foarte scurţi care necesită deschideri mari de diafragmă. Zgomotul de funcţionare la obturato.ru] cu perdea este mai mare decît la cel cen tral, ceea ce poate constitui un dezavantaj în unele ca zuri. Fiindcă cei doi factori ai expunerii şi anume, inten sitatea luminoasă - reglată de diafragmă -, şi timpul de expunere - reglat de obturator -, variază în sens invers, pentru a păstra aceeaşi mărime a expunerii, deschiderea diafragmei atrage după sine micşorarea timpu lui de expunere. Obturatorul cen tral, fiind situat de obi cei în montura obiectivului , permite realizarea în mod me canic, uşor, a cuplării mecanismului său cu dispozitivul diafragmei. Aceasta a făcut ca, la aceste obturatoare, să apară uneori marcat pe ele şi indicele de expunere, ceea ce simplifică operaţiunile de reglaj . Cu cît un o bturator are posibilitatea reglării pen tru mai mulţi ti mpi de expunere, cu atît es te mai bun, cu toate că din practica •curentă timpii uzuali ele expu nere sînt cuprinşi intre 1 /30-ti250. Acţionarea obturatorului trebuie să fie uşcară şi l ină, iar apăsarea declanşatorului să nu necesite eforturi. Ambele tipuri de obturatoare pot fi prevăzute ou meca nisme de acţionare automată-autodeclanşatoare, ceea ce extinde posibilităţile de lucru ale aparatului . 4 . l\'lagazia materialelor fotosensibile
Această parte a apamtului fotografic, in funcţie de felul materialului fotosensibil şi al capaieităţii de înmaga zinare, a fost realizată şi ea în forme variate. Emulsia fotosensibilă poate avea două feluri de supor turi : rigid (placa de sticlă) şi flexibil (filtrul). Ambele suporturi au avantaje şi dezavantaJe, care le .fac p rQprii utilizării unor anumite si•tuaţii de fotografiere. In timp ce placa de sticlă prezintă dezavan tajele cu noscute : greutate mare, pericol de spargere, magazii oare nu se pot încărca sau descărca decît număi în în tuneric şi numai una cîte una, fiind neapărat, detaşabile de aparat, filmul prezintă avantaj ul unei manipulări uşoare şi mai rapide. La maj oritatea aparatelor, magazia filmului face parte integrantă din aparat, acesta putînd fi încărcat 53
la lumina obişnuită, fără nici o dificultate. Avantajul plăcii de sticlă este acela că asigură o suprafaţă deoseb it de plană stratului fotosensibil, fapt care are o bună influenţă asu pra clişeului, mai ales cînd este de un format mai ma � e. Magaziile materialului fotosensibil sint de două feluri : fixe la aparat şi detaşabile (cas·ete magazii) .
Fig. 39. Cutie rotundă etanşă
la lumină.
Fig. 40. î ncărcarea apnr::rt ult:i cu două cu lii e tanşe la lumină, t:na debitoare, alta recq: t e arr.
Cele fixe sînt numai pentru rolfilme sau filme inguste, in timp ce cele detaşabile sînt pentl'll toate felurile de materiale fotosensibile : plăci, planfilme, rolfilme şi filme înguste. Magaziiie fixe sînt prevăzute cu dispozitive de trans portare a imaginilor expuse şi cu un contor pentru evi denţa numărului clişeelor ; unele au -;; i dispozitive de blo care, penfru a preveni dubla expum;i-e a aceleiaşi supra feţe fotosensibile. Pentru o cît mai sigură şi uşoară folo S·ire a magaziilor, materialele fotosensibile - film îngust sau rolfilm - sînt puse în ambalaje speciale, potrivite struoburii. magaziilor respective, ca, pe bobine în cutii rotunde etanşe la lumină sau în benzi d2 hîrtie protec toare la lumină (fig. 39). Incărcareoi. şi descăroarea aparatului cu film, în plină lumină, reprezintă avantajul a,cest·::>r ambalaj e. Pentru cele lalte feluri de materiale - plăd sau planfilm - încărcarea din ambalajele lor, în casetele a paratului, trebuie să se facă în întuneric sau la lumin:a laboratorului fotografic, ceea ce limitează numărul clişeelor care se pot executa, în exterior, la numărul casetelor-magazii ale aparatului. La unele aparate de format mic există posibilitatea fo losirii a două c u tii cilindrice-ambalaj , una din care ,< e
54
d ebitează filmul şi alta care primeşte filmul expus. Ca pătul de început al filmului trebuie .prins iniţial de bobina cutiei receptoare ; în schimb, datorită acestui sistem, la terminarea filmului nu mai este necesară rebobinarea lui în cutia debitoare (fig. 40) şi astfel se scurtează timpul de descărcare a aparatului şi eventuala zgîriere a filmului. Operaţia de încărcare şi descărcare se face la unele apa rate fotografice foarte uşor, datorită unor cutii-ambalaj e speciale, care reglează contorul ; de asemenea, utilizarea unui exponometru încorporat aparatului, potrlvit sensi bilităţii materialului fotosensibil pe care il cor.i.ţine (sis temul Instamatic-Kodak, Rapid-Agfa-Gevaert etc.) per mite eliminar2a unor eventuale greşeli de manevrare a aparatului (fig. 4 1 ) .
.•
!
I
·Q . · �· .1 .
':
!• . .
-I
! '·
Fig. 41. Sistemele lle încărcare ra p idă - Rapid (a) şi Instama lic (b) s-au realizat numai la aparatel e de format mic. P u n c l u l lu minos solidar cu mîinile fo tografilor marchează traseul mişcărilor la încărcare : dreapta la un ambalaj obişnuit, s t inga cu ambalaj sp ecial .
55
Magaziile-casete care se ataşează aparatului foto grafic satisfac în pnincipiu aceleaşi condiţii ca şi cele fixe, atunci cînd sint destinate a primi rolfilme sau filme în guste. Capacitatea magaziei-casetă pentru plăci sau plan filme este de maximum 2 clişee ; o variantă puţin utili zată astăzi a acestor casete numai pentru planfilm, o re prezintă ambalajele fi.lm-p-ack, în care se află 12 clişee. Prin utilizarea mai multor magazii -oasete încărcate cu diferite feluri de material fotosensibil, La aceiaşi aparat fotografic de tipul cu magazii interschimbabile, aparatul se fo1oseşte mult mai raţional şi efici ent alegindu-se pen tru fiecare situaţie de fotografiere cel mai potrivit ma terial fotosensibil. Avantajul acesta il au in special apa ratele de format mare şi mijl ociu şi, în mai mică măsură, cele de format mic.
56
In cazul aparatelor perfecţionate, cu dispozitive de blocaj , magaziile-casetă conferă aceeaşi siguranţă a lu crului ca şi în cazul aparatelor cu magazii fixe (fig 42).
Fig.
42.
Magazii-casete
interschimbabile pentru mic, mijlociu şi mare.
aparatele
de format
57
ln afara sistemelor amintite de mcărcare rap id ă
ga zi e i, utilizînd
a ma
ambalajele speciale, constructorii de ap3.
rate au realizat chial' în mag az i i obi ş nui te, bobine recep toare de o construcţie specială, la care pri nd e re a începu tulu i de fi lm se face cu multă u şurin ţ ă ş i fo arte sigur
(fig. 43).
cu m ag az i i interschimbabile şi încărcare rapidă sînt evidente, ceea ce le face să se impună atenţiei fotografului.
Avantajel2 apru·atelor
cu
5. Vizorul
Pentm încadrarea subi ectu lu i , ap aratel e fo togra fi ce sînt dotate cu vizoare care pot fi de dou ă tipuri : cu sistem de vizare prin 'Îns uşi o biectivul aparatului şi cu dispozitiv optic independent de cel al obiect ivulu i . Şi unul şi altul dintre aceste sisteme sînt reali:ziate în diferite variante, cu avantaje şi dezavantaj e, care sînt î ns ă semnificative în caZJul diverselor situaţii de f ot ografi ere . Pornind de la cel mai s�mp l u vizor, de primul 1lip, geamul mat, şi pînă la cele mai perfecţionate vi zoare cu pentap rismă şi m i croprisme, se menţ ine acelaşi a vantaj : examina.rea însăşi a imagin ii reale care se va forma pe materialul f o tose nsi bil (f ig . 44). Imag i nea pe geam mat, care uneori p oa t e fi examinată şi cu ambii o chi, are de a semen e a a va nt aj u l că p ermite chiar şi unui î n cepător să-i aprecieze efect ul cromatic, lumi !"l ozitat ea ca şi alcătuirea ei artistică. Pentru microfotog rafii ca şi la ap ara tele cu obiective interschimbabile, si stemu l acesta de viware este deosebit de avantaj os, fiindcă se u tilizează ca atare fără un alt accesoriu. ln plus, prin ac es t sistem de vizor se poate co ntrola şi punA.rea la punct, care însă uneori, în condiţii prnaste de iluminare mai al es la ap ara tele de format mi c, s2 efectue az ă mai gr2u, îri s p e ci al pentru p er soanele care poartă ochelari. Remedierea acestui incon venient se face prin aso ci erea unor ipene telemetrice sau a unc;r prisme g eamul u i mat care constiuuie vizorul. De as em en e a prin a c ţ i onare a diafragmei se poat e controla şi pr ofun z i mea , fapt deosebit de important mai .ale s în cazul maorofotografierii. La apara tele de format miJlociu, il umi nar ea cîmpulu i imagi ni i pe toată în tinderea sa nu este
58
perfect uniformă in vizor (fiind ma..ximă numai ce trece prin ochiul observatorului), ceea ce se liora prin utilizarea unei lentile Fresnel. O sire a lor necesită obiective C'..l diafragmă cu
Fig. 43. Sistem de încărcare rapidă cu ambalaj obişnuit. (Este ati t ele uşor incit se poate încărca şi cu mănuşi).
pe normala poate ame bună folo preselecţie
Fig. 44. Punerea la punct pe geam mal la un aparat de format mare.
automată, care permit examinarea imaginii totdeauna cu diafragma deschisă la maximum (fig. 45). Vizoarele cu sistem optic independent pot fi şi ele cu vizare d irectă (iconometric, sport, Newton, Galileu etc.) sau de tip reflex (luminos, pe geam mat etc.). Avantajul celor cu vizare directă este că p u n în faţa ochiului o ima gine virtuală, firească şi egal luminată, independentă de luminozitate a obiectivului, ceea ce conferă fotografului o mare uşurinţă în l u cru. Cele de tip reflex sl.nt de fapt o altă cameră obscură ataşată aparatului foto grafic propriu zis. Beneficiază numai în mică măsură de avantajele sis59
ternului cu vizare prin obiectivul aparatului, în schimb prezintă toate dezavantaj ele acestui sistem. Oricare din aceste două tipuri de vizoare cu sistem optic independent prezintă două principale dezavantaje : Fig. 45. Vizor cu penlaprismă şi geam mat cu pene teleme trice. Imaginea din vizor, înainte de a fi p u să la punct şi după .
Fig. 46. Eroarea de paralaxă şi corectarea ei cu aj u torul unei prisme adiţionale (n umai l n cazul macrofotografiei).
eroarea de paralaxă, care trebuie neapărat corectată cu cit formatul aparatului este mai mare, şi nepotrivirea lor în cazul macrofotografiilor şi a schimbării obiectivelor (fig. 46). Pentru vizarea la maarofotografiere sînt necesare dispozitive speciale de încadrare, iar la schimbarea obiec tivelor, alte vizoare. Aceste v�zoare nu permit o contro lare a punerii la punct şi nici a zonei de profunzime. Aso cierea lor cu telemetre optice remediază acest inconve nient.
60
Un avantaj al acestor vizoare este că sînt independente de celelalte 4 părţi componente ale aparatului fotografic şi nu creează astfel complicaţii constructive mecanice şi opti ce aparatJului fotografic, aşa cum se întîmplă în ca zul vizoarelor cu sistem optic prin 8biectiv.
Fig. 47. Schema formării imaginii într-un vizor cu pentaprismă al unui aparat reflex monoobiectiv.
La aparatele reflex, deci cu vizare prin obiectiv, oglinda reflectantă constituie uneori o dificultate pentt'u utilizarea unor obiective superangulare cu distanţe focale foarte scurte, datorită spaţiului relativ mare pînă la stratul fotosensibil, necesar ridicării oglinzii în timpul expunerii. La aparatele cu obiective interschimbabile, vizorul este şi el interschimbabil. La cele cu vizare prin obiectivul ci.paratului, se poate schimba sistemul optic al vizorului propriu-zis pentru a utiliza un alt fel de geam mat, mo dificîndu-se direcţia de privire a imaginii, sau se poate folosi un sistem optic cu o putere măritoar.c: mai mare. La cele cu sistem de vizare independent, o dată cu schim barea obiectivului trebuie să se a taşeze aparatului un alt vizor concordant cu obiectivul schimbat, iar vizorul normal 3.l aparatului devine neutilizabil. O altă problemă a vizoarelor o constituie am.plasarea ferestrei ocular în cadrul carcasei aparatului. Aşezarea acestui oculae în mijlocul carcasei aparatului reprezintă
61
G
soluţie mai puţin bună decît aşezai·ea ei la una din ex tremităţi, permiţînd astfel ochiului să se apropie mult mai mult de ocular. Un bun sistem de vizare trebuie să dea o imagine clară, luminoasă, riguros identică C'll cea .ca.re se va înregistra. pe materialul fotosensibil, dreaptă şi mărită (în special pentru :::.p aratele de format mic). Toate acest€a le reali zează ou mai mult succes, vizoarele din primul sistem.
Capitolul
IV Accesoriile aparatului fotografie
Diversitatea şi numărul accesoriilor întrec cu mult varietatea aparatelor fotografice, astfel că o enumemre a lor ar fi un lqcru aproape imposibil , ţinînd seama că uneori numai pentru un singur fel de aparat, construc torii săi au conceput şi realizat peste 500 de acoesorii. Probl€ma multitudinii accesoriilor poate fi privită sub trei aspecte : - Aparatul fotografic este simplu şi pentru a se adapta unor situaţii de fotografiere necesită multe accesorii ; în acest caz, ansamblul - accesoriile plus aparatul - este greoi. - Aparatul fotografic este perfecţionat şi, prin adap tarea variatelor accesorii, se pretează la majoritatea si tuaţiilor de fotografiere, în care caz, ansamblul aparat plus acoesorii are o utilizare universală. Mai mult, există fabrică. constructoare de apamte care au realizat suban samble de camere obscure (burdufiuri), de obiective, de obturatoare, de magazii pentiru matHiale sensibile etc., care pe u n suport tubular, prin intermediul unor dispo Zlitive de prindere se pot combin3 după dorinţă, şi monta la ele aparatul fotografic cel mai adecvat situaţiei de fo tografiere respective. - Aparatul fotografic este complex şi prin construcţia sa înglobează o serie de dispozitive care la alt tip de aparat constituie accesorii, astfel că i se asigură de ase menea o utilizare aproape universală. Dintre cele trei situaţii, este de preferat penultima, care însă este costisitoare, dar permite totuşi procurarea accesoriilor îri mod treptat şi deci „investiţia" este mai suportabilă. Ca şi în cazul diferitelor perfecţienări aduse
63
nu toate accesoriile realizate prezintă reale avantaj e, astfel că din totalitatea lor se vor menţiona nu mai acelea car� au utilizare curentă ca şi cele care au o anumită importanţă pentru fotografia de amatori. De la început trebuie remarcat că unele accesorii s,înt adapta bil,� oriicămr apa:mte, 1n timp ce altele sînt specifk:e numai unui singur tip de aparat sau chiar numai unui singur aparat ; de asemenea, unele au o utilizare frec ventă, altele sînt de utilizare foarte restrinsă. Accesoriile aparatelor f otografice se pot grupa as tfel :
aparatelor,
1. Accesoriile camP,rei obscure
Accesoriile
camerei
obscure au m e n i r ea de a „prelungi"
camera obscură în direcţia axei de fotografiere pentru a se putea fotografia şi sub limita de acomodare a obiecti vului, fiind necesară o „extensie" mai mare a distanţei
64
Fig. 4 8 . Dispozitive de prelungire a camerei obscure : în cazul unui aparat cu sistem de vizare independent, se poate adapta şi u n dispozitiv d e vizare reflex (v. pag. 64), secţiune, burduf prelungitor, inele prelungitoare de diferite lungimi.
5 - c . 262
65
obiectiv-imagine. Aceasta se poate realiza fie prin tuburi prelungitoare, fie prin burdufuri intermediare, montate pe o culisă metalică. Sistemul tuburilor este mai simplu, dar în schimb nu permite întotdeauna o variaţie continuă a ex tensiei, spre deosebire de sistemul cu burduf, care este mai greoi, dar la care a.cest dezavantaj nu există. Burdufurile prezintă dezavantaj ul unui cost mai ridicat, iar în cazul unor situaţii de fotografiere cu subiecte în mişcare, se lucrează cu mai mare dificultate. Sistemul „ extensiei" prezintă avantajul că nu al terează calităţile optice ale obiectivului , dar în schimb necesită o maj o rare a •;xpunerii. „Extensia" este proprie aparatelor cu sistem de vizare prin obiectiv, dar uneori se foloseşte ex tensia şi la aparatele cu sistem de vizare independent de cel al obiectivului, în care caz se utilizează dispozitivele speciale de încadrare (fig. 48). 2. Accesoriile obiectivului
Accesoriile obiectivului asigură acestuia fie o adap tare la o anumită situaţie de fo tografiere, prin lentile adi ţionale, filtre, parasolar, fie o modificare a calităţilor sale optice prin lentile de aureolare şi dispozitive stereoscopice. Lentilele adiţ,ionale sînt meniscuri pozitive sau ne gative de 1 , 2 sau ;J dioptrii care se montează în faţa obiec tivului şi au ca f! cop modificarea distanţei focale, astfel încît, cu aceeaşi posibilitate de extensie a distanţei obiectiv imagine, adăugînd de exemplu un menisc pozitiv, să se poată fotografia şi sub limita de fotografiere posibilă a obiectivului respectiv, (micşorează distanţa focală). Adău garea unui menisc negativ necesită dimpotrivă o extensie mult mai mare şi măreşte distanţa focală. Sînt cunoscute şi sub denumirea de proxare sau distare. Influenţează în mod nefavorabil calităţile optice ale obiectivului, în schimb nu necesită te')retic o maj orare a expunerii. Se adaptează monturii obiectivului în acelaşi mod ca şi fiErele, iar ca racteristicile lor sint indicate în prospectele fabricilor con structoar� (fig. 49). La aparatele cu sistem de vizare independent de cel al obiectivului, la încadrarea subiectului apar unele corn-
66
plicaţii, pentru rezolvarea cărora sînt necesare şi alte dis _ pozitive care se ataşează vizorului şi telE:metrului ' acestea sînt cadrele cu repere de încadrare la distanţe fixe (fig. 50). ·
f11-=====-f81 I I I
ţ-"-�,„
=-;:-; i"--=..J :.· . :::�i: � �� . · Iii
ll__
:
Fig. 49. Principiul redat schematic al formării imaginii atunci c!nd se utili zează o lentilă adiţională convergentă : - imaginea unui subiect situat l a infinit este c c a mai mică ; - apropiind aparatul de subiect pină la cea mai mică distanţă de pu nere la puncl se obţine o imagine mai marc ; - imaginea s u !Jieclului este şi mai marc cînd acesta este mai aproape decît distanţa minimă ele punere la punct şi obiectivul este reglat pc infin i t ; - apropiindu-se şi mai mult su!Jiec tul de aparat, se va obţine cea mai mare imagine, folosindu-se şi extensia nor mală a obiectivului.
Filtrele au rolul de a întări contrastele culorilor, la redarea lor în scara cenuşie (filtre de efect), de a opri anumite radiaţi.i din zonele spectr'