Controlul Documentelor Pentru Trecerea Frontierei [PDF]

Zitiervorschau

MINISTERUL INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISTRATIVE ACADEMIA DE POLIŢIE „ALEXANDRU IOAN CUZA” FACULTATEA DE DREPT

LUCRARE DE LICENŢĂ

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC, Conf.univ.dr . POPESCU CRISTIAN

ABSOLVENT,

BUCUREŞTI

200 -

1

MINISTERUL INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISRATIVE ACADEMIA DE POLIŢIE „ALEXANDRU IOAN CUZA” FACULTATEA DE DREPT

DISCIPLINA:

TEORIA ŞI TACTICA POLIŢIEI DE FRONTIERĂ

TEMA CONTROLUL DOCUMENTELOR PENTRU TRECEREA FRONTIEREI DE STAT

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC, Conf.univ.dr. POPESCU CRISTIAN

ABSOLVENT,

BUCUREŞTI

200 INTRODUCERE........................................................................................................ 5 2

Scurt istoric al documentelor de călătorie...........................................................5 Documentele de călătorie garant al exercitării dreptului la liberă circulaţie al persoanelor......................................................................................................... 7 Cap.1....................................................................................................................10 CONTROLUL DE FRONTIERĂ.................................................................................10 1. 1.Baza legală.................................................................................................10 1. 2. Scopul controlului şi persoanele asupra cărora se efectuează..................10 1. 3. Nivelele de control....................................................................................10 1. 4. Reguli ce trebuie respectate de polţiştii de frontieră atunci când desfăşoara controlul documentelor de călătorie...............................................11 1. 5. Controlul minim pentru trecerea frontierei................................................12 1. 6. Controlul amănunţit pentru trecerea frontierei.........................................12 Cap. 2...................................................................................................................15 PROCEDURI DE CONTROL LA TRECEREA FRONTIEREIEXTERNE............................15 2. 1. Controlul persoanelor care benefiează de dreptul la liberă circulaţie.......15 2. 2. Controlul cetăţenilor care aparţin statelor terţe, apatrizi şi refugiaţi........16 2. 3. Procedura eliberării vizei în punctele de trecere a frontierei de stat.........20 2. 4. Proceduri pentru organizarea şi executarea controlului de frontieră în cazul consemnelor restrictive............................................................................25 2. 4. 1. Categorii de consemne.....................................................................25 2. 4. 2. Implementarea consemnelor.............................................................25 2. 4. 3. Procedura executării controlului de frontieră în cazul descoperirii consemnelor restrictive..................................................................................26 Cap.3....................................................................................................................31 PROCEDURI DE CONTROL SPECIALE PENTRU CONTROLUL DOCUMENTELOR EFECTUATE ASUPRA ANUMITOR CATEGORII DE PERSOANE..................................31 3. 1. Controlul asupra şefilor de stat şi de guvern şi membrii delegaţiilor acestora............................................................................................................31 3. 2. Controlul asupra piloţilor aeronavelor şi alţi membrii ai echipajului..........31 3. 3. Controlul marinarilor.................................................................................31 3. 4.Controlul posesorilor de paşapoarte diplomatice,oficiale sau de serviciu şi membrii ai organizaţiilor internaţionale............................................................32 3. 5. Controlul muncitorilor transfrontalieri.......................................................34 3

3. 6. Controlul elevilor din statele terţe rezidenţi într-un Stat Membru sau întrun Stat Terţ care nu face obiectul obligativităţii vizei.......................................34 3. 7. Controlul turiştilor S.D.A (Statut cu destinaţie aprobată)..........................35 3. 8. Controlul minorilor.....................................................................................35 Cap. 4...................................................................................................................41 PROCEDURI SPECIALE DE CONTROL PENTRU PREVENIREA COMBATERII FALSURILOR ÎN DOCUMENTELE DE TRECERE A FRONTIEREI................................41 4. 1. Documente necesare pentru trecerea frontierei.......................................41 4. 2. Procedruri folosite de politistii de frontiera pentru descoperirea falsurilor in documentele pentru trecera frontierei..............................................................43 4. 3. Examinarea şi cercetarea de către poliţiştii de frontieră, a condiţiilor de formă şi conţinut a documentelor pentru trecerea frontierei............................45 4. 3. 1. Situaţii care arată că un document este falsificat, atunci când nu se dispun de specimene pentru comparaţie:......................................................45 4. 3. 2. Procesul identificării unui document care este în neregulă ...............45 4. 3. 3. Categorii de persoane care utilizează documente false sau falsificate pentru trecerea frontierei:..............................................................................46 4. 3. 4. Examinarea şi cercetarea condiţiilor de formă.................................46 4. 4. Activităţi desfaşurate de catre poliţistul de frontieră la descoperirea unui document pentru trecerea forntierei fals sau falsificat.....................................51 Concluzii............................................................................................................... 59 Anexe................................................................................................................... 61 Bibliografie...........................................................................................................73

4

................................................................................................................................. ................................................................................................................................. ................................................................................................................................. INTRODUCERE Scurt istoric al documentelor de călătorie Apariţia lumii antice marchează momentul în care homo sapiens realizează trecerea de la preistorie la civilizaţie “inventând o viaţa urbană, cetatea, clasele sociale, statul, exploatarea brutală a omului dar şi modele admirabile de rafinament artistic”1 Un element deosebit de important în teritoriul situat pe partea răsăriteană a Mării Mediterane şi în Asia anterioară ,îl constituie – pentru acea perioadă – apariţia primelor relaţii juridice internaţionale care, printre altele fac trimitere şi la situaţia străinilor.Acestea s-au dezvoltat îndeosebi pe teritoriul Mesopotamiei şi al Siriei.De exemplu”statul hittit a intrat în relaţii contractuale atât cu statele independente, cât şi cu cele dependente de el. În aceste tratate care s-au păstrat într-un număr destul de mare se specificau obligaţiile de ajutor militar atât impotriva duşmanilor dinăuntru cât şi pentru înnăbuşirea răscoalelor din teritoriile dependente. Procedura de împarţire a prăzii de război(de pildă una din parţile contractante primea teritoriul, iar cealaltă primea locuitorii pentru a-i transforma în sclavi); extradarea reciprocă a transfugilor, a fugarilor şi a prizonierilor din alte state. Într-un tratat încheiat între două state siriene se specifica dreptul de azil pentru fugari şi exilaţi cu exceptia hoţilor şi ucigaşilor. Prin tratale internaţionale se stabileau de asemenea hotarele, prevăzânduse predarea unora sau altora dintre cetăţile de la hotare, se stabilea dreptul de a întării oraşele de la graniţă sau obligaţia de a nu întării. În tratatele sale cu aliaţii dependeţi statul hittit işi rezerva dreptul de a face negoţ, cautând să împiedice negoţul asirian2. Pe de altă parte Asiria punea problema organizării propiilor reţele de colonii comerciale ce luau naştere pe teritoriul altui stat sau trib străin. Cu toate acestea locuitorul unui stat nu se bucura de protecţia juridică atunci când se află pe teritoriu străin, de regulă suveranul considerând că supuşii săi aflaţi în altă ţară trebuie sa se supună şi să respecte legile sale, deşi acesta nu putea să-i ocrotească sub nici o formă. Practic acest lucru arată că supuşii săi care se aflau pe un teritoriu străin erau lipsiţi de drepturi. Pentru a regelmenta aceasta problemă o parte dintre suverani au cazut de acord ca, pentru a-i recunoaşte o anumită calitate(sol,comerciant,militar) în virtutea căreia să beneficieze de protecţia suveranului străin pe al carui teritoriu se află călătorul şi a-i asigura libera trecere prin anume zonă sau locuri, acesta să aiba asupra sa un anumit document care să-i asigure libera trecere, deci cu alte cuvinte să posede un document de călătorie. 1 2

Horia C. Matei ,Istorie a lumii antice , Ed Albatros ,Buc 1984 pag.10; Tactica Poliţiei de Frontieră ,vol 2 Controlul de frontieră Ed. M.A.I 2005;

5

Mărturii despre existenţa unor astfel de documente au fost descoperite încă din perioada Persiei antice. Alte atestări mult mai elocvente referitoare la astfel de documente datează din timpul romanilor(o referire în Legea XXV cu privire la o anume legitimaţie de voiaj). Punctele de trcere (vămile)sunt menţionate şi în Blibie în Noul Testament, în cele 4 Evanghelii, unde este descrisă întâlnirea lui Isus cu vameşul Matei. În perioada feudală documentele de călătorie apar sub formă de solie sau scrisoare. În ceea ce priveşte denumirea de paşaport aceasta a apărut în Franţa Modernă, unde regele Ludovic al 14-lea (Regele Soare)a semnat scrisorile passe-port(trecere prin port în limba franceză)adică un permis de trecere printrun port. În următorii 100 de ani toate ţările europene şi-au creat un model de eliberare de paşapoarte care constă dintr-o foaie de hârtie cu o ştampilă. Conferinţa de la Viena din 1815 cu privire la regulile diplomatice consacră paşaportul ca document de călătorie în străinătate, fiind adoptat de majoritatea ţărilor. La mijlocul secolului 19 asistăm la o explozie a turismului, impus mai ales de apariţia trenurilor de persoane în Europa, fapt care a determinat o accelerare a modernizării paşaportului şi a formalitaţilor de trecere a frontierei statelor. După primul razboi mondial, problema conţinutului şi formei paşaportului, precum şi a formalităţilor de trecere a frontierei au făcut obiectul Conferinţei de Pace din 1920 de la Paris, a celei de la Grantz din 1922 şi a celei din 1926 de la Geneva ţinute sub egida Naţiunilor Unite. La aceste conferinţe au fost adoptate o serie de recomandări pentru statele foste membre ale Ligii Naţiunilor de a introduce paşaportul “tip internaţional”care a fost adoptat şi de România după conferinţa de la Geneva din 1926. O altă problemă foarte importantă ridicată tot în 1920 când a fost cerută transformarea hârtiei iniţiale într-o cărticică (carnet)de aproximativ 10 pagini, care să fie valabilă cel putin 2 ani sau cel mai bine 5 ani. În timpul celui de-al doilea razboi mondial această cărticică este folosită din nou ca expresie a nevoilor statelor de a-şi asigura securitatea pe plan internaţional. De problema paşaportului, după cel de-al 2-lea război mondial s-a ocupat şi O.N.U. prin Consiliul Economic şi Social la cele 3 conferinte de la Roma din anii 1947, 1957 şi 1963 precum şi la conferinta asupra turismului şi călătoriilor în străinătate.Probleme legate de simplificarea formalitaţilor de trecere a frontierei se regăsesc şi în Actul final al Conferinţei pentru securitatea şi cooperarea în Europa semnat la Helsinki la 01.08.1975, în Documentul final al Reuniunii de la Viena a reprezentanţilor statelor participante la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa, precum şi în documentul Reuniunii de la Copenhaga din 29.06.1990.Totodată aceste documene prezentate mai sus conţin prevederi cu privire la micşorarea termenului de aşteptare pentru hotărârile privind vizele, a formalităţilor privitoare la cererile de viză, precum şi a taxelor de acordare a acestora. De asemenea sunt facute recomandări cu privire 6

la efectuarea cu “bună credinţă” şi fără întărziere nejustificată a controlului paşapoartelor şi a controlului vamal. Odată cu sfarşitul anilor 1990, a apărut modelul de paşaport cu “citire optică” un model, prevăzut cu o serie de caractere alfa numerice pe o pagină care ar da o siguranţă mai mare în ceea ce priveşte descoperirea documentelor false sau a peroanelor date în urmărie. Ca o consecinţă a evenimentelor de la 11 septembrie 2001 a inteţirii atacurilor teroriste, incepând cu 1 octombrie 2003, S.U.A. pretinde o viză(eliberată de o ambasadă sau consulat al S.U.A din ţara de origine a călătorului). Actualmente proiectul Constituţiei Europene, a adoptat prin consens de Convenţia Europeană la 13 iunie si 10 iulie, în baza dispoziţiilor europene referitoare la circulaţia propune existenţa ”paşaportului european, pentru cetăţenii statelor comunitare”. Documentele de călătorie garant al exercitării dreptului la liberă circulaţie al persoanelor O problemă care în momentul de faţă întruneşte un larg consens în rândul statelor democratice este cea referitoare la garantarea drepturilor fundamentale ale omului. De altfel o democraţie reală nu poate fi concepută fără respectarea drepturilor fundamentale ale omului, ele însele constituind un garant al dezvoltării societaţii pe toate planurile. Sub acest aspect, unul dintre cele mai expresive drepturi este cel al liberei circulaţii, drept enunţat în mai multe documente juridice internaţionale. Pentru exemplificare este suficientă o scurtă prezentare a acestora. Astfel D.U.D.O.3 stipuleaza la art. 13 faptul că: ⇒ orice persoană are dreptul de a circula în mod liber şi de a-şi alege reşedinta în interiorul graniţelor unui stat; ⇒ orice persoană are dreptul de a părăsi orice ţară, inclusiv a sa şi de a revenii în ţara sa; Prevederile D.U.D.O. sunt copletate prin Pactul internaţional privind drepturile civile si politice4 care are urmatorul conţinut: ⇒ orice persoană care se află în mod legal pe teritoriul unui stat are acolo dreptul de a circula liber şi de a-şi alege acolo reşedinţa; ⇒ orice persoană este liberă să părăsească orice ţară inclusiv propia sa tară; ⇒ nimeni nu poate fi privat în mod arbitrar de dreptul de a intra în ţară; Convenţia internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala5 arată că la art.5”statele părţi se angajează să interzică şi să elimine discriminarea rasială sub toate formele şi să garanteze dreptul fiecăruia la egalitate în faţa legii fără deosebire de rasă, culoare, origine naţională sau etnică precum şi dreptul de a circula liber şi de a-şi alege reşedinta în interiorul unui stat, dreptul de a părăsii orice ţara, inclusiv pe a sa, şi de a se întoarce în ţara sa. 3

Adoptată şi proclamată de Adunarea generală O.N.U prin rezoluţia 217 din 10.12.1948; Adoptat şi proclamat de Adunarea generală O.N.U la 16.12.1966; 5 Adoptată de Adunarea generală O.N.U prin rezoluţia 2106 la 21.12.1965; 4

7

Dreptul privind libertatea de circulaţie e prevăzut şi de Convenţia privind statutul refugiaţilor6 care prin art.26 obligă”fiecare stat contractant să acorde refugiaţilor care se găsesc în mod legal pe teritoriul său dreptul de a-şi alege locul de reşedintă şi de a circula liber, cu rezervele instituite de reglementările aplicabile străinilor, în general, în aceleaşi împrejurări” Mai mult decât atât convenţia prevede la art. 28 că”statele contractante vor elibera refugiaţilor care işi au reşedinţa obişnuită pe teritoriu lor documente de călătorie care să le permită să călătorească în afara acestui teritoriu, afară de cazuri că raţiuni imperioase privind securitatea naţională, sau ordinea publică se opun la acestea” Aşa cum rezultă din exemplele de mai sus, orice persoană poate beneficia de dreptul de libera circulaţie, însă numai sub condiţia îndeplinirii cumulative a cerinţelor prevăzute atăt de normele de drept internaţional căt şi de cele interne. Cu alte cuvinte, asigurarea securităţii interne a cetăţenilor din fiecare ţară trebuie combinată cu protejarea drepturilor şi liberatăţilor individuale a fiecărei pesoane care doreşte să-şi exercite dreptul la liberă circulaţie acesta este şi motivul pentru care fiecare stat a stabilit, prin legislaţia internă şi în conformitate cu prevederile normelor juridice internaţionale, condiţiile care trebuie indeplinite pentru trcerea frontierei. Una din condiţii(valabilă pentru toate statele lumii recunoscute internaţional) este cea referitoare la posesia documentelor de călătorie în calitate de titular pentru fiecare persoană care doreşte să-şi exercite dreptul de liberă circulaţie. Dreptul fiecărei persoane de a poseda un document de călătorie nu e viciat de nici o restricţie, cu excepţia celor special prevăzute de normele juridice în materie. Practic documentele de călătorie constituie garantul exercitarii dreptului de circulaţie liberă a persoanei. Actualele reglementări în materie de documente de călătorie şi călătorii în străinatate, conferă posibilitatea dezvoltării legăturilor cu toate statele, duce la creşterea turismului internaţional, înlesnind schimburile economice şi comerciale reciproc avantajoase, libere de orice fel de restricţii sau discriminari, cât şi menţinerea unui climat favorabil păcii şi bunei cooperări între toate statele lumii. Reglementrea actuală creează facilitaţi pentru obţinerea paşapoartelor, simplificând formalitaţile legate de trecerea frontierei de stat, în condiţiile sporirii numărului persoanelor care călătoresc în străinătate şi a străinilor care vin în Romania. Astfel un număr tot mai mare de delegaţi ai ministerelor, organelor centrale şi altor unităţi economice, intreprizători particulari se deplasează în strainatate sau vin în Romania pentru încheierea unor acorduri economice, comerciale, culturale sau ştiinţifice pentru prosperitatea pieţei, schimb de experienţă, documentare sau studii, contribuind la promovarea unor relaţii de prietenie între state. Spre exemplu dacă ne referim la regimul juridic al documetelor de călătorie din Romania, constatăm că acesta este guvernat de trei principii 6

Adoptată la 28.07.1951 de Conferinţa Plenipotenţiarilor Natiunilor Unite;

8

fundamentale şi anume: ⇒ cetăţenii români fără deosebire de rasă, naţionalitate, sex, limbă, religie, ⇒ convingeri politice, ocupaţie se bucură de dreptul de a călătorii liber în străinătate; ⇒ fiecare cetăţean român sau străin care domiciliează în Romania are dreptul la eliberarea unui document de călătorie pe baza căruia să poată călătorii în străinătate; ⇒ dreptul de a călătorii liber în străinatate nu poate face obiectul unor restricţii exceptând cazurile prevazute de lege; ⇒ orice ceatăţean străin poate călătorii liber în Romania, cu excepţia cazului în care prezintă un pericol privind securitatea naţională şi ordinea publică şi siguranţa natională;

9

Cap.1 CONTROLUL DE FRONTIERĂ 1. 1.Baza legală Începând cu data de 01.01.2007, dată de la care România devine Stat Membru UE, Poliţia de Frontieră Română va aplica principiile supravegherii şi controlului frontierelor practicate de comunitatea europeană aşa cum sunt prevăzute în următoarele acte europene : ⇒ Regulamentul 562/15.03.2006 privind instituirea unui Cod Comunitar asupra regulilor care stau la baza liberei circulaţii a persoanelor peste frontiere ⇒ ( cu excepţia prevederilor privind frontierele interne); ⇒ Directiva 38/CE/29.04.2004 a Parlamentului European şi Consiliului privind dreptul la libera circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetaţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora; ⇒ Manualul Practic pentru Poliţistii de Frontieră UE, adoptat la 06.11.2006. Aceste documente devin aplicabile data fiind incidentă art.148 alin 2, din Constituţia Romaniei, republicată, conform căreia prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor Actului de Aderare; 1. 2. Scopul controlului şi persoanele asupra cărora se efectuează Controlul pentru trecerea frontierei are ca scop verificarea şi constatarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru intrarea şi ieşirea în/din teritoriul Statelor Membre ale Uniunii Europene7: ⇒ a persoanelor; ⇒ mijloacelor de transport; ⇒ a mărfurilor şi a altor bunuri; Poliţiştii de Frontieră, în îndeplinirea îndatoririlor lor pe timpul efectuării controlului de frontieră vor respecta întocmai demnitatea umană, iar orice măsură luată în îndeplinirea îndatoririlor lor, va fi proporţională cu obiectivele urmărite de acea măsura şi va fi conformă cu dreptul intern, convenţiile şi acordurile internaţionale la care Romania este parte. Pe parcursul efectuării controlului de trecere a frontierei, poliţiştii de frontieră nu vor discrimina persoanele pe motive rasiale, legate de sex, origine etnică, religie sau credintă, dizabilităţi, vârstă sau orientare sexuală. 1. 3. Nivelele de control Cercetarea documentelor necesită verificarea de către poliţistul de frontieră, a unui anumit număr de zone pentru a se putea convinge de autenticitatea unui paşaport sau vize. Astfel există dispozitive şi instrumente minime de control pentru Nivelul 1, care să poată semnala elementele de securizare (lupa şi sursa de lumină cu 7

O.U.G. 105/2001 privind frontiera de stat a României;

10

raze ultraviolete) şi un aparat perfecţionat (videocomparator) pentru Nivelul 2. Punctele de frontieră mai sunt dotate cu computere, care permit accesul la baza de date care conţine alerte cu privire la documentele semnalate a fi furate, pierdute sau anulate, în scopul utilizării frauduloase a acestora. De asemenea poliţiştii de frontieră au la dispoziţie sisteme de citire optică a documentelor de trecere a frontierei. Prin folosirea sistemelor de citire optică a documentelor de trecere a frontierei se realizează: ⇒ controlul valabilităţii documentelor prin vizualizarea acestuia în trei spectre de lumină, albă(normală), ultraviolete şi infraroşu, precum şi verificarea automată a cifrelor de control din banda de citire optică – M.R.Z.; ⇒ consultarea bazei de date, referitoare la documentele false ori falsificate; pentru optimizare, ⇒ baza de date se alimentează automat; 1. 4. Reguli ce trebuie respectate de polţiştii de frontieră atunci când desfăşoara controlul documentelor de călătorie Reguli generale pentru poliţiştii de frontieră atunci când execută controlul de frontieră8: ⇒ atunci când luaţi documentul de călătorie aruncaţi întotdeauna mai intâi o privire la chipul călătorului (cautaţi să reţineţi cât mai multe trăsături importante ale chipului călătorului), identificarea persoanei folosind metoda portretului vorbit; ⇒ comparaţi trăsăturile călătorului cu fotografia şi cu descrierea făcută în documentul de călătorie, iar când există viză în documentul de călătorie folosiţi la identificare şi elementele pe care aceasta le poate oferi; ⇒ verificaţi documentul de călătorie atent, pentru a decide dacă prezintă semne de contrafacere sau falsificare (numerotarea, printarea, coaserea paginilor, ştampilele şi sigiliile inserate, includerea altor persoane, corecturile făcute în document- în special fila cu datele personale);pe timpul verificărilor în bazele de date, menţineţi întotdeauna contactul verbal şi observaţi comportamentul şi reacţia călătorului(nervozitate, atitudine agresivă, dorinţa excesivă de a coopera); ⇒ inainte de a aplica ştampila în documentul de călătorie trebuie să vă asiguraţi că persoana nu a depăşit perioada de şedere admisă; ⇒ niciodată nu interogaţi călătorul ca pe un potenţial infractor sau e(i)migrant ilegal. Toate întrebările trebuie să fie bine echilibrate şi adresate la modul prietenos; ⇒ întrebările puse de călător nu trebuie să fie considerate supărătoare şi trebuie să le raspundeţi de o manieră eficientă şi politicoasă; Deasemenea poliţiştii de frontieră în exercitarea serviciului public prestat permanent în folosul societăţii trebuie să asigure protecţia: ⇒ cetăţeanului cu drepturile şi libertăţile sale; ⇒ comunităţii; 8

Manualul Schengen;

11

⇒ instituţiilor statului; Conduita poliţiştilor de frontieră se bazează pe urmatoarele valori: integritate, respect pentrui ordine şi lege, solicitudine, imparţialitate, responsabilitate, loialitate, profesionalism, discreţie. Activitatea poliţiştilor de frontieră se bazează în mod obligatoriu pe următoarele norme: ⇒ respectarea şi asigurarea aplicării legii fără nici o deosebire de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie, origine natională sau socială9; ⇒ nu invocă ordine superioare sau împrejurările exceptionale drept justificare a incălcării legii; ⇒ execută ordinele legale, se abţin de la executarea celor care sunt vădit ilegale; ⇒ încurajează respectarea drepturilor omului în orice împrejurare; ⇒ foloseşte forţa, inclusiv armele de foc pentru îndeplinirea atribuţiilor în situaţiile în care este absolut necesar, cu respectarea principiului proporţionalităţii intervenţiei şi a prevederilor legale; ⇒ nu comite, nu instigă şi nu tolerează acte de tortură, inumane sau degradante; ⇒ intervine în limitele competenţelor detinuţe, inclusiv în afara orelor de program, din proprie iniţiativă sau dacă este solicitat pentru a acorda sprijin persoanelor aflate în pericol, şi pentru a contracara actele de tulburare a ordinii şi liniştii publice; ⇒ nu tolerează actele de corupţie sau de abuz şi se opune cu fermitate şi rezistentă oricaror incercări de a fi subiect al acestora; ⇒ respectă adevărul şi nu ascunde date şi informaţii menite să stabilească adevărul; ⇒ dovedeşte responsabilitate profesională, simţ justiţiar, deschidere spirituală; ⇒ respectă normele morale de convieţuire socială; ⇒ nu utilizează sistemul relaţiilor profesionale în interes personal; ⇒ păstrează cu stricteţe secretele de stat şi de serviciu, asigură confidenţialitatea informaţiilor pe care le deţine şi nu le foloseşte abuziv; 1. 5. Controlul minim pentru trecerea frontierei Toate persoanele care trec frontiera externă trebuie să treacă printr-o verificare minimă la intrare şi la ieşire, care să implice punerea de acord a identităţii persoanei cu documentele care permit acesteia trecerea frontierei. Controlul minim constă de regulă, într-o verificare rapidă şi directă a documentului de călătorie, cu scopul de a controla valabilitatea acestuia şi de a detecta prezenta semnelor de falsificare sau contrafacere, verificare care poate de asemenea include, consultarea în bazele de date relevante, a informaţiilor privitoare la documentele furate, deturnate, pierdute sau invalide. 1. 6. Controlul amănunţit pentru trecerea frontierei 9

Art. 4 Constituţia României;

12

Controlul amănunţit la intrare, constă în verificarea îndeplinirii tuturor condiţiilor de intrare, astfel10: ⇒ verificarea faptului dacă cetăţeanul statului terţ se află în posesia unui document sau documente valabile pentru trecerea frontierei şi care nu au expirat şi a faptului dacă acesta este însoţit, atunci când se impune, de cerinţa vizei sau a permisului de şedere; ⇒ verificarea amănunţită a documentului de călătorie, pentru depistarea semnelor de falsificare sau contrafacere. Atunci când este cazul, examinarea documentelor de călătorie, a vizelor şi permiselor de şedere trebuie efectuată prin compararea cu specimenele documentelor actuale care dau dreptul de trecere a frontierei şi cu specimenele stickere-lor de viză, utilizând echipamente precum lămpile U.V, lupe, lămpi de restabilire, microscoape şi ori de cate ori este necesar a unor echipamente mai avansate, precum videocomparator; ⇒ examinarea ştampilelor de intrare şi ieşire din documentul de călătorie al cetăţeanului statului terţ respectiv, pentru a verifica, prin compararea datelor de intrare şi ieşire, dacă persoana nu a depăşit deja durata maximă a şederii autorizate pe teritoriul Statelor Membre; ⇒ verificarea cu privire la plecarea şi la destinaţia cetăţeanului statului terţ respectiv şi scopul şederii avute în vedere şi atunci când este necesar, verificarea documentelor corespunzatoare; ⇒ verificarea faptului dacă cetăţeanul statului terţ are suficiente mijloace de subzistenţă pentru durata şi scopul şederii avute în vedere, pentru întoarcerea în ţara de origine sau de tranzit către un stat terţ, sau dacă poate obţine aceste mijloace în mod legal, verificarea mijloacelor de subzistenţă se poate baza pe numerar, cecuri de călătorie şi cărţi de credit aflate în posesia cetăţenilor statelor terţe. Declaraţiile de sponsorizare, scrisorile de garanţie, invitaţiile din partea gazdei pot constitui de asemenea dovada unor mijloace suficiente de subzistenţă în situaţia în care acestea sunt prevazute de legislaţia natională; ⇒ verificarea faptului că cetăţeanul statului terţ respectiv, mijloacele sale de transport şi obiectele pe care acesta le transportă cu sine nu sunt susceptibile să pună în pericol ordinea publică, securitatea internă, sănătatea publică sau relaţiile internaţionale ale oricărui stat membru. Această verificare trebuie să includă consultarea directă a datelor şi alertelor cu privire la persoane şi ori de cate ori este necesar, a obiectelor continute în S.I.S. şi în bazele de date naţionale ,iar acţiunea trebuie întreprinsă, dacă se impune, ca urmare a existenţei unei alerte; Controlul amănunţit la ieşire, constă în11: ⇒ verificarea faptului dacă cetăţeanul statului terţ se află în posesia unui document valabil pentru a trece frontiera; ⇒ verificarea documentului de călătorie, pentru a detecta prezenţa oricăror semne de falsificare sau contrafacere; ⇒ verificarea ori de câte ori este posibil a faptului dacă cetăţeanul statului terţ nu este considerat a fi o ameninţare la adresa ordinii publice, securităţii interne sau a relaţiilor internaţionale ale oricăreia dintre părţile contractante; 10 11

Manualul Schengen; Manualul Senghen;

13

La ieşirea din România, la frontiera externă se pot efectua şi controale suplimentare, care pot cuprinde: ⇒ verificarea faptului dacă persoana se află în posesia unei vize valabile, dacă este necesară, cu excepţia cazului când acesta deţine un permis de şedere valabil emis de un stat Schengen sau un stat membru sau alte documente care autorizează şederea sau reintrarea pe teritoriul respectiv; ⇒ verificarea faptului dacă persoana nu a depăşit durata maximă a şederii autorizate pe teritoriul statelor Schengen sau membre respective; ⇒ consultarea alertelor cu privire la persoane şi obiecte incluse în S.I.S. şi a rapoartelor din bazele de date naţionale; Cetăţenii statelor terţe care deţin un permis de şedere emis de un stat Schengen sau un stat membru, trebuie ca o regulă generală să nu fie solicitaţi să dovedească scopul şederii avute în vedere, sau faptul că se află în posesia unor mijloace de subzistenţă. Celelalte controale şi în particular examinarea documentelor de călătorie şi şedere, căutările în S.I.S. şi în bazele de date naţionale trebuie să se efectueze. Reguli în legătură cu efectuarea controalelor amănunţite: ⇒ la cererea persoanei care a fost supusă unui control amănunţit, poliţistul de frontieră care efectuează controlul trebuie să-i arate acestuia insigna de serviciu, să-i puna la dispoziţie numărul de identificare, iar dacă circumstanţele permit acest lucru, să-şi decline identitatea. Furnizarea numelui poate fi refuzată, daca există motive să se creadă ca poliţistul de frontieră ar putea fi serios dezavantajat(de exemplu: dacă poliţistul a fost ameninţat cu răzbunarea); ⇒ pentru a nu încetini procedurile de verificare în cabinele de intrare/ ieşire din prima linie, şi ori de câte ori există nevoia de a face verificări suplimentare, controalele amănunţite în această situaţie pot fi efectuate într-o locaţie separată faţă de cabine(controalele din linia a doua); ⇒ dacă se solicită de către cetăţeanul căruia i se efectuează control amănunţit ori există facilităţile adecvate pentru acest lucru, aceste controale se efectuează într-un spaţiu care nu este public iar cetăţeanul va fi informat în legătură cu scopul controlului respectiv precum şi cu privire la procedura de control; ⇒ auto poate fi controlat pe platoul dispus anterior pistelor de control; ⇒ bagajele vor fi verificate în încaperea în care este dispus aparatul cu raze x-Rapiscan; ⇒ dacă este necesar să fie efectuat control corporal, acest control se desfăşoara în încăperea de control a Biroului vamal, de către un lucrator vamal corespunzator sexului persoanei controlate;

14

Cap. 2 PROCEDURI DE CONTROL LA TRECEREA FRONTIEREIEXTERNE 2. 1. Controlul persoanelor care benefiează de dreptul la liberă circulaţie Persoanele care beneficiează de dreptul la libera circulaţie12 pot călători în Comunitatea Europeană în baza paşaportului sau a cărţii de identitate, valabile. Acestora: ⇒ nu li se aplică ştampila de intrare sau ieşire în documentul de călătorie, de catre organele poliţiei de frontieră; ⇒ sunt supuşi unui control minim ce constă într-o verificare rapidă şi imediată a documentelor de călătorie pentru stabilirea identitaţii; ⇒ nu li se cer detalii de către poliţistul de frontieră despre scopul călătoriei, permise de muncă, mijloace de subzistenţă, date despre locul unde vor locui ori alte date personale; ⇒ nu se verifică în baza de date de consemne la frontieră în mod obligatoriu şi cu caracter permanent, ci numai în cazuri particulare atunci când există suspiciuni asupra persoanei verificate, dar şi într-o manieră aleatorie şi nesistematică (deci nu obilgatoriu şi cu caracter permanent); ⇒ datele lor de identitate nu se implementează şi nu se stochează în baza de date; ⇒ evidenţa trecerii frontierei de către aceste persoane se ţine numeric şi nu nominal; ⇒ pe parcursul controalelor minime, poliţiştii pot consulta bazele de date naţionale şi europene astfel încât să se asigure că acele persoane nu reprezintă o amenintare reală, prezentă şi suficient de serioasă la adresa securităţii interne, ordinii publice, sănătaţii publice şi relaţiilor internaţionale ale statelor membre; Membrii de familie ai cetăţenilor UE, EEA, CH care sunt cetăţeni ai unui stat terţ trec frontiera în baza paşaportului şi vizei de intrare, dacă sunt cetăţeni ai unui stat terţ care fac obiectul obligativităţii vizei fac excepţie de la obligativitatea vizei, cazurile în care aceşti cetăţeni se află în posesia unui permis sau card de şedere, emis de un stat membru sau de către statele EEA şi CH cu indicaţia = membru de familie al unui cetăţean al Uniunii Europene = sau membru de familie al unui cetăţean EEA sau CH. În situaţia în care cetăţeanul terţ este căsătorit cu cetaţeanul UE, EEA sau CH şi nu este în posesia permisului de şedere descris mai sus, dar este în posesia unei vize care-i permite intrarea, i se ştampilează paşaportul şi la intrare şi la ieşire. În situaţia în care cetăţeanul terţ este căsătorit cu cetăţeanul UE, EEA sau CH şi este în posesia permisului de şedere descris mai sus, nu i se ştampilează paşaportul la intrare şi ieşire, nu se implementează în baza de date şi nu i se solicită să dovedească scopul şederii sau mijloacele de subzistenţă. 12

Directiva 2004/38/C.E. a Parlamentului Europen şi a Consiliului European din 29.04.2004;

15

În situaţia în care un cetăţean terţ membru de familie al unui cetăţean UE/EEA/CH, care însoţeşte sau se alatură cetăţeanului UE/EEA/CH soseşte la frontieră făra a fi în posesia permisului de şedere valabil într-un stat membru, i se va cere să posede o viză de intrare13. Înainte de a fi întors din drum trebuie să i se acorde toate şansele rezonabile de a corobora sau a dovedi că se află sub incidenţa dreptului la liberă circulaţie. În situatia în care reuşeste şi dacă nu există nici un fel de dovezi care să ateste că reprezintă un risc la adresa ordinii publice, securităţii publice sau sănătăţii publice, trebuie să i se acorde viza gratuit în procedură accelerată, la frontieră, în P.T.F cu aprobarea Inspectoratului General al Politiei de Frontieră14. Emiterea vizei la frontieră rămâne o masură cu caracter excepţional. 2. 2. Controlul cetăţenilor care aparţin statelor terţe, apatrizi şi refugiaţi Intrarea pe teritoriul Romaniei poate fi permisă cetăţenilor statelor terţe,pentru şederi ce nu depăşesc trei luni într-o perioadă de şase luni, dacă îndeplinesc cumulativ condiţiile15: ⇒ să fie în posesia unui document/documente de călătorie valabile care permit trecerea frontierei, acceptate de statul român16 (paşapoartele, titlurile de voiaj, carnetele de marinar sau alte documente similare eliberate la standardele cerute de practica internaţională de către statele, teritoriile sau entităţile internaţionale recunoscute de Romania; cartea de identitate sau alte documente similare, pe bază de reciprocitate sau unilateral; documentele de călătorie ale refugiaţilor, eliberate în baza Conventiei de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaţilor şi documentele de călătorie eliberate străinilor cărora li s-a acordat protecţie umanitară condiţionată; documentele de călătorie ale apatrizilor, eliberate de statele în care aceştia îşi au domiciliul); ⇒ să fie în posesia unei vize româneşti valabile, dacă se solicită17; ⇒ să justifice scopul şi condiţiile şederii, faptul că posedă suficiente mijloace de subzistenţă, atât pentru perioada şederii cât şi pentru întoarcerea în ţara de origine sau tranzitul spre un stat terţ în care intrarea le va fi permisă cu siguranţă, sau sunt în postura de a obţine legal asemenea mijloace. Suma pentru subzistenţă trebuie să conţină cheltuielile medii pentru cazare şi masă, cu luarea în considerare a scopului călătoriei. La ora actuală suma este de 100 euro/zi pentru vizele de scurtă şedere; ⇒ să nu fie incluşi în categoria persoanelor împotriva cărora s-a instituit măsura interzicerii intrării în Romania sau care au fost declaraţi indezirabili; ⇒ să nu fie consideraţi o ameninţare la adresa ordinii publice, securităţii interne, sănătăţii publice sau relaţiilor internaţionale a oricăruia dintre statele 13

Regulamentul Consiliului European 539/2001 şi legislaţia internă;

14

O.U.G nr. 102/2005 şi Normele metodologice de aplicare aprobate prin H.G. 1864 din 21.12.2006;

15

Art.5 pct.1 din Regulamentul Consiliului European 562/15.03.3006 coroborat cu Art.6 pct.1 din O.U.G privind statutul străinilor; 16

O.U.G 194/2002 privind regimul străinilor în România;

17

Regulamentul C.E. 539/15.03.2001 care enumeră statele terţe ai căror cetăţeni trebuie să fie în posesia unei vize când traversează frontierele externe şi statele ai căror cetăteni sunt exceptaţi de la aceasată cerinţă;

16

U.E, mai ales în cazul în care, din acelaşi motiv, nu a fost introdusă nici o alertă în bazele de date în scopul refuzării intrării; Sunt exceptaţi de la prevederea prezentării unei vize de intrare pentru şederi a căror durată totală nu depaşesc 3 luni în decurs de 6 luni de la data primei intrări: ⇒ cetăţenii statelor terţe posesori ai unui card de trafic transfrontalier emis de catre statele membre18; ⇒ elevii care sunt cetăţeni ai unui stat terţ; ⇒ refugiaţii confirmaţi, apatrizi şi alte persoane care nu deţin cetăţenia vreunui stat, cu domiciliul într-un stat membru şi care sunt posesori ai unui document de călătorie emis de către acel stat membru19; ⇒ refugiaţii recunoscuţi sau persoanele apatride dacă statul terţ unde aceştia sunt rezidenţi şi care le-a emis documentele de călătorie este unul din statele terţe listate; ⇒ membrii forţelor care călătoresc în interes NATO sau activităţi în cadrul Parteneriatelor pentru Pace(P.I.P.) şi care sunt posesori ai ordinelor de identificare şi călătorie20; La intrare şi ieşire, cetăţenii statelor terţe vor fi supuşi controalelor amănunţite: Controalele amănunţite la intrare vor include: ⇒ verificarea faptului dacă cetăţeanul statului terţ se află în posesia unui document sau documente valabile pentru trecerea frontierei şi care nu au expirat şi a faptului dacă acesta este însoţit, atunci când se impune, de cerinţa vizei sau a permisului de şedere; ⇒ verificarea amănunţită a documentului de călătorie, pentru depistarea semnelor de falsificare sau contrafacere. Atunci când este cazul, examinarea documentelor de călătorie, a vizelor şi permiselor de şedere trebuie efectuată prin compararea cu specimenele documentelor actuale care dau dreptul de trecere a frontierei şi cu specimenele stickere-lor de viză, utilizând echipamente precum lămpile U.V, lupe, lămpi de restabilire, microscoape şi ori de câte ori este necesar a unor echipamente mai avansate, precum videocomparator; ⇒ examinarea ştampilelor de intrare şi ieşire din documentul de călătorie al cetăţenului statului terţ respectiv, pentru a verifica, prin compararea datelor de intrare şi ieşire, dacă persoana nu a depăşit deja durata maximă a şederii autorizate pe teritoriul Statelor Membre; ⇒ verificarea cu privire la plecarea şi la destinaţia cetăţeanului statului terţ respectiv şi scopul şederii avute în vedere şi atunci când este necesar, verificarea documentelor corespunzatoare, care pot include ca dovezi documentare: ♦ pentru călătorii de afaceri:

18

Regulamentul C.E. nr. 1931/2006 care stabileşte regulile de trafic transfrontalier local la frontierele externe terestre ale statelor membre,când aceştia exercită dreptul în contextul regimului de trafic transfrontalier; 19

Legea 75/16.03.2001 pentru ratificarea Acordului European privind suprimarea vizelor pentru refugiaţi încheiat la Strasbourg la 05.11.1999; 20

Acordul din 19.06.1851 între părţile N.A.T.O privind statutul forţelor;

17

• o invitaţie din partea unei firme sau a unei autorităţi de a participa la o întâlnire, conferinţa sau alte evenimente având legatură cu comerţul, industria sau alte activităţi; • alte documente care prezintă existenţa unor legături comerciale sau alte relaţii de muncă; • bilete de intrare la târguri sau la congrese, dacă se invocă un asemenea motiv; ♦ pentru călătorii în scop de studii sau alte tipuri de pregătire: • un certificat de înscriere la un institut de pregătire pentru cursuri teoretice sau de pregătire profesională în cadrul pregătirii de bază sau subsecvente; • legitimaţii de student sau certificate de la cursurile absolvite; ♦ pentru călătorii în scop de turism sau alte motive personale: • documente justificative privind cazarea(o invitaţie din partea gazdei dacă va locui la cineva pe timpul vizitei ; un document justificativ eliberat de stabilimentul care oferă cazare sau orice alt document corespunzător care să indice asigurarea cazării); • documente justificative în ceea ce priveşte intinerariul(confirmarea rezervării locului pentru o călătorie organizată sau orice alt document corespunzator care să indice planurile călătoriei ce va fi intreprinsă); • documente justificative în ceea ce priveşte călătoria de întoarcere (biletul de întoarcere sau de circuit); ♦ pentru călătoriile intreprinse în scopuri politice, ştiinţifice, culturale, sportive, evenimente religioase sau alte motive (invitaţii, bilete de intrare, programe în care să fie înscris, acolo unde este posibil numele organizaţiei gazdă şi durata vizitei sau orice alt document corespunzător care să indice scopul vizitei); ⇒ verificarea faptului dacă cetăţeanul statului terţ are suficiente mijloace de subzistenţă pentru durata şi scopul şederii avute în vedere, pentru întoarcerea în ţara de origine sau de tranzit către un stat terţ, sau dacă poate obţine aceste mijloace în mod legal: verificarea mijloacelor de subzistenţă se poate baza pe numerar, cecuri de călătorie şi cărţi de credit aflate în posesia cetăţenilor statelor terte. Declaraţiile de sponsorizare, scrisorile de garanţie/invitaţiile din partea gazdei pot constitui de asemenea dovada unor mijloace suficiente de subzistenţă în situaţia în care acestea sunt prevăzute de legislaţia naţională; ⇒ verificarea faptului că cetăţeanul statului tert respectiv, mijloacele sale de transport şi obiectele pe care acesta le transportă cu sine nu sunt susceptibile să pună în pericol ordinea publică, securitatea internă, sănătatea publică sau relaţiile internaţionale ale oricarui stat membru. Această verificare trebuie să includă consultarea directă a datelor şi alertelor cu privire la persoane şi ori de cate ori este necesar, a obiectelor conţinute în S.I.S. şi în bazele de date naţionale, iar acţiunea trebuie întreprinsă, dacă se impune, ca urmare a existenţei unei alerte; 18

Controlul amănunţit la ieşire, constă în: ⇒ verificarea faptului dacă cetăţeanul statului terţ se află în posesia unui document valabil pentru a trece frontiera; ⇒ verificarea documentului de călătorie, pentru a detecta prezenţa oricăror semne de falsificare sau contrafacere; ⇒ ori de câte ori este posibil, verificarea faptului dacă cetăţeanul statului terţ nu este considerat a fi o ameninţare la adresa ordinii publice, securităţii interne sau a relaţiilor internaţionale ale oricăreia dintre parţile contractante; La ieşirea din Romania, la frontiera externă se pot efectua şi controale suplimentare, care pot cuprinde: ⇒ verificarea faptului dacă persoana se află în posesia unei vize valabile, dacă este necesară, cu excepţia cazului când acesta deţine un permis de şedere valabil emis de un stat Schengen sau un stat membru sau alte documente care autorizează şederea sau reintrarea pe teritoriul respectiv; ⇒ verificarea faptului dacă persoana nu a depăşit durata maximă a şederii autorizate pe teritoriul statelor Schengen sau membre respective; ⇒ consultarea alertelor cu privire la persoane şi obiecte incluse în S.I.S. şi a rapoartelor din bazele de date naţionale. Cetăţenii statelor terţe care deţin un permis de şedere emis de un stat Schengen sau un stat membru, trebuie ca o regulă generală să nu fie solicitaţi să dovedească scopul şederii avute în vedere, sau faptul că se află în posesia unor mijloace de subzistenţă. Celelalte controale şi în particular examinarea documentelor de călătorie şi şedere, căutările în S.I.S. şi în bazele de date naţionale trebuie să se efectueze. Documentele de călătorie ale cetăţenilor statelor terţe trebuie să fie ştampilate sistematic la intrare şi ieşire. Ştampila nu constituie dovada că a fost efectuat un control amănunţit, aceasta face posibilă doar stabilirea, cu certitudine, a datei şi locului când a avut loc trecerea frontierei. Ştampilarea are de asemenea drept scop să facă posibilă verificarea, în timpul controalelor, a intrării şi ieşirii din teritoriul statelor Schengen (şi statelor membre), a faptului dacă a fost respectată durata maximă de şedere a cetăţeanului statului terţ de trei luni într-un interval de şase luni. De asemenea, ştampila se va aplica şi pe documentul de călătorie al unei persoane căreia i-a fost emisă o viză la frontieră. În mod excepţional la cererea unui cetăţean al unui stat terţ şi dacă inserarea ştampilei de intrare/ieşire poate cauza grave dificultăţi persoanei, ea poate fi aplicată pe o hartie separată, care trebuie să fie dată cetăţeanului statului terţ. În situaţia în care documentul care permite cetăţeanului statului terţ să treacă frontiera nu mai are pagini disponibile pentru aplicarea ştampilei, cetăţeanului terţ i se va recomanda să solicite un nou paşaport, astfel încât ştampilele să continuie să fie aplicate în acesta în viitor. În mod excepţional şi în special în cazul navetiştilor care traversează frontiera în mod regulat, se poate folosi o hârtie separată pe care pot fi aplicate în continuare ştampile care i se va înmâna cetăţeanului terţ şi care conţine: 19

numele şi locaţia punctului de trecere, data emiterii, numele titularului documentului de călătorie, numărul documentului de călătorie, ştampila punctului, numele şi semnătura poliţistului de frontieră. Aplicarea ştampilelor în documentele de călătorie ale cetăţenilor statelor terţe care fac obiectul obligativităţii vizei va fi aplicată dacă este posibil, astfel încât să acopere marginea vizei fără a afecta caracterul lizibil al indicaţiilor de pe viză sau elementele de securizare ale colantului de viză. Dacă trebuie aplicate mai multe ştampile (viza cu intrări multiple) acest lucru se face pe pagina care se află cu faţa la cea pe care este aplicată viza. Dacă această pagină nu poate fi utilizată, ştampila trebuie aplicată pe urmatoarea pagină. Ştampila nu se aplică pe datele personale şi pe alte pagini pe care sunt trecute observaţiile formale originale. Ştampilele se vor aplica în ordine cronologică, pentru a facilita găsirea datei la care persoana a traversat frontiera ultima dată. Ştampila de ieşire trebuie aplicată în vecinătatea ştampilei de intrare. Ştampila trebuie aplicată în poziţie orizontală astfel încât să poată fi citită cu uşurinţă. Nici o ştampilă nu trebuie aplicată peste ştampilele deja existente, inclusiv peste acelea aplicate de către alte state. 2. 3. Procedura eliberării vizei în punctele de trecere a frontierei de stat În P.T.F. organele Poliţiei de frontieră pot acorda cu titlu de excepţie vize de scurtă şedere sau vize de tranzit numai în urmatoarele situaţii21: (1) Vizele de scurtă şedere şi de tranzit se pot acorda, cu titlu de excepţie, şi de către organele poliţiei de frontieră, în punctele de traversare a frontierei de stat, numai în următoarele situaţii: a) în caz de urgenţă, determinată de dezastre, calamităţi naturale sau accidente; b)în caz de deces sau îmbolnăviri grave ale rudelor apropiate, dovedite cu documente corespunzătoare; c) în cazul echipajelor şi pasagerilor navelor sau aeronavelor, aflate în situaţii deosebite, care sunt nevoite să acosteze ori să aterizeze ca urmare a unor defecţiuni, intemperii sau pericol de atac terorist; d) în cazul funcţionarilor care aparţin unor organizaţii internaţionale şi au fost delegaţi să îndeplinească misiuni oficiale în România într-un interval de timp scurt; e) în cazul marinarilor străini care solicită tranzitul pentru a se îmbarca, reîmbarca sau pentru a părăsi o navă în scopul repatrierii la încetarea contractului de muncă, precum şi în cazul schimburilor de echipaje; (2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. e) viza română se acordă marinarilor străini aflaţi în aceste situaţii, la cererea agenţiei de navlosire sau a agenţiei de navigaţie a statului în care nava este înmatriculată, după efectuarea verificărilor cu privire la: a) corectitudinea datelor puse la dispoziţie, privind existenţa navei pe care urmează să se producă schimbarea într-un port românesc şi necesitatea acordării 21

Manualul Schengen;

20

vizei; b) îndeplinirea celorlalte condiţii pentru intrarea în România de către marinarul care face subiectul cererii de viză; c) itinerarul şi mijloacele de deplasare între punctele de traversare a frontierei de stat, inclusiv existenţa biletului de călătorie în baza căruia marinarul străin urmează să părăsească ţara; (3) După efectuarea verificărilor prevăzute la alin. (2), dacă datele puse la dispoziţie de agenţie sunt corecte şi sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru ca marinarul să poată intra în ţară, şeful punctului de trecere a frontierei de stat va înainta cererea prevăzută la alin. (2) Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, în vederea aprobării; (4) Vizele prevăzute la alin.(1) se pot acorda pentru perioade care să nu depăşească: ⇒ 15 zile, în cazul unei vize de scurtă şedere; ⇒ 5 zile, în cazul vizei de tranzit; (5) În situatia în care un cetăţean terţ membru de familie al unui cetăţean UE/EEA/CH, care însoţeste sau se alătură cetăţeanului UE/EEA/CH soseşte la frontieră fară a fi în posesia vizei de intrare, înainte de a fi intors din drum trebuie să i se acorde toate şansele rezonabile de a corobora sau a dovedi că se află sub incidenţa dreptului la liberă circulaţie: în situatia în care reuseste şi dacă nu există nici un fel de dovezi care să ateste că reprezintă un risc la adresa ordinii publice, securităţii publice sau sănătaţii publice, trebuie să i se acorde viza gratuit la frontieră în P.T.F cu aprobarea Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră22. Procedura privind utilizarea vizelor tip autocolant în P.T.F: a) Completarea vizei În P.T.F dotat cu staţie de lucru pentru tipărirea vizei, colantele de viză vor fi completate prin tipărire, (chiar dacă staţiile funcţioneaza în regim offline), iar în celelalte puncte (până la dotarea cu aparatură pentru tipărire), colantele de viză vor fi completate manual cu “scris de mână. Se trece la completarea colantului de viză numai dupa verificarea autenticităţii documentului de trecere a frontierei de stat şi după verificarea în S.I.S. sau sistemul visa on-line a faptului că persoana nu figurează cu interdicţie de intrare. Se va stabili totodată prin metoda portretului vorbit dacă documentul aparţine persoanei, dacă persoana îndeplineşte condiţiile de intrare, precum şi dacă se încadrează în situatiile în care se poate acorda viza la frontieră – în P.T.F. Pentru o evidenţa strictă a colantelor de viză acestea se vor folosi în ordinea crescândă a seriilor. Colantele de viză se completează cu majuscule folosind cerneală neagră care nu poate fi ştearsă (pix cu mină neagră). Viza se va completa de către aceeaşi persoană, folosind acelaşi tip de cerneală. Nu se admit ştersături, corecturi sau adăugiri ulterioare din text. 22

Volker Westphal, Edgar Stoppa – Drept European pentru Poliţia de Frontieră, Grenzschutzschule Lűbeck, 1999, p.31;

21

Intervalul de valabilitate al vizei nu va fi mai mare decât durata şederii şi va incepe din data acordării vizei. La rubrica numărul paşaportului se vor trece seria şi numărul acestuia, iar în spaţiul special destinat din partea inferioară a vizei se vor completa toate componentele numelui. Pentru a se evita anularea unor vize colante în mod nejustificat, acestea vor fi aplicate în paşaport numai după ce există certitudinea că solicitantul este îndreptăţit să o primească. Tot inainte de aplicare se va verifica dacă datele au fost completate corect. Completarea şi tipărirea electronică a colantelor de viză se vor efectua în conformitate cu documentaţia de exploatare a sistemului -visa on-line. Aceasta va fi furnizată la momentul instalării staţiilor de lucru în P.T.F. b) Aplicarea vizei Viza colantă se aplică pe prima pagină liberă din paşaport, cu partea superioară spre cotorul documentului, pentru a putea fi citită optic. Se aplică ştampila rotundă a P.T.F în partea dreaptă a vizei, astfel încât o porţiune din ştampilă să se imprime şi pe fila documentului, iar poliţistul de frontieră aflat la comanda P.T.F va semna viza. La vizele tipărite, partea inferioară a colantului va fi destinată în exclusivitate datelor citibile optic.Nu se va aplica ştampila şi nu se vor face alte menţiuni în această zonă. Datele privind însotitorii şi alte menţiuni, se vor inscrie sub colantul de viză (pe fila documentului de trecere a frontierei). Pentru aplicarea ştampilei rotunde a P.T.F. se va folosi tuşul special (fluorescent). Se interzice aplicarea colantului de viză peste ştampile sau alte menţiuni din documentele de trecere a frontierei, chiar dacă acestea aparţin autorităţilor altor state, ori nu mai sunt valabile. Sub colantul de viză, pe acelaşi support, este tipărită în dublu exemplar seria vizei detaşabilă. Una dintre aceste serii se detaşează şi se aplică pe registrul de vize la rubrica serie şi număr viză. În situaţia în care se anulează viza, cealaltă serie se va lipi în registrul de vize, secţiunea vize anulat, la rubrica serie viză. c) Anularea colantului de viză În cazuri de excepţie, colantul de viză se poate anula existând două situaţii: ⇒ când viza a fost completată, dar nu a fost lipită în documentul de trecere a frontierei; ⇒ când viza a fost aplicată în documentul de trecere a frontierei; În prima situaţie se aplică pe colantul de viză ştampila ANULAT şi se lipeşte colantul în registrul de vize la secţiunea vize anulate. În situatia în care se anulează viza care a fost deja lipită în document se aplică pe aceasta de două ori ştampila ANULAT, în diagonală. Se vor face menţiuni în registrul de vize dupa cum urmează: ⇒ în secţiunea vize acordate, la rubrica observaţii, se va face menţiunea ANULAT şi se va inscrie poziţia corespunzatoare din secţiunea vize anulate; 22

⇒ în secţiunea vize anulate se vor înscrie datele străinului corespunzător rubricilor din registru, la rubrica serie viză lipindu-se una dintre seriile vizei care se află pe suportul vizei, sub colant; Anularea vizei se face cu recuperarea contravalorii colantului de 23 viză .Situaţiile de anulare a vizelor se vor mentiona şi în Registrul de litigii al P.T.F, menţionându-se motivul anulării acestora. d) Evidenţa, păstrarea şi manipularea colantelor de viză Colantele de viză sunt achiziţionate de către I.G.P.F. – Compartimentul Intendenţă, la pretul de 4 $ / colant( echivalentul în lei la cursul din ziua plăţii). Această sumă se face venit la bugetul de stat şi se adaugă la valoarea taxei plătite de către fiecare beneficiar de colant de viză.Pentru achiziţionarea colantelor de viză a fost încheiat un protocol separat între M.A.E., I.G.P.F. şi Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat Regie Autonomă. Colantele de viză sunt predate, pe baza de aviz de expediţie, Inspectoratelor Judeţene ale Poliţiei de Frontieră care le vor distribui în P.T.F. Numărul colantelor care se distribuie se va stabili, împreuna cu ofiţerii aflaţi la comanda P.T.F, pe baza statisticii vizelor acordate anterior, precum şi a estimărilor privind solicitările de viză. Păstrarea colantelor se va face în condiţii de maximă siguranţă, urmând ca la acestea să aibă acces un numar redus de persoane. Şeful P.T.F. ori ofiţerul care raspunde de activitatea P.T.F.–ului va stabili, în funcţie de condiţiile specifice persoanele care vor avea acees la colantele de viză precum şi măsuri privind evidenţa, păstrarea şi evidenţa acestora. La nivelul fiecărui P.T.F. va exista un registru de vize format din două secţiuni: ⇒ secţiunea 1- vize acordate în P.T.F; ⇒ secţtiune 2- vize aplicate; La rubrica “semnatură’(atât în registrul de vize cât şi în secţiunea vize anulate) semnează persoana care a semnat viza. e) Plata taxei de viză ⇒ La intrarea în ţară Sub colantul de viză se face menţiunea NU S-A ÎNCASAT TAXA, străinul fiind îndrumat să-şi plătească taxa pe timpul şederii în Romania. Rubrica Dovada achitării taxei de viză din Registrul de vize va rămâne liberă, urmând a fi completată la ieşirea din ţară, iar la rubrica Observaţii se va face mentiunea Nu s-a incasat taxa. Persoana va fi inscrisă în registrul de litigii cu menţiunea: LITIGIU- Nu s-a incasat taxa de viză. ⇒ La ieşirea din ţară La ştampila de ieşire se va face mentiunea A plătit taxa de viză cu (chitanţa, ordin de plată, etc) nr………, se va face o copie a dovezii de plată şi se va permite ieşirea străinului din ţară. Se înscrie în Registrul de vize numărul dovezii de plată a taxei de viză. La litigiul din data intrării se face mentiunea A plătit taxa de viză cu (chitanţa, ordin de plată, etc.) nr…….., şi se lipeşte copia dovezii de plată. 23

O.U.G. 24/1992 privind stabilirea serviciilor consulare şi a taxelor percepute pentru prestarea acestora;

23

Dacă străinul iese prin alt P.T.F., în P.T.F.- ul de ieşire se va înscrie în Registrul de litigii persoana şi se va lipi copia dovezii de plată a taxei. Se va comunica P.T.F.-ului de intrare numărul dovezii de plată pentru a face menţiunile în Registrele de vize şi de litigii din data intrării. La rubrica Observaţii din Registrul de vize, al P.T.F–ului de intrare, se va face menţiunea ieşit prin P.T.F. f) Dispoziţii finale: Prin dispoziţie de zi, se vor stabili persoanele care răspund la nivelul fiecărui P.T.F de evidenţă, păstrarea şi aplicarea vizelor. La nivelul fiecărui P.T.F. va exista o evidenţă strictă a colantelor de viză primite/consumate (acordate, anulate). Dipariţia colantelor de viză sau alte deficienţe pe linia evidenţei, păstrării, manipulării şi aplicării vizelor se vor raporta imediat pe scară ierarhică, concomitent cu luarea de măsuri urgente pentru recuperarea, evitarea folosirii ilegale a acestora şi identificarea vinovaţilor. Toate materialele necesare aplicării vizei (colante, ştampila rotundă, ştampila de anulat, tuşiera cu tuş special, registrul de vize) să fie păstrate în acelaşi loc, încuiate şi asigurate cu sigiliu. Locul în care vor fi păstrate trebuie să fie accesibil în orice moment persoanelor care răspund de vize precum şi organelor de control.

24

2. 4. Proceduri pentru organizarea şi executarea controlului de frontieră în cazul consemnelor restrictive 2. 4. 1. Categorii de consemne Consemnele de frontieră Consemnele de frontieră24 sunt acele informaţii ce se transmit Poliţiei de Frontieră şi autorităţii vamale cu privire la persoanele, mijloacele de transport, mărfuri şi alte bunuri aflate în una dintre situaţiile prevăzute de lege şi care urmează să fie verificate pe timpul efectuării controlului de traversare a frontierei de stat, în vederea interzicerii intrării sau ieşirii în/din România, urmăririi ori efectuării controlului amănunţit. Consemnele la frontieră sunt: ⇒ IND – străin semnalat ca inadmisibil. Persoanei în cauză nu i se permite intrarea în România; ⇒ NPI – nu se permite intrarea persoanei, mijlocului de transport, mărfurilor sau bunurilor care fac obiectul informării nu li se permite intrarea în ţară; ⇒ NPE – nu se permite ieşirea persoanei, mijlocului de transport, mărfurilor sau bunurilor care fac obiectul informării nu li se permite ieşirea din ţară; ⇒ CAI – control amănunţit la intrare al persoanei, mijlocului de transport, mărfurilor şi bunurilor care fac obiectul informării li se face controlul amănunţit la intrarea în ţară şi în funcţie de rezultatele acestuia se iau măsurile prevazute de lege; ⇒ CAE – control amănuntit la ieşire al persoanei, mijlocului de transport, mărfurilor şi bunurilor care fac obiectul informării li se face control amănunţit la ieşirea din ţară şi în funcţie de rezultatele acestuia se iau măsurile prevazute de lege; Ministerul Internelor şi Reformei Administrative pentru soluţionarea unor probleme legate de îndeplinirea atribuţiilor de serviciu sau la cererea altor autorităţi de stat, poate stabili şi alte tipuri de consemne. În acest sens au fost stabilite urmatoarele tipuri de consemne: ⇒ CTI=control, telefon intrare; ⇒ CTE=control, telefon ieşire; ⇒ TSI=telefon staţionare intrare; ⇒ TSE=telefon staţionare ieşire; ⇒ TLI=telefon intrare; ⇒ TLE=telefon ieşire; 2. 4. 2. Implementarea consemnelor Consemnele de frontieră se implementează în baza de date, la solicitarea autorităţilor statului cu atribuţii privind ordinea publică şi siguranţă naţională, respectiv M.I.R.A., M.J., M.P., M.Ap.N., S.R.I., S.I.E., S.P.P. etc, instituţii care poartă întreaga răspundere a acestor solicitări. Implementarea în baza de consemne se realizează la nivel central, de către I.G.P.F. prin Serviciul Dispecerat, pentru toate tipurile de consemne şi la nivel 24

Art. 24 H.G. 445/2002 privind Consemnele de frontieră;

25

teritorial (D.P.F., I.J.P.F., S.P.F., P.T.F.) numai pentru zona de competenţă şi numai a consemnelor operative (CAI, CAE, CTI, CTE, TSI, TSE, TLI, TLE ). La nivel central, consemnele restrictive (IND, NPI, NPE), mai puţin cetăţenii români returnaţi în baza acordurilor de readmisie se implementează în bază numai cu aprobarea Inspectorului General (înloculitorul la comandă), iar celelalte tipuri de consemne, pentru operativitate, cu aprobarea şefului Serviciului Dispecerat, iar în afara orelor de program şi sărbători legale, cu aprobarea şefului de tură din Dispecerat. La nivel teritorial consemnele operative vor fi implementate în baza numai cu aprobarea şefului structurii sau înlocuitorului la comandă. 2. 4. 3. Procedura executării controlului de frontieră în cazul descoperirii consemnelor restrictive Poliţistul de frontieră, în cazul descoperirii unui consemn la frontieră, va acţiona în funcţie de tipul consemnului. A.Cetăţeni Străini ⇒ În situaţia descoperirii consemnului restrictiv IND După executarea activităţilor prevăzute în procedurile de lucru privind identificarea şi stabilirea autenticităţii documentului de traversare a frontierei de stat şi descoperirea consemnului restrictiv IND, poliţistul de frontieră informează şeful de tură în cel mai scurt timp, care va informa imediat Dispeceratul I.G.P.F, unde va solicita şi primi şi alte lămuriri şi detalii. Poliţistul de frontieră, comunică, motivat, persoanei în cauză, faptul că nu este o persoană agreată de statul român întrucât a incălcat prevederile legislaţiei naţionale prin faptele şi activităţile sale desfăşurate. Poliţistul de frontieră completează formularul standard privind refuzul intrării şi i se aplică ştampila de intrare care va fi anulată25. NOTĂ: Dacă persoana în cauză doreşte date suplimentare, cu privire la motivul sau perioada pentru care nu îi este permisă intrarea în România, aceasta va fi indrumată la reprezentanţa diplomatică română acreditată în ţara de origine. Pe toată perioada executării controlului, persoana va fi supravegheată discret, pentru a se evita dispariţia acesteia. Şeful de tură întocmeşte RAPORT, imediat (operativ şi în timp util). ⇒ În situaţia descoperirii consemnului restrictiv NPI După executarea activităţilor prevăzute în procedurile de lucru privind identificarea şi stabilirea autenticităţii documentului de traversare a frontierei de stat şi descoperirea consemnului restrictiv N.P.I., poliţistul de frontieră informează şeful de tură în cel mai scurt timp, care va informa imediat Dispeceratul I.G.P.F., de unde va primi şi alte lămuriri. Poliţistul de frontieră care a descoperit consemnul restrictiv, va comunica, motivat, persoanei faptul că nu i se permite intrarea în ţară întrucât a încălcat legislaţia română. Poliţistul de frontieră completează formularul standard privind refuzul intrării şi i se aplică ştampila de intrare care va fi anulată conform procedurilor stabilite în Manualul Poliţistului de Frontieră. 25

Manualul Schengen;

26

NOTĂ: Dacă persoana în cauză doreşte date suplimentare, cu privire la motivul sau perioada pentru care nu îi este permisă intrarea în România, aceasta va fi îndrumată la reprezentanţa diplomatică română acreditată în ţara de origine. Pe toată perioada executării controlului, persoana va fi discret supravegheată, pentru a se evita dispariţia acesteia. Şeful de tură intocmeşte RAPORT, imediat (operativ şi in timp util). În nici o situaţie, împotriva cetăţenilor români nu poate fi luată măsura nepermiterii intrării în România. B.Cetăţeni străini şi români ⇒ În situaţia descoperirii consemnului restrictiv NPE După executarea activităţilor prevăzute în procedurile de lucru privind identificarea şi stabilirea autenticităţii documentului de traversare a frontierei de stat şi descoperirea consemnului restrictiv N.P.E., poliţistul de frontieră solicită persoanei în cauză să aştepte şi informează şeful de tură în cel mai scurt timp. Şeful de tură, prin ofiţerul de serviciu face verificarea prin Dispeceratul I.G.P.F. şi ulterior la organul care a solicitat instituirea consemnului. În funcţie de situaţie persoanei i se va comunica despre măsura dispusă şi instituţia care a dispus această masură, fiind indrumată către aceasta pentru rezolvarea situaţiei. Persoana va fi reţinută, până la sosirea echipei operative, care o va prelua în vederea încarcerării, pentru cei care au mandate de arestare sau de executare a pedepsei. În toată perioada controlului persoana în cauză va fi supravegheată, discret, pentru a se evita dispariţia ei. Şeful de tură întocmeşte RAPORT, imediat (operativ şi în timp util). ⇒ În situaţia descoperirii consemnelor: CAI; CAE După executarea activităţilor prevăzute în procedurile de lucru privind identificarea şi stabilirea autenticităţii documentului de traversare a frontierei de stat şi descoperirea consemnului CAI; CAE, poliţistul de frontieră informează şeful de tură în cel mai scurt timp, care ia legatura cu Dispeceratul I.G.P.F. pentru detalii. Se legendează consemnul prin efectuarea unui control atent la mai multe persoane sau autoturisme, printre care şi cei avuţi în atenţie. Se execută control amănunţit asupra persoanelor în cauză, împreună cu organul vamal conform competenţelor legale urmărindu-se depistarea bunurilor urmărite. Se informează beneficiarul consemnului privind concluziile rezultate în urma aplicării acestuia. Pe timpul efectuarii controlului şi al informării privind rezultatul acestuia, persoana este supravegheată discret pentru a nu dispărea. În funcţie de rezultatul verificării, persoanei i se permite continuarea călătoriei sau i se întrerupe călătoria, luandu-se măsurile legale. Şeful de tură întocmeşte RAPORT, imediat (operativ şi în timp util). ⇒ În situaţia descoperirii consemnelor: CTI; CTE Acest tip de consemne, se instituie de regulă asupra persoanelor suspecte de terorism, simpatizanţi sau finanţatori ai acestor organizaţii. 27

După executarea activităţilor prevăzute în procedurile de lucru privind identificarea şi stabilirea autenticităţii documentului de traversare a frontierei de stat şi descoperirea consemnului CTI; CTE; poliţistul de frontieră informează şeful de tură în cel mai scurt timp, care ia legatura cu Dispeceratul I.G.P.F. pentru contactarea beneficiarului consemnului pentru informare şi solicitarea de date şi detalii suplimentare privind aplicarea acestuia. Se legendează consemnul prin efectuarea unui control atent la mai multe persoane sau autoturisme, printre care şi cei avuţi în atenţie. Se efectuează controlul persoanelor în cauză, împreună cu organul vamal conform competentelor legale urmărindu-se depistarea bunurilor avute în atenţie. Cu această ocazie se fotocopiază documentele de călătorie, înscrisurile solicitate de beneficiar, care vor fi trimise solicitantului consemnului prin Dispeceratul I.G.P.F. În aceste situaţii, efectuarea controlului, se va realiza în spaţii special destinate şi cu participarea echipei operative trimisă special de beneficiar. Pe toată perioada controlului, persoana va fi supravegheată discret pentru a evita dispariţia acesteia. În funcţie de rezultatul controlului şi noile precizări ale beneficiarului, persoanei i se permite continuarea călătoriei sau se reţine, luându-se măsurile legale. Şeful de tură intocmeşte RAPORT, imediat (operativ şi in timp util). ⇒ În situaţia descoperirii consemnelor: TSI; TSE După executarea activităţilor prevăzute în procedurile de lucru privind identificarea şi stabilirea autenticităţii documentului de traversare a frontierei de stat şi descoperirea consemnului TSI; TSE, poliţistul de frontieră informează şeful de tură în cel mai scurt timp, care ia legatura cu Dispeceratul I.G.P.F. pentru contactarea beneficiarului consemnului pentru informare şi solicitarea de date şi detalii suplimentare privind aplicarea acestuia. Se legendează consemnul prin efectuarea unui control atent la mai multe persoane sau autoturisme, printre care şi cei avuţi în atenţie. În funcţie de situaţie, se ţine cont de informaţiile primite de la beneficiar, privind modul de aplicare a consemnului. Se aplică măsurile solicitate de beneficiar şi funcţie de rezultatele obţinute, persoanei i se permite continuarea călătoriei sau este reţinută, conform legii, pentru a fi predată echipei operative trimisă de beneficiar. Şeful de tură întocmeşte RAPORT sau litigiu de trafic, imediat(operativ şi în timp util), funcţie de dispoziţia Dispeceratului I.G.P.F. ⇒ În situaţia descoperirii consemnelor: TLI; TLE Persoana vizată nu se opreşte la filtru pentru verificări, aceasta continuându-şi călătoria, fara a i se da de inţeles că este în atenţie. După permiterea intrării sau ieşirii în /din ţară, se anunţă dispeceratul I.G.P.F. despre prezenţa persoanei în P.T.F, comunicându-se şi alte date solicitate de către beneficiar, respectiv mijlocul de transport, însoţitori, bagaje. În timpul cel mai scurt, Serviciul Dispecerat va informa beneficiarul consemnului despre trecerea prin P.T.F. a frontierei avute în atenţie, cu toate datele solicitate. 28

Şeful de tură întocmeste RAPORT sau litigiu de trafic, imediat (operativ şi în timp util), funcţie de dispoziţia Dispeceratului I.G.P.F. ⇒ Alte situaţii în care străinilor li se refuză intrarea pe teritoriul României26deoarecenu indeplinesc condiţiile pentru intrarea străinilor: ⇒ nu posedă un document valabil de trecere a frontierei de stat, care este acceptat de statul roman; ⇒ nu posedă viză română sau, dupa caz nu posedă permis de şedere valabil, dacă prin înţelegeri internaţionale s-a stabilit astfel; ⇒ nu prezintă documente care justifică scopul şi condiţiile şederii lor şi care fac dovada existenţei unor mijloace corespunzatoare atât pentru întreţinere pe perioada şederii, cât şi pentru întoarcerea în ţara de origine sau pentru tranzitul către alt stat în care există siguranţa că li se va permite intrarea; ⇒ nu prezintă garanţii că li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinaţie, sau că vor părăsi teritoriul României, în cazul străinilor aflaţi în tranzit; ⇒ sunt incluşi în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsura interzicerii intrării în România sau care au fost declaraţi indezirabili; ⇒ au încălcat anterior, în mod nejustificat scopul declarat la obţinerea vizei sau după caz, la intrarea pe teritoriul României ori au încercat să treacă frontiera României cu documente false; ⇒ pe numele lor au fost introduse alerte în S.I.S., în scopul refuzării intrării; ⇒ prezintă un pericol pentru apărarea şi siguranţa naţională, ordinea, sănătatea ori morala publică; ⇒ sunt semnalaţi de organizaţii internaţionale la care România este parte, precum şi de instituţii specializate în combaterea terorismului, că finanţează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de terorism; ⇒ există indicii că fac parte din grupuri infracţionale organizate cu caracter transnaţional sau că sprijină în orice mod activitatea acestor grupuri; ⇒ există motive serioase să se considere că au săvârşit sau au participat la săvârsirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, ori a unor crime de război sau crime contra umanităţii, prevăzute în convenţiile internaţionale la care România este parte; ⇒ au săvârşit infracţiuni pe perioada altor şederi în România, ori în străinătate împotriva statului sau a unui cetăţean român; ⇒ au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alţi cetăţeni străini; ⇒ suferă de maladii care pot pune în pericol grav sănătatea publică, stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii; Anularea ştampilei de intrare sau ieşire, în alte cazuri decât cel al refuzului intrării Dacă poliţistul de frontieră aplică într-un paşaport ştampila de trafic greşit se aplică doua linii paralele cu cerneală neagră, în colţul din stânga sus.

26

Manualul Schengen;

29

În situaţia în care se refuză intrarea unui străin pe motive de stare necorespunzătoare auto: se aplică doua linii paralele cu cerneală neagră, în colţul din stânga sus. Aplicarea regimului vamal, atât călătorilor cât şi mărfurilor transportate este posibilă numai dacă persoanele respective sunt intrate pe teritoriul vamal al Romaniei, intrare marcată prin aplicarea ştampilei pe documentul de călătorie (în cazul cetăţenilor statelor terţe). Dacă o persoană, ca urmare a măsurilor luate la controlul vamal, nu mai doreşte intrarea în România, poliţistul de frontieră nu va mai anula ştampila de intrare şi nu va scoate persoana din istoricul de date ci va aplica procedura de ieşire din ţară. Străinilor care se bucură de dreptul comunitar al liberei circulaţii li se poate refuzata intrarea numaipe motiv de ordine publică sau securitate publică, atunci când comportamentul personal al acestora reprezintă o ameninţare autentică, imediată şi suficient de gravă care afectează unul din interesele fundamentale ale societaţii. În situaţia în care la controlul de frontieră, poliţistul de frontieră descoperă o alertă emisă pentru o persoană care se bucură de dreptul comunitar al liberei circulaţii, această alertă nu poate fi considerată un motiv suficient pentru a refuza intrarea. În această situaţie poliţistul de frontieră: ⇒ evalueză amănunţit situaţia; ⇒ dacă alerta este S.I.S., stabileşte imediat contactul prin intermediul reţelei de birouri SIRENE27, sau prin orice alte mijloace aflate la îndemână (dispeceratul I.G.P.F., Punctele de contact), cu autorităţile responsabile ale statului Schengen care a introdus alerta(consemnul): beneficiarul consemnului verifică motivele pentru care alerta a fost introdusă şi le transmite Punctului în care a fost descoperită persoana pe numele căreia a fost instituită alerta (consemnul); ⇒ dacă alerta(consemnul) a fost introdusă de autorităţile române, rezolvarea consemnului se face de catre poliţist conform procedurii la descoperirea consemnelor; Numai după primirea informaţiilor necesare rezolvării alertei (consemnului) poliţistul de frontieră, efectuează evaluarea şi admite sau refuză intrarea. Dacă nu este posibilă obţinerea de informaţii în legatură cu alerta, în termen rezonabil, cu aprobarea beneficiarului consemnului, persoanei respective i se permite intrarea pe teritoriu, autorităţile competente efectuând verificările necesare luand ulterior măsurile corespunzătoare.

27

Volker Westphal, Edgar Stoppa – Drept European pentru Poliţia de Frontieră, Grenzschutzschule Lűbeck, 1999, p.31;

30

Cap.3 PROCEDURI DE CONTROL SPECIALE PENTRU CONTROLUL DOCUMENTELOR EFECTUATE ASUPRA ANUMITOR CATEGORII DE PERSOANE 3. 1. Controlul asupra şefilor de stat şi de guvern şi membrii delegaţiilor acestora Acestei categorii de persoane i se efectuează controlul minim. Această categorie de persoane poate să nu facă obiectul controalelor de frontieră, prin derogare nemaifiind necesar: ⇒ verificarea condiţiilor de intrare pentru cetăţenii statelor terţe; ⇒ nu li se efectuează control amănunţit la intrare şi ieşire; ⇒ nu li se ştampilează documentul de călătorie la intrare şi ieşire; ⇒ trecerea frontierei se deruleaza pe pistele U.E.; 3. 2. Controlul asupra piloţilor aeronavelor şi alţi membrii ai echipajului Pot trece frontiera atunci când se află în exerciţiul îndatoririlor lor în baza permisului de pilot şi a certificatului de membru al echipajului atunci când aceştia28: ⇒ se imbarcă sau se debarcă într-un aeroport de escală sau aeroportul de sosire situat pe teritoriul unui stat membru; ⇒ intră pe teritoriul aeroportului de escală sau aeroportul de sosire situat pe teritoriul unui stat membru; ⇒ se deplasează (călătoreşte) cu orice mijloc de transport către un aeroport situat pe teritoriul unui stat membru, pentru a se imbarca pe o aeronavă care urmează să plece de pe acelaşi aeroport; 3. 3. Controlul marinarilor Care sunt titulari ai unui carnet de marinar sau ai unui document de identitate. Marinarii pot fi autorizaţi să patrundă pe teritoriul unui Stat Membru, chiar dacă aceştia nu pot demonstra că se află în posesia unei vize valabile şi a unor mijloace suficiente de subzistenţă numai pentru: ⇒ îmbarcarea la bordul unei nave care e ancorată (acostată) deja sau este pe punctul să sosească într-un port al unui Stat Membru; ⇒ tranzitul într-un stat terţ sau întoarcerea în ţara de origine; ⇒ în cazuri de urgenţă sau cazurile de necesitate (boală, concediere, sfarşitul contractului etc); În cazurile de mai sus posesorii unui carnet de marinar sau unui document de identitate pentru marinari care necesită să deţină viză datorită naţionalităţii acestora şi care nu se află în posesia vizei la patrunderea pe teritoriul Statului membru pot primi viză la frontieră în P.T.F. Pentru emiterea vizei în P.T.F, la frontiera exeternă marinarul trebuie: 28

Convenţia din 07.12.1944 privid Aviaţia Civilă Internaţională;

31

⇒ să deţină document valabil pentru trecerea frontierei; ⇒ să nu facă obiectul unei alerte în scop de refuzare a intrării şi să nu reprezinte o ameninţare la adresa ordinii publice, securităţii interne, sănătăţii publice sau la adresa relaţiilor internaţionale ale statelor membre; ⇒ să prezinte documente doveditoare cu privire la existenţa unor motive neprevăzute şi imperative pentru intrare; ⇒ să se afle în posesia unei vize valabile pentru toate celelalte state membre de tranzit şi de destinaţie din afara statelor membre; Marinarii care sunt de aceeaşi naţionalitate şi care călătoresc într-un grup între 5 şi 50 de persoane pot primi o viză de grup de tranzit la frontieră care se aplică pe o foaie separată care va include numele de familie şi prenumele, data naşterii, naţionalitatea şi numărul documentului de călătorie. Această viză poate fi emisă numai dacă fiecare marinar în parte îndeplineşte condiţiile necesare pentru emiterea unei vize la frontieră. 3. 4.Controlul posesorilor de paşapoarte diplomatice,oficiale sau de serviciu şi membrii ai organizaţiilor internaţionale29 În baza privilegiilor şi imunităţilor speciale de care aceştia se bucură, posesorii de paşapoarte diplomatice, oficiale sau de serviciu emise de state terţe şi de guvernele lor, recunoscute de statele membre care călătoresc în exercitarea îndatoririlor lor, pot beneficia de prioritate în comparaţie cu alţi călători la controalele de frontieră, chiar atunci când fac obiectul cerinţei vizei. Persoanelor care posedă aceste documente nu trebuie să li se solicite să facă dovada mijloacelor de subzistenţă. Dacă o persoană care se prezintă la frontiera externă invocă privilegii, imunităţi, scutiri, poliţistul de frontieră poate să-i solicite să furnizeze dovezi cu privire la statutul său prin prezentarea de documente corespunzătoare, în particular a unor certificate emise de Statul de acreditare, a unui paşaport diplomatic sau a altor mijloace. Atunci când există îndoieli, poliţistul de frontieră poate în cazurile urgente să apeleze direct la M.A.E. Poliţistii de frontieră nu pot să refuze posesorilor de paşapoarte diplomatice, oficiale sau de serviciu intrarea pe teritoriul Statelor Membre fară ca mai întâi să consulte autorităţile naţionale competente : acest lucru se aplică, de asemenea atunci când a fost introdusă o alertă în S.I.S. cu privire la persoana respectivă. Membrii acreditaţi ai misiunilor diplomatice şi ai reprezentanţelor consulare şi familiile lor pot intra pe teritoriul statelor membre în baza prezentării unui carnet emis de M.A.E. ale Statelor Membre şi a documentului care-l autorizează sa treacă frontiera.30 Documentele de identitate elibetate de către Dir.Protocol din M.A.E, asigură dreptul de şedere pentru membrii misiunilor diplomatice străine acreditate în România, cât şi libera circulaţie a acestora prin Punctele de trecere a frontierei. 29 30

Manualul Schengen; Decizia M.A.I. şi M.A.E din data de 01.03.2005;

32

Membrii misiunilor diplomatice străine acreditate în România, care deţin astfel de carnete de identitate, vor trece prin P.T.F, în baza unui document de călătorie valabil şi a carnetului de identitate, fără a fi necesară viza română. În documentele de călătorie (paşapoartele) membrilor misiunilor diplomatice străine acreditate în România( membrii Corpului Diplomatic şi Consular, precum şi membrii personalului de serviciu) nu se mai aplică vize de şedere. Se vor aplica în continuare de către M.A.E vize de şedere în paşapoartele persoanelor aflate în una din urmatorele situaţii: ⇒ personal aflat în serviciul unor diplomaţi; ⇒ copii sub 14 ani; ⇒ personalul care participă la implementarea unor programe derulate cu Uniunea Europeană şi Alianţa Nord Atlantică; Carnetele de identitate se eliberează de M.A.E astfel: ⇒ Tip C.D.-de nuanţă roz, care se eliberează membrilor personalului diplomatic; ⇒ Tip T.C.-de nuanţă crem,care se eliberează membrilor personalului consular; ⇒ Tip P.S.-de nuanţă verde, care se eliberează membrilor personalului de serviciu al misiunii diplomatice; Controlul condiţiilor de intrare nu este necesar atunci când diplomatul intră pe teritoriul Statului Membru unde a fost acreditat şi unde are dreptul la o şedere pe termen lung. Diplomaţii care sunt acreditaţi în afara teritoriului Statelor Membre trebuie să îndeplinească condiţiile generale de intrare atunci când călătoresc în scopuri particulare. Ori de cate ori există un risc sau o suspiciune justificată cu privire la o faptă greşita sau o activitate incriminată penal comisă de un diplomat, M.A.E. şi statul implicat trebuie implicat cu promptitudine. Diplomaţii se bucură de inviolabilitate şi de alte imunităţi numai în statul în care sunt acreditaţi şi în acele state pe care le tranzitează pentru a prelua sau a se întoarce la postul lor, sau când se întorc în propriul lor stat31. Acest lucru nu se aplică dacă aceştia călătoresc în scopuri particulare. Membrii organizaţiilor internaţionale care posedă documente emise de organizaţiile internaţionale şi care işi îndeplinesc îndatoririle, pot atunci când este posibil, să beneficieze de tratamentul preferenţial în timpul controalelor de frontieră. Vor fi luate în considerare următoarele documente emise de organizaţii internaţionale: ⇒ laissez-passer-ul Naţiunilor Unite emis personalului Naţiunilor Unite şi agenţiilor subordonate32 ; ⇒ laissez- passer-ul Comunităţii Europene(CE); ⇒ laissez-passer-ul Comunităţii Europene a Energiei Atomice (Euratom); 31

Convenţia de la Viena cu privire la Relaţiile diplomatice din 18.aprilie 1961; Convenţa cu privire la Privilegiile şi Imunitaţile Agenţiilor Specializate, adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la data de 21 noiembrie 1947 la New York; 32

33

⇒ certificatul de legitimitate emis de Secretarul General al Constituţiei Europei; ⇒ documentele emise în temeiul alin.2 al Art.3 al Acordului incheiat între Partile Tratatului Nord Atlantic cu privire la Statutul Fortei acestora (carnetele militare de identitate insotite de un ordin de calatorie individuala sau colectiva), precum si documentele emise in cadrul Parteneriatului pentru Pace; Posesorilor acestor documente nu li se cere să dovedească faptul că posedă suficiente mijloace de intreţinere. 3. 5. Controlul muncitorilor transfrontalieri Procedurile de control pentru această categorie de persoane se efectuează în conformitate cu regulile generale cu privire la controlul de frontieră pentru cetăţenii statelor terte. Muncitorii transfrontalieri şi alte categorii de navetişti care circulă în mod obişnuit peste frontieră care sunt bine cunoscuţi de către poliţiştii de frontieră datorită trecerilor frecvente ale frontierei, pe la acelaşi P.T.F. şi care nu fac obiectul unei alerte S.I.S. sau naţionale, pot face obiectul unui control aleatoriu, pentru a se asigura ca deţin un document care oferă permisiunea de a trece frontiera şi îndeplinesc condiţiile necesare de trecere a frontierei. Un control amănunţit la trecerea frontierei poate fi efectuat faţă de aceste persoane din când în când, fără a se anunţa în prealabil şi la intervale neregulate. Aceste reguli pot fi extinse şi asupra altor categorii de persoane care traversează în mod regulat frontiera cu respectarea regululior de mai sus. 3. 6. Controlul elevilor din statele terţe rezidenţi într-un Stat Membru sau într-un Stat Terţ care nu face obiectul obligativităţii vizei Elevii care sunt cetăţeni ai unui stat terţ supus obligativităţii vizei, dar care sunt rezidenţi legali într-un alt stat membru şi care călătoresc în cadrul unei excursii şcolare nu trebuie să fie în posesia unei vize de tranzit sau pentru şedere pe termen scurt pe teritoriul unui alt stat membru, cu condiţia să fie indeplinite urmatoarele cerinţe33: ⇒ să fie insoţiţi de un profesor de la şcoala în chestiune, care se află în posesia unui document de călătorie valabil şi a unei vize dacă este necesar; ⇒ profesorul să poată prezenta un formular, emis de şcoala în chestiune şi care permite identificarea tuturor elevilor de şcoală care participă la excursie şi în care să fie specificate cu claritate scopul şi circumstanţele şederii sau tranzitului avut în vedere; ⇒ elevii de şcoală să fie în posesia unui document valabil pentru trecerea frontierei; Se renunţă la ultima cerintă aceea de a fi in posesia unui document de călătorie dacă: ⇒ formularul mai sus menţionat conţine o fotografie actuală a acelor elevi care nu se pot legitima cu o carte de identitate cu fotografia titularului;

33

Manualul Schengen;

34

⇒ autoritatea competentă a statului membru în care domiciliază elevii de şcoală confirmă statutul lor de rezidenţi, precum şi dreptul acestora de a reintra pe teritoriul lor şi dă asigurări că formularul a fost autentificat în mod corespunzator (ştampila autoritătii naţionale competente); ⇒ statul, membru unde işi au reşedinta elevii de şcoală a inştiinţat alte state membre cu privire la faptul că doreşte ca listele sale să fie recunoscute ca documente de călătorie valabile; Scutirea de la viză poate fi deasemenea extinsă asupra elevilor aflaţi într-o excursie şcolară, care sunt cetăţenii unor state terţe care fac obiectul obligativităţii vizei, dar care domiciliază într-un stat terţ care este scutit de la obligativitatea vizei. În această situaţie trebuie îndeplinite aceleaşi cerinţe ca şi pentru elevii de şcoală rezidenţi într-un stat membru. Controlul de frontieră se efectuează în conformitate cu procedura de control pentru cetăţeni ai statului terţ. 3. 7. Controlul turiştilor S.D.A (Statut cu destinaţie aprobată) Memorandumul de Întelegere dintre Comunitatea Europeană şi Administraţia Naţională a Turismului din Republica Populară Chineză reglementează în mod expres călătoria grupurilor de turişti formate din cetăţeni chinezi proveniţi din China pe teritoriul Comunităţii. Participanţii la aceste grupuri de călători chinezi(turişti S.D.A.) care trebuie să fie alcătuite din cel puţin 5 persoane, trebuie să patrundă şi să părăsească teritoriul Comunităţii sub formă de grup. Aceştia trebuie să călătorească în cadrul teritoriului Comunităţii sub formă de grup, conform programului prestabilit de călătorie. Turiştii S.D.A. trebuie să fie însoţiţi de un ghid turistic, care trebuie să se asigure de faptul că aceştia intră şi parasesc Comunitatea sub formă de grup. Controlul de frontieră se efectuează în conformitate cu procedura de control pentru cetăţeni ai statului terţ. Controalele pot include verificarea statutului S.D.A., care trebuie indicat pe sticker-ul de viză. Vizele care poartă referinţa S.D.A. sunt întotdeauna vize individuale. Ghidul turistic trebuie să se supună procedurilor obişnuite de control pentru cetăţenii statelor terţe, ce vor include şi verificarea statutului acestuia de ghid turistic. 3. 8. Controlul minorilor Minorilor li se va acorda o atenţie deosebită din partea poliţiştilor de frontieră, indiferent dacă sunt însoţiţi sau nu. Minorii care trec frontiera vor face obiectul aceluiaşi tip de control la intrare şi ieşire ca şi adulţii, cetăţeni ai unui stat terţ. În cazul minorilor însoţiţi se va controla dacă persoanele care însoţesc minorii deţin custodia părintească asupra acestora, în special atunci când minorii sunt însoţiţi de un singur adult. În cazul minorilor neînsoţiţi, politistul de frontieră prin intermediul unor controale amănunţite se va asigura dacă persoanele care însoţesc minorii au drepturi părinteşti asupra acestora, în special în cazurile în care minorii sunt însoţiţi doar de către un adult şi există motive 35

serioase de suspiciune ca aceştia ar fi putut fi luaţi din custodia persoanei/ persoanelor care exercită în mod legal drepturile părinteşti asupra lor fără voinţa acestora. În această situaţie poliţistul de frontieră va dezvolta investigaţiile pentru a detecta orice inconsistenţă sau contradicţie cu informaţiile primite, astfel încat să fie împiedicată răpirea sau îndepărtarea ilegală a minorului. Proceduri şi reguli de control în legatură cu ieşirea cetăţenilor români minori din România: Ieşirea cetăţenilor români minori din România34: Potrivit art.30 aln.(1) din legea 248/2005 organele Poliţiei de Frontieră permit ieşirea din ţară a cetăţenilor români minori numai dacă sunt însoţiţi de o persoană fizică majoră, în următoarele cazuri: a) minorului care este înscris în documentele de călătorie ale ambilor părinţi sau, după caz, este titular al unui document de călătorie individual şi călătoreşte în străinătate însoţit de aceştia i se permite ieşirea în aceleaşi condiţii si împreună cu aceştia; b) minorului care este înscris în paşaportul unui părinte si călătoreşte in străinătate împreună cu acesta sau, după caz, este titular al unui paşaport individual şi călătoreşte împreună cu unul dintre părinţi i se permite ieşirea în aceleaşi condiţii şi împreună cu acesta numai dacă părintele însoţitor prezintă o declaraţie a celuilalt părinte, din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea călătoriei respective în statul sau în statele de destinaţie, precum şi cu privire la perioada acesteia sau, după caz, face dovada decesului celuilalt părinte; c) minorului care este înscris în paşaportul unui părinte si călătoreşte în străinătate împreună cu acesta sau, după caz, este titular al unui paşaport individual şi călătoreşte împreună cu unul dintre părinţi i se permite ieşirea în aceleaşi condiţii şi împreună cu acesta, fără a mai fi necesară declaraţia celuilalt părinte, numai dacă părintele insotitor face dovada faptului că minorul i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă; d) minorului care este titular al unui paşaport individual şi călătoreşte însoţit de o altă persoană fizică majoră i se permite ieşirea în aceleaşi condiţii şi împreună cu aceasta numai dacă persoana însoţitoare prezintă o declaraţie a ambilor părinţi sau, după caz, a părintelui căruia minorul ; a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă si irevocabilă, a părintelui supravieţuitor ori a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective de către minor, la statul sau statele de destinaţie, la perioada în care urmează să se desfăşoare călătoria, precum şi datele de identitate ale însoţitorului respectiv. (2) În situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b)—d) nu este necesară declaraţia părintelui decăzut din drepturile părinteşti sau, după caz, declarat dispărut, în condiţiile legii, dacă însoţitorul face dovada în acest sens, cu excepţia cazului în care ambii părinţi se află în această situaţie, când este obligatorie declaraţia reprezentantului legal al minorului. 34

Legea 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate;

36

(3) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. b)—d), organele poliţiei de frontieră permit ieşirea din România a minorilor însoţiţi, numai în următoarele situaţii35: a) în cazul în care însoţitorul argumentează necesitatea călătoriei în străinătate prin faptul că minorul urmează să beneficieze de un tratament medical care nu este posibil pe teritoriul României şi fără de care viaţa sau sănătatea îi este pusă în mod grav în pericol, cu condiţia să prezinte documente doveditoare în acest sens, emise sau avizate de autorităţile medicale române, din care să rezulte perioada şi statul sau statele în care urmează să se acorde tratamentul medical respectiv, chiar dacă nu există acordul ambilor părinţi, al celuilalt părinte, al părintelui supravieţuitor sau al reprezentantului legal; b) în cazul în care însoţitorul argumentează necesitatea călătoriei în străinătate prin faptul că minorul se deplasează pentru studii sau concursuri oficiale, cu condiţia să prezinte documente doveditoare în acest sens, din care să rezulte perioada şi statul sau statele în care se vor desfăşura aceste studii sau concursuri, precum şi avizul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, emis în condiţiile prevăzute în normele metodologice, chiar dacă nu există acordul celuilalt părinte. (4) Pe lângă informaţiile prevăzute la alin. (1) lit. d) declaraţia părinţilor, a părintelui căruia minorul i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitiva şi irevocabilă, a părintelui supravieţuitor sau a reprezentantului legal, după caz, trebuie să cuprindă şi următoarele menţiuni: ⇒ scopul deplasării; ⇒ ruta urmată până în statul de destinaţie; ⇒ indicarea faptului dacă minorul urmează să rămână în statul de destinaţie, caz în care trebuie menţionată persoana căreia urmează a-i fi încredinţat minorul, sau dacă urmează să se reîntoarcă împreună cu un însoţitor, ale cărui date de identitate trebuie indicate, în cazul în care acesta este o altă persoană decât cea cu care iese din România; (5) Poate avea calitatea de însoţitor şi o persoana anume desemnată din cadrul unei societăţi comerciale autorizate, în condiţiile legii, să desfăşoare activităţi de transport internaţional de persoane. (6) Organele Poliţiei de Frontieră vor permite ieşirea din România a minorilor însoţiţi numai dacă se constată că se respectă informaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) şi la alin. (4), referitoare la însoţitor, perioada deplasării şi ruta care trebuie urmată, iar în situaţiile prevăzute la alin. (3) dacă se constată că ruta aleasă pentru deplasare şi momentul prezentării la ieşirea din ţară se justifică în raport cu destinaţia, respectiv cu perioada deplasării. (7) Declaraţiile prevăzute la alin. (1) lit. b)—d) trebuie redactate în două exemplare şi trebuie să fie autentificate în ţară de notarul public, iar în străinătate, de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, dacă au fost date în faţa autorităţilor străine, să îndeplinească condiţiile de supralegalizare prevăzute de lege sau să aibă aplicată apostila36. Un exemplar 35 36

Legea 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate; Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga

37

al declaraţiei se păstrează de către însoţitor, iar ai doilea exemplar însoţeşte paşaportul minorului.„- în registrul destinat menţionării datelor de identitate ale minorilor se vor anexa copii de pe listele de pasageri şi de pe documentele justificative legale referitoare la permiterea ieşirii din ţară a acestor minori, fără a se mai completa rubricile prevăzute în acest registru” Potrivit art.31 aln.(1) din aceeaşi lege în situaţia în care organele Poliţiei de Frontieră constată că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru ca minorul să iasă din România, vor întrerupe călătoria acestuia. Dacă minorul nu este însoţit de cel puţin unul dintre părinţi, vor proceda la informarea imediată a acestora, punându-le în vedere să îl preia de îndată ce este posibil, în cazul în care nu este posibilă informarea părinţilor, organele poliţiei de frontieră vor anunţa de îndată Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, care va iniţia procedura aplicabilă minorilor neînsoţiţi, potrivit legii. (2) Organele poliţiei de frontieră vor întrerupe, de asemenea, călătoria minorului, chiar dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 30, în următoarele situaţii: a) însoţitorul este cetăţean străin şi nu face dovada faptuiui ca are dreptul să se reîntoarcă în România, deşi în declaraţia părinţilor sau, după caz, a reprezentantului legal se menţionează că minorul se va reîntoarce împreună cu acelaşi însoţitor; b) însoţitorul a săvârşit anterior una dintre infracţiunile următoare, cu excepţia cazului în care a fost reabilitat pentru această infracţiune37: ⇒ omor, omor calificat, omor deosebit de grav; ⇒ infracţiuni privitoare la viaţa sexuală; ⇒ cerşetorie; ⇒ lipsire de libertate în mod ilegal; ⇒ sclavie; ⇒ prostituţie; ⇒ proxenetism; ⇒ infracţiuni privind traficul de droguri sau precursori; ⇒ infracţiuni privind traficul de persoane şi infracţiuni în legătură cu traficul de persoane; ⇒ trafic de migranţi; ⇒ trafic de ţesuturi sau organe umane; ⇒ infracţiuni de terorism; c) însoţitorul este cetăţean străin şi părăseşte teritoriul României ca urmare a unei decizii de îndepărtare de pe teritoriul României, dispusă în condiţiile legii, cu excepţia cazului în care este părinte al minorului şi există acordul celuilalt părinte, dat în condiţiile prevăzute la art. 30; d) însoţitorului sau, după caz, minorului i-a fost limitat, în condiţiile prezentei legi, exerciţiul dreptului la liberă Circulaţie în străinătate pentru statul

la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanţa Guvernului nr. 66/1999,; 37 Codul Penal;

38

de destinaţie ori pentru un stat care urmează să fie tranzitat, în perioada în care urmează să călătorească împreună; e) însoţitorul nu este persoana căreia i-a fost încredinţată de către instanţă supravegherea minorului, atunci când fată de acesta s-a dispus măsura educativă a libertatii supravegheate, în condiţiile legii penale; f) minorul refuză să iasă din ţară, dacă a împlinit vârsta de 14 ani; (3) Ieşirea din România a minorilor, în situaţia în care există neînţelegeri între părinţi cu privire la exprimarea acordului, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art.30 alin.(2) şi (3), se permite numai după soluţionarea neînţelegerilor de către instanţa de judecată, în condiţiile legii. (4) În vederea constatării de către organele poliţiei de frontieră a situaţiei prevăzute la alin. (2) lit. e), instanţa care dispune măsura educativă a libertăţii supravegheate este obligată să comunice această măsură Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră şi Direcţiei Generale de Paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Autoritatea competentă să elibereze minorului paşaport simplu efectuează în acest document menţiunile corespunzătoare referitoare la persoana căreia i-a fost încredinţată supravegherea minorului. Potrivit art.32 aln.(1) din aceeaşi lege până la preluarea minorului de către părinte sau, după caz, de către o altă persoană, în condiţiile prezentei legi, însoţitorul prevăzut la art. 30 alin. (1) lit. d), care călătoreşte în străinătate în condiţiile prezentei legi împreună cu acesta, are următoarele obligaţii: a) să acorde îngrijire şi supraveghere minorului pe toata durata deplasării; b) să nu abandoneze minorul; c) să nu încredinţeze minorul altei persoane decât părintelui, reprezentantului legal sau, după caz, persoanei prevăzute la art.30 alin.(4) lit. c) ori, în cazuri deosebite, autorităţilor străine competente în domeniul acordării de asistenţă şi protecţie pentru minori; d) să respecte scopul, ruta şi durata deplasări: menţionate în declaraţia prevăzută la art. 30 alin. (1) lit. d), cu excepţia situaţiei când există acordul ulterior al acestora cu privire la schimbările intervenite; e) în cazul dispariţiei minorului pe perioada deplasării în străinătate, să anunţe de îndată autorităţile competente de pe teritoriul statului unde s-a produs evenimentul, precum şi cea mai apropiată reprezentanţă diplomatică sau oficiu consular al României, solicitând eliberarea unei adeverinţe în acest sens; f) să informeze de îndată ce este posibil cea mai apropiată reprezentanţă diplomatică sau oficiu consular al României, în cazul apariţiei unei situaţii obiective de natură să întrerupă călătoria, să schimbe ruta, să depăşească durata călătoriei indicate de părinţi sau de reprezentantul legal; g) în cazul în care nu este posibilă încredinţarea minorului persoanei prevăzute la art. 30 alin. (4) lit. c), să anunţe imediat cea mai apropiată reprezentanţă diplomatică sau oficiu consular al României, în vederea reunificării familiale a minorului sau, după caz, să se reîntoarcă în România cu acesta; 39

(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. e) —g), misiunea diplomatică sau oficiul consular sesizat are obligaţia de a informa imediat, direct sau prin intermediul Direcţiei generale afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, atât Inspectoratul General al Poliţiei Române, cât si Direcţia Generală de Paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei si Internelor, în vederea anunţării părinţilor ori a reprezentantului legal al minorului în legătură cu evenimentul produs. Potrivit art.33 aln.(1) din aceeaşi lege minorul care călătoreşte în străinătate însoţit de cel puţin unul dintre părinţi sau de reprezentantul săul legal nu poate fi încredinţat de către acesta unei persoane cât este pe teritoriul altui stat, atunci când faţă de minor s-a dispus măsura educativă a libertăţii supravegheate, în conditiile legii penale.

40

Cap. 4 PROCEDURI SPECIALE DE CONTROL PENTRU PREVENIREA COMBATERII FALSURILOR ÎN DOCUMENTELE DE TRECERE A FRONTIEREI 4. 1. Documente necesare pentru trecerea frontierei Documentele pentru trecerea frontierei: ⇒ paşaport; ⇒ carte de identitate; ⇒ laissez – Passer; ⇒ travel – Document; ⇒ fremdenpass; ⇒ paşaport consular; ⇒ titlu de călătorie; ⇒ carnet de marinar; ⇒ alte documente similare. Documentele care trebuie să se afle la bordul vehiculelor rutiere, înmatriculate în România, destinate diferitelor tipuri de transporturi în trafic internaţional: ⇒ licenţă de execuţie pentru vehicul; ⇒ foaia de parcurs şi diagrama tahograf, pentru vehiculele ce au capacitatea mai mare de 7,5 tone; ⇒ certificatul de înmatriculare al vehiculului, talonul cu inspecţia tehnică periodică valabilă; ⇒ contractul de închiriere în original sau legalizat al acestuia, dacă vehiculul este închiriat; ⇒ asigurare civilă şi cartea verde, efectuată de o societate de asigurări din România; ⇒ documente de însoţire a mărfii; ⇒ contract de transport internaţional – C.M.R.; ⇒ carnet T.I.R.; ⇒ autorizaţie specială emisă de Regia Autonomă Administraţia Naţională a Drumurilor; -Autorizaţie sanitară; ⇒ certificat sanitar – veterinar; ⇒ caietul de sarcini aferent licenţei de traseu; ⇒ certificatul de clasificare pe categorii sau stele al vehiculului, emis de R.A.R.; ⇒ diagrama legitimaţiilor de călătorie sau lista de pasageri; ⇒ foaia de parcurs INTERBUS; ⇒ documente specifice care să ateste caracterul transportului: invitaţie, contract pentru transporturi ocazionale, respectiv voucher sau contract de asigurare a serviciilor turistice încheiat cu o societate atestată prin licenţă de turism; 41

⇒ document de tarifare globală a transportului; Documentele care trebuie să se afle la bordul vehiculelor rutiere, înmatriculate în alte state, destinate diferitelor tipuri de transporturi în trafic internaţional38: ⇒ certificatul de înmatriculare însoţit de talonul de inspecţie tehnică; ⇒ diagrama tahograf pentru autovehicolele de marfă cu sarcină utilă mai mare de 3,5 tone; ⇒ cartea verde; ⇒ documente de însoţire a mărfii; ⇒ contract de transport internaţional – C.R.M.; ⇒ carnet T.I.R.; ⇒ autorizaţii emise de Ministerul Transporturilor din România; ⇒ certificat de autorizare pentru transportul internaţional de persoane prin servicii regulate; ⇒ autorizaţie de tranzit emisă de Ministerul Transporturilor din România; ⇒ diagrama legitimaţiilor de călătorie sau lista de pasageri; ⇒ foaie de parcurs INTERBUS; ⇒ documente specifice care să ateste caracterul ocazional sau turistic al transportului (invitaţie, voucher sau contract de asigurare a serviciilor turistice); ⇒ documente justificative pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor de intrare a cetăţenilor statelor terţe; Pentru călătorii de afaceri: ⇒ invitaţie din partea unei firme sau a unei societăţi de a participa la o întâlnire, conferinţă sau alte evenimente având legătură cu comerţul, industria sau alte activităţi; ⇒ alte documente care prezintă existenţa unor legături comerciale sau alte relaţii de muncă; ⇒ bilete de intrare la târguri sau congrese, dacă se invocă un aasemenea motiv; Pentru călătorii în scop de studii sau alte tipuri de pregătire: ⇒ un certificat de înscriere la un institut de pregătire pentru cursuri teoretice sau de pregătire profesională în cadrul pregătirii de bază sau subsecvente; ⇒ legitimaţii de student sau certificate de la cursurile de absolvire; Pentru călătoriile în scop de turism sau alte motive personale ⇒ documente justificative privind cazarea; ⇒ o invitaţie din partea gazdei, dacă va locui la cineva pe timpul vizitei; ⇒ un document justificativ eliberat de stabilimentul care oferă cazare sau orice alt document corespunzător care să indice cazarea; ⇒ documente justificative în ceea ce priveşte itinerariul; ⇒ confirmarea rezervării locului pentru o călătorie organizată sau orice alt document corespunzător inidicând planurile călătoriei ce va fi întreprinsă; ⇒ documente justificative în ceea ce priveşte călătoria de întoarcere; 38

Manualul Schengen;

42

⇒ biletul de întoarcere sau de circuit; Pentru călătoriile întreprinse în scopuri politice, ştiinţifice, culturale, sportive, evenimente religioase sau alte motive: ⇒ invitaţii, bilete de intrare, programe în care să fie înscris, acolo unde este posibil, numele organizaţiei gazdă şi durata vizitei sau orice alt document corespunzător care să indice scopul vizitei. 4. 2. Procedruri folosite de politistii de frontiera pentru descoperirea falsurilor in documentele pentru trecera frontierei Securizarea documentelor pentru trecerea frontierei Documentele de călătorie trebuie să răspundă unor criterii, cât se poate de stricte, în ceea ce priveşte protecţia împotriva falsificării iar perfecţionarea lor şi a elemenetelor de siguranţă, să permită identificarea cu eficacitate şi uşurintă, a încercărilor de falsificare. Elementele de siguranţă sunt reprezentate de totalitatea procedeelor „tehnice, chimice şi tipografice”care se implementează în/sau pe materialele care se utilizează la confecţionarea paşapoartelor, în vederea securizării acestora împotriva alterării şi contrafacerii. Metode folosite de falsificatori pentru obţinerea sau producerea de documente: ⇒ furtul sau cumpărarea documentelor oficiale valabile; ⇒ contrafacerea documentelor şi vizelor; ⇒ falsificarea parţială a documentelor oficiale valabile; ⇒ mituirea angajaţilor instituţiilor, care conform legii, sunt abilitaţi să elibereze documente; Din punct de vedere criminalistic, avându-se în vedere întinderea acţiunii falsificatorului, falsurile în documentele pentru trecerea frontierei de stat pot fi grupate în următoarele categorii: a) Falsul parţial Acţiunea falsificatorului este îndreptată numai asupra unei zone limitate, atât cât îi este necesar ca să schimbe efectele juridice ale documentului în cauză39. Falsurile parţiale se pot realiza prin mijloace mecanice sau chimice sau cu ajutorul unui computer astfel: ⇒ ştersături mecanice; ⇒ ştersături chimice; ⇒ desfacerea broşării originale, urmată de rebroşare; ⇒ dezlipirea fotografiei clasice iniţiale, urmată de lipirea alteia noi; ⇒ desfacerea capselor iniţiale (rotunde sau alungite) cu care s-a fixat fotografia; ⇒ decuparea fotografiei clasice iniţiale, pe lângă capsele rotunde; ⇒ perforarea mecanică a numarului de document, cu anumite instrumente, altele decât cele originale; 39

Stoica O., Despre răspunderea penală pentru falsul în acte –Bucureşti, 1985, p.253;

43

⇒ dezlipirea forzaţului (este o filă dublă care face legatura dintre coperţi şi filele documentului -paşapoartele cu coperţi de plastic nu au forzaţ); ⇒ dezlipirea, urmată de relipirea unor chinegrame sau holograme; ⇒ dezlipirea laminatului original, de pe fila informatizată, urmată de relipirea sau relaminarea acestuia; ⇒ ştergerea unor zone de desen de fond sau semnături integrate şi refacerea acestora cu ajutorul unei imprimante; ⇒ ştergerea unei fotografii integrate şi rescanarea acesteia cu ajutorul unei imprimante; Pentru comiterea falsurilor parţiale se folosesc diverse metode, cele mai uzitate fiind următoarele: ⇒ înlăturarea de text, cifre sau litere; ⇒ acoperirea de text; ⇒ modificarea, adăugirea şi intercalarea de text, cifre sau litere; ⇒ decuparea şi reconstituirea unor file din document; ⇒ înlocuirea unei fotografii clasice; ⇒ înlocuirea unei fotografii integrate; ⇒ contrafacerea unor file din document, în special a filei informatizate; ⇒ falsificarea unui segment de timbru sec sau ştampila, aparţinând organului emitent; ⇒ contrafacerea timbrului sec, a ştampilei organului emitent sau a ştampilelor de trafic; ⇒ decuparea unor zone originale dintr-un document(ex. chinegrame sau holograme) şi ataşarea lor pe documentul falsificat; ⇒ contrafacerea unor chinegrame sau holograme; ⇒ contrafacerea unor elemente optic-variabile; ⇒ contrafacerea fibrelor, planşetelor sau firelor de siguranţă; ⇒ contrafacerea numărului de document, perforat mecanic sau cu ajutorul laserului; ⇒ înscrierea în fals a însoţitorilor; ⇒ prelungirea în fals a documentului; ⇒ personalizarea neautorizată a unui document procurat ilegal în alb sau cu complicitatea organului emitent; ⇒ aplicarea în documente a ştampilelor de trafic contrafăcute sau valabile cu acordul funcţionarului, chiar dacă persoana în cauză nu a călătorit; b) Falsul total (contrafacere)40 În această situaţie documentul avut în vedere este confecţionat în totalitate de catre o persoană neutorizată.

40

Stoica O., Despre răspunderea penală pentru falsul în acte –Bucureşti, 1985, p.253;

44

Poate fi imparţit în două categorii: ⇒ contrafacerea (imitarea) unui document eliberat de autoritatea competentă a unui stat (ex. paşaportul simplu, de serviciu etc,) sau a unei organizaţii internaţionale recunoscută în mod oficial de un stat (ex. laissez –passer eliberat de O.N.U.); ⇒ eliberarea unor documente fanteziste eliberate de o singură persoană sau de organizaţii ilegale, nerecunoscute de autoritatea unui stat ( ex. „World Service Authority”, „Uno Diplomatic Passport”, „Passport- Dominion of Melchizedek”, „Pasaport eliberat de Principatul Castelania”, „Pasaport eliberat de Principatul Sea- Land”, pasapoarte eliberate de Örganizatia Internationala a Romolor”, etc.); 4. 3. Examinarea şi cercetarea de către poliţiştii de frontieră, a condiţiilor de formă şi conţinut a documentelor pentru trecerea frontierei 4. 3. 1. Situaţii care arată că un document este falsificat, atunci când nu se dispun de specimene pentru comparaţie: ⇒ hârtia fluorescentă la U.V; ⇒ filigran vizibil la U.V; ⇒ tipărire de fond inkjet sau laser (întotdeauna offset); ⇒ cerneală optic-variabilă inertă; ⇒ imagine latentă vidă; ⇒ prezintă urme de răzuire; ⇒ motivele din jurul fotografiei sunt rupte; ⇒ urme de adeziv în jurul fotografiei; ⇒ Ştampila sau timbrul sec nu are elemente de continuitate; ⇒ cifra de control incorectă (cheia după care se calculează cifra de control este 731); 4. 3. 2. Procesul identificării unui document care este în neregulă Poliţistul de frontieră este constrâns de timp şi are la dispoziţie numai echipament de control portabil şi informaţii individuale de siguaranţă, iar deciziile pe care le ia în legatură cu validitatea documentului trebuie să fie rapide. Poliţistul de frontieră examinează paşaportul într-un context operaţional, informaţiile în legatură cu documentul de trecere a frontierei le va obţine prin folosirea echipamentelor, din studierea documentului cât şi din studierea deţinătorului. În funcţie de caracteristicile individuale de sigurantă ale unui paşaport, poliţistul de frontieră, în procesul examinării documentului de trecere a frontierei va confirma aceste caracteristici prin compararea acestora cu cele specifice originalului.

45

4. 3. 3. Categorii de persoane care utilizează documente false sau falsificate pentru trecerea frontierei: ⇒ teroriştii; ⇒ traficanţii de droguri, arme, substanţe explozive sau radioactive; ⇒ membrii reţelelor naţionale şi internaţionale, implicaţi în traficul ilegal de persoane; ⇒ infractori periculoşi care se sustrag urmăririi penale sau de la executarea unor pedepse privative de libertate; ⇒ infractori care solicită aplicarea în pasaport a unei stampile de trafic false sau valabile, chiar dacă nu a călătorit pentru a încerca să demonstreze că în o anumită perioadă nu era la locul faptei, deoarece se află în altă ţară; ⇒ persoane care au interdicţie de a ieşi din ţară, sau de intrare într-o anumită ţară; ⇒ persoane care pentru a intra în statele U.E au nevoie de viza de intrare; ⇒ persoane care au intrat ilegal în ţară şi doresc legalizarea şederii; ⇒ anumite persoane care vor să beneficieze de anumite facilitaţi vamale; 4. 3. 4. Examinarea şi cercetarea condiţiilor de formă Examinarea coperţilor paşaportului Examinarea coperţilor exterioare: ⇒ ortografia corectă a textului; ⇒ calitatea coperţilor: grosimea, netezimea marginilor de sus, jos şi a celor opuse broşării; ⇒ dacă paşaportul se ţine închis, coperţile şi filele din interior trebuie să fie aliniate uniform; ⇒ vizualizarea în raze ultraviolete a impresiunilor fluorescente; Prima evaluare calitativă realizată de către poliţistul de frontieră este legată de coperta paşaportului care este un document eliberat de autoritatea competentă a unui stat, care indică identitatea şi cetăţenia titularului. Orice alt document de călătorie, care este eliberat de autoritatea competentă a unui stat, dar poartă altă denumire decât pasaport (ex. Titre de voyage, Travel Document, Fremdenpass, Laissez-Passer etc.) certifică numai identitatea posesorului. În mod tradiţional coperta conţine denumirea oficială a statului emitent şi o imagine bine definită reprezentată de stemă sau logo-ul naţional, tipărite cu tuş tipografic, cu cerneală metalizată sau cu ajutorul unor foiţe de aur sau argint. Textul şi imaginile dintr-un document falsificat sunt de obicei departe de a fi precise: uneori falsificatorul va incerca să ascundă aceste defecte prin învelirea documentului cu o învelitoare din material comun: în toate cazurile în care există suspiciuni se procedeaza la îndepartarea învelitorilor. Poliţiştii trebuie să folosească simţul pipăitului cu vârful degetelor, întucât multe documente false au coperţile rigide sau nu au aceeaşi textură. Coperţile se pot confecţiona din vinilin, carton normal, carton pânzat, pergamoid. 46

Pe coperţi se menţionează şi tipul documentului (în cele mai multe din cazuri ajută la stabilirea scopului călătoriei)–serviciu, oficial, ministerial, consular, diplomatic: la paşapoartele normale, pentru care se uzitează denumirea de simplu sau turistic, nu se mentionează decât cuvântul paşaport. Orice discrepanţă în ortografie, calitatea coperţii, tăietura marginilor exterioare şi a colţurilor sau nealinierea dintre coperţi şi file, poate fi o dovada că, paşaportul a fost desfăcut iar filele au fost eventual înlocuite. Examinarea coperţilor interioare Suportul de hârtie al coperţilor interioare, care ajută la prinderea filelor între coperţi,este practic reprezentat de forzaţ. Se examinează cum sunt legate coperţile,prima şi ultima filă reprezentate de forzaţ, mijlocul documentului pentru a depista găuri suplimentare sau lărgite sau firul de aţă care atârnă pe linia broşării, precum şi file cusute neuniform. Firul de aţă din găurile de la extremitatea de sus şi de jos se dezleagă,ceea ce înseamnă că, nu în toate cazurile s-a umblat la paşaport. La paşapoartele în care s-au utilizat pentru prindere,capse alungite,trebuie să se cerceteze dacă acestea sunt bine fixate, de aceeaşi mărime şi acelaşi tip. Dacă capsele sunt ruginite, acestea lasă urme de rugina sau pete care trebuie să se potrivească cu cele lăsate pe suportul de hârtie. Capsele cu care se leagă paşapoartele sunt fixate cu un capsator special care în momentul prinderii filelor nu trebuie să lase zgârieturi sau îndoiri. Capsele neuniforme sau zgârieturi nefireşti ar putea fi dovada că s-a umblat la file. Coperţile interioare vor fi examinate şi din punct de vedere al numărului perforat,mecanic sau cu laser,precum şi al elementelor de siguranţă,modalitatea de tipărire, în special pentru intaglio, tiparul offset, imprimare iris, imagini latente sau optic-variabile, impresiuni fluorescente,chinegrame. Indicii care duc la concluzia de contarfacere: ⇒ fibre si planşete desenate; ⇒ desen de fond realizat cu imprimante inkjet sau laser; ⇒ lipsa sau inexactitatea unor elemente fluorescente; ⇒ lipsa imaginilor latente; ⇒ lipsa variaţiei de culoare la o.v.i. realizate cu cerneală metalizată; Examinarea filelor paşaportulu Pasul urmator constă în examinarea rapidă a construcţiei-generale a documentului,punctul de plecare fiind controlul filelor,asigurându-ne că ,toate au aceeaşi mărime şi marginile drepte. Examinarea constă în: ⇒ nealinierea este unul din indicii,pentru înlocuirea uneia sau mai multor file,în cazul în care filele sunt perforate mecanic,orificiile trebuie să fie identice ca mărime şi model; ⇒ examinarea numărului de document tipărit pe fiecare pagină sau numai pe o parte din acestea;

47

⇒ examinarea desenului de fond în tipar tipografic sau offset,imprimările iris sau curcubeu41; ⇒ examinarea microtextului sau microcifrelor; ⇒ examinarea desenului tip „guilolche”,acolo unde există; ⇒ examinarea literelor şi cifrelor care trebuie să fie clare şi distincte; ⇒ examinarea în lumină albă prin transparenşă pentru identificarea firului de siguranţă; ⇒ examinarea fibrelor; ⇒ examinarea planşetelor; ⇒ examinarea în raze ultraviolete pentru identificarea elementelor fluorescente; Indicii care duc la concluzia că filele sunt contrafăcute: ⇒ lipsa filigarnului42; ⇒ apariţia desenului specific filigarnuluiin în raze ultraviolete; ⇒ fibre şi plansete desenate; ⇒ desen de fond realizat cu imprimante inkjet sau laser; ⇒ lipsa sau inexactitatea unor elemente fluorescente; ⇒ neclaritatea unor microtexte sau microcifre; Examinarea filei informatizate: Această examinare constă în: ⇒ examinarera numărului de document tipărit; ⇒ examinarea desenului de fond în tipar tipografic sau offset, imprimările iris curcubeu; ⇒ examinarea microtextului sau microcifrelor; ⇒ examinarea desenului tip”guilloche”,acolo unde există; ⇒ examinarea literelor şi cifrelor care trebuie să fie clare şi distincte; ⇒ examinarea planşetelor43; ⇒ examinarea în lumină albă prin trasparenţă pentru identificarea filigranului; ⇒ examinarea fibrelor44; ⇒ examinarea în raze U.V. pentru identificarea elementelor fluorescente şi a celor fotocromice; ⇒ examinarea în lumină albă prin trasparenţă pentru identificarea firului de siguranţă45; ⇒ examinarea chinegramelor46; ⇒ examinarea hologramelor47; ⇒ examinarea elementelor optic-variabile; ⇒ examinarea de ştampile sau timbru sec acolo unde există; 41

Vezi anexa 1; Vezi anexa 2; 43 Vezi anexa 3; 44 Vezi anexa 4; 45 Vezi anexa 5; 46 Vezi anexa 6; 47 Vezi anexa 7; 42

48

⇒ examinarea fotografiei titularului; ⇒ examinarea laminatului48 sau foliei protectoare,care este de mai multe feluri: ♦ folie de plastic transparentă –în forma unei benzi adezive, fară elemente de siguranţă; ♦ folie de plastic cu desene,microtext sau elemente fluorescente care apar numai în raze UV; ♦ laminat dublu transparent –fără elemente de asigurare; ♦ laminat dublu,tip T.K.O. cu elemente de asigurare – desene,microtext sau elemente fluorescente care apar numai în raze UV; ♦ folie de plastic transparentă tip I.C.A.O.; ♦ folie de plastic transparentă tip”Fasprotek”; ♦ folie de plastic transparentă tip”Ïmaprotek”; ♦ folie de plastic transparentă holografică; ♦ folie de plastic transparentă,simplă sau dublu laminată,cu gravuri laser; ♦ folie retroreflectivă tip 3M; ♦ folie retroreflectivă tip 3M,cu elemente de „Floating Image”; ♦ înlocuitori de folie de plastic: ♦ policarbonatul; ♦ strat foarte subţire de lac; Indicii care duc la concluzia că filele sunt contrafăcute: ⇒ lipsa filigranului şi a firului de siguranţa- acest indiciu nu este valabil, în cazul în care fila informatizată este pe una din coperţile interioare; ⇒ aparitia desenului specific filigranului în raze UV; ⇒ fibre şi planşete desenate; ⇒ desen de fond realizat cu imprimante inkjet sau laser; ⇒ lipsa sau inexactitatea unor elemente fluorescente; ⇒ neclaritatea unor microteste sau microcifre; ⇒ deteriorarea sau lipsa de imagine variabilă a chinegramelor sau hologramelor; ⇒ deteriorări ale reţelei de satinaj în jurul unei fotografii clasice şi apariţia nefirească a substantei de lipit; ⇒ deteriorări ale desenului de fond în jurul unei fotografii clasice; ⇒ altă calitate a impresiunilor fotografiilor integrate- ex. laser în loc de inkjet; ⇒ lipsa gravărilor laser de pe folie; ⇒ lipsa înscrisurilor laser- acestea apar la suprafaţa foliei, în relief- se simt tactil; ⇒ lipsa elementului „invisibile personal informations”; ⇒ lipsa elementului fotocromatic; Examinarea broşării49: 48 49

Vezi anexa 9; Vezi anexa 10;

49

Metode de broşare: ⇒ cu fir de aţă; ⇒ cu capse alungite; ⇒ cu o bandă de plastic; Paşapoartele sunt legate (cusute) în diferite moduri. Atunci când se foloseşte coaserea pentru a lega filele, trebuie să ne asigurăm că, firul de aţă este strâns şi că trece prin toate orificiile. Orificiile mai mari sau mai largi, ori firul de aţă este slăbit constituie indicii de rebroşare –în cele mai multe cazuri de falsificare. Aţa folosită la broşare poare reacţiona în diferite nuanţe de culoare , dacă este vizualizată în raze UV. Examinarea şi cercetarea conţinutului: Indiferent de categoria documentului pentru trecerea frontierei, acesta trebuie să conţină un minim de date care să permită identificarea titularului, certificarea că a fost eliberat de un organ competent şi că este valabil. Numele şi prenumele titularului Ajută la identificare, intucât poate indica persoana, sexul, originea, uneori provenienţa geografică şi chiar religia. Data naşterii titularului Este un element deosebit de important pentru identificare, în sensul că vârsta persoanei trebuie să corespundă cu aceea menţionată în documentul de călătorie. Această mentiune face adesea obiectul alterării pe un paşaport falsificat prin inlocuirea fotografiei, pentru a o pune de acord cu vârsta reală a persoanei din noua fotografie. Modificarea datei naşterii este uşor de realizat, intrucat majoritatea cifrelor se pretează la modificări: 1 în 7; 3 în 8; 5 în 3. Fotografia titularului50 Este cel mai importatnt element de identificare a persoanei care se prezintă la controlul de frontieră. Identificarea se va executa dupa metoda portretului vorbit, comparând trăsăturile persoanei cu acelea rezultate din fotografia aplicată în document, în scopul descoperirii eventualelor deosebiri. La identificare se vor căuta numai deosebirile (cel puţin 5 elemente), în cazul în care se caută asemănările există un risc foarte mare de a scăpa o substituire de persoană. Identificarea după metoda portretului vorbit poate fi extinsă, datorită posibilităţilor de comparare cu fotografia în umbră existentă pe fila informatizată şi cu cea de pe colantul de viză.

50

Vezi anexa 8;

50

Semnele particulare Prezintă interes pentru identificare numai în măsura în care sunt evidentiate în documentul de călătorie, sunt vizibile sau se pot arăta. Semnătura titularului Constituie un element pentru identificare a persoanei în caz de suspiciuni. Este personală şi se realizează printr-un automatism, care poate fi reprodusă de mai multe ori fără deosebiri esenţiale. Dacă există suspiciuni semnătura din paşaport va fi comparată cu cea pe care persoana o va realiza la cererea poliţistului de frontieră. Insoţitorii Când mai multe persoane călătoresc pe un singur paşaport, poliţistul de frontieră trebuie să cerceteze modalitatea de adăugare a insoţitorilor, concluzionând dacă persoanele respective constituie o familie. Autentificarea documentului de călătorie Se realizează de la caz la caz cu ajutorul ştampilei sau timbrului sec, precum şi prin semnatura organului emitent. O condiţie de valabilitate a unui document de călătorie, este ca acesta să fie eliberat de autoritatea competentă dintr-o ţară recunoscută de statul roman. Cu paşaportul, eliberat de Republica Turcă a Ciprului de Nord nu se poate călători în ţara noastră, întrucât nu este un stat recunoscut de România. Un document de călătorie poate fi eliberat şi de o organizaţie internaţionala recunoscută de statul român- Cazul Laissez –Passer ONU. Cu documentul World Service Authority care este eliberat de o organizaţie fantomă, nerecunoscută de statul român nu se poate călători în România. Valabilitatea documentului de călătorie Majoritatea statelor indica valabilitatea în momentul completării rubricii rezervate pentru această menţiune. Prelungirea valabilităţii documentului de călătorie Din motive economice, aproare toate ţările la expirarea documentului, procedează la extinderea valabilităţii acestuia mentionând o noua perioadă la rubrica special destinată în acest sens, ce se va certifica prin ştampilă sau timbru sec şi semnatura organului indrituit a efectua aceasta operaţiune. Pot exista şi excepţii, una dintre acestea regăsindu-se în legislaţia română, care prevede că prelungirea noului tip de paşaport este menţionată pe un autocolant: aceasta este o măsură descurajatoare pentru falsificatori, datorită multiplelor elemente de siguranţă implementate pe autocolant. 4. 4. Activităţi desfaşurate de catre poliţistul de frontieră la descoperirea unui document pentru trecerea forntierei fals sau falsificat Controlul primar al documentului de trecere a frontierei51 Acest control constă în: ⇒ stabilirea validităţii documentului de trecere a frontierei; ⇒ identificarea persoanei în raport cu imaginea din fotografia paşaportului după metoda portretului vorbit; 51

Manualul Schengen;

51

În această fază poliţistul de frontieră poate utiliza instrumentarul minim de control compus din lupă şi lampa UV; Controlul secundar al documentului de trecere a frontierei În situaţia confirmării suspiciunii în legatură cu falsificarea documentului sau substituirea de persoană inclusiv prin verificarea optică a documentului la videocomparator, se conturează elementele constitutive ale unei infracţiuni. Întocmirea actelor premergătoare Poliţistul de frontieră va avea în atenţie culegerea tuturor datelor care să evidenţieze falsul, date care să fie cuprinse în actele premergătoare întocmite52: a)în situaţia documentelor de trecere a frontierei: Data descoperirii; Locul descoperirii; Fluxul de trafic; Identitatea reală; Identitatea din documentul falsificat; Metoda de falsificare; Motivul fasificării; Locul de unde a fost procurat documentul falsificat; Persoana de la care a procurat documentul falsificat; b) în situaţia vizelor: Data descoperirii; Locul descoperirii; Fluxul de trafic;Identitatea persoanei; Date despre viză; Metoda de falsificare; Tipul vizei falsificate; Motivul falsificării; Locul unde a procurat viza falsificată;Persoana de la care a procurat viza falsificată. c) în situaţia ştampilelor de trafic: Data descoperirii; Locul descoperirii; Fluxul de trafic; Identitatea persoanei; Date despre ştampile; Metoda de falsificare; Tipul ştampilei falsificate; Motivul falsificării;Locul unde a procurat ştampila falsificată; Persoana de la care a procurat ştampila falsificată. d) în situaţia cărţilor de identitate, permise de rezidenţă: Data descoperirii; Locul descoperirii; Fluxul de trafic; Identitatea reală; Identitatea din I.D.-ul falsificat; Metoda de falsificare; Motivul fasificării; Locul de unde a fost procurat I.D.-ul falsificat; Persoana de la care a procurat I.D.-ul falsificat e) în situaţia descoperirii de monedă falsă: Data descoperirii; Locul descoperirii;Fluxul de trafic; Identitatea persoanei; Date despre monedă; Metoda de falsificare; Tipul monedei falsificate; Motivul falsificării; Locul unde a procurat moneda falsificată; Persoana de la care a procurat moneda falsificată; f) în situaţia permiselor de conducere: Data descoperirii; Locul descoperirii;Fluxul de trafic; Identitatea reală; Identitatea din permisul de conducere falsificat; Metoda de falsificare; Motivul fasificării; Locul de unde a fost procurat permisul de conducere falsificat; Persoana de la care a procurat permisul de conducere falsificat. g) în situaţia de documentele care trebuie să se afle la bordul vehiculelor rutiere, înmatriculate în România, destinate diferitelor tipuri de transporturi în trafic internaţional: Data descoperirii; Locul descoperirii; Fluxul de trafic; Identitatea persoanei; Metoda de falsificare; Motivul fasificării; Locul de unde a fost procurat documentul falsificat; Persoana de la care a procurat documentul falsificat; h)în situaţia de documentele care trebuie să se afle la bordul vehiculelor rutiere, înmatriculate în alte state, destinate diferitelor tipuri de transporturi în trafic internaţional: Data descoperirii; Locul descoperirii; Fluxul de 52

Cod Procedură Penală;

52

trafic;Identitatea persoanei; Metoda de falsificare; Motivul fasificării; Locul de unde a fost procurat documentul falsificat; Persoana de la care a procurat documentul falsificat. i) în situaţia de documente justificative pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor de intrare a cetăţenilor statelor terţe: Data;Loculdescoperirii; Fluxul de trafic; Identitatea persoanei;Metoda de falsificare; Motivul fasificării;Locul de unde a fost procurat documentul falsificat; Persoana de la care a procurat documentul falsificat. j) în situaţia de documente eliberate de organizaţiile internaţionale în scopurile specificate Data descoperirii;Locul descoperirii; Fluxul de trafic; Identitatea persoanei; Metoda de falsificare; Motivul falsificarii; Locul unde a fost procurat documentul falsificat; Persoana de la care a procurat documentul falsificat. Modul de calcul al cifrei de control Banda de citire optica sau M.R.Z. (machine readable zone) este o zonă specială desemnată în conformitate cu standardele O.A.C.I. (Organizatia Aviatiei Civile Internationale). Standardele O.A.C.I. prevăd: ⇒ numărul de caractere: ♦ fiecare linie are 44 de caractere; ♦ zona de citire are intotdeauna 2 linii; ♦ la vize, fiecare linie are 36 caractere. ♦ caracterele literelor şi cifrelor: ♦ literele sunt puţin mai mici decat cifrele; ♦ nici o literă nu are liniuţe la capete, excepţie făcând litera I; ♦ conţinutul datelor;

53

a) Pasaportul romanesc: 1.Calculul cifrei de control pentru data naşterii:

DATA NASTERII: CIFRĂ DE CONTROL: 7 Data nasterii

7

2

1

2

0

7

Suma

Multiplicator 7

3

1

7

3

1

Inmultire

6

1

14

0

7

49

54

Impartit Cifra 1a 10

de control

-

-

-

77

7,7

7

2. Calculul cifrei de control pentru data expirării:

DATA EXPIRĂRII

CIFRĂ DE CONTROL: 9 Cifra

Impartit Data expirarii

0

8

0

2

2

5

Suma 1a 10

de control

Multiplicator

7

3

1

7

3

1

-

-

-

Inmultire

0

24

0

14

6

5

49

4,9

9

55

b) Paşaportul austriac: Calculul cifrei de control

0088346 2 0 +0+8+8+3+4+6 = 29

c)Viza Schengen

56

CIFRA DE CONTROL

În zona inferioară a autocolantului, este situată pe două rânduri partea informatizată, scrisă aproape în toate cazurile cu o maşină cu caractere speciale. Semnificaţiile părţii informatizate sunt următoarele: Rândul 1: ⇒ „V“-viza; ⇒ tipul vizei (A;B;C sau D); ⇒ cod stat emitent; ⇒ două separaţii; ⇒ numele; ⇒ două separaţii; ⇒ prenumele; ⇒ separaţii până la capăt; Rândul 2: ⇒ seria şi numărul vizei; prima cifră de control calculată astfel: Seria şi nr. VizeiD 0 5 0 5 6 7 6 1 Suma

Împărţit la Cifra de 10 control

Viza nr.

13 0 5 0 5 6 7 6 1 -

-

-

Multiplicator

7 3173 17 3 1-

-

-

Înmulţire

91 0 5 0 15 6 49 18 1 185

18,5

5

⇒ prescurtarea denumirii statului unde se afla reprezentanţa diplomatică a organului emitent, conform listei de prescurtări; ⇒ un grup de 6 cifre reprezentând anul, luna şi ziua de naştere a titularului vizei şi paşaportului; a doua cifră de control calculată astfel: Împărţit la Cifra de Data naşterii 7 6 1 0 2 3 Suma 10 control Multiplicator

7

3

1 7 3 1 -

Înmulţire

49 18 1 0 6 6 77

-

-

7,7

7

⇒ o litera reprezentând sexul titularului vizei: M (masculin), F (feminin) sau L (nu este precizat); 57

⇒ un grup de sase cifre reprezentând anul, luna şi ziua la care valabilitatea vizei expiră; a treia cifră de control, calculată astfel: Expirarea Împărţit la Cifra de 9 8 0 1 1 0 Suma valabilităţii 10 control Multiplicator 7 Înmulţire

3

1 7 3 1 -

63 24 0 7 3 0 97

-

-

9,7

7

Această activitate de calcul a cifrei de a cifrei de control este deosebit de importantă deoarece contribuie în mod substanţial la descoperirea paşapoartelor false sau falsificat.

58

Concluzii Având în vedere tendinţele Uniunii Europene de a-şi extinde graniţele şi intrarea Romaniei în Uniunea Europeană la 01.01.2007 considerăm că activitatea de control a documentelor pentru trecera frontierei este o activitate deosebit de importantă deoarece prin intermediul acestei activităţi are loc pentru prima dată un contact între organele de control a documentelor din statul gazdă şi cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene precum şi cu cetăţenii statelor terţe. Aderarea României la Uniunea Europeană a determinat schimbări majore pe toate planurile, dar şi în cadrul activităţii de control a documentelor pentru trecerea frontierei de stat. Astfel pentru cetăţenii Uniunii Europene controlul documentelor pentru trecerea frontierei de stat tinde să devină o simpla formalitate deoarece evidenţa acestora este doar numerică ei nu mai fiind introdu-şi în baza de date la trecerea frontierei, spre deosebire de cetăţenii statelor terţe care sunt introdu-şi în baza de date la trecere forntierei. De aceea pentru a se realiza un control al acestora spre a nu comite infractiuni la trecerea frontirei de stat activitatea Poliţiei de Frontieră s-a axat în ultima perioada spre o mai buna organizare a activităţi de schimb de informaţii între organele Poliţiei de frontieră ale difertelor state membre. Pe lângă această activitate deosebit de imporatantă a schimbului de informaţii între statele membre, Poliţia de Frontieră se mai bazează şi pe flerul lucrătorilor propii din punctele de trecere a frontierei, pentru descoperirea persoanelor pretabile a comite infracţiuni la trecerea frontierei. Controlul documentelor pentru trecerea frontierei mai prezintă importanţă şi în domenii precum traficul de persoane, proxenetismului şi alte asemenea infracţiuni deoarece considerăm că acest control reprezintă prima sită în prevenirea acestui fenomen deoarece prin activitatea de control se unrmareşte în primul rând dacă sunt indeplinite toate condiţiile pentru ca o persoana să poată părăsii teritoriul unui stat. Deoarce activitatea infracţională a crescut la nivelul frontierei României şi pentru a ţine pasul cu tendinţele privind un document de calatorie mai securizat (Ex. Paşaportul biometric S.U.A) considerăm că o mai bună securizare a documentelor de călătorie româneşti este necesară. Datorită numărului mare de documente de călătorie false sau falsificate suntem de părere că o constrangere a legii mai fermă este utilă, spre a diminua acest fenomen deoarece prin intermediul documentelor false sau falsificate are loc trecerea frontierei de stat de către persoane care nu au acest drept conferit de lege. O alta tendintă odată cu intrarea României în Uniunea Europeana pe lângă controlul minim al cetăţenilor Uniunii Europene este diminuarea timpul de control al documentelor pentru trecerea frontierei, fapt care din punctul nostru de vedere nu este atât de benefic deoarece intervine superficialitatea în controlul documentelor astfel pot fi comise cât mai multe infracţiuni la regimul juridic al frontirei de stat. 59

Considerăm ca acest timp de control ar trebui să fie stabilit de fiecare poliţist de frontieră care efectuează controlul deoarece el este singurul în măsură să stabiliească cât îi este necesar pentru a stabili dacă o anumită persoană îndeplineşte taoate condiţiile de intrare sau iesire de pe teritoriul României, astfel el fiind sigurul care va raspunde în cazul în care se descoperă mai tarziu că persoana controlată de el nu îndeplinea condiţiile de intrare sau ieşire de pe teritoriul României. O altă consecinţă a aderării României la Uniunea Europeană, pentru statele membre este faptul că echipa de control pentru trecerea frontierei este formantă din poliţistul de frontieră român şi compatriotul său vecin acest lucru fiind un plus pentru Poliţia de frontieră Română deoarece se realizează în primul rând o cooperare mai bună între Poliţiile de Frontieră ale statelor vecine iar în subsidiar se realizează un schimb de experienţă profesională între cei doi poliţişti care fac parte din echipa de control. Pentru prevenirea falsurilor în documentele pentru trecerea frontierei de stat este necesară deasemenea o cooperare intensă între instituţiile abilitate atât ale statelor membre UE cât şi ale ţărilor ce intenţionează să adere, deseori constatându-se că fenomenul infracţional are rădăcini şi mai ales, se extinde la nivel multinaţional. Totodată, un schimb de informaţii eficient, precum şi comunicarea operativă a noilor măsuri de siguranţa introduse în sistemul vizelor, devine o coordonată esenţială a muncii de prevenţie şi in special de combatere a fenomenelor infracţionale cu răspândire internaţională. În cazul fenomenului privind frauda documentară nu vom putea înţelege cu adevărat fenomenul fraudei documentare fără a ne referi la contextul în care acesta se manifestă, acela al fluxurilor migratoare, şi la natura presiunii care se exercită la frontierele noastre. Lupta împotriva fraudei documentare reprezintă elementul cheie al unei riposte eficiente împotriva filierelor de trafic depersoane, prostituţie. Cooperarea se dovedeşte a fi aşadar indispensabilă, atât la nivel naţional, între diferitele ministere interesate să-şi coordoneze acţiunile, cât şi la nivel internaţional unde schimbul de informaţii este esenţial. Atingerea unui sistem de securizare a documtelor de calatorie si a vizelor care să asigure prevenirea comiterii de infractiuni la regimul juridic al frontierei de stat, este un obiectiv urmărit in permanenţă de către autorităţile competente ale tuturor statelor şi implicit ale României, ţinându-se cont de elementele criminalităţii transfrontaliere care indică faptul că ţara noastră tinde să devină o „ţintă” pentru fenomene infracţionale de amploare cum ar fi (traficul de stupefiante, traficul cu autoturisme furate, traficul ilegal cu arme, muniţii, materiale explozive, deşeuri periculoase etc.). În concluzie activitatea de control a documentelor pentru trecerea frontierei de stat tinde să se simplifice şi documentele de călătorie să devină tot mai sigure (Ex.paşaportul biometric S.U.A.) pentru a contracara ţări precum China, India, spre a exista astfel un echilibru pe plan mondial între marile puteri ale lumii.

60

Anexe Anexa 1 Tiparul Tiparul înalt

Margine perlată

⇒ este un proces de imprimare directă; ⇒ se caracterizează prin faptul că elementele imprimabile ale formei au o inălţime mai mare decât elementele neimprimabile; ⇒ în procesul de tipărire, cerneala este presată spre exterior.Acest proces da nastere la aşa zisă margine perlată. Apariţia marginii perlate depinde de forţa de presiune, textura de la suprafaţa hârtiei, compoziţia cernelii; ⇒ întru-cât cerneala nu pătrunde pe toata suprafaţa elementului de tipărire, aceasta se acumulează spre marginile exterioare; ⇒ de-a lungul imaginii perlate a cernelii se formează o porţiune mică fară cerneală, iar în centrul şablonului aceasta este ceva mai subţiată; ⇒ presiunea mare a tiparului produce efctul de timbru sec, lumina din lateral evidenţiază efectul de timbru sec; Pentru majoritatea documentelor, seria şi numărul se imprimă în tipar înalt. Tiparul înalt poate fi utilizat în diferite etape ale procesului de tipărire la reprezentările grafice cum ar fi: ⇒ transferul de culori sau imagini; ⇒ realizarea de contururi; ⇒ brăzdarea; ⇒ contururi; ⇒ perforare; ⇒ ştampilarea uscată sau marcată; ⇒ imprimarea foliilor(transferul foliei subtiri prin încalzirea tiparului înalt asupra unor materiale–folii de argint sau de aur, folie de culoare, folie de imitaţie, folie helografică);

61

Tiparul plan

⇒ cu varianta sa litografia este o denumire generică pentru mai multe tehnici tipografice: ⇒ imprimare litografică; ⇒ imprimare laser; ⇒ tipărire offset; ⇒ tipărire cu cadru; ⇒ elementele imprimabile şi neimprimabile se află pe acelaşi plan; ⇒ literele şi ilustraţiile nu se află mai sus şi nici mai jos de partile netipărite; ⇒ la distribuţia cernelurilor tipografice de mai multe culori, acestea vor ocupa doar locurile prevăzute pentru imprimare.Această particularitate se bazează pe comportamentul opus din punct de vedere chimic şi fizic al cernelii tipografice şi al apei, care se resping reciproc; Tiparul offset

⇒ face parte din categoria tiparului plan (set off = a da jos); ⇒ la imprimarea offset, imaginea care urmeaza a fi tipărită este plasată mai întâi pe un cilindru cu suprafaţa de cauciuc, iar acesta va servi ca intermediar pentru transpunerea în aria de tipărire; ⇒ imprimarea offset are marginile foarte bine definite.Uneori fibrele de hârtie se desprind în timpul procesului de tipărire şi se lipesc de suprafaţa de cauciuc, iar elementele de culoare lasă în aceste locuri mici pete albe- praf; Tiparul adânc

⇒ elementele imprimabile sunt dispuse în plan inferior, faţă de cele neimprimabile; 62

⇒ părţile imprimate se află adâncite în şablon; ⇒ şablonul este de cele mai multe ori un cilindru cu camaşă de cupru; ⇒ pentru imprimarea culorii se utilizează cerneală mai fluidă (subtiată) care acoperă tot şablonul; ⇒ hârtia presată va prelua cerneala din adâncituri prin forţa de aderenţă; Tiparul sită (serigrafie)

⇒ la acest tipar cerneala este turnată pe o sită şi presată prin intermediul unei prese mobile în parţile deschise ale sitei; ⇒ caracteristicile de recunoaştere ale acestui tipar sunt marginile zimţate (efectul dinţi de fierăstrău) ale imaginii imprimate.Când este privită prin lupă, apare ca fiind formată din puncte; Tipărire intaglio

⇒ este o imprimare de pe o forma gravată unde imaginea, mai precis cerneala, se află la partea superioară a proeminenţelor gravurii, imaginea fiind sesizabilă tactil; Tipărire curcubeu

⇒ este o imprimare de securitate; ⇒ culorile se întrepătrund neexistând o linie clară de delimitare a acestora; 63

Tipărire de fond

⇒ este un desen, de regulă geometric, imprimat pe filă, fiind vizibil, formând un fond pentru textul ce urmează a fi tipărit ; Tipărire simultană

⇒ este un desen, de regulă geometric, imprimat pe filă, fiind vizibil, formând un fond pentru textul ce urmeaza a fi tipărit; Anexa 2 Filigranul

Pozitiv

Negativ

⇒ se realizează prin intermediul unor tehnici meşteşugăreşti,cu ajutorul unor cilindri filigranari,numai în procesul de fabricare a hârtiei; ⇒ forme de filigran: ⇒ filigarn liniar –fară umbre şi reliefuri (negativ); ⇒ filigran masă plată –este umbrit dar nu prezintă nici un relief (pozitiv); 64

⇒ filigran formă rotundă –este umbrit şi prezintă reliefuri nepercepute la atingere -40 microni (pozitiv/negativ); ⇒ nu este vizibil în UV; ⇒ este vizibil în lumină albă; Anexa 3 Planşetele

Iridizante

Vizibile în lumină albă

⇒ sunt presărate în mod aleatoriu pe traseul înca umed al hârtiei nefinisate ⇒ hârtia poate fi asigurată prin intermediul planşetelor, care de cele mai multe ori sunt rotunde; ⇒ planşetele pot sau nu reacţiona la lumina UV, ori să aibă diferite culori care se văd cu ochiul liber; ⇒ planşetele sunt realizate din diverse materiale şi pot fi realizate în culori vizibile,culori iridizante sau fluorescente: ⇒ planşete iridizante: sunt un fel de solzi(confecţii)coloraţi şi lucioşi incluşi în hârtie, care, dacă sunt copiaţi cu un copiator color, nu lasă decât o urmă colorată, luciul(iridizarea de culori) neputând fi reprodus; ⇒ planşetele care sunt vizibile numai în lumină cu raze UV:unele nu sunt vizibile cu ochiul liber în lumină naturală, devenind vizibile la rază ultravioleta, altele sunt colorate, se văd cu ochiul liber însa la razele ultravioletă devin intens fluorescente; ⇒ planşete vizibile în lumină albă; ⇒ planşete vizibile în lumină albă, dar cu reactie chimică la UV: sunt solzi în hârtie, care lucesc îndata ce vin în contact cu o anumită substanţă; Anexa 4 Fibrele

Vizibile în lumină albă cu reacţie U.V. albă

65

Vizibile în lumină

Fibre invizibile în lumină albă dar cu reacţie în U.V.

⇒ prin utilizarea de fibre cu lungimi şi culori diferite, se obţine un model special, care îngreunează procesul de fabricaţie; ⇒ hârtia poate fi prevazută cu fibre, care ca şi planşetele sunt vizibile în lumină cu raze ultraviolete; ⇒ aceste fibre sunt de cele mai multe ori din materiale sintetice (artificiale) şi sunt colorate în culori vizibile normal,chiar dacă au pigmenţi fluorescenţi; ⇒ fibrele pot fi plasate în părţi determinate dinainte ale hârtiei,deoarece ele circulă în masa neuscată a acesteia; Anexa 5 Firele de siguranţă

⇒ firul de siguranaţă poate fi încorporat, încă din timpul procesului de producţie, direct pe cilindrul-sită pe traseul hârtiei; ⇒ există mai multe tipuri de fire: ⇒ fire transparente de poliester cu microtiparitură sau cu imprimeu de mai multe culori; ⇒ fire metalice,magnetice sau nemagnetice; ⇒ fire fluorescente (prelucrate chimic) cu culori vizibile; ⇒ fire în culorile curcubeului; ⇒ fire fereastră;

66

Anexa 6 Chinegrama

⇒ este o imagine plată, bidimensională care îşi schimbă forma şi culoarea,atunci cand se vizualizeaza sub un anumit unghi de vedere; Anexa 7 Holograma

Holograma metalizată

Holograma

⇒ este o imagine care deşi plată (tridimensională) lasă impresia de profunzime atunci când se vizualizează sub un anumit unghi de vedere; Anexa 8 Fotografia

Lipire cu adeziv şi aplicare de ştampilă

Prinsă în capse şi aplicare de ştampilă 67

Foto scanată peste desenul de fond

Lipită cu adeziv între, două file alungite de paşaport

Lipită cu adeziv ,cu ştampile aplicate şi timbru sec şi semnătură

Prinsă cu capse cu ştampile

Foto integrată personalizată cu o imprimantă laser alb – negru

Foto integrată personalizată cu o imprimanta laser color

68

Foto integrată personalizată prin gravare laser

Personalizare prin tipărire termică cu ajutorul unor substanţe ceroase

Personalizarea prin sublimarea pigmenţilor de culoare – termosublimare

69

Fotografia în umbră realizată cu o imprimanta inkjet

Fotografia în umbră realizată cu o imprimantă laser

Fotografia în umbră realizată prin perforaţie laser

70

Anexa 9 Laminatul

Folie normală

⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒

Laminare dublă

Forme de laminat: normal; cu subţieri sau perforaţii minuscule în locuri bine stabilite; gravură realizată cu ajutorul laserului; retroreflectivă tip 3M normala şi cu >floating image< ; iridizantă; cu forme de scrambled indicia; holografie (prin mişcare apar motive şi texte); chinegrame transparente-metalizate tip T.K.O.; transparenţa tip I.C.A.O. ; Folie „fasprotek” şi „imaprotek”. Anexa 10 Broşarea

Coasere centrală

Coasere din lateral

71

Coasere cu fire de mai multe culori

Fir răsucit

în S

Coaserea din spate

⇒ paşapoartele sunt legate în diferite moduri; ⇒ cusătura cu aţă care poate fi: ♦ cusătură centrală; ♦ cusătură laterală; ♦ cusătură cu un singur fir; ♦ cusătură cu fir răsucit monocolor, care reacţionează în U.V.; ♦ cusătură cu fir răsucit, format din trei culori, care reacţioneaza în U.V.;

72

Bibliografie 1.Constituţia României 2. Codul Penal, modificat şi completat de legea nr. 278 din 04.07 2006; 3. Codul de Procedură Penală modificat şi completat de legea nr. 356 din 21.07 2006; 4. Codul Vamal al României aprobat prin Legea nr. 86 din 10.04 2006; 5.Legi: Legea 75/16.03.2001 pentru ratificarea Acordului European privind suprimarea vizelor pentru refugiaţi încheiat la Strasbourg la 05.11.1999; Legea 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate; O.U.G nr. 102/2005 şi Normele metodologice de aplicare aprobate prin H.G. 1864 din 21.12.2006; O.U.G nr. 102/2005 şi Normele metodologice de aplicare aprobate prin H.G. 1864 din 21.12.2006; O.U.G. 24/1992 privind stabilirea serviciilor consulare si a taxelor percepute pentru prestarea acestora; O.U.G. 104/2001 privind Organizarea şi Funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române; O.U.G 105/2001 privind Poliţia de Frontieră; H.G. 445/2002 pentru abrobarea metodologiei de aplicare a O.U.G.105/2001privind frontiera de stat a României; O.U.G 194/2002 privind regimul străinilor în România; H.G. 445/2002 privind Consemnele de frontieră; Regulamentul Consiliului European 539/2001; Regulamentul Consiliului European 562/15.03.3006 coroborat cu Art.6 pct.1 din O.U.G privind statutul străinilor; Regulamentul Consiliului European 539/2001; Regulamentul C.E. 539/15.03.2001 care enumeră statele terţe ai căror cetăţeni trebuie să fie în posesia unei vize când traversează frontierele externe şi statele ai căror cetăteni sunt exceptaţi de la aceasata cerinţă; Regulamentul Consiliului European 562/15.03.3006 coroborat cu Art.6 pct.1 din O.U.G privind statutul străinilor; Regulamentul C.E. nr. 1931/2006 care stabileşte regulile de trafic transfrontalier local la frontierele externe terestre ale statelor membre,când aceştia exercită dreptul în contextul regimului de trafic transfrontalier; Disp. I.G.P.F.DII/B5/JM/104275/30.07.2004; Decizia M.A.I. şi M.A.E din data de 01.03.2005; Ordonanţa Guvernului nr. 66/1999 pentru aderarea României la Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, aprobată prin Legea nr. 52/2000; 6.Convenţii Convenţia din 07.12.1944 privid Aviaţia Civilă Internaţională; 73

Convenţia de la Viena cu privire la Relatiile diplomatice din 18.aprilie 1961; Convenţia cu privire la Privilegiile şi Imunitaţile Agenţiilor Specializate , adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la data de 21 noiembrie 1947 la New York; Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961; 7. Horia C. Matei ,Istorie a lumii antice , Ed Albatros ,Buc 1984; 8. Tactica Poliţiei de Frontieră ,vol 2 Controlul de frontieră Ed. M.A.I 2005;

74