39 1 1MB
Universitatea de Stat din Moldova Facultatatea de Biologie si Pedologie Departamentul SSGGSSiD Specialitatea Geografie
REFERAT
TEMA: COMPONENTA ȘI ORIGINEA FAZELOR SOLULUI A efectuat: Burlacu Olga A verificat: Nagacevschi Tatiana Doctor in științe biologice,conferențiar universitar
Chișinău 2013
Cuprins •Introducere •Faza solidă •Originea minerală a solului •Originea organică a solului •Faza lichidă •Soluția solului •Faza gazoasă •Concluzii •Bibliografie
Introducere Solul reprezinta un sistem natural deschis,complex, polifazic, polidispers, eterogen și structurat. Aceste caracteristici legate de alcătuirea solului la rîndul lor caracterizează însușirile lui. De asemenea, solul este un sistem trifazic (faza solidă, faza lichidă și faza gazoasă). Faza solidă reprezintă suportul şi principala sursă de elemente nutritive, faza lichidă-un agent fizico-chimic, de transport al elementelor nutritive, iar faza gazoasă-un mediu ce favorizează activitatea biologică din sol şi procesele de trecere a elementelor nutritive în forme accesibile plantelor.
Introducere Componentele solului 25% 50%
25%
Faza solidă Faza lichidă Faza gazoasă
Faza solidă Componentele solului Faza lichidă Faza solidă (originea minerală)
25%
Faza gazoasă Faza solidă (originea organică)
45% 50%
25%
5%
Faza solidă ocupă 50 % din componentele solului și este alcătuita din fracțiunea minerală , în proporție de 45% și din fracțiunea organică, în proporție de 5 %.
Faza solida Minerale primare Dupa provenienta:
Faza solida
Minerale secundare Originea minerala Silicati Dupa compozitia chimica: Aluminosilicati Substante organice nehumificate
Origine organica
Substante organice specifice solului (humusul) Substante intermediare de descompunere a resturilor vegetale si animale
Faza solidă Originea minerală a solului Componenta minerală a solului este formata din fragmente de diverse dimensiuni, de la nisipuri grosiere, la mîl si argila (fractiunea coloidala, cu diametrul de cativa microni). Fractiunea minerala se poate clasifica astfel: a) dupa provenienta: - minerale primare rezultate prin dezagregarea rocilor eruptive si metamorfice, compozitia lor chimica raminind relativ neschimbata dupa dezagregare; - minerale secundare rezltate din roci sedimentare sau din alterarea mineralelor primare (argile, oxizi şi hidroxizi de Fe, Al, Mn, Si), precum şi din diferite săruri b) dupa compozitia chimica: - silicati - aluminosilicati
Faza solidă Originea minerală a solului Silicatii reprezinta fractiunile granulometrice nisip si praf, intrand in compozitia acestora in proportie de 50-90%. Celula cristalografica a silicatilor este reprezentata de tetraedrul de SiO 4, atomul de siliciu fiind asezat in centrul tetraedrului. Fiecare tetraedru are 4 sarcini libere ( SiO 4, anionul ortosilicat), ele putand fi neutralizate cu cationi bazici sau prin unirea tetraedrelor. Unirea se face prin punerea in comun a atomilor de oxigen din varful tetraedrelor. Tetraedrul de SiO4
Faza solidă Originea minerală a solului Aluminosilicatii sunt alcatuiti din tetraedre de siliciu si octaedre de aluminiu. In centrul octaedrului se afla ionul Al 3+, iar in varfuri 6 atomi de O sau grupari HO- la distante egale de ionul Al 3+. Prin unire octaedrele si tetraedrele formeaza foite, care prin suprapunere alternativa genereaza structura aluminosilicatilor. Legatura dintre foite se face prin intermediul unui atom de oxigen de la fiecare tetraedru, care inlocuieste o grupare hidroxil din octaedru.
Faza solidă Originea organica a solului Fractiunea organica este o sursa energetica pentru flora microbiana si un factor de care depinde in mare parte este starea de fertilitate a solului. Componenta organica este alcatuita din: - substante organice nehumificate : glucide, lignine, proteine, grasimi, rasini, taninuri, etc., - substante organice specifice solului ( humusul). Componentele humusului sunt: acizii humici ( imprima culoarea bruna a solului), acizii fulvici si humina. - substante intermediare de descompunere a resturilor vegetale sau animale : acizi organici, aminoacizi, glucide, grasimi, rasini, aldehide, chinone, fenoli, etc. Materia organica este o componenta importana a solului, avind urmatoarele roluri: - imbunatateste proprietatile fizice ale solului: contribuie la formarea structurii, porozitatii si la retinerea apei; - reduce pierderile de elemente nutritive prin eroziune; - imbunatateste aprovizionarea cu nutrienti (N, P si S); - mareste capacitatea de schimb cationic a solului; - contribuie la solubilizarea substantelor nutritive; - protejeaza unele elemente nutritive de la retrogradare, fixare in forme neschimbabile, sau de la pierderi prin levigare; - are capacitate de chelatare a ionilor metalici ( Fe, Zn, B, Cu, Mo, Co).
Faza lichidă Faza lichidă reprezinta apa din sol incarcata cu diverse substante dizolvate sau sub forma de coloizi.Ea este o componentă foarte mobilă, dinamică, formată din apa ce pătrunde în spaţiile capilare şi care conţine dizolvate substanţe minerale, organice, precum şi cantităţi de O2, CO2 şi alte gaze. Faza lichidă în deplasarea ei, în sol interacţionează cu faza solidă şi se îmbogăţeşte cu elemente minerale. Ea este principala sursă prin intermediul căreia plantele absorb elementele nutritive din faza solidă a solului. Apa prin acţiunea reciprocă cu gazele şi faza solidă a solului se îmbogăţeşte cu ioni minerali, acizi, baze şi substanţe organice uşor solubile, aflate în stare de dispersie ionică, moleculară sau coloidală. Apa din sol se poate prezenta sub diferite forme, dintre care unele sunt uşor accesibile plantelor, iar altele mai puţin sau deloc.
Faza lichidă Apa de constitutie ( din reteaua cristalina a mineralelor)
Principalele forme de apa din sol
Apa legata chimic Apa de cristalizare ( legata de reteaua cristalina a mineralelor) Apa de higroscopicitate Apa legata fizic Apa peliculara
Apa capilara
Apa libera
Apa gravitationala
Apa freatica
Faza lichidă Solutia solului La formarea solutiei solului contribuie in primul rand apa capilara, apoi apa gravitationala si in mica masura apa peliculara. Apa capilara este retinuta cu forte slabe, fiind usor accesibila plantelor. Apa peliculara este retinuta cu forte superioare celor de absorbtie ale radacinii plantelor. Solutia solului este o solutie apoasa diluata in care se gasesc dispersie ionica, moleculara sau coloidala, diferite substante minerale, compusi organici si gaze. Solutia solului este principalul mediu din care radacinile plantelor absorb apa si elementele nutritive, fiind totodata si mediul de difuziune al substantelor nutritive din ingrasaminte si de deplasare a ionilor nutritivi spre radacini.
Faza lichidă Solutia solului Din punct de vedere fizic, solutia solului este alcatuita din: - partea extractibila sau solutia libera a solului, care poate fi extrasa; - partea neextractibila sau solutia legata de fortele moleculare ale mineralelor argiloase. Din punct de vedere chimic solutia solului este alcatuita din: - componenta minerala formata din H+ , K+, Na+, Mg2+, Ca2+, NH+4, mai rar Fe3+ si Al3+ si NO3-, H2PO4-, Cl-, HCO3-, SO42-. Dintre cationi cel mai bine reprezentat este Ca2+, dar si Na+ pe solurile saturate. Dintre anioni, cea mai mare concentratie o au ionii bicarbonat HCO 3- si carbonat CO32-. Microelementele se gasesc in cantitati scazute in solutia solului, exceptie facand zonele afectate de poluare. - componenta organica, este reprezentata de partile solubile ale acizilor humici, produse de metabolism ale microorganismelor, secretii radiculare, substante organice rezultate din procesul de humificare. - componenta gazoasa, este reprezentata mai ales de oxigenul si bioxidul de carbon provenite atat din descompunerea materiei organice, cat si din procesul de respiratie.
Faza gazoasă Faza gazoasă a solului este alcătuită din aerul din sol care ocupă spaţiul lacunar care nu este ocupat de apă. Sub raport cantitativ între faza gazoasă şi cea lichidă există un raport antagonic. Aerul din sol provine din aerul atmosferic în cea mai mare parte, o mică parte din aerul din sol se găseşte dizolvat şi în faza lichidă a solului. Faza gazoasă a solului se poate forma parţial,direct în sol fiind alcătuită de o serie de gaze care rezultă din descompunerea materiei organice sau în urma respiraţiei microorganicmelor sau rădăcinilor plantelor: CO2, CH4, NH3, H2S. Sub aspect cantitativ între aerul din sol şi aerul atmosferic există o serie de deosebiri semnificative care implică anumite componente. Comparativ cu aerul atmosferic (21% O2, 78% N2 şi 0,03% CO2), aerul din sol este mai bogat în CO2 şi N2 şi mai redus în O2 (19% O2, 79% N2 şi 0,9% CO2). Faza gazoasă favorizează activitatea biologică din sol şi procesele de trecere a elementelor nutritive în forme accesibile plantelor. Gazele din sol sunt într-un schimb permanent cu atmosfera. Solul degajă aer îmbogăţit cu CO2 şi primeşte în schimb aer bogat în O2. Schimbul are loc prin difuziune şi curgere liberă. Datorită presiunii parţiale mai mari a CO2 în aerul din sol şi a O2 în atmosfera de deasupra solului se produce un curent de deplasare a CO2 din sol în atmosferă şi a O2 din atmosferă în sol. Prin curgere liberă, schimbul se datoreşte oscilaţiilor de temperatură, intensităţii vântului, scăderii sau creşterii umidităţii solului.
Concluzii In concluzie as putea spune ca toate aceste faze sunt intr-o strinsa legatura una cu alta, adica depind intr-o oare care masura una de alta si daca nu ar fi existat una din aceste 3 faze atunci solul nu ar mai fi existat. Fiecare faza isi are rolul si importanta sa in dezvoltarea si formarea solului, in dezvoltarea si crearea conditiilor prielnice pentru dezvoltarea vegetatiei si lumei animale etc. Acestea de fapt sunt niste baze ale solului,datorita lor avem o natura bogata, o roada buna si niste soluri fertile pe care majoritatea din noi nu le pretuim, din pacate.
Bibliografie www.scrigroup.com/afaceri/agricultura/Faza-lichida-asolului63119.php www.horticulturabucuresti.ro/fisiere/file/Manuale%20An%20I%20Horti%20in vatamant%20la%20distanta/Agrochimie.pdf www.scrigroup.com/afaceri/agricultura/Faza-solida-asolului22515.php www.RegieLive.ro_CURS_PEDOLOGIE www.RegieLive.ro_SOLURI