Burnout [PDF]

Zitiervorschau

IP USMF “Nicolae Testemițanu”

Referat la igienă la tema “Sindromul burnout. Profilaxie. Igiena muncii. Oboseala simplă. Surmenajul”

Efectuat de studenta Spatari Anastasia Profesor Bivol Natalia Catedra de Igienă generală M1808

Cuprins 1. Actualitatea temei 2. Sidromul burnout. Noțiuni 3. Cauze și simptome 4. Epuizare psihică la medici 5. Tratament 6. Prevenire 7. Concluzii 8. Bibliografie

1.Actualitatea temei Sindromul burnout sau sindromul epuizării profesionale reprezintă o stare de epuizare, atât fizică cât și psihică, care apare în special la persoanele a căror profesie implică o responsabilitate deosebită și interacțiuni frecvente cu oamenii. Apare tot mai frecvent în epoca modernă și conduce la scăderea performanțelor la locul de muncă, afectează relațiile cu cei din jur și calitatea vieții individului. În prezent se consideră că sindromul burnout nu se restrânge la anumite categorii profesionale, ci poate afecta orice persoană expusă la un stres de lungă durată. Apare la angajații din orice domeniu, însă este cel mai răspândit în domeniul medical, mai ales la începutul carierei și chiar la studenții la medicină. Mai poate afecta frecvent: profesorii, asistenții sociali, terapeuții, avocații, jurnaliștii, dar și pesoanele care sunt nevoite să îngrijească permanent alți membrii ai familiei. Burnout-ul este o stare emoțională dominată de oboseală, interes scazut, frustrare, care interferează cu performanța la locul de muncă. Burnout-ul sau epuizarea sunt văzute ca și rezultat al stresului cronic. Persoana care suferă de burnout poate să-si piardă interesul și respectul pentru ceilalți și în general are o percepție cinică, dezumanizată asupra oamenilor.

2.Sidromul burnout. Noțiuni Termenul de “burnout” a fost introdus în anul 1970 de către psihologul american Herbert Freudenberger. Acesta îl definea ca fiind caracteristic pentru angajații din domeniile de lucru cu oamenii, adică medici, asistente, profesori și asistenți sociali, profesii în care ar fi prezent un sentiment de sacrificiu pentru ceilalți. Sunt 3 dimensiuni ale sindromului burnout Epuizarea emoțională Persoana afectată se simte permanent obosită, epuizată, lipsită de energie, simte că activitatea depusă a suprasolicitat -o și a rămas fără resurse. Detașarea Persoanele devin în timp pesimiste, cinice, resimt frustrare în legătură cu activitatea lor, atitudinea lor pare indiferentă, detașată, uneori tind să se izoleze sau să fugă de responsabilități. Scăderea performanței Scade stima de sine, încrederea în propriile capacități și realizări, subiecții simt că ceea ce fac este neapreciat și nesemnificativ, scade capacitatea de concentrare a atenției, creativitatea și spontaneitatea. Deși clasificările internaționale ale maladiilor nu includ sindromul burnout în categoria afecțiunilor psihice, acesta este un fenomen recunoscut de experți și foarte răspândit în societatea actuală. Sindromul burnout se manifestă în mai multe etape. Acestea au fost descrise de psihologii Freudenberger şi North. Etapele prin care o persoană trece până ajunge la suprasolicitare sunt: 1. Nevoia (compulsivă) de afirmare – aceasta apare, în cele mai multe cazuri, la începutul carierei sau după ce o persoană a schimbat locul de muncă. Individul încearcă să se facă remarcat, să îşi dovedască valoarea la locul de muncă. 2. Mai multă muncă. Datorită acestei nevoie mari de afirmare, individul îşi stabileşte obiective înalte care de obicei necesită mult efort.

3. Neglijarea nevoilor personale – având în vedere că individul îşi dedică foarte mult din timpul său serviciului, nu mai are timp de familie, prieteni, nu se mai odihneşte, Astfel, nevoile personale trec pe planul secund. 4. Apariţia situaţiilor conflictuale – neglijarea nevoilor personale va duce la apariţia situaţiilor conflictuale cu persoanele din jur, individul simte că ceva în viaţa lui nu este în regulă, dar nu poate spune exact ce. 5. Reevaluarea valorilor personale – individul ajunge să ignore orice nevoie personală şi nu îşi mai face timp pentru hobby-uri sau micile plăceri ale vieţii. 6. Negarea problemelor – oboseala începe să îşi pună amprenta, individul nu mai doreşte să interacţioneze cu oamenii din jur şi devine agresiv. 7. Retragerea – persoana se izolează, simte că nu mai are niciun scop în viaţă, îşi pierde speranţa şi îşi găseşte evadarea în vicii. 8. Schimbarea comportamentului – persoanele din jurul individului (familia, colegii sau alte persoane) încep să observe schimbările de comportament. 9. Depersonalizare – individul începe să se desconsidere, nu se mai vede valoros sau util. 10. Sentimentul de gol interior – pentru a compensa cu faptul că nu mai consideră locul de muncă o plăcere, individul recurge la alte acţiuni care îi pot da o mică satisfacţie pe moment. 11. Depresia – indiferenţa acaparează gândirea individului, devine lipsit de speranţă. 12. Burnout – se produce colapsul emotional şi fizic; în astfel de momente apar şi gândurile suicidale; cu toate acestea sunt puţine cazurile în care se şi duce la bun sfârşit planul suicidal.”

3.Cauze și simptome Cauzele sindromului burnout Cauze care țin de mediul profesional:    

Suprasolicitare și volum mare de muncă Presiunea timpului și programul de lucru prelungit Evenimente cu impact emoțional negativ (de exemplu moartea unui pacient în cazul personalului medical) Lipsa de apreciere, mediul de lucru ostil și relațiile nesatisfăcătoare cu colegii Cauze care țin de personalitate:

   

Perfecționismul și nevoia excesivă de a deține controlul Așteptarea de recompense imediate, entuziasm și așteptări exagerate la începutul carierei Stabilitatea emoțională scăzută, capacitatea slabă de adaptare și rezistență la stres Neîncrederea în sine Cauze care țin de stilul de viață :

   

Insuficiența timpului liber Insuficiența implicării în activități relaxante și în activități sociale Lipsa suportului social și familial Nerespectarea timpului necesar de somn

Simptome _ Simptome fizice: oboseala, tensiune, insomnie, probleme somatice, energie scăzută, nerespectarea timpului necesar de somn – Simptome emotionale si psihologice: plictiseala, sentiment de lipsa de control si suprasolicitare, resentimente, vina, anxietate, incredere în sine scăzută, frustrare, furie, lipsa de speranta, energie scazuta, iritabilitate. – Simptome cognitive : atitudine negativa fata de munca si fata de oamenii

cu care lucreaza, neincredere in propria persoana, concentrare scazuta, probleme de memorie, focalizare pe aspectele negative ale unei zile. – Simptome interpersonale: evitarea colegilor, reducerea comunicarii in familie si cu prietenii, izolare. – Simptome de dezangajare: nepasare fata de sarcinile de serviciu, detasarea fata de beneficiari, absente, dorinta de a renunta la locul de munca, consum de droguri/alcool. – Simptome legate de calitatea muncii: declin in calitatea muncii, procrastinare, entuziasm scazut,interes scazut, motivatie scazuta, ineficienta, comportamente ne-etice.

4.Epuizare psihică la medici Prin prisma profesiei, medicii sunt expuși la foarte multe emoții puternice precum: dorința de a-și salva pacienții, frustrare în cazul eșecului, neputința în fața bolii, frica de a se îmbolnăvi, incertitudine în practica clinică sau dorința de a se detașa și a evita aceste sentimente. Medicii sunt expuși la factori de stres și în afara relației medic-pacient, precum cerințele birocratice care sunt în creștere și în permanentă schimbare. Noțiunile medicale avansează rapid, astfel că medicii trebuie să rămână la curent cu acestea și să se adapteze rapid. Expunerea cronică și severă la factori stresanți poate predispune și la o varietate de tulburări mintale, precum: depresie, anxietate, oboseală, tulburări ale somnului, abuz de alcool sau droguri, afectarea relațiilor personale, chiar suicid. Prevalența depresiei și a sindromului „burnout” este mai mare în rândul cadrelor medicale decât în populația generală, iar factorii de risc asociați depresiei sunt diferiți de cei ai altor grupuri profesionale. Sindromul „burnout” apare în contextul desfășurării activității profesionale întrun mediu de lucru stresant caracterizat de: dezorganizare administrativă, lipsa satisfacției individuale în rândul angajaților, incapacitatea de a oferi angajaților un echilibru între viața profesională și cea familială, absența oportunităților de dezvoltare profesională etc. Raportul global realizat de către Medscape pe tema sindromului „burnout” în rândul cadrelor medicale a inclus aproximativ 20.000 de medici din SUA și Europa. Rezultatele au evidențiat o prevalență între 36-51% a sindromului „burnout” și/sau depresiei. Epuizarea profesională a fost mai frecventă în Spania și Portugalia, în timp ce depresia a fost semnificativ mai prezentă în rândul medicilor germani, deși aceștia au raportat niveluri mai scăzute de „burnout”. Medicii din Marea Britanie au declarat cel mai puțin prezența epuizării sau a depresiei. În ceea ce privește principalii factori de risc, cel mai frecvent au fost incriminate îndatoririle birocratice, fiind urmate de programul de lucru îndelungat. Importanța atmosferei de la locul de muncă a fost subliniată într-un studiu realizat în departamentul de primiri urgențe, care a observat că factorii organizatorici sunt puternic asociați cu nivelul crescut de „burnout”, spre deosebire de gravitatea patologiei pacienților. Factori precum relațiile tensionate între colegii de muncă se asociază independent cu scorul ridicat de „burnout”, în timp ce relațiile pozitive cu asistentele medicale se asociază cu un nivel scăzut. Gradul satisfacției profesionale poate influența apariția sindromului „burnout” la medici, însă relația dintre cele două este controversată. Unele studii au raportat o corelație pozitivă între nivelul crescut de epuizare profesională și nivelul crescut

al satisfacției,iar altele care au arătat asocierea între nivelul scăzut al satisfacției și un grad ridicat de „burnout”. Există unele observații care sugerează posibilitatea existenței unei variații în timp a acestei relații. Un studiu american realizat pe medici din toate specialitățile (n = 7.288) a comparat gradul de epuizare și de satisfacție profesională cu media acestora din populația generală americană. S-a observat că acestea variază în funcție de specialitate, cele mai mari rate ale satisfacției înregistrându-se în rândul medicilor dermatologi și pediatri, iar cele mai mici niveluri, la medicii chirurgi generaliști și ginecologi. În mod neașteptat, cei care lucrau în specialitățile de chirurgie generală și medicină internă, deși aveau printre cele mai mici niveluri ale satisfacției profesionale, prezentau rate de „burnout” sub medie. În plus, specialități în care sau întâlnit rate crescute ale epuizării (precum neurologie), nu prezentau niveluri atât de scăzute ale satisfacției. Au fost identificați și o serie de factori modificabili care contribuie la apariția sindromului „burnout”, cel mai des incriminat fiind afectarea vieții personale și familiale.

Principalii factori care determină apariția sindromului “burnout” la medici – Raport Medscape

5.Tratament Soluțiile se găsesc la îndemâna oricui și lipsa de motivație trebuie depășită pentru a le căuta sau pentru a cere suportul celor apropiați sau al unui specialist: psihiatru, psiholog, psihoterapeut. Psihoterapia cognitiv-comportamentală s-a dovedit a fi una din metodele utile de tratament. Este importantă menținerea unui stil de viață sănătos. Alimentația sănătoasă, odihna suficientă, efectuarea de activități fizice în mod regulat sunt factori cu efect demonstrat de creștere a energiei, a rezistenței la stres și a performanțelor. Delimitarea aspectelor și capacitatea de a stabili priorități pot duce la o structurare a rolurilor persoanei și la o mai bună detașare de problemele profesionale în timpul liber. Se recomandă acordarea de timp pentru activitățile plăcute, hobby-uri, pasiuni, pentru dezvoltarea creativității și ieșirea din rutina de zi cu zi. Timpul petrecut cu familia și prietenii și activitățile sociale au și ele un efect de “ reîncărcare a bateriilor” și nu trebuie neglijate. Este necesar deci un efort de a analiza situația, de a stabili prioritățile și de a schimba situația într-o manieră care să coincidă cu speranțele și dorințele personale. La locul de muncă se recomandă exprimarea nemulțumirilor și sugestiilor de schimbare într-o manieră asertivă; este benefică ieșirea din rutină, activitatea diversificată, căutarea de provocări. În anumite situații soluția poate fi o schimbare a locului de muncă sau a domeniului de activitate.

6.Prevenire Pași în reducerea sau prevenirea burnout-ului 1. Simptomele - recunoasteti simptomele burnout-ului pentru a identifica in ce masura va afecteaza functionarea sociala si profesionala. 2. Factorii de stres - identificati factorii de stres din viata dumneavoastra si cautati modalitati de reducere a impactului acestora asupra starii dumneavoastra emotionale. 3. Roluri - identificati rolurile pe care le aveti si timpul pe care il acordati fiecaruia. Spre exemplu: rolul de angajat 50% din timp, rolul de sotie 10% din timp, rolul de mama 20% din timp, rolul de fiica 7% din timp si rolul de persoana care se relaxeaza 3%. 4. Identificati rolurile pe care vi le doriti si timpul pe care doriti sa il acordati acestora. Spre exemplu: rolul de angajat 30% din timp, rolul de sotie 20% din timp, rolul de mama 30% din timp, rolul de fiica 10% din timp si rolul de persoana care se relaxeaza 10%. 5. Cautati un echilibru intre viata personala si cea profesionala - cautati solutii pentru a modifica timpul alocat rolurilor importante pentru dumnevoastra. 6. Dezvoltati-va emotiile pozitive - puteti creste frecventa starilor emotionale pozitive prin parcticarea unor exercitii de psihologie pozitiva. Spre exemplu exercitiul recunostintei - notati in fiecare seara lucrurile pentru care sunteti recunoscatori. 7. Implicati-va in activitati placute - identificati activitatile pe care va face placere sa le faceti si incercati sa cresteti frecventa lor. 8. Dezvoltati relatii pozitive - gasiti modalitati de a mentine si dezvolta relatii semnificative. 9. Sens - gasiti un sens al vietii care sa implice atat aspecte personale cat si profesionale. Persoanele care gasesc un sens in munca pe care o fac sunt mult mai productive, mai eficiente si mai apreciate la locul de munca. 10. Realizari - reaminti-va realizarile si implinirile pe plan profesional si personal, si incercati sa mentineti un echilibru intre acestea.

7. Concluzii Cât de mare este problema epuizării profesionale a medicilor? Prevalența sindromului „burnout” în rândul medicilor este un fenomen global, însă variază de-a lungul timpului, între țări, zonă rurală/urbană, între diversele specialități, domeniul privat/public etc. Această mare variabilitate este de așteptat deoarece factorii de risc depind de mediul de lucru, care la rândul său este influențat de aceste variabile. În acest an, rata prevalenței sindromului „burnout” la medici a scăzut sub 50% pentru prima dată din anul 2011, conform celei de-a treia ediții a unui studiu trienal realizat de către American Medical Association și Mayo Clinic. Anul trecut, 44% dintre medicii americani au raportat cel puțin un simptom de epuizare, o scădere semnificativă a procentului comparativ cu 54% în anul 2014. Cu toate acestea, în aceași perioadă de timp, numărul medicilor care au raportat semne de depresie a crescut de la 39.8% în 2014 la 41.7% în prezent. „Progresul pe care ni-l arată acest studiu ne sugerează că suntem pe drumul cel bun în ceea ce privește eforturile naționale pentru a contracara sindromul burnout la medici, însă rămâne să depunem multă muncă pentru a obține schimbări semnificative”, a declarat Dr. Barbara McAneny, președinte American Medical Association.

8.Bibliografie  https://raportuldegarda.ro/articol/ce-spun-studiile-sindrom-burnoutmedici/  https://www.depresiv.ro/sindromul-burnout-epuizarea-emotionalapsihica-fizica/  https://www.csid.ro/health/sanatate/sindromul-burnout-simptome-sipreventie-15538664  https://primelestiri.md/ro/epuizare-psihica-tot-mai-multi-medici-suferade-sindromul-burnout---89667.html  http://www.estuar.org/despre-sanatatea-mintala/414-sindromul-burnout  https://ro.wikipedia.org/wiki/Sindromul_burnout  https://raportuldegarda.ro/articol/ce-spun-studiile-sindrom-burnoutmedici/  https://bodygeek.ro/afla-daca-suferi-de-sindromul-burnout-daca-ai-ostare-de-epuizare-fizica-si-psihica  http://carte.psihologie.md/sindromul-burn-out-tulburare-post-moderna/  https://www.gandul.info/magazin/ce-este-sindromul-burnout-si-cumstim-ca-ne-afecteaza-15533935