Boli Inf. Si Nursing Specific in Boli Infecto [PDF]

Zitiervorschau

BOLI INFECTIOASE SI NURSING SPECIFIC IN BOLI INFECTO-CONTAGIOASE

Notiuni de epidemiologie Epidemiologia – se ocupa cu depistarea timpurie , preclinical si in faza de leziune a bolii contagioase , iar solutia consta in mobilizarea grupelor populationale cu risc de imbolnavire pentru controale de specialitate de lunga durata. Epidemiologia generala – se ocupa cu studiul legilor de baza ce reprezinta punct de plecare in aparitia bolilor infectioase , precum si cu studiul principiilor generale de profilaxie si combatere. Epidemiologia specifica – se ocupa cu studiul particularitatiilor epidemiologice ale procesului epidemiogen la fiecare boala in parte. Obiective - punerea in evidenta a unui proces epidemiologic de la aparitie pina la stingere - elaborarea si supravegherea mijloacelor de combatere si profilaxie Factorii epidemiologici principali - izvorul de infectie 1

o il constituie organimele vii in care patrunde agentul patogen si se multiplica, eliminindu-se pe cai diferite o animalele pot elimina germeni prin  dejectii  urina  saliva  lapte  singe  carne  piele o eliminarea de la omul bolnav, convalescent, purtator cronic se face prin  secretii si sputa in  scarlatina, tuse convulsiva  varsaturi  materii fecale in  hepatite, febra tifoida  secretii genitale si lichid seminal in  boli venerice, SIDA  singe in  hepatita virala, malarie  secretii purulenta in  piodermite - caile de transmitere o directa  se poate prin contact nemijlocit intre persona receprtiva si eliminatorul de germeni  sau prin contact direct cu produsul infectios o indirecta  se poate produce prin intermediul unor elemente din mediul extern sau prin agentii vectori  calea de transmitere a fost folosita drept criteriu pentru clasificarea bolilor contagioase  yransmitere prin contact direct  aerogene  digestive  transmise prin vectori - masa receptiva o totalitatea persoanelor dintr-o colectivitate care nu prezinta imunitate fata de boala infectioasa o o boala nu poate sa apara decit de la receptivi

2

Factorii epidemiologici secundari - naturali o meteoroclimatici o casnici o geografici o telurici - economico-sociali o alimentatia o locuinta o conditii de munca o rozatoare o cultura sanitara Formele de manifestare ale proceselor epidemiologice - sporadicitatea o aparitia unui numar redus de imbolnaviri - epidemia o izbucnirea aceleiasi boli la un numar mare de personae dintro regiune, care au la inceput o sursa comuna de infectie - endemia o aceea situatie particulara in care o boala se afla in mod permanent in anumite teritorii - pandemia o boala infectioasa care se exitinde pe un teritoriu foarte mare Date epidemiologice - ancheta epidemiologica trebuie sa stabileasca o izvorul de infectie o calea de transmitere o starea imunologica Asigurarea igienei personale si aplicarea masurilor de profilaxie in sectiile de boli contagioase - intr-un spital de boli infectioase , izolarea bolnavilor se face pe boli, iar pentru bolnavii la care diagnosticul nu e precizat, este obligatory izolarea individuala - in toate cazurile trebuie sa se acorde o deosebita importanta obiectelorcontaminate provenite de la bolnav precum si de la personalul sanitar care prin trecerea de de la un bolnav la altul poate sa vehiculeze microbii si sa transmita boala

3

- in aceste spitale exista 2 cai una necontaminata si una contaminate - circuitul efectelor bolnavului - izolarea de restul circuitelor necontaminate o efectele bolnavului trec prin ghiseul de dezbracare o se transporta la camera de dezinfectie si deparazitare - dezinfectia si deparazitarea - pastrarea efectelor bolnavului in timpul internarii o dupa operatia de dezinfectie efectele bolnavului se depoziteaza la magazia de efecte - circuitul rufariei - asigurarea bolnavului cu rufarie curate de corp si de pat - schimbarea rufariei de pat si de corp o depozitarea rufelor infectate se face in saci impermeabili care vor fi legati - dezifectia si curatirea rufelor o rufele infectate se introduce in solutie dezinfectanta de cloramina o se spala o se fierb o se calca o se depoziteaza in magazie - circulatia alimentelor si a veselei - repartizarea alimentelor bolnavului - introducerea veselei murdare si a resturilor o resturile alimentare se desarta intr-un recipient special cu solutie dezinfectanta - tratarea resturilor alimentare o dup ace a fost adunata se va transporta la crematoriu obligatoriu - tratarea veselei o vesela va fi sterilizata la autoclave sau prin fierbere - circuitul alimentelor provente de la vizitatori - vizitatorii predau alimentele la biroul de informatii

4

- va fi transportat la oficiul sectiei - va fid at bolnavului , iar recipientele vor fi date inapoi apartinatorilor - nu se permite transportul alimentului in vasul vizitatorului - circuitul instrumentelor medicale - transportul instrumentelor mediale - pregatirea tratamentului si a materialelor necesare - circuitul instrumentelor folosite - circuitul bazinetelor, plostilor, urinarelor si scuipatorilor - sunt repartizate cite una la fiecare bolnav - dupa folosire vor fi spalate si dezinfectate

Internarea, primirea in sectia cu paturi si repartizarea bolnavilor contagiosi in saloane - bolnavul contagios reprezinta o sursa de infectie - atit el cit si tot ceea ce provine de la el trebuie considerat contagios

- internarea in spital trebuie facuta dupa urmatoarele reguli o preluarea bolnavului o inscrierea bolnavului in evident unitati o pregatirea bolnavului pentru examinarea medicala o preluarea efectelor bolnavului o transportul bolnavului in serviciul de spitalizare o preluarea bolnavului in sectia de paturi Atributiile personalului sanitar in prevenirea si combaterea infectiilor intraspitalicesti

5

- infectii intraspitalicesti = imbolnaviri de natura infectioasa , manifestate clinic , contractate in spital si care apar in timpul spitalizarii sau dupa externare - cel mai des intilnite sunt o infectiile respiratorii o bolile diareice o infectiile urinare Infectiile intraspitalicesti se pot impartii in - boli transmisibile aparute in spital - imbolnaviri produse de germeni conditionat patogeni, associate cu o serie de factori de risc particulari persoanelor spitalizate cum ar fi o rezistenta scazuta la infectii o expunere crescuta la surse de infectii o tratamente cu antibiotic care pot produce dezechilibrul florei normale a bolnavului o expunerea la procedure medico-chirurgicale modern care creeaza de multe ori riscuri ajore de infectie

Prevenirea infectiilor intraspitalicasti este un obiectiv permanent al intregii activitati a spitalului si se realizeaza prin - masuri de igiena spitaliceasca - aprecierea exacta si prompta a potentialului infectios si a receptivitatii bolnavilor - alegerea prcedurilor de investigatii si tratament cu risc minim de infectie - supravegherea clinica a bolnavilor pentru depistarea infectiilor intraspitalicesti - asigurarea pregatirii profesionale corespunzatoare a intregului personal al spitalului - obiective o alimentarea cu apa

6

o asigurarea cu obiecte sanitare si intretinerea igienica a acestora o evacuarea reziduriilor si mentinerea salubritatii o utilizarea spatiilor de spitalizare  gruparea bolnavilor in functie de infectiozitate o intretinerea curateniei si dezinfectia spatiilor de spitalizare o asigurarea microclimatului o respectarea normelor de igiena, a circuitelor o respectarea obligativitatiilor privind actul medical o sterilizarea instrumentelor medicale o aplicarea masurilor antiepidemice o controlul microbiologic Asigurarea regimului dietetic la bolnavii contagiosi In bolile infectioase regimul alimentar trebuie alcatuit astfel incit sa se acopere nevoile calorice bazale , la care se adauga consumul dupa cum urmeaza - 10-30% in raport cu starea de agitatie - 13% pentru fiecare grad de temperature peste 370C - 10% pentru distructii celulare In ratia alimentara a bolnavului infectiosprocentul de - Glucide este 60-70% - Proteinele 205 - Lipidele sunt recomandate in cantitate mai mica Cantitativ regimul alimentar al bolnavului infectios nu trebuie sa scada sub 1800 calorii, important este sa se asigure vitaminele si echilibrul hidroelectrolitic In intocmirea regimului dietetic al bolnavului infectios se tine seama de urmatoarele obiective - Respectarea necesarului caloric al bolnavului in raport de boala - Asigurarea proportiei necesare de principia alimentare - Asigurarea substantelor minerale si vitamine - Asigurarea necesarului de lichide si electroliti - Adaptarea regimului alimentar la afectiunile bolnavului Recoltarea si transportul produselor patologice - Se efectueaza la indicatia medicului - In sectia de boli infectioase sunt necesare masuri suplimentare, privind igiena personalului, a recoltarii sitransportului produselor patologice, pentru a preveni transmiterea infectiilor 7

- Recoltarile de produse patologice se efectueaza la patul bolnavului Administrarea vaccinurilor - Vaccinarea constituie una dintre metodele cele mai valoroase folosite in profilaxia bolilor infectioase transmisibile, unele sunt indispensabile pentru protectia omului - In fiecare tara se intocmesteste un program national de vaccinari, care se poate modifica in timp, dupa necesitati, in functie de situatiile epidemiologice si de progresul profilaxiei - Pentru simplificarea operatiilor de vaccinare se aplica asocierea vaccinarilor prevazute de calendarul vaccinarilor stability de Ministerul Sanatatii - Vaccinarea fiind un act de responsabilitate medicala , trebuie precedata de anamneza si examenul clinic general al celui ce urmeaza a fi vaccinat , in vederea stabilirii starii sale de sanatate - Pentru efectuarea vaccinarii trebuie sa se respecte urmatoarele obiective o Intocmirea catagrafiei  Sub indrumarea medicului pe baza Ministerului sanatatii o Mobilizarea populatiei pentru vaccinare o Examenul clinic general o Stabilirea contraindicatiilor o Pastrarea in bue conditii a recipientrlor cu vaccine o Asigurarea unitatiilor cu instrumentarul necesar vaccinarii o Asigurarea trusei de urgent in vederea tratamentelor unor complicatii o Efectuarea vaccinului o Educatia sanitara a populatiei o Citirea rezultatelor o Inregistrarea vaccinarii in registrul de vaccinari Seroterapia - Tratamentul unor infectii cu ser imun , dica ser care contine anticorpi fata de agentul causal al infectiei respective - Serul poate fi recoltat de la animale (heterolog) sau de la omul convalescent (omolog) - Seroterapia se efectueaza la indicatia medicului si sub stricta supraveghere medicala - Serul heterolog poate declansa reactii de tip anafilactic 8

- Serul omolog poate transmite hepatita epidemica - Pentru administrarea serurilor se efectueaza teste de sensibilitate o Intradermic  Se vor efectua dilutii de ser in solutie clorurosodica izotonica sterile de 1/10, 1/100, 1/1000, 1/10000 dupa indicatia medicului  Se injecteaza strict intradermic 0,1 ml solutie din dilutia recomandata de medic  Se urmaresc functiile vitale, starea generala  Dupa 30 de inute se citeste reactia – reactia pozitiva se prezinta ca un eritem de circa 2-5-10 mm, in reactii intense apare un usor edem local, care poate atinge citiva cm o conjunctival  Solutia diluata se introduce in sacul conjunctival o Cutanat  Solutia diluata se aplica pe o scarificare a tegumentului efectuata in prealabil - Administrarea serului o Daca nu a prezentat nici o reactive se va administra serul o Se administreaza intravenous in perfuzie o Pe tot parcursul administrarii bolnavul va fi supravegheat permanent o La aparitia celui ai mic semn de manifestare alergica se va intrerupe administrarea Date clinice - semne si simptome o cuprinde mai multe perioade distincte  perioada de incubatie – intervalul de timp din momentul patrunderii microbului in organism si pina la aparitia primelor simptome  perioada de debut – apar primele semne de boala  perioada de stare – desfasurare a intregii simptomatologii a bolii  perioada de convalescenta – regresiunea simptomelor o sindroame aparute  sindromul febril – apar curbe termice caracteristice unor boli infectioase

9

 febra continua – T 39-400C, cu mici variatii intre dimineata si seara (febra tifoida, tifos, pneumonie)  febra remitenta – caracterizata prin oscilatii febrile mai mari intre 37-390C, fara ca temperature minima sa scada sub 370C (infectii supurative)  febra intermitenta – cu oscilatii foarte mari pina la 400 survenind zilnic sau cu perioade afebrile de 1-2 zile (malaria, septicemia)  febra recurenta – perioade febrile cu temperature continua 39-400 de 4-6 zile intercalate de perioade de aceeasi durata  febra ondulata – perioade febrilein care temperature urca incet si se mentine in platou timp de 7-10 zile, scade in liza si dupa o perioada afebrila, unda febrile se repeat _bruceloza_  febra de tip invers – temperature minima se inregistreaza seara, iar maxima dimineata (TBC)  alte tulburari o astenie, inapetenta, greata, cefalee, ameteli, herpes, delir o tulburati ale  metabolismului  aparatului cardio- vascular  renal  respirator  functiilor secretorii si excretorii o nevoie crescuta de oxygen o perturbari ale metabolismului hidroelectrolitic  sindromul infectios si meningean  febra, frisoane  varsaturi  cefalee  hiperestezie cutanata  fotofobie  characteristic sindromului meningean sunt  rigiditatea (redoarea ) cefei  opistotonus 10

 pozitie cocos de pusca  semnul kernig – incapacitatea pacientului de a intinde picioarele complet  semnul brudzinschi – flectarea capului duce la flexia reflexa a genunchilor  sindromul encefalic  semne de infectie generala o febra, frisoane, ameteli, vertij, curbatura  semne corticale o agitatie, delir, halucinatii, somnolenta profunda, stari convulsive, stari comatoase  sindromul eruptive  manifestari cutanate o macule, papule, vezicule, bule, petesii hemoragice, icter o scuame, cruste, ulceratii, cicatrici, pigmentatii o masca Filatov in scarlatina o facies plingaret in rujeola o masca hepatica o excoriatii  pierdere de substanta superficiala, aparuta in urma unui traumatism – dupa prurit

11

o cruste  leziune elementara secundara, datorita uscarii unei seriozitati provenite dintr-o ulceratie  se prezinta ca mici, pline cu lichid clar si de cele mai multe ori insotite de prurit si durere

o vezicule  ridicaturi ale epidermului rotunde, de dimensiuni mici, pline cu lichid clar si de cele mai multe ori insotite de pririt si durere

o pustule

12

 abces minuscul la suprafata tegumentului, localizat la radacina firului de par, constituind asa numitele leziuni de foliculita – cosuri –  pot fi primitive sau secundare prin infectarea veziculelor care se pustuleaza

o papule  leziuni caracterizate printr-o ridicatura circumscrisa si solida la suprafata pielii  se datoreste fie unei ingrosari a pielii, fie unei infiltratii apoase

o ulceratii

13

 pierdere de substanta rezultind dintr-un proces patologic ce actioneaza asupra pielii, poate fi superficiala – eroziune- sau profunda – exulceratie si ulceratie propiu zisa

 sindromul gastro-intestinal  tulburari de transit intestinal o varsaturi o diaree o tenesme  alte manifestari  angine  fenomene catarale ale cailor respiratorii superioare  semne din partea aparatului circulator  colapsul periferic o prin pierderi de apa – varsaturi, diaree, transpiratii o prin pierderi massive de singe o prin actiunea toxica asupra SNC o prin actiunea unor toxine microbiene o simptomele colapsului periferic  hTA, hipotermie, tegumente palide, cianoza extremitatiilor, puls accelerat 14

Date de laborator - examenul bacteriologic o analize ce se efectueaza prin frotiu pentru evidentierea de streptococci si stafilococi  Culturi o Insamintarea produsului pe mediul de cultura- hemocultura, urocultura, coprocultura, bilicultura, medulocultura Recoltarea sângelui pentru examenul bacteriologic.

A. Date generale: Definiţie: Reprezintă o metoda de laborator specifica, ce consta in colectarea singelui de la pacient si insamintarea lui pe mediu de cultura pentru examen bacteriologic, respectind strict raportul dintre singe si mediu nutritiv 10:1 Obiectivul : Decelarea bacteriilor in singele pacientului si determinarea sensibilitatii florei la antibiotice. Indicaţii:  O bacteriemie :febra tifoidă,salmoneloya,bruceloya,leptospiroya etc.  Suspecţii la o septicemie cu stafilococ, meningococ,bacilul Koh (bolnavul are febră înaltă,frison,starea generală alterată)  Pacientul ce febra mai mult de 5 zile cu diagnosticul neclar. Contraindicatii :  Absolute  Relative :hemoptizie,anemie de gr. III- IV , antibiotice în doze mari pe o perioadă îndelungată.

15

Condiţiile colectării sîngelui 1. Pînă la începerea tratamentului cu antibiotice 2. Dacă pacientul a administrat antibiotice e necesar de indicat, ce antibiotic, doza, durata administrării. 3. Recoltarea sîngelui se face în timpul febrei. I.

Pregătirea pentru procedură 1. Pregătirea asistentei medicale  Pregătirea asistentei medicale  Spălarea mîinilor  Dezinfecţia mîinilor  Îmbracarea manuşilor sterile. 2. Pregătirea locului.  Mască de tifon, mahuşi sterile  Termometru.  Seringă cu ac sterilă de 5, 10 sau 20 ml.  Garou şi scutec steril  Tampoane şi şerveţele sterile  Flacon steril cu mediu de cultură de 100 sau 150 ml  Spirtieră, chibrituri.  Soluţii dezinfectante(alcool iodat,eter)  Cuvă renală pentru instrumente folosite(seringă, ac, pencetă)  Îndreptare la laboratorul bacteriologic, standart. 3. Pregătirea pacientului. a. pregătirea psihică  se explică pacientului necesitatea efectuării.  Pacientul se calmează şi se încurajează.  Pacientul se aşează în poziţie culcată pe spate. b. pregătirea fizică  se efectuează termometria pacientului  se dezinfecteayă pielea din plica cotului cu alcool de 700

II.

Tehnica executării

16

Protecţia personalului medical. Volumul depinde de vîrsta pacientului. Pentru prelucrarea cimpului. Pentru însămînţare. Pentru dezinfecţia cîmpului. Pentru dezinfecţie Conform cerinţelor. Se respectă dreptul la informare. Se reduce anxietate. În decubet dorsal pentru prevenirea copliucaţiilor(colaps)

 Se aplică garoul şi se face puncţia venei  Se extrage cantitatea necesară de sînge în seringă; 5 ml la copii, 10 ml la adulţi.  În timpul recoltării garoul nu se eliberează  După recoltare se eliberează garoul.  Se extrage acul din venă  Se aplică tampon cu alcool de 70 0  Tamponul rămâne pe 2-3 min  Mâna bolnavului în poziţie verticală    

Seringa şi acul se aşează în cuva renală O altă asistentă medicală aprinde lampa cu spirt Se flambează marginile şi dopul flaconului Se transferă sîngele din seringă în flacon steril cu mediu de cultură : mediul Raport(bulion biliat sau alt mediu)evitînd prelingerea sîngelui pe perţi.  Se flambează din nou gura flaconului şi dopul la flacara spirtierei. III.

Documentarea  Se pregăteste produsul recoltat  Se copletează îndreptarea la laborator  Se etichează flaconul cu această indreptare şi se transportă la laboratorul bacteriologic urgent. Notă : dacă nu e posibil de transportat urgent sîngele însămînţat se aranjează în termostat la 370 C

17

Vezi standartul. Pentru respectarea raportului 1 :10 Pentru a menţine staza venoasă Cu mişcare rapidă Combaterea infecţiei Pentru hemostază Nu se îndoaie la cot, se evită hematomul. Pentru dezinfecţie Pentru flambare

Acul se va detaşa de la seringă De-a menţine sterilitatea materialului.

O etichetă încleaită pe flacon şi un bulletin de însoţire. Conform cerinţelor

 Se înregistreză pe etichetă temperatura corpului bolnavului. IV.

Supravegherea pacientului  Se face toaleta locală a tegumentului  Se schimbă lengeria dacă este murdară  Se asigură o pozţie comodă în pat  Se supraveghează pacientul Complicaţii 1. Hematom (prin infiltrarea sîngelui în ţesutul perivenos) 2. străpungerea venei(perforarea peretelui opus) 3. Ameţeli, paloare, lipotemie.

V.

Intervenţii - se retrage acul şi se comprimă locul puncţiei 1-3 min - se retrage acul din lumenul venei. - se întrerupe puncţia, pacientul se aşează în decubit dorsal fară pernă, se anunţă medicul

Reorganizarea locului de muncă - acul şi seringa se dezinfectează conform standartului. Asigurarea sepsiei si antisepsiei.  Examen serologic o Reactii de aglutinare o Reactii de fixare a complementului 18

 Alte reactii de imunitate o Reactii cutanate  Reactia schick  Reactia dick  Reactia Schultz Charlton  Intradermoreactia mantoux  Teste de imunitate elisa sau ria Analize complementare - probe functionale hepatice - formula leucocitara - punctie lombara in meningite , encefalite i. se analizeaza LCR - se face i. numarul de cellule sau elemente celulare ii. meningograma iii. reactia Pandy iv. proteinorahia v. glucozorahia vi. clorarahia vii. frotiu viii. cultura Recoltarea produselor biologice si patologice  este important sa informam pacientul asupra manevrei si modul de actiune si colaborare cu el in timpul manevrei  respectatea conditiilor de igiena si aspsie  cunoasterea tehnicilor de lucru  recoltarea produselor inainte de administrarea antibioticelor  reguli de protectia pacientului si a cadrelor medicale de infectiile intraspitalicesti  respectarea masurilor de autoprotectie  acele si seringile se depoziteaza in containere speciale\se va urmarii transportul correct al produselor recoltate o meningococul la 370C o virusurile in lazi congelate  recipientele in care se recolteaza sunt sterile sin u se dezinfecteaza cu antiseptice  la coproculturi recoltarea se face din zonele cu singe si puroi  sa se efectueze 3 determinari pentru a surprinde agentul patologic din 3 scaune diferite Prevenirea bolilor intraspitalicesti 19

 ingrijirea bolnavilor cu boli infectioase trebuie adoptata la necesitatile lor  bolile infectioase evolueaza cu stare febrile care epuizeaza organismul reducind capacitatea lui imunologica de aparare  sunt boli care actioneaza systemic asupra intregului organism provocind tulburari functionale si organice variate in functie de specificul bolii si terenul immunologic al pacientului  bolile infectioase prezinta o evolutie ciclica, etapizata care solicita ingrjiri adoptate stadiului respective  datorita reducerii capacitatii de aparare a organismului infectat pacientii prezinta o receptivitate crescuta la diferite infectii  pacientul cu boli infectioase reprezinta o sursa de infectie potentiala pentru persoanele din jurul lor , cit si pentru personalul medical  asigurarea conditiilor optime de spitalizare si ingrijire  bolnavii cu boli infectioase trebuie spitalizati cu saloane mici de 12 paturi pina la 4 paturi  conditii de perfecta curatenie cu mobilier stric necesar , perdelele si covoarele sunt un rezervor de praf, luminoase si bine aerisite  paturile trebuie sa fie spalate si dezinfectate  saltelele si pernele trebuie sa fie adaptate tipului de pacient  nu se pot pune colaci de cauciuc pentru prevenirea escarelor de decubit  bolnavul trebuie schimbat din pozitia de decubit dorsal in alte pozitii , sa faca miscari active  bolnavii care sunt in stare grava , care trebuie deserviti cu plosca si urinar trebuie sa primeasca plosca si urinar dezinfectat Masuri de convingere a bolnavului pentru a ramine in spital pe toata perioada bolii si pentru prevenirea si combaterea bolii  asistenta trebuie sa supravegheze functiile vitale si vegetative care se noteza in foaia de observatie  atentie deosebita trebuie acordata pacientiilor cu meningita , encefalita , coma Adaptarea sarcinilor de ingrijire a bolnavului in faza evolutiva  ingrijirea bolnavilor in anumite etape ale bolii trebuie sa previna aparitia complicatiilor si a infectiei intraspitalicesti si pregatirea organismului pentru faza urmatoare a bolii  in perioada de stare un accent deosebit se pune pe cresterea imunitatii organismului

20

Prevenirea raspindirii infectiei si mobilizarea fortelor de aparare a organismului  este necesara supravegherea bolnavului , igiena  ingrijirea corecta poate proveni aparitia infectiilor stafilococice de spital, unor boli eruptive  lenjeria va trebui sa fie strerila pentru a preveni infectia leziunilor tegumentare  ingrijirea mucoaselor este importanta pentru ca ele pot preveni infectii ca otite, conjunctivite, parotidite  mucoasa bucala trebuie sa fie curatata cu un tamponcu solutie antiseptica bucala, se indeparteaza depozitele, se badijoneaza cu glicerina boraxata  mucoasa faringiana trebuie curatata cu gargara  se practica instilarea unor solutii pe conductul auditiv extern  se va evita aplicarea medicamentelor la nivelul mucoaselor care pot da reactii severe  alimentatia rationala atit calitativa cit si cantitativa va avea in vedere o proportie echilibrata intre lipide, glucide, etc Prevenirea infectiilor intraspitalicesti  in spital pot venii bonavi cu diverse afectiuni in perioade de incubatie  bolnavii se pot imbolnavii si de alta boala Prevenirea infectiilor transmise prin vectori  Dezinfectie  Dezinsectie Prevenirea infectiilor transmise pe cale virala  Igiena personala riguroasa  Sterilizarea instrumentelor medicale  Vesela si tacimurie trebuie dezinfectate cu solutie de cloramina 10%  Spalarea alimentelor, fructelor, legumelor  Controlul medical al personalului sanitary din spital Prevenirea transmiterii bolilor infectioase prin vectori - vectori  Tintari  Purici  Paduchi

21

 Capuse Prevenire hepatitei cu transmitere fecal-orala si virala  Dezinfectia tacimurilor si veselei  Pastrarea curateniei  Lenjeria de corp si pat trebuie dezinfectate riguros, cu cloramina  Se respecta normele de dezinfectie, spalarea pe miini a personalului  Resturile menajere si de mincare trebuiesc arse  Plostile si urinarele vor fi spalate si dezinfectate cu detergent si cloramina si apoi sterilizate, acestea trebuie sa fie individuale pentru fiecare bolnav  Atentie deosebita trebuie acordata controlului periodic al intregului personal Prevenirea infectiilor stafilococice  Agenti patologici rezistenti  Dau forme severe de boala  Tratamentul se face cu antibiotice, condus cu rigurozitate  Organismul se poate obisnui cu antibioticele Prevenirea infectiilor transmise pe cale aerogena  Rujeola, rubeola, oeon, scrlatina, meningita  Presupune respectarea riguroasa a circuitelor  Formolizarea saloanelor  Folosirea aspiratoarelor impotriva prafului  Infectiile aerogene se transmit direct sau indirect prin personalul de ingrijire si medical  Personalul trebuie sa poarte masti, haine de protectie Particularitati de ingrijire a pacientilor cu boli pulmonare  Bolile aparatului respirator pot avea consecinte negative asupra starii de sanatate a pacientului  Suferintele pulmonare pot avea consecinte negative asupra aparatului cardio-vascular  Majoritatea bolilor infectioase au caracter infectios care impugn particularitati de ingrijire si supraveghere clinica  Pot genera pe linga tulburarile specifice si tulburari sau modificari psihice cauzate de deficitul de oxigenare al aerului la care se adauga starea de anxietate , depresie si frica de moarte

22

 Pot apare diverse tulburari psiho-afective , idei obsessive, tulburari comportamentale, insomnii, tendinte de izolare  Asigurarea conditiilor de mediu ale pacientului, saloane aerisite, ingrijite, luminozitate adecvata, incalzire moderata 18-190C, umidificare potrivita  Internarea pacientului va respecta caracterul infectios si contagios l afectiunii  Curatenia zilnica generala trebuie efectuata cu materiale umede care sa impiedice imprastierea prafului  Pozitia in pat atunci cind patul e reglabil o In caz de hemoptizie sau emboli pulmonare – capul ridicat o In pleurezie sta pe partea sanatoasa o In caz de tuse , varsaturi va fi ajutat o Toaleta se face in functie de starea pacientului la baie sau in pat o La pacientii febrili se schimba lenjeria de cite ori e nevoie  Alimentatia o In perioade febrile – alimente lichide , pastoase , cu vitamine, apoi hipocalorica din alimente usor digerabile o Pacientii cu expectoratii abundente , fetide, suprainfectate in general nu au pofta de mincare  Recoltarea produselor patologice o Sputa in conditii de asepsie riguroasa o Grija mare la transport Administrarea medicamentelor se face da cadrele medicale Ingrijiri specifice in functie de cale de transmitere Criteriul de clasificare a bolilor infectioase este cel epidemiologic , dupa modul de transmitere - cale respirator - cale digestive - cale cutanata - prin vectori Ingrijiri generale ale pacientilor cu afectiuni transmise pe cale respiratori - se produc - prin picaturile lui Pflϋge in cazul stranutului si tusei - prin inhalarea aerului in care agentii patogeni ramin suspendati sub forma prafului Infectiile respiratorii cu poarta de intrare nazo-faringiana si bucofaringiana – scarlatina, anginele, rujeola, parodidita epidemica 23

- probleme posibile - respiratie ineficienta din cauza tusei, edemului mucoaselor bronsice cu producere de mucus - izolare sociala - stare depresiva din cauza izolarii - discomfort din cauza febrei, tusei, oboselii - deficit de volum lichidian - alterarea integritatii tegumentelor prin eruptie cutanata - obiective de ingrijire - identificarea agentului pathogen - limitarea propagarii infectiei - supravegherea atenta a pacientului pentru a depista semen de sensibilitate la vreun medicament - oprirea infectiei prin administrarea tratamentului adecvat - Supravegherea functiilor vitale - Asigurarea unei hidratari adecvate - atenuarea febrei - Combaterea durerii - Asigurarea odihnei - Reducerea anxietatii - sustinerea psihologica a pacientului - usurarea tusei - educarea populatiei privind - imunizarea - igiena - distrugerea vectorilor - masurile luate pentru limitarea propagarii bolilor infectioase respiratorii o informarea pacientilor si familiei despre boala, transmitere, prevenire si tratament o izolarea pacientului o cei care intra in contact cu pacientii sa poarte masca si halat o spalarea pe miini la intrarea si la iesirea de la pacient o pacientul e sfatuit sa-si acopere nasul si gura cu o batista cind tuseste sau stranuta o la curatenie se folosesc metodele umede o se aeriseste camera de mai multe ori Ingrijirea bolnavului cu febra - febra nu se confunda cu boala

24

- poate fi un episod pasager sau poate insoti evolutia bolii sau poate chir lipsi in totalitate - febra se combate doar daca depaseste anumite valori si persista mai mult timp, astfel incit pune in pericol functiile vitale ale organismului - la nou nascut ›390C pot aparea complicatii nervoase, cardiovasculare, renale, la sugar, copilul mare si adultul tinar complicatiile survin daca temperatura depaseste 400C, la adultul in virsta ›380C

- bolnavul febril prezinta modificari in functionalitatea principlelor aparate si sisteme , aparind o serie de simptome ca o hiperemie o paloare o tahicardie o scaderea tolerantei digestivemictiuni frecvente o agitatie psihomotorie o somnolenta o transpiratii la nivelul tegumentelor - agitatia psihomotorie poate evolua spre delir la copilul mare si dult si convulsii tonico-clonice la nou nascut, sugari si copilul mic - bolnavul febril prezinta un consum crescut de calorii - ingrijiri acordate o asigurarea igienei corporale  verifica in mod repetat tegumentele daca sunt transpirate  asigura lenjerie de corp si de pat uscata si curata  va efectua toaleta partiala a bolnavului  va schimba lnjeria de corp ori de cite ori este nevoie

25

o

o

o

o

 bolnavul nu va fi lasat cu lenjeria umeda de transpiratie  urmareste mucoasa bucala care se deshidrateaza repede repede asigurarea bolnavului cu lichidele necesare pentru prevenirea deshidratarii  se ingrijeste sa comande ceai pentru rehidratarea permanenta a bolnavului  administreaza acestuia cantitatile necesare, la intervale regulate, dupa necesitati  observ in permanenta simptomele clinice care insotesc febra  urmareste functiile vitale  la cresterea temperaturii anunta medicul asigurarea de comprese umede reci  pregateste de urgenta comprese umezite in apa la temperatura da 10-150C  aplica comprese pe torace, pe cap si daca este necesar si pe trunchi  pune la indemina cearceafuri pentru impachetare, baia hipotermiazanta, prosoape uscate  verifica pulsul, culoarea tegumentelor  intrerupe aplicarea compreselor daca tegumentele devin cianotice  schimba compresele la interval de 5-10 minute de 3-6 ori, pina cind se observa scaderea temperaturii corpului cu 1-2 0 impachetare  daca aplicarea compreselor nu are efectul scontat se aplica impachetarea in cearceafuri umede la 10-15 0  impachetarea s schimba din 5 in 5 minute  se administreaza lichide reci sau calde la indicatia medicului  dupa impachetare se sterg tegumentele cu prosoape uscate  la terminarea impachetarilor se va pregati patul bolnavului pentru a se putea odihni baia rece sau moderata  daca temperatura nu a scazut corespunzator bolnavului i se va aplica baie rece sau moderata  se va verifica starea generala a bolnavului

26

o o o o

 nu va dura mai mult de 8-10 minutebaia se intrerupe in cazul cianozarii tegumentelor sau a aparitiei starii de colaps  baia devine eficienta daca tegumentele devin hiperemice  dupa bie se frictioneaza tegumentele usor cu prosoape uscate si curate  se imbraca bolnavul in lenjerie incalzita  se va verifica apoi daca nu prezinta frisoane administrarea medicamentelor sedative administrarea medicamentelor pentru tratarea afectiunii de baza asigurarea regimului alimentar corespunzator  regimul bolnavului hiperemic este hiperglucidic, hipolipidic educatia sanitara  se efectueaza instruirea bolnavului si a apartinatorilor privind necesitatea si rolul impachetarilor si a bailor reci

Impachtarea si baia hipotermizanta nu se aplica la bolnavii in stare grava, debili, astenici, cardiaci decompensati

Ingrijirea pacientilor cu scarlatina - boala infectioasa acuta si contagioasa , cauzata de anumiti streptococibetahemolitici din grupa A, care secreta o toxina eritrogena ce determina aparitia eruptiei

27

- initial boala se caracterizeaza prin angina, varsaturi, febra - perioada de incubatie - 3-6 zile - Debut brusc - Angina - Dureri in git - Roseate intense - Varsaturi - Cefalee - Puls rapid - hTA - perioada de invazie - 1-2 zile - angina este de un rosu intens sau pultacee, in puncte , aspect de false membrane, uneori ulceronecrotice - limba incarcata, cu deposit cenusiu, albicios,

- apoi descuamarea limbii care ramine rosie – limba zmeurie

28

- perioada de eruptie - dureaza 2-3 zile - exantem scarlatinos, nu apare la nivelul fetei - masca Filatov – facies palmuit - semnul Grazovici-Pastia – linii hemoragice axilar, inghinal -prurit - modificari circulatorii – tahicardie, hTA - simptome neuropsihice – agitatie, delir, convulsii

- perioada de descuamare - 2-3 saptamini Problemele pacientului - hipertermie - alterarea confortului - varsaturi si cefalee din cauza edemului cerebral infectios - deficit de volum lichidian - risc de deshidratare - alterarea nutritiei - izolare sociala - risc de transmitere a infectiei in caz de neizolare - potential de complicatii - risc de infectare a tegumentului 29

- adinamie - deficit de autoingrijire Obiective

o o o o o o

- atenuarea febrei - diminuarea durerii de cap si a febrei - ameliorarea starii de comfort - pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic sa evite desidratarea sa nu prezinte suprainfectii ale mucoaselor si tegumentelor reducerea si eliminarea riscurilor de transmitere sa un prezinte complicatii reducerea anxietatii

Interventii o o o o o o o o

o o o o o o o o

- scaderea febrei prin ventilatie, prisnite, camera bine aerisita antitermice comprese reci pe frunte - ameliorarea inflamatiei gargara cu ceai de musetel dezinfectante nazo-faringiene analgezice - ameliorarea confortului combaterea pruritului – alcohol mentolat - pentru echilibrul hidro-electrolitic regim hidrolactozaharat, supe de legume, zeama de compot, vitamina sa bea 2-3 l de lichide/24 ore - prevenirea infectiilor si complicatiilor se asegura higiene repauas la pat 7 zile evitarea complicatiilor izolarea in spital urmarierea analizei de urina si a exudatului faringian timp de 3 saptamini dezinfectia lenjeriei, obiectelor, veselei, folosirea de plosti individuale dupa afebrilitate , pacientul face bai calde zilnic

30

- tratament etiologic o se administreaza penicilina, eriteomicina iar la externare se continua cu moldamin o in forme toxice se administreaza gammaglobuluina o in formele cu stare de soc HSH Ingrijirea pacientului cu varicela - boala infectioasa si foarte contagioasa, cauzata de virusul varicelozosterian

- semne si simptome - eruptie pe tegumente , macule, papule, vezicule, cruste cu aspect polimorf - pe mucoasa bucala – vezicule care se rup lasind ulceratie cu aspect de afta , cu dureri la masticatie si salivatie abundenta

- febra, care poate lipsi - probleme 31

- alterarea integritatii pielii, risc de alterare a imaginii corpoale - potential de complicatii – pneumonie, encefalita - alterarea confortului legat de prurit - risc de transmitere a infectiei, legat de nizilarea pacientului - obiective -

sa si pastreze integritatea pielii sa nu fie expus microorganismelor infectioase sa inteleaga masurile de control al infectiei si al gratajului sa isi pastreze sentimentul de bunastare

- interventii IMPORTANT -

igiena tegumentelor cu apa alcolizata baie numai dupa caderea crustelor pentru ameliorarea pruritului alcool mentolat sau pudra igiena cavitatii bucale educatia pacientului sa nu se scarpine supravegherea pentru a observa unele complicatii varicela si zona zoster au acelasi agent etiologic varicela poate apare dupa un contact cu herpes zoster sau invers

Ingrijirea pacientilor cu rujeola - boala acuta infectioasa si foarte contagioasa, provocata de virusul rujeolic

32

- semne si simptome - perioada de incubatie in medie 10 zile - febra ina la 38-390C - frisoane - tahipnee - triplu catar - ocular – conjunctivita, lacrimare - nazal- congestia mucoasei nazale, senzatie de nas infundat, rinoree seropurulenta - traheobronsic – tuse seaca, raguseala - enantem - hiperemia mucoasei bucofaringiene - semnul KOPLIK – macropapule albe in dreptul molarilor - tulburari digestive - greturi si varsaturi - dureri abdominale - simptome nervoase - iritabilitate - cefalee - in perioada eruptiva - apare exantemul - macule de culoare rosie pe fata, dupa urechi, git, torace, abdomen, spate, membre

- tegumente rosii, calde, transpiratie

33

- alte manifestari - inapetenta - neliniste - stare de nervozitate - inchidere i sine - slabire - probleme - hipertermie - obstructia cailor respiratorii - dispnee cu polipnee - tuse - alterarea integritatii pielii - potential de deficit de lichide - intoleranta la activitati - risc de infectie a mucoasei bucale - potential de complicatii - obiective - pacientul sa prezinte - o diminuare a febrei - temperatura in limite normale, odata cu palirea eruptiei - diminuarea catarului nazal si traheo-bronsic -cai tespiratorii permeabile - un ritm respirator regulat -diminuarea tusei - sa fie ecilibrat hidroelectrolitic - sa nu rezinte infectii la nivelul mucoaselor si tegumentelor - sa nu prezinte complicatii - sa i se amelioreze confortul fizic si psihic - interventii - pentru diminuarea si reducerea febrei - comprese hipotermizante de 2-3 ori pe zi, pe frunte, torace, membre 34

- aerisirea camerei cit mai des - administrarea medicatiei prescrisa de medic - antitermice - aspirina, algocalmin - antimicrobiene –penicilina G - pentru diminuarea obstructiei cailor respiratorii, tusei, polipnee - se umidifica aerul prin punerea de vase cu apa -se aeriseste salonul -se hidrateaza pacientul -se administreaza medicatia prescrisa – rinosept, fringosept, codeína - antiinflamatorie – HSH 100 mg/zi in perfuzie de glucoza 10% - pentru prevenirea deshidratari - se ofera pacientului lichide 2500-3000 ml/zi - pentru prevenirea infectiei mucoaselor si tegumentelor - se spala pe ochi de 1-2 ori / zi cu ceai de musetel cu comprese sterile - la indicatia medicului se instileaza de 3 ori/zi cite o picatura de clorocid - se insista asupra igienei cavitatii bucale – spalarea dintilor, gargara cu ceai de musetel, protectia narinelor cu creme - efectuarea toaletei pe regiuni comprese umezite cu apa alcoolizata - baia generala e permisa in perioada de convalescenta - prevenirea complicatiilor se face prin - cresterea rezistentei organismului - izolarea pacientului - respectarea conditiilor de igiena personala si a mediului ambiant INGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECTIUNI TRANSMISE PE CALE DIGESTIVA - transmiterea se face de obicei prin intermediul apei si a alimentelor contaminate cu bacterii si virusuri - germenii se raspindesc in mediu inconjurator prin materii fecale, urina, sau alt produs patologic - apa de fintina se poate contamina prin infiltratii cu ape de suprafata sau cind acestea se construiesc in apropierea latrinelor - apele riurilor se pot contamina prin varsarea in ele a canalelor colectoare - alimentele prin manipulare necorespunzatare - boala digestiva este boala miinilor murdare 35

o o o o o o

- un rol important in transmiterea bolilor digestive il joaca mustele - cele mai frecvente boli digestive transmise pe cale digestiva sunt enterovirozele febra tifoida febra paratifoida enterovirozele alimentare dizenteria bacilara hepatita virala

CULEGEREA DATELOR - virsta – la copii mai frecvent - ce alimente au fost consumate - unde e sursa de apa potabila - conditiile de igiena PROBLEME -

discomfort abdominal din cauza durerilor deshidratare febra greata, varsaturi dureri de cap, git dificultate in a se ingriji risc de complicatii exantem

OBIECTIVE -

izolarea pacientului identificarea agentului patogen limitarea propagarii infectiei asigurarea confortului mentinerea starii de nutritie mentinerea unei eliminari normale mentinerea unei temperaturi normale a corpului educarea pacientului- sa respecte regimul alimentar asigurarea ingrijirilor igienice

INGRIJIREA PACIENTULUI CU TOXIINFECTIE ALIMENTARA -sunt boli infectioase acute , cu caracter sporadic sau epidemic care apar in urma consumului de produse alimentare intens contaminate

36

- se manifesta prin tulburari digestive si fenomene toxice generale - agenti etiologici - bacterii – shigella, salmonella, proteus, stafilococ - virusuri – coxsackie, polio - protozoare – dizenteric, lamblia - fungi - candida - alimente mai frecvent incriminate - carnea de pasare, peste, porc - preparatele de carne – cirnati, toba, pateuri -oua - laptele si derivatele sale - preparatele de cofetarie - manifestari -apar dupa o incubatie de - 12-36 ore salmonella - 8-24 ore clostridium - 1-3 saptamini lamblia - debut brusc - salivatie, greata, varsaturi, colici abdominale, diaree - cefalee, ameteli, lipotimie -stare de rau general - febra -tegumente palide , transpiratii reci - hTA – colaps - soc infectios - probleme - deshidratare - inflamatia tubului digestiv sub actiunea tulburarilor digestive - discomfort - cefalee – toxinele afecteaza SNC si tulburarilor hidroelectroloitice - hipertermie - tulburari circulatorii hTA - anxietate - obiective - sa nu mai prezinte semne de deshidratare in maxim 24 de ore - sa se diminueze varsaturile in maxim 6 ore - sa aibe tranzitul intestinal ameliorat in maxim 6 ore - sa nu prezinte cefalee, colici in termen de 2-3 zile - temperatura normala in 2-3 zile - TA normala in primele 24 ore - interventii - se asigura repausul la pat 37

- se asigura o dieta hidrica - lichide reci , cantitati mici, fractionat - treptat se introduc alimentele – orez, morcov fiert, brinza de vaci proaspata, piine prajita - se asigura reechilibrarea hiroelctrolitica cu solutii de ser fiziologic, dextran - se administreaza medicatia prescrisa simptomatice – emetiral, clordelazin, spasmolitice – metoclopramid, scobutil, dezinfectant intestinal , in formele grave corticoterapie - educatia pacientului - sa previna contaminarea alimentelor - sa evite consumul de maioneza pastrata in conditii necorespunzatoare - sa evite consumul de alimente suspecte

HEPATITA ACUTA VIRALA hepatitele acute virale sunt produse de virusurile A,B,C,D,Δ (delta) si E - calea de transmitere o HAV A si E pe cale orala (fecal-orala) o HAV B,C,D se transmit prin seringi si ace contaminate, tatuaje, manichiura, prin contact cu singe infectat direct, prin contact sexual, sau de la mama la fat prin transmitere verticala -

Ingrijirea pacientlor cu hepatita acuta virala A - boala infectioasa determinata de virusul hepatic A din genul enterovirus, provocind o boaa generala mai ales a ficatului - virusul A se gaseste atit in materile fecale , bila cit si in singe, are mare rezistenta in mediul extern - infectia se transmite prin apa, alimente, obiecte contaminate - perioada de incubatie e in medie 1 luna, virusul fiind prezent in singe si in scaun din a doua jumatate a perioadei de incubatie - simptome - perioada de incubatie 14-42 zile - perioada preicterica 1-10 zile - febra - dureri musculare generalizate 38

- manifestari catarale respiratorii – uneori debut pseudogripal - manifestari digestive – anorexie, greata, varsaturi, - senzatie de greutate in hipocondrul drept, dureri epigastrice, de cap, - dureri articulare, - eruptii de tip urticarian cu prurit, icter,

- astenie pronuntata, ameteli, - insomnie ori somnolenta, apatie, - oligurie cu urina inchisa la culoare , - constipatie cu scaune decolorate - se cerceteaza - sindromul de hepatocitoliza - transaminazele, aldozele si sideremia cresc - sindromul colestatic - bilirubina creste - FA creste in hepatita virala colestatica - sindromul de inflamatie - teste de disproteinemie - electroforeza - imunoelectroforeza creste IgM - sindromul de deficit functional hepatic - teste de coagulare - teste care se refera la metabolismul glucidic- tendinte de hiperglicemie - teste care se refera la metabolismul lipidic – cresc fosfolipidele, colesterolul scade - examene curente 39

- hemoleucograma - VSH - examen de urina cu urobilinogen si pigmenti biliari - teste specifice de laborator - decelarea antigenului hepatic - decelarea anticorpilor anti HAV - probleme -hipertermie- fara frisoane - discomfoert legat de prurit - greturi, varsaturi - anorexie legat de afectarea stomacului si alterarea gustului - dureri epigastrice, musculare, de cap, - diminuarea mobilitatii fizice - afectarea tegumentelor si mucoaselor - eliminare urinara inadecvata - constipatie sau diaree - cunostinte insuficiente despre boala - anxietate legata de prognosticul bolii - risc de infectii bacteriene - obiective - diminuarea febrei, varsaturilor, greturilor, pruritului, durerilor - sa fie hidratat si sa prezinte o stare de nutritie adecvata - confort psihic si fizic - interventii - toate interventiile vizeaza protejarea ficatului - izolarea pacientului - urmarirea functilor vitale - repaus la pat - combaterea febrei prin - imbracaminte lejera - microclimat corespunzator in salon - medicatie antipiretica prescrisa de medic - diminuarea varsaturilor prin - ingerare de cantitati mici de lichide reci, la intervale de 30-60 min - la acelasi interval se pot da pacientului bucati mici de gheata -administrarea medicamentelor se va face de preferinta sub forma de supozitoare - se urmaresc semnele de deshidratare - se respecta dieta - asigurarea tranzitului intestinal prin - regim de fructe - zarzavaturi -la indicatia medicului – clisme, laxative 40

- la indicatia medicului se administreaza medicamentele - simptomatice – pentru combaterea tulburarilor digestive - lipotrope , hepatotrope - vitamine din grupul B - in formele severe corticosteroizi - in icter prelungit coleretice anghirol, colebil - educarea pacientului - pentru crutarea ficatului - sa evite efortul, abuzul alimentar, toxicele - sa evite prajelile, grasimile, afumaturile, alcoolul - dispensarizare corecta , disparitia icterului nu inseamna videcare, aceasta dureaza 2-3 luni , iar urmarirea se face intre 6 si 12 luni - informarea despre transmiterea bolii Mononucleoza infecţioasă -este o boală infecţioasă având ca şi etiologie virusul Ebstein-Barr (EBV) -caracteristică vârstelor tinere (15-25 ani) -sursa de infecţie->persoanele cu boala manifestă clinic sau inaparentă -calea de transmitere: -salivară („boala sărutului”)

-alimentaţie->obiecte contaminate -virusul poate acţiona direct sau prin complexe imune asupra : -ţesutului hepatic->hepatite -patului vascular->erupţii -măduvei->mielită,poliradiculonevrită -SNC->encefalită -evoluţia bolii este de 7-10 zile

41

1. sdr.clinic -incubaţia : 2-6 săptămâni -debutul poate fi brusc sau insidios cu: -febră -frisoane -alterarea stării generale -cefalee -mialgii 2. sdr.hematologic -VSH usu.normal -în faza iniţială->leucocite normale sau chiar leucopenie -ulterior leucocitoză (până la 20-30.000/mm3) -monocite prezente în faza iniţială (5-10-15%);ulterior ↑ până la 80% 3. sdr.umoral -se evidentiaza prin reacţia Paul-Bunell -usu.apar la 2 săptămâni de la debutul bolii -se ia o probă la începutul spitalizării şi a 2-a probă la 7-10 zile -dacă titrul atc.↑ în dinamică->reacţie (+) -în proporţie de 20%->reacţie (-) -atc.împotriva virusului (capsidă,acizi nucleici)->IgM (atc.de fază acută) -EBV se evidenţiază prin imunofluorescenţă sau cultivare -tratament->patogenetic + simptomatic + regim igieno-dietetic -antipiretice -izolare + repaus -tratamentul suprainfecţiilor: -angine de etiologie streptococică,stafilococică,fuzospirili -penicilină 7-10 zile + moldamin -eritromicină 30-50 mg/kg/zi -oxacilină->etiologie stafilococică -gargară cu ceai de muşeţel,Faringosept,vit.C -afectare hepatică->hepatoprotectoare -elemente eruptive: -antihistaminice -cortizon -AINS -ruptură de splină->intervenţie chirurgicală -vitaminoterapie -evitarea cel puţin 6 luni a efortului fizic

42

Infecţia urliană (parotidita epidemică,oreionul) -etiologie->v.urlian = Paramyxovirus,virus cu ARN,diametru = 95-180 nm

-sursa de infectare->omul bolnav cu boala manifestă clinic sau inaparentă -transmitere->cale aerogenă -patogenie: -multiplicarea virusului la nivelul căilor respiratorii superioare (celule epiteliale)->viremie-> predilecţie pt.glandele acinoase: -parotidă -tiroidă -glandele mamare -pancreas -ovare -testicule -la nivelul glandei parotide se produce edem->glande mărite de volum şi distrugerea endoteliului canalelor salivare->obstrucţie>îngreunarea eliminării salivei

-sunt afectaţi şi acinii

43

-acelaşi lucru se întâmplă la nivelul tiroidei,pancreasului,testiculului (azoospermie,sterilitate) -afectarea miocardului->miocardită -afectarea encefalului->encefalită -meningită urliană (locul II în cazul etiologiilor virale) -tablou clinic: 1. infecţia cu localizare parotidiană -incubaţie = 3 săptămâni -debut: -febră -frisoane -alterarea stării generale -cefalee moderată -examen obiectiv: -dureri moderate în loja parotidiană -uneori trismus -durere în loja parotidiană la masticaţie -usu.procesul infecţios începe unilateral -ştergerea şanţului în loja parotidiană -sensibilitate moderată la palpare -zonă elastică,nu există semne celsiene -cavitatea bucală->congestie periorificeală a canalului Stenon -în evoluţie->prinderea parotidei opuse->facies cu aspect de „pară” -debutul se poate produce prin prinderea glandelor submandibulare sau glandelor sublinguale 2. meningită urliană -febră -cefalee -fotofobie -vărsături explozive,în jet,de tip central -poziţie de „cocoş de puşcă” -puncţie lombară: -LCR clar,hipertensiv -500-1000 celule/mm3,iniţial PMN ulterior limfocite 3. pancreatită urliană -reapariţia febrei -stare generală alterată -durere în zona pancreatică -greţuri,vărsături -sensibilitate la palpare în zona pancreatică -examinări de laborator: 44

-amilazemie,amilazurie ↑↑↑ -uneori nu există exprimare paraclinică 4. orhită urliană -usu.apare după vârsta de 12-14 ani -febră -dureri intense în zona scrotală -zona scrotală edemaţiată,congestionată,foarte sensibilă la palpare 5. afectare tiroidiană -↑ dimensiunilor -sensibilitate locală 6. afectarea glandei mamare -↑ dimensiunilor -sensibilitate locală 7. afectarea ovarelor (ovoforită)->sensibilitate în zona ovarelor -VSH normal -leucopenie,limfocitoză -în caz de orhită,pancreatită,meningită->VSH ↑ reacţional,leucocitoză -izolarea virusului din salivă,urină,edemul scrotal,sânge prin imunofluorescenţă -identificarea fragmentelor antigenice->RFC,ELISA -determinare de IgM specifice -tratament: -nu există tratament etiologic -regim igieno-dietetic: -izolare -repaus -regim alimentar: -hidric -hipoglucidic -hipolipidic -cel puţin 10-14 zile după externare -parotidita epidemică: -AINS -vitamine din grupul B -afectare pancreatică->cortizon parenteral -orhită: -prednison 1 mg/kg/zi -repaus absolut la pat -antialgice -meningită: -antialgice 45

-tratamentul HTIC: -manitol->diuretic osmotic,nu mai mult de 3 zile -furosemid -glucoză osmotică->la scoaterea din tratament determină edeme (fenomen de rebound) -reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică -cortizon->↓ edemul -evoluţie usu.benignă,rar apar sechele -virusul urlian dă imunitate Tusea convulsivă -este o boală caracteristică vârstelor mici -etiologie:Bordetella pertusis,Gram (-) -îşi modifică structura antigenică prin cultivare -nu determină imunizarea organismului pt.toată viaţa -sursa->om bolnav/purtător -transmitere->cale aerogenă -tablou clinic: -incubaţie = 1-2 săptămâni -nu există ascensiuni termice,eventual subfebrilităţi -prima fază->etapa catarală (aprox.2 săptămâni) -tuse -agitaţie -subfebrilităţi -a 2- a fază->faza de stare (3-4 săptămâni) -accese tipice de tuse convulsivă -bolnavul îşi pregăteşte tusea->expir sacadat->inspir zgomotos (cianoză,agitaţie)-> expir sacadat->perioadă de linişte -apnee,cianoză esp.la sugari -ciclul se repetă de: -10-20 ori/zi->formele uşoare -20-30 ori/zi->formele medii -peste 30 ori/zi->formele grave -accesele sunt mai frecvente noaptea -accesele sunt urmate de vărsături alimentare sau expectoraţie de secreţie mucoasă -în timpul acceselor de tuse poziţia pacientului este asemănătoare cu ortopneea -Rx pulmonar->triunghiul Götke -stetacustic: -murmur vezicular uşor înăsprit

46

-raluri bronşice -a 3-a fază->faza de declin (2-3 săptămâni) -accesele de tuse se răresc -a 4-a fază->faza de convalescenţă -complicaţii: 1. mecanice -hemoragii conjunctivale -rupturi vasculare intracraniene -pneumotorax -rupturi bronşice->bronşiectazii ce se pot suprainfecta -hernii ombilicale/inghinale -prolaps anal 2. encefalopatie hipoxică 3. tulburări hidro-electrolitice şi acido-bazice 4. decompensarea unui astm bronşic 5. suprainfecţii->cu pneumococ,stafilococ->pneumonii / bronhopneumonii -tratament: -izolarea bolnavului -aerisirea camerei -administrare de O2->apnee,hipoxie cerebrală -reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică -Romergan->antihistaminic,sedativ -tratament etiologic: -eritromicină 30-50 mg/kg/zi 7-10 zile -Biseptol 6-8 mg trimetoprim/kg/zi la copil -alimentare în cantităţi mici şi dese -profilaxie->vaccinare (DTP) Difteria -etiologie : bacilul difteric,Gram (+) -acţiunea sa se realizează indirect (exotoxină) -exotoxina prezintă 2 fragmente : A şi B -prin fragmentul B se leagă şi acţionează prin fragmentul A -fragmentul A are o acţiune locală->necroză hemolizantă (inhibă sinteza proteică prin blocarea factorului de elongare) -sursa de infecţie->omul bolnav / purtător -transmitere->cale aerogenă -poarta de intrare: -nazală->difterie nazală -faringiană 47

-laringiană -conjunctivală -tegumentară -anală -vaginală -tablou clinic: -incubaţia este de 7 zile -debutul este diferit în funcţie de localizare: 1. angina difterică -poarta de intrare = faringele -debut usu.insidios,dar poate fi şi brutal: -febră -frisoane -astenie -adinamie -alterarea stării generale -cefalee -disfagie +/- transpiraţii -congestie intensă faringo-amigdaliană -prezenţa membranelor la nivelul amigdalelor,stâlpilor vălului palatin,al unor zone din vălul palatin -adenopatii latero-cervicale cu dimensiuni foarte mari->”gât proconsular” -acţiunea toxinei: -tahicardie -miocardită->astenie,adinamie,transpiraţii,dispnee,tendinţă la hipotensiune arterială, sufluri precordiale 2. localizare nazală -usu.unilaterală -debut: -subfebrilităţi -strănuturi -avansarea procesului: -↑ obstrucţia nazală -secreţie seroasă sau sero-sanguinolentă -membrane în zona nazală 3. localizare conjunctivală -lăcrimare -secreţie -constituire de membrane: -membranele se detaşează cu greutate -lasă zone sângerânde 48

-se refac cu mare rapiditate 4. difteria tegumentară -febră;astenie,adinamie -transpiraţii -constituirea membranelor în zona tegumentară -dacă zona nu este bine vascularizată->semne reduse determinate de toxină 5. difteria vaginală sau anală->simptomatologie asemănătoare 6. difteria laringiană -tuse -disfonie până la afonie -fenomene de insuficienţă respiratorie -necesită traheostomie 7. localizare traheică -stridor -tuse -dureri retrosternale -elemente de insuficienţă respiratorie->cianoză -spasm traheal -complicaţii: -paralizii de nervi cranieni: -paralizie de văl palatin -voce nazonată -reflux alimentar -dispariţia reflexului de înghiţire -paralizie de oculo-motor -strabism -ptoză palpebrală -nistagmus -poliradiculonevrite,polinevrite -miocardită -insuficienţă respiratorie -tratament: -internare->repaus la pat;izolarea bolnavului -tratament etiologic: -ser antitoxinic (ser antidifteric) -primele 3-4 zile de la debut : 20.000 UI -după 5 zile de la debut : 50.000 UI -penicilină G,eritromicină,cefalosporine -obstrucţie mare cu imposibilitatea alimentaţiei: -alimentaţie parenterală->aminoacizi -reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică -antiinflamatoare->cortizon 49

Infecţii respiratorii acute -clasificare: a) după criteriul anatomic (OMS): 1. infecţii respiratorii acute ale căilor respiratorii superioare -rinite -faringite -amigdalite 2. infecţii respiratorii acute ale căilor respiratorii mijlocii -epiglotite -subepiglotite -traheite 3. infecţii respiratorii acute ale căilor respiratorii inferioare -bronşite -bronşiolite 4. infecţii respiratorii acute ale parenchimului pulmonar -pneumonii interstiţiale -pneumonii lobare / segmentare -bronhopneumonii -pleurezii b) clasificare etiologică->după criterii de laborator şi criterii statistice: 1. etiologie virală 2. etiologie bacteriană 3. etiologie fungică 4. etiologie mixtă: -infecţii virale + bacteriene -infecţii virale + fungice -infecţii virale asociate cu infecţii virale (ex.v.gripal + adenovirusuri) Infecţiile respiratorii acute de etiologie virală -sunt importante prin morbiditatea lor,costurile economice ridicate,repercursiunile asupra organismului -sunt grave la vârste extreme: -nou-născut,sugar,copil mic->imunitate în formare -vârstnici->imunitate deprimată -la vârstele mici se produc 5-6 infecţii respiratorii acute virale pe an,iar la adult 3-4 pe an -mortalitate->2 milioane copii mici/an datorită infecţiilor virale 50

-repercursiuni asupra organismului: -deprimă imunitatea->suprainfecţii bacteriene -sechele -agenţi etiologici: -v.gripale->3 tipuri : A,B,C -v.paragripale -VRS -picornavirusuri->virusuri mici;determină esp.rinite -coronavirusuri->locul II în etiologia rinitelor -enterovirusuri->Echo,Coxsackie -adenovirusuri -sursa de infecţie->omul bolnav cu boala manifestă clinic sau inaparentă -transmitere: -usu.aerogenă -obiecte (prosop,batistă)->rhinovirusuri A. Gripa -apare epidemic,endemic sau pandemic -este o boală frecventă -agentul etiologic->v.gripal -sursa de infecţie: -omul bolnav -păsări esp.migratoare->usu.manifestări digestive (enterite)>eliminarea virusului prin materiile fecale->vehiculare prin apă sau curenţii de aer->păsări domestice->om -transmitere->esp.cale aerogenă -poarta de intrare->căile respiratorii -tablou clinic: -incubaţie scurtă : 12-24 h,maxim 72 h -debut brusc,acut: -febră înaltă : 38-39-40°C -alterarea stării generale->astenie,adinamie -tuse seacă -mialgii -globalgii -rinoree seroasă iniţial,ulterior sero-mucoasă (sdr.cataral) -se întinde pe o perioadă de 3-4 zile -sdr.toxic->se accentuează simptomatologia: -↑ febra -mialgii intense -astenie severă -astenie + mialgii = curbatură -sdr.toxic durează 7 zile;dacă se prelungeşte->apar complicaţii 51

-în faza de stare se poate afecta miocardul->miocardită: -tahicardie sau bradicardie -hTA -sufluri -modificări ECG -alte modificări: -dispnee -disfonie->apariţia laringitei până la crup gripal -semne de insuficienţă respiratorie acută->polipnee -semne cardio-respiratorii -faza de declin: -febra începe să remită -rinoreea şi tusea seacă ↓ ca intensitate şi frecvenţă -persistă astenia fizică şi psihică -complicaţii: 1. determinate de acţiunea virusului gripal -meningite -encefalite -mielite -nevrite,poliradiculonevrite -complicaţii cardiace->miocardită,pericardită -complicaţii renale->glomerulonefrită -afectarea suprarenalelor -sdr.Reye->esp.dacă se administrează la copii aspirină 2. suprainfecţii->etiologie : stafilococ,streptococ,H.influenzae -pneumonii -bronhopneumonii -pleurezii -sinuzite -otite -meningite bacteriene -tratament: -izolarea bolnavului -repaus la pat -completarea deficitului lichidian->ceaiuri -antipiretice -comprese calde în jurul gâtului->în caz de laringită -antitusive: -tuse seacă->Codenal -tuse productivă->fluidificante : Bromhexin,carboxicisteină -picături în nas->Rinofug,ser fiziologic,HHC -profilaxia suprainfecţiilor esp.la copii->penicilină,ampicilină -tratamentul suprainfecţiilor: 52

-etiologie stafilococică: -Augmentin -quinolone de generaţia III->ciprofloxacin -cefalosporine de generaţia I şi II -etiologie pneumococică->penicilină G -meningită bacteriană->cefalosporine de generaţia III -tratamentul miocarditei: -cortizon -digitalice doar în cazuri extreme -tratamentul şocului->deşocare -tratamentul encefalitei: -depletive -cortizon -sedative -inundaţie alveolară sau sdr.cataral->administrare de O2,aspiraţia secreţiilor -tratament etiologic: -amantadină 2* 100 mg/zi 5-7 zile,până la 10 zile -aerosoli cu ribavirină->acţionează la nivelul căilor respiratorii superioare -profilaxia gripei: -vaccinare după cunoaşterea tipurilor de virusuri care circulă în acel an -amantadină Infecţiile cu adenovirusuri -adenovirusurile sunt virusuri cu ADN (peste 46 tipuri) -sunt rezistente în mediul exterior -au tropism pt.sistemul limfatic esp.ganglionii limfatici->infecţiile evoluează cu adenopatii -clinic: -poartă de intrare conjunctivală->conjunctivite -copii mici->manifestări digestive (enterite) -sugar->invaginaţie intestinală -keratoconjunctivite -producerea unor cancere prin acţiune la nivel celular -febra de vară (faringoconjunctivită): -febră -poliadenopatii->ganglionii occipitali,laterocervicali,axilari,inghinali -congestie faringiană -conjunctivită -adult->pneumonie interstiţială 53

-frecvent infecţia este însoţită de exantem->confuzie cu boli eruptive (rubeola) -mialgii,ganglioni sensibili la palpare sau spontan dureroşi -tratament: -tratament simptomatic -tratamentul complicaţiilor->AINS până la cortizon -nu există profilaxie Meningitele infecţioase -meningita = proces inflamator localizat la nivelul leptomeningelui -meningitele sunt boli grave,cu evoluţie rapidă spre deces -clasificare: a) după criteriul etiologic -bacteriene -virale -fungice -cu protozoare b) după aspectul LCR -în mod normal,LCR este clar,acelular -în meningite apar celule în LCR (PMN,limfocite) 1. meningite cu LCR clar -esp.meningitele virale,TBC,dar şi la debutul unei meningite bacteriene -dacă organismul nu răspunde imun corespunzător iar în frotiu există foarte multe bacterii -dacă agresivitatea agentului patogen este mare->în LCR nu apar elemente de apărare ci numai bacterii -meningita decapitată -meningita pretratată -meningita cu Leptospire 2. meningite cu LCR purulent -LCR conţine bacterii,fibrină,leucocite,limfocite -LCR purulent este caracteristic meningitelor bacteriene 3. meningite cu LCR de aspect opalescent->esp.meningitele bacteriene (conţine multe elemente) 4. meningite cu LCR hemoragic -meningite bacteriene->meningita cărbunoasă,meningita cu Lysteria monocytogenes -poate exista suspiciune de hemoragie subarahnoidiană->hematiile nu sunt lizate şi sedimentează la fundul recipientului

54

-în meningita bacteriană se produce hemoliză->hematiile nu sedimentează Meningite bacteriene -patogenie: -poarta de intrare poate fi reprezentată de căile respiratorii,zona urinară,tractul digestiv -usu.manifestările locale sunt minime -alteori agentul patogen afectează organele (pneumonie,enterocolită) după care diseminează sanguin şi ajunge la nivelul meningelui -la poarta de intrare respiratorie agentul patogen se fixează pe celulele aparatului respirator->stratul subepitelial->limfă + sânge>meninge -la nivelul capilarelor din zona plexurilor coroide se produce diapedeza bacteriilor (usu.înglobate în leucocite) cu trecerea lor în spaţiul subarahnoidian -bacteriile produc şi lezarea endoteliului capilar->↑ permeabilitatea capilară->extravazare de plasmă, bacterii,fibrină în spaţiul subarahnoidian -bacteriile se multiplică în spaţiul subarahnoidian (deoarece atc.,PMN sunt în cantitate redusă)-> eliberează fibrină -bacteriile sunt vehiculate împreună cu LCR;exudatul bogat în fibrină poate produce obstruarea orificiilor prin care circulă LCR -bacteriile determină fenomene inflamatorii la nivelul leptomeningelui->meningită -bacteriile irită plexurile coroide->↑ producţia de LCR -LCR în exces + exudatul fibrinos realizează o presiune ↑ într-un spaţiu închis->HTIC -se produc iritări la nivelul rădăcinilor nervilor spinali şi nervilor intercostali->contractură paravertebrală -iritarea terminaţiilor nervoase senzitive determină hiperestezie cutanată -se produce edem papilar->este important examenul fundului de ochi (dacă este edem bilateral,este probabil consecinţa procesului inflamator;dacă este unilateral->posibil proces expansiv->nu se face puncţie lombară) -există germeni ce produc multă fibrină (ex.pneumococ)->obstrucţia orificiilor de circulaţie a LCR-> HTIC->hidrocefalie esp.la copii -calea de transmitere: -hematogenă -contiguitate 55

-inoculare directă->TCC -iatrogenă->puncţie lombară septică -tablou clinic: -incubaţie scurtă : 2-3 zile -debut acut: -febră înaltă (39-40°C) -frisoane -cefalee intensă -mialgii -alterarea stării generale -vărsături de tip central (în jet) -fotofobie->bolnavul se întoarce cu spatele spre lumină -poziţie antalgică în „cocoş de puşcă” -manifestări din partea aparatului digestiv: -copii->scaune diareice,↓ apetitului -adulţi->constipaţie -hiperestezie cutanată-> „ţipătul din meningo-encefalită” -examen obiectiv: -redoarea de ceafă -semnul Kernig I->”semnul trepiedului” -semnul Kernig II->pacient în decubit dorsal;ridicarea picioarelor la 90° se face cu flectarea genunchilor -semnul Brudzinski I->flectarea capului pe trunchi determină flectarea genunchiului -semnul Brudzinski controlateral->la flectarea gambei pe coapsă şi a coapsei pe abdomen se produce flectarea membrului inferior controlateral -la nou-născuţi şi sugari nu există redoarea de ceafă -la nou-născuţi + sugari->bombarea fontanelei anterioare şi pulsaţii la nivelul ei -la nivelul tegumentului pot apare erupţii: -în meningita meningococică->elemente peteşiale tegumentare;apar usu.în cadrul septicemiei meningococice->sdr.de coagulare intravasculară = sdr.Waterhouse-Friedricksen -dunga meningitică (semnul Trousseau)->dacă se apasă cu unghia sau cu un pixtegumentul apare paloare în zona în care se apasă şi eritem în jur (datorită fragilităţii vasculare ↑) -nistagmus,strabism -paraclinic: -examenul fundului de ochi -puncţie lombară->în decubit lateral sau şezut -normal: 56

-LCR normotensiv şi clar -nu există elemente patologice la examinările de laborator -meningite bacteriene: -LCR hipertensiv -LCR clar->reactivitate ↓,meningită pretratată -LCR opalescent sau purulent -examinări din LCR: 1. reacţia Pandy->proteinorahie calitativă -proteinorahia este determinată de detritusuri celulare,bacterii,leucocite,plasmă -se pune reactivul Pandy pe o sticlă de ceasornic aşezată pe un fond întunecat apoi se adaugă 1-2 picături LCR -dacă reacţia este pozitivă->precipitare -în funcţie de intensitatea precipitării se notează +,++,+++,++++ 2. albuminorahie cantitativă -valori normale : 24 mg% -↑ în meningitele bacteriene 3. examinări la microscop ale LCR -pe lama Fuchs-Rosenthal se observă puncte strălucitoare (elemente sanguine) -în meningitele bacteriene usu.numărul elementelor este ↑ (sute,mii în funcţie de faza infecţiei) -elementele sunt PMN 4. glicorahie -normal = 1/2 din valoarea glicemiei -meningite bacteriene->glicorahie ↓ 5. examenul frotiului -meningită meningococică->diplococi,asemănători „boabelor de cafea”,G (-),predomină intracelular -meningită pneumococic->G (+),aspect de lance,predomină extracelular -H.influenzae->cocobacil G (-) -BK->coloraţie Ziehl-Nielsen 6. cultivarea germenilor + tipizarea lor -diagnostic pozitiv: -date epidemiologice -date clinice -date de laborator -diagnostic diferenţial->alte tipuri de meningite -complicaţii: -encefalita -abcese -cloazonări 57

-paralizii de nervi cranieni -sechele postencefalită cu decerebrare -tratament: a) etiologic -dozele de atb.sunt mai mari decât în alte infecţii -se începe cu doze mari de atb.şi nu se modifică în timpul tratamentului dozele 1. meningococ->durata tratamentului = 10 zile -Penicilină G 100-200.000 UI/kg/zi -ampicilină 150-300 mg/kg/zi (există tulpini rezistente la ampicilină) -Biseptol (max.4 tbl./zi);usu.asociat cu o cefalosporină -cefalosporine de generaţia III->Fortum,Rocephine 2. pneumococ -în Spania există tulpini rezistente la penicilină şi ampicilină -în România nu există tulpini rezistente->usu.tratamentul etiologic este penicilină + ampicilină -cefalosporine de generaţia III -aminoglicozide i.v.,i.m. sau intrarahidian -gentamicină 3-5 mg/doză intrarahidian la copil şi 10 mg/doză la adult -quinolone de generaţia III 3. stafilococ -oxacilină 150-200-300 mg/kg/zi -se poate asocia cu rifampicină (Sinerdol) -cefalosporine de generaţia III -aminoglicozide intrarahidian sau parenteral 4. bacil piocianic -Tienam + aminoglicozid parenteral sau intrarahidian -cefalosporine de generaţia III 5. E.coli -cefalosporine de generaţia III -quinolone de generaţia III -aminoglicozide intrarahidian sau parenteral 6. anaerobi->penicilină G + metronidazol 7. Salmonella -aminoglicozide -quinolone -ampicilină -cefalosporine de generaţia III b) patogenetic -reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică -cortizon->facilitează pătrunderea antibioticelor în LCR 58

c) simptomatic -combaterea febrei şi a durerii -reducerea edemului cerebral: -manitol 1 g/kg/zi maxim 3 zile (poate determina necroză tubulară renală) -se poate repeta după 4-5 zile -furosemid -glucoză 33% tamponată cu insulină (produce fenomenul de rebound) -CID->plasmă,sânge,cortizon,toaleta zonelor peteşiale -izolarea bolnavului -febră->regim bogat în lichide Meningitele virale -etiologie: -enterovirusuri->Echo,Coxsackie -v.gripale şi paragripale -adenovirusuri -v.urlian -v.coriomeningitei limfocitare (v.Armstrong)->se transmite de la şoarece -sursa de infecţie->omul bolnav sau purtător -transmitere->aerogenă -poartă de intrare: -digestivă->enterovirusuri -respiratorie -clinic: -incubaţie scurtă -debut acut: -febră înaltă -frisoane -cefalee -mialgii -vărsături de tip central -fotofobie -semne de sdr.meningeal (+) -evoluţie bifazică a temperaturii->iniţial ascensiune termică,ulterior ↓ temperaturii iar în momentul afectării meningelui se produce din nou ↑ temperaturii -adenovirusurile şi alte virusuri pot determina elemente eruptive (peteşii,macule,papule) -paraclinic: 59

-puncţie lombară: -LCR clar,hipertensiv -reacţia Pandy poate fi (-) sau +,++ -elemente prezente->iniţial PMN,ulterior limfocite (număr variabil : sute->mii) -glicorahie normală -proteinorahie uşor ↑ (35-40 mg%) -evidenţierea virusului->imunofluorescenţă,culturi virale -evidenţierea atg.virale->contraimunelectroforeză -diagnostic diferenţial->în principal cu meningita tuberculoasă: -LCR clar -reacţia Pandy intens pozitivă->BK este mare producător de fibrină -celularitate prezentă->limfocite mari (tinere) şi mici (îmbătrânite) -prezenţa BK la coloraţie Ziehl-Nielsen -glicorahie ↓↓ -cultivări pe medii speciale pt.BK -complicaţii: -encefalită -afectarea nervilor cranieni -tratament: -patogenetic->asemănător cu meningitele bacteriene -copii mici->penicilină de protecţie -meningită cu v.herpetic->acyclovir (tratament etiologic) Puncţia rahidiană Reprezintă gestul medical de pătrundere cu un ac în spaţiul subarahnoidian până la vizualizarea lichidului cefalorahidian (LCR). Indicaţiile puncţiei rahidiene sunt următoarele: a) diagnostică – pentru diagnosticul meningitelor bacteriene, virale, fungice, tuberculoase, luetice, al hemoragiei subarahnoidiene, al afecţiunilor maligne sau demielinizante ale SNC (tumori, scleroză multiplă), precum şi în sindromul Guillain-Barre sau după traumatismele craniocerebrale; se bazează pe recoltarea LCR în vederea examenului macroscopic, microscopic (fizicochimic, citologic, bacteriologic) b) terapeutică – pentru administrarea medicaţiei specifice în unele afecţiuni neurologice (antibiotice, citostatice) 60

c) pentru realizarea accesului la spaţiul subarahnoidian în vederea injectării de aer (pneumoencefalogramă), substanţe de contrast sau izotopi radioactivi (proceduri imagistice) d) efectuarea anesteziei subarahnoidiene Contraindicaţiile metodei sunt următoarele: a) infecţii ale tegumentului sau ale spaţiului peridural în vecinătatea locului de puncţie b) tratamentul cu anticoagulante sau existenţa unei coagulopatii c) hipertensiunea intracraniană prin formaţiuni expansive intracraniene (hematom subdural, abces cerebral, tumori de fosă posterioară) cu edem papilar la examenul fundului de ochi sau semne neurologice de focar d) come de etiologie neprecizată e) convulsii tonico-clonice f) refuzul bolnavului Înainte de efectuarea puncţiei lombare, este obligator un examen neurologic, precum şi examinarea fundului de ochi pentru a exclude un sindrom de hipertensiune intracraniană. Se va explica pacientului în ce constă manopera şi i se administrează premedicaţie (sedativ). Materialele necesare sunt: antiseptice, seringi de 2-5 ml, ace lungi şi subţiri (între 20-25G) cu bizou scurt şi mandren, anestezic local, eprubete sterile, pansament steril, mănuşi sterile. Locul de puncţie recomandat este la nivelul spaţiilor interspinoase L2-L3, L3-L4 sau L4-L5. Pentru aceasta se va alege ca reper anatomic linia orizontală care uneşte cele două creste iliace (linia Tuffier), care corepunde apofizei interspinoase L4.

61

Locul de puncţie rahidiană, amplasat între vertebrele L3-L4. Poziţia pacientului este de regulă şezândă pe un plan dur, cu capul flectat la maximum pe piept şi coatele sprijinite pe genunchi în vederea unei deschideri cât mai mari a spaţiilor interspinoase. Această poziţie poate fi menţinută de un ajutor plasat în faţa bolnavului. Manopera poate fi efectuată şi cu pacientul aflat în decubit lateral pe un plan rigid, cu capul flectat pe piept şi genunchii şi coapsele flectate către torace, cu planul spatelui perpendicular pe planul patului şi cu o pernă sub cap. Poziţia corectă a pacientului reprezintă o condiţie absolută a reuşitei puncţiei. După pregătirea psihologică prealabilă a pacientului şi administrarea premedicaţiei destinate prevenirii sincopei vagale, se procedează la puncţia propriu-zisă. Tehnica puncţiei rahidiene: 1. toaleta planului tegumentar cu antiseptice în 3 rânduri, precum şi a policelui stâng al medicului; acesta va repera spaţiul interspinos ales pentru puncţie 2. anestezia locală la nivelul locului de puncţie (infiltrarea plan cu plan) 3. pătrunderea se va face cu acul cu mandren perpendicular pe linia mediană, în mijlocul spaţiului interspinos; introducerea acului se va face progresiv prin ligamentul interspinos, ligamentele galbene şi dura mater, însoţită de retragerea periodică a mandrenului pentru a verifica poziţia acului; penetrarea ligamentului galben şi a durei mater conferă medicului senzaţia de diminuare a rezistenţei la avansarea acului

62

63

Poziţii ale pacientului pentru puncţia lombară 4. scoaterea mandrenului, observând scurgerea primelor picături de LCR pe ac; recoltarea de LCR se va face în eprubete sterile 5. retragerea bruscă a acului la finalul puncţiei 6. masarea locului de puncţie cu un tampon cu antiseptice (pentru a suprima traiectul de puncţie prin deplasarea laterală a planurilor) 7. aplicarea unui pansament steril pe locul de puncţie 8. repaus la pat pe plan orizontal, fără pernă, minimum 8 ore Precauţii: - temporizarea procedurii la pacienţii cu edem papilar sau semne neurologice de hipertensiune intracraniană, până la excluderea procesului expansiv intracranian Incidentele şi accidentele puncţiei rahidiene sunt reprezentate de: - puncţia “albă” (nu se extrage LCR): cauzele pot fi poziţia necorespunzătoare a pacientului, obstruarea acului cu un fragment tisular, ostacol osos (necesită retragerea acului şi repuncţionare), lungimea insuficientă a acului, direcţia lateral a acestuia, hipotensiunea marcată a LCR; - scurgere foarte lentă a LCR prin pătrunderea insuficientă a acului în spaţiul subarahnoidian – impune împingerea uşoară a acului - apariţia lichidului sanguinolent pe ac – prin lezarea unui vas din plexul peridural;dacă nu se limpezeşte după câteva picături, se va retrage acul şi se va puncţiona alt spaţiu interspinos - durere brutală într-un membru inferior - în caz de înţepare a unei rădăcini nervoase Complicaţiile puncţiei rahidiene sunt următoarele: - sincopa vagală– la pacienţii anxioşi, datorată reflexelor vagale inhibitorii declanşate de emoţie sau durere, lipsei sedării ori a anesteziei incorect efectuate; impune decubitul dorsal, măsuri de reechilibrare volemică - cefaleea – poate fi prevenită prin folosirea de ace foarte subţiri şi respectarea decubitului dorsal după puncţie - contaminarea LCR cu apariţia meningitei sau empiemului subdural sau peridural – foarte rară, datorită nerespectării asepsiei; - hematomul compresiv subarahnoidian – apare în cazul efectuării puncţiei rahidiene la pacienţii cu tulburări de coagulare sau aflaţi sub tratament anticoagulant (prin înţeparea unui vas) şi poate duce la paraplegie

64

- sindromul de angajare – complicaţie foarte gravă, letală, apare în urma efectuării puncţiei la un pacient cu hipertensiune intracraniană - supuraţia la locul de puncţie Monitorizarea postpuncţie rahidiană va consta în: - repaus la pat - monitorizarea funcţiilor vitale Pregatirea produsului pentru examinare - examinare macroscopica se face imediat apreciindu-se culoarea, aspectul,presiunea lichidului – normal este limpede, clar ca apa de stinca , se scurge picatura cu picatura - in stari patologice poate fi hemoragic, xantocrom, iar viteza de scurgere poate creste sau scade - pentru examenul citologic, biochimic, bacteriologic va fi etichetat si trimis la laborator De stiut - mandrinul dupa scoaterea din interiorul acului se mentine steril pentru a putea fi refolosit daca se intrerupe scurgerea lichidului in timpul recoltarii cind lichidul este purulent, viscos sau cu sfacele de fibrina - in cazul evacuarii unei cantitati mari de lichid dupa punctie pacientul se va pune in pozitie Trendelenburg - punctia suboccipitala se poate executa si pacientilor ambulatori deoarece nu necesita postpunctional pozitia de d. d. 24 ore - dupa citeva picaturi de singe la inceputul punctiei apare lichidul clar, se schimba eprubeta, la laborator se trimite lichidul clar De evitat - evacuarea unei cantitati mari de lichid cefalorahidian - modificarea pozitiei pacientului in timpul punctiei indreptarea coloanei vertebrale care determina ruperea acului si traumatizarea substantei nervoase - suprainfectarea produsului in timpul pregatirii pentru trimitere la laborator

65

BIBLIOGRAFIE 1. CAROL, MOZES: Tehnica îngrijirii bolnavului, Editura Medicală, Bucureşti 1999. 2. LUCREŢIA TITIRCĂ: TEHNICI DE EVALUARE ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENŢII MEDICALI – Editura Viaţa Medicală Românească 3. LUCREŢIA TITIRCĂ: GHID DE NURSING - Editura Viaţa Medicală Românească 4. GEORGETA BALTĂ: TEHNICI DE ÎNGRIJIRE GENERALĂ A BOLNAVILOR – Editura didactică şi pedagogic 66

5. CORNEL BORUNDEL: MEDICINA INTERNA PENTRU CADRE MEDII

67