Referat Boli Infetco Contagioase [PDF]

Zitiervorschau

Şcoala Sanitară Postliceală ’’Christiana’’

Referat - Boli Infecto-contagioase

1

BOLI INFECTO-CONTAGIOASE

GENERALITATI Boala infecțioasă (boală contagioasă, boală comunicabilă, boală transmisibilă, boală infectocontagioasă, boală molipsitoare), este cauzată de un agent biologic (virus, bacterie, parazit mono sau multicelular, ciupercă, insectă, sau prion - un peptid, o fracțiune de proteină) față de care organismul atacat, în cadrul unui complex de împrejurări, nu este capabil să se apere. Bolile infecțioase afectează omul, animalele, plantele, insectele, chiar și bacteriile (viruși bacterieni). Ele pătrund în corp prin anumite „porți de intrare”, fiind transmise direct, de la persoană la persoană, sau prin vectori. 1. Epidemiologia - este știința, ce studiază și investighează cauzele și distribuția maladiilor. Studiile epidemiologice au ca scop identificarea și evaluarea factorilor de risc pentru o anumită boală din partea unor substanțe sau produse chimice. 2. Izvorul de infecţie - îl constituie organismele vii (om, animale, artropode) în care pătrunde agentul patogen şi se multiplică, eliminându-se pe diferite căi. 3. Calea de transmitere în bolile infecţioase este de două feluri: a) directă şi b) indirectă a. Transmiterea directă se poate produce prin contact nemijlocit între persoana receptivă şi eliminatorul de germeni sau prin contact direct cu produsul infecţios (infecţi: produse prin sânge - SIDA, HBV). b. Transmiterea indirectă se poate produce prin intermediul unor elemente din mediul extern (apă, aer, sol, alimente, obiecte etc.) sau prin agenţii vectori (muşte, gândaci, purici, păduchi, ţânţari, căpuşe). 4. Prin masă receptivă - se înţelege totalitatea persoanelor dintr-o colectivitate care nu prezintă imunitate faţă de o anumită boală infecţioasă. O boală nu poate să apară decât la receptivi. Opusul receptivităţii este starea de rezistenţă faţă de îmbolnăvire. 5. Sporadicitatea - apariţia unui număr redus de îmbolnăviri în populaţie. Epidemia-izbucnirea aceleaşi boli face un număr mai mare de persoane dintr-o regiune şi care au, cel puţin la început, o sursă comună de infecţie. Boli cu mare contagiozitate: gripa, varicela, tusea convulsivă, hepatita, dizenteria etc.). 6. Endemia - acea situaţie particulară în care o boală se află în mod permanent în anumite teritorii

2

(scarlatina, tuşea convulsivă, hepatita). Pandemia - boală infecţioasă care se extinde pe un teritoriu foarte mare (ţară, continent, toată lumea - de exemplu: gripa, holera. 7. Bacterii: Coci-stafilococi, streptococci, pneumococi, meningococi, Bacili- Escherichia coli, Klebsiella, Proteus,b .Koch. 8. Exemple de virusuri: Virusuri ADN  – hepatitic (A,B,C,D,E), rujeolic, rabic, varioli" herpeto virusuri, adenovirusuri (agenţi ai infecţiilor respiratorii), poliomielitic, virusul gripal, HIV. 9. Fungi: Candida (albicans) Actinomyces Histoplasma Nocardia 10. Mijloace prin care organismul se apara de infectii: Organismul se apără faţă de agenţii infecţioşi care îl înconjoară, prin diferite mijloace specifice şi nespecifice. Capacitatea normală a organismului de apărare faţă de infecţii se numeste rezistenţa faţă de infecţie. Această rezistenţă naturală poate fi întărită prin imunizare activă (vaccin) şi imunizare pasivă (seruri, imunoglobuline). Miijoacele nespecifice şi specifice prin care se apără organismul sunt: Bariera "anatomică (tegumentele şi mucoasele). -

Tegumentele si mucoasele constituie o barieră naturală faţă de agenţii infectiosi prin: Integritate anatomica; - acţiune de autosterilizare prin: căderea stratului celular superficial; prin pH-ul acid al pielii (între 3 şi 5); - prin pH-ul acid al secreţiilor (aciditatea sucului gastric);

-

prin pH-ul secreţiei vaginale; - prin pH-ul acid al urinei. 11. Ancheta epidemiologică trebuie să stabilească : • izvorul de infecţii. Se pun întrebări: -

au existat cazuri de îmbolnăviri în ultima vreme şi ce anume;

-

a vizitat sau a primit vizita unor persoane bolnave;

-

a făcut deplasări; - la locuinţa sa există animale: câini, pisici, rozătoare, porci .

•

calea de transmitere

-

a consumat vreun aliment în comun cu alte persoane şi acelea au prezentat semne de boală

-

a fost în contact direct cu vreun bolnav cu leziuni ale pielii

-

a manipulat obiecte care ar fi putut fi contaminate (lână, piei de animal bolnav);

-

a observat prezenţa unor muşte;

-

a făcut tratament parenteral în ultimele 6 luni (pentru hepatita virală B);

•

starea imunologică

-

a mai suferit de boli infecţioase (de care şi când);

-

a făcut vaccinări (pentru ce boli şi când); Se vor avea in vedere şi factorii epidemiologici secundari:

3

-

vârsta, profesiunea, condiţiile de muncă, starea locuinţei;

-

factorii climatici (situaţia geografică, sezonul). 12. Sindromul febril: Febra continuă - temperatura este ridicată 39°-40° C, cu mici variaţii între dimineaţă şi seară, de 0,5°-1° C (febra tifoidă, tifos exantematic, pneumonie). Febra remitentă - caracterizată prin oscilaţii febrile mai mari între 37° şi 39° C, fără ca

temperatura minimă să scadă sub 37° C (infecţii supurative - stafilococii, streptococii). Febra intermitentă - cu oscilaţii foarte mari ale temperaturii 36,5°-40° C survenind zilnic sau cu perioade afebrile de una-două zile între accesele febrile (malarie, septicemii); în acest tip de febră, temperatura minimă atinge valorile normale. Febra recurentă - avem perioade febrile cu temperatură continuă (39°-40° C) de patru-şase zile intercalate de perioade afebrile de aceeaşi durată. Febra ondulantă - perioade febrile în care temperatura urcă încet şi se menţine în platou - 38°39° C - timp de 7-10 zile, scade în liză şi după o perioadă afebrilă, unda febrilă se repetă (bruceloza). Febra de tip invers - temperatura minimă se înregistrează seara, iar temperatura maximă dimineaţa (tuberculoza pulmonară) Apar tulburari : -

astenie, inapetenţă, greaţă, cefalee, ameţeli, herpes labial, convulsii (frecvent la copii),

-

delir, tulburări ale metabolismului, ale aparatului cardiovascular, renal, respirator, ale funcţiilor

secretorii şi excretorii Perturbarea metabolismului hidroelectrolitic - duce la: deshidratare,tulburări în echilibrul acido-bazic (acidoza metabolică). Paralel cu creşterea temperaturii - se produce o tahicardie. 13. Sindromul infectios si meningenian -

febra înaltă 39°-40° C; frisoane; - vărsături; - cefalee;

-

hiperestezie cutanată; - fotofobie.

-

Caracteristic pentru sindromul meningian sunt semnele de contractură musculară:

-

rigiditatea cefei (rezistenţă la încercarea de flectare a capului);

-

atitudine de „cocoş de puşcă" (decubit lateral, ghemuit, cu genunchii la piept și ceafa în extensie)

-

semnul Kernig (incapacitatea pacientului de a întinde picioarele complet; semnul Brudzinscki (flectarea capului duce la flexia reflexă a genunchilor).

4

14. Sindromul encefalic -

semne de infecţie generală cu: febră mare 39°-40° C, frisonete, ameţeli, vertij;

- semne corticale: agitaţie, delir, halucinaţii, somnolenţă profundă, deseori stări convulsive, stare semicomatoasă sau comatoasă; 15. Sindromul eruptiv Manifestări cutanate (exantem): - macule, papule, vezicule, pustule, bule, peteşii hemoragice, icter. Mai întâlnim leziuni secundare: scuame, cruste, ulceraţii, cicatrici, pigmentaţii. Alte manifestări: masca Filatov (în scarlatină), facies plângăreţ (în rujeolă), masca hepatică. Modificări la nivelul mucoaselor (enantemul buco-faringian). Se va observa: - modul de distribuţie a erupţiei (generalizată, dar respectând anumite regiuni); - dinamica erupţiei (cum şi unde apare? dacă lasă urme?). 16. Sindromul gastro-intestinal: Tulburări de tranzit intestinal: - vărsături; -diaree (apoasă, mucoasă, muco-sanguinolentă etc.); -tenesme. 17. Semne din partea aparatului cardiovascular: colapsul periferic: - prin pierderi de apă (vărsături, diaree, transpiraţii); - prin pierderi masive de sânge (septicemii post-partum sau post-abortum); - prin acţiunea toxică asupra sistemului nervos central a diferitelor substanţe medicamentoase; - prin acţiunea unor toxine microbiene (toxiinfecţii alimentare, dizenterii etc.); - simptomele colapsului periferic: hipotensiune, hipotermie, tegumente palide - galben pământiu, cianoza extremităţilor, puls foarte accelerat. 18. Sindromul gastro-intestinal: - inapetenta – lipsa poftei de mancare - greata – senzatia de a varsa. - varsatura – expulzarea violenta a continutului stomacului. - hematemeza – eliminarea prin varsatura a unei cantitati mari de sange. - meteorismul –cresterea continutului gazos al intestinului. - borborisme – zgomote produse in abdomen prin deplasarea gazelor in tubul digestive. - colica intestinala – este o durere cu caracter acut, care survine intermitent, in crize, prin distensia

5

peretilor intestinali. - tenesme rectale- senzatie dureroasa de defecare fara eliminare de materii fecale. - diareea- este eliminarea frecventa de materii fecale de consistent redusa. 19. Semne din partea aparatului circulator Manifestari cardiovasculare Tahicardia - accelerarea frecventei cardiace peste limitele fiziologice. Bradicardia – reducerea frecventei cardiac sub 60 batai/minut. Hipotensiune arterial – scaderea tensiunii arteriale sistolice sub 100mmHg si sub 6ommHg cea diastolica. 20. Perioadele bolilor infectioase Etapele procesului infectios 1. Contaminarea – prezenta germenilor pe mucoase si tegumente; 2. Infectia- atasarea pe tegument si/sau mucoase a germenilor patogeni, multiplicarea lor si patrunderea in tesuturi; 3. Boala- raspunsul organismului la infectie, manifestat clinic (aparent) sau inaparent (paraclinic). Perioadele bolilor infectioase a. Perioada de incubatie - timpul de la patrunderea germenilor pana la aparitia primelor semne de boala: *

Incubatie scurta: 1-7 zile (scarlatina, viroze respiratorii)

*

Incubatie medie: 1-2 saptamani (varicela, rujeola, parotidita)

*

Incubatie lunga: peste 3 saptamani (hepatita virala B, rabia, tetanosul).

b. Perioada de debut - timpul de la aparitia primelor semne de boala pana la aparitia primelor semne caracteristice de boala. c. Perioada de stare - incepe cu semnul caracteristic de boala: icter, eruptie. d. Perioada de covalescenta - urmata de vindecare cu sau fara sechele. Starea de purtator de germeni se intalneste la covalescenti dupa 3-6 luni de la o boala sau la subiectii sanatosi care poarta germenul un anumit timp. Orice microorganism introdus in organismul gazda , pe langa posibilitatea lui de multiplicare si de invadare a acestuia, mai are particularitatea, de a determina in organismul gazda formarea de anticorpi. Anticorpii sunt o forma specifica a proteinelor sanguine, produse in tesuturile limfatice. Sunt capabile sa contracareze efectele antigenelor bacteriene sau ale toxinelor acestora. Antigenele sunt substante bacteriene sau de alta natura, care, in anumite conditii pot stimula

6

producerea de anticorpi. Antigenele sunt foarte variate ca numar si structura. Supravegherea epidemiologica Atributii generale: - prevenirea, supravegherea, controlul si raportarea bolilor transmisibile, asigurand instruirea personalului medico-sanitar si constituirea rezervei antiepidemice. - managementul si monitorizarea programului de imunizari pentru copii si adulti. - asigurarea activitatii epidemiologice in situatii de urgenta provocate de calamitati naturale (inundatii, cutremure etc.), in colaborare cu reteaua de asistenta medicala primara si de specialitate. Servicii pentru populatie: 

consultanta de specialitate pentru avizarea si autorizarea sanitara a unitatilor medicale;



consiliere si testare HIV in cadrul centrului de consiliere;



recolte probe biologice pentru testari in HIV in colectivitati;



consultanta privind calendarul de imunizari;



eliberarea avizului epidemiologic si de vaccinari si efectuarea imunizarilor la solicitare;



consultanta privind masurile de prevenire a imbolnavirilor pentru persoanele care efectueaza calatorii in zone cu risc.

Prevenirea bolilor infecto-contagioase Următoarele sfaturi ajută la reducerea riscului de infecții: 

sapălarea frecventă pe mâini: în special înainte și după pregătirea mâncării, înainte de a mânca și după folosirea toaletei;



evitarea atingerii ochilor, nasului sau gurii înainte de spălarea mâinii;



vaccinarea împotriva infecțiilor și bolilor comune;



inchiderea în casă pe durata bolii;



pregătirea mâncării în mod adecvat;



practicarea sexul protejat;



evitarea folosirii comune a articolelor de igiena personala, cum ar fi periuță de dinți, pieptăn, apart de ras, aparate pentru igiena;



cercetarea vaccinurilor când se călătorește în alte țări.

7