Atlasul Semnelor Conventionale 3 [PDF]

Zitiervorschau

MARELE STAT MAJOR AL ARMATEI NAŢIONALE A REPUBLICII MOLDOVA

DIRECŢIA OPERAŢII

ATLASUL SEMNELOR CONVENŢIONALE

2 CHIŞINĂU 2000 Capitolul

I

PRINCIPII GENERALE 1. Reguli generale Semnele convenţionale şi abrevierile specifice domeniului militar se vor folosi pentru redarea manuală sau automatizată pe documente sau ecrane a situaţiei şi acţiunilor trupelor proprii şi ale inamicului (părţii adverse)*. Semnele convenţionale sunt simboluri grafice întrebuinţate pentru a reda unităţile**, tehnica şi acţiunile acestora pe hărţi, planuri, scheme sau alte suporturi de informaţii. Pentru diferite nevoi de reprezentare, semnele convenţionale pot fi combinate, colorate, completate cu litere, cifre şi abrevieri. Semnele convenţionale şi abrevierile ale căror reprezentări sunt stabilite pe plan internaţional (Crucea Roşie, Semiluna Roşie, Protecţia civilă, denumirea ţărilor etc.) se redau prin simbolurile respective. Pentru desfăşurarea acţiunilor militare în cadrul ONU şi parteneriatului, se vor întrebuinţa semnele convenţionale, abrevierile şi culorile ce sunt stabilite sau se vor stabili de (conveni cu) organismul care coordonează acţiunile. Când se folosesc semne convenţionale, abrevieri şi culori altele decât cele din prezentul regulament, semnificaţia acestora se va explica pe documentele respective sub formă de legendă (notă). Semnele convenţionale şi înscrisurile se redau pe hărţi (scheme), în principiu, orientate paralel cu marginea de sus (jos) a acestora. Gradul de detaliere şi mărimea semnelor convenţionale care nu se reprezintă la scară, ale înscrisurilor, precum şi numărul de situaţii succesive redate pe acelaşi document sunt în funcţie de scara hărţii (schemei), imperativele conducerii şi ale lucrului de stat major, ele putându-se, totodată, stabili de comandanţi (state majore) pentru fiecare situaţie în parte. ______________ * Prin “parte adversă”, în sensul prezentului regulament, se înţelege forţele care marchează “inamicul” în exerciţiile şi aplicaţiile tactice.

3 ** Prin “unitate”, în sensul prezentului regulament, se înţelege structurile militare destinate să desfăşoare acţiuni militare.

2. Câmpurile semnului convenţional Câmpul reprezintă un loc amplasat în interiorul sau în jurul semnului convenţional, în care se redau informaţii suplimentare printr-o combinaţie de simboluri, litere, cifre şi/sau abrevieri. Câmpul se caracterizează prin poziţia sa faţă de semnul convenţional şi prin lungimea exprimată în numărul maxim de caractere alfanumerice ce pot fi înscrise în acesta. Poziţia şi lungimea câmpurilor sunt arătate în diagrama de mai jos; cifrele reprezintă numărul maxim de caractere alfanumerice. 6 6 15

21

15

21

15

21

15

21 6 6

În fiecare câmp pot fi înscrise una sau mai multe informaţii, cu condiţia ca lungimea maximă a câmpului să nu fie depăşită. Tipurile de informaţii înscrise în acelaşi câmp se separă printr-o linie oblică. La completarea câmpurilor laterale trebuie avut în vedere să nu se depăşească limita superioară a semnului convenţional; limita inferioară a acestuia poate fi depăşită. Dacă informaţia este nesigură, se pune semnul întrebării. Câmpurile semnului convenţional şi semnificaţia informaţiilor marcate prin litere sunt prezentate în diagrama de mai jos şi în tabelul de la p. 9 – 17. D B W W V T

C A

S R Q

E F / G H / J / K / L M / N / P

4

Litera câmpului 1 A

Nr. maxim de caractere Destinaţia alfanumerice 2 3 Indicator de rol (semn convenţional, abreviere pentru armă, specialitate, tehnică, activităţii, lucrări etc.)

Aplicabilitatea

Observaţii

Exemple

5

6

4 Toate semnele convenţionale

Unitate mecanizată

Depozit de carburanţi-lubrifianţi pentru aviaţie B

6

Semn convenţional de rang

Unităţi

Permite întrebării

semnul

Pluton de infanterie ?

C

6

Număr de mijloace

Tehnică

Permite întrebării

semnul

Unitate de infanterie, probabil un batalion 4

Patru tunuri antitanc

6

1 D

2 6

3 4 Semn convenţional pentru Unităţi destinaţie specială

5

6

La nevoie Unitate cu alcătuire temporară (grupare de forţe)

Batalion sub comandă naţională Semn convenţional pentru reprezentarea unităţi sub comandă naţională, neafectată unei alianţe E

1

Informaţie nesigură confirnată)

(ne- Unităţi, tehnică, elemente de dispozitiv

Semnul întrebării. Se pune în câmpul E, dacă întreaga informaţie este nesigură. Dacă numai unele informaţii sunt nesigure, semnul întrebării se pune în câmpurile respective

? Batalion mecanizat, informaţie nesigură 3? Compunere de infanterie, probabil Compania 3 2

?

Compania 2 infanterie, eşalon superior necunoscut

7

1 F

2 3

3 Întăriri şi deficit

4 Unităţi

5 Întotdeauna paranteze

6 între

x (+) 4 Brigada 4 întărită (-) 1 Compania unu cu deficit

G

21

Adnotări

Toate semnele convenţionale

Informaţiile nu se transmit la alte eşaloane

x (+) Nec log leg 12 Brigada 12 I.Mc, cu adnotarea că trebuie să fie cerut un ofiţer de legătura

H

21

Text liber. Informaţii suplimentare care completează datele din alte câmpuri

Toate semnele convenţionale

Permite să fie semnul întrebării

Nepotabilă Apă nepotabilă

x 10

(+) 1BTC

Brigada 10 Mecanizată, întărită cu un batalion de tancuri

8

1 J

K

2 2

5

3

4 Sursa şi gradul de Pentru certitudine ale informaţiei inamic

Capacitate de luptă Unităţi (combativă). Se redă prim “CL” (“CC”) + două cifre care reprezintă procentajul

5 Dacă este folosit şi câmpul H. informaţia din câmpul J se trece prima

1

Tehnică de funcţiune

luptă

A1 15 Batalionul 15 infanterie, descoperit de sursa A, grad de certitudine 1

Dacă este folosit şi câmpul H, informaţia din câmpul K se trece prima

Pierderi. Se redau prin “P” + două cifre care reprezintă procentajul L

6

în Tehnica de Semnul exclamării luptă a inamicului

CC60 Batalion de infanterie motorizată, avînd o capacitate combativă de 60% P20 Batalion de infanterie, avînd pierderi de 20% Tip nou! Staţie de radiolocaţie de tip nou în funcţiune

9

1 M

2 21

3 Eşalonul superior (numerotaţia şi după caz, natura şi valoarea acestuia)

4 Toate semnele convenţio nale

5

6

Permite semnul întrebării. 34 10 MC Dacă se reprezintă mai multe eşaloane, acestea se separă prin linie Batalionul 34, din Brigada 10 Mecanizată oblică. Când se reprezintă x mai multe unităţi înregimentate, acestea 2 (CA) 3(US) se separă prin cratimă. Când pentru o unitate Brigada 2 Canadiană subordonată Diviziei 3 SUA se reprezintă mai multe eşaloane şi unul din acestea este sărit, numerotaţia următo2 2/6/3 rului eşalon este redată în câmpul M, Plutonul 2, din compania 2, din batalionul 6, din iar indicatorul de rang brigada 3 pentru acel eşalon este trecut în câmpul H. 2 2-8 Compania 2, din batalionul 2, din brigada 8

10

1 N

P

Q

2 2

21

-

3 4 5 Indică tehnica de luptă a Tehnica de Numai pentru inamicului cu literele “IN” luptă reprezentările monocromatice, când semnul convenţional nu poate fi dublat. Număr convenit. Pentru Se atribuie pentru inamic desemnarea arbitrară a unităţilor, atunci când informaţiile despre acestea sunt incomplete sau nesigure

Se pune între paranteze şi poate avea maximum trei cifre

Săgeată ce indică direcţia Toate deplasării. semnele convenţionale

Indică direcţia generală, nu itinerarul exact

6

IN Tun antitanc inamic

(123) Batalion de tancuri denumit arbitrat 123

x 20 Punct de comandă al Brigăzii 2 Mecanizate în deplasare spre est

R

-

Indicator de mobilitate

Unităţi şi tehnică de luptă

-

Compania de infanterie pe autovehicule pe roţi

11

1 S

2 6

3 Tipul punctului de comandă

4 5 Puncte de Permite comandă întrebării

6 semnul în Punct de comandă înaintat

T

15

Denumirea abreviată Unităţi (numerotaţia) a unităţii. Când batalionul (divizionul) este înregimentat, numerotaţia se desparte de cea a eşalonului superior prin cratimă

Permite întrebării

semnul 1 Compania 1 infanterie

Baza 123 Baza 123 aprovizionare

1-32 I Batalionul 1 din Brigada 3 infanterie (batalion înregimentat)

12

1 V

2 15

3 4 5 Date privind specificul Unităţi şi Poate fi o informaţie misiunii unităţii sau tipul tehnică de complementară celei tehnicii de luptă luptă prezentate în câmpul T. Permite semnul întrebării

6 Pt 1

(+)

Patrula constituită din pluton 1 infanterie întărit

D Înt. 2 Detaşament de întoarcere constituit din compania 2 infanterie

13

1 W

2 15

3 Gruparea dată-oră. Se poate completa cu “de la”, “Până la” pentru a preciza semnificaţia grupului

4 Toate semnele convenţionale

Poate câmpuri

5 ocupa

6 două 03050500 Punct de comandă al Batalionului Aprovizionare şi Transport care întra în funcţie la 3 mai, ora 05.00 0705200 Unitate care începe deplasarea la 7 mai, ora 20.00 De la 11050800 Pînă la 13051800 pers

Punct de decontaminare personal, în funcţie de la 11 mai, ora 08.00 pînă la 13 mai ora 18.00

3. Întrebuinţarea culorilor Pentru reprezentarea semnelor convenţionale şi abrevierilor se vor folosi următoarele culori: - albastru – pentru forţele proprii; - roşu – pentru forţele inamicului; - galben – pentru suprafeţele contaminate, atât la inamic, cât şi la trupele proprii; - verde – pentru obstacole, distrugeri şi câmpuri de mine proprii sau ale inamicului; - maro – pentru drumuri; - - negru – pentru înscrisuri: antet, caracterul documentului, titulatură, semnături, tabele etc. Când întrebuinţează aceeaşi culoare pentru ambele părţi, conturul semnelor convenţionale pentru inamic se reprezintă cu linii duble. Când această reprezentare nu este posibilă. Lângă semnul convenţional se redă “IN”. Exemplu:

a)

Tanc inamic

IN

b)

Batalionul tancuri al inamicului

Situaţia reală existentă la un moment dat (iniţială) se reprezintă prin semne convenţionale trasate prin continue, iar acţiunile planificate, hotărâte de comandant pentru trupele proprii şi apreciate de acesta ca probabile pentru inamic, se redau cu linii întrerupte. În cazul în care pe aceeaşi hartă (schemă) se trec mai multe situaţii succesive ale forţelor proprii şi ale inamicului, pentru distingerea acestora, fiecare se particularizează prin sublinierea abrevierilor şi dublarea conturului semnelor convenţionale, prin linii întrerupte, punctate, haşuri etc. de aceeaşi culoare cu acestea sau prin tente de aceeaşi culoare pentru ambele părţi. Atunci când un element de dispozitiv nu îşi schimbă locul şi este necesar să se reprezinte şi în următoarele situaţii, semnul convenţional al acestuia se reliefează, de fiecare dată, corespunzător variantei alese pentru situaţia respectivă, fără să se şteargă evidenţierile anterioare. 4. Întrebuinţarea abrevierilor

15 Abrevierile se întrebuinţează pentru completare informaţiilor şi a datelor referitoare la un semn convenţional sau la redactarea unor documente sub formă de text. Abrevierile (siglele) care completează semnul convenţional se înscriu cu culoarea acestuia, fără însă a reprezenta punctul care marchează sfârşitul prescurtării. Abrevierile sunt aceleaşi atât pentru singular şi plural, cât şi pentru cuvintele cu aceeaşi rădăcină, cu condiţia ca sensul acestora să fie clar. Exemplu: Batalion, batalioane: B. Denumirile date grupărilor de forţe constituite temporar şi cele onorifice ale unităţilor nu se abreviază. Exemple: Gruparea tactică “FĂCĂRAŞ”: G.Ta. “FĂCĂRAŞ”. Brigada 4 Motorizată “MIHAI VITEAZUL”: Bg. 10 Mc. “MIHAI VITEAZUL”. Pentru a indica mai multe unităţi ale unui eşalon, acestea se redau sub formă de fracţie, înscriindu-se la numărătordenumirea acestora, iar la numitor, denumirea eşalonului din care fac parte. Exemple: Batalioanele 2 şi 3 infanterie din Brigada 4 infanterie B.2,3 I.Bg. 4 I.; Indicarea numărului de unităţi de aceeaşi valoare se redă prin cifre. Exemplu: Două batalioane din Brigada 5 infanterie moto: 2B./Bg.5 I.Mo. În situaţia în care se indică valoarea aproximativă a unor forţe se scrie abrevierea “Apx.”. Exemplu: Aproximativ două batalioane de tancuri: Apx. 2 B.Tc. 5. Înscrierea termenilor calendaristici

16 Ziua, luna, ora şi minutul se redau grupat, prin câte două cifre, înscriindu-se, pentru numerele până la 10, cifra 0 în faţă fiecărui număr. Anul se reprezintă printr-o grupă de 4 cifre. Grupele de cifre se separă astfel: - prin punct, între cele care reprezintă ziua şi luna, precum şi între cele care reprezintă ora şi minutul; - printr-un spaţiu de mărimea unui caracter, între grupurile de cifre care reprezintă data (ziua şi luna)şi timpul (ora şi minutul), precum şi între acestea şi cele care reprezintă anul. Exemple: 8 martie, ora 10 şi 30 de minute: 08.03 10.30 15 mai 2000. ora 14 şi 15 minute: 15.05 2000 14.15. Pentru indica o noapte, se înscriu numerele ambelor zile între care este cuprinsă aceasta, despărţite printr-o linie oblică. Exemple: Noaptea de spre 6 august: 05/06.08. În cazul reprezentărilor grafice, când se completează câmpul W al unui semn convenţional, se elimină punctele şi spaţiile dinte numerele care indică ziua şi luna, ora minutul. Exemple: 8 martie, ora 10 şi 30 de minute: 08031030/ În unele situaţii, când acţiunile se petrec în aceeaşi lună, aceasta nu se mai redă. Exemple: Aliniament antitanc care urmează să fie ocupat în ziua de 15 a lunii curente, la ora 04.30 6. Particularităţi de reprezentare a) Pentru semnele convenţionale care nu se reprezintă la scara hărţii, dispunerea (amplasarea) exactă este dată de mijlocul laturii inferioare sau a părţii inferioare a acestora.

17

Dacă situaţia nu permite să se redea semnul convenţional în locul exact, acesta se redă în alt loc şi se trasează o linie dreaptă sau frântă (curbă) până la locul real de dispunere. Exemple:

b) elementele componente ale unei unităţi (grupări) se pot reprezenta în interiorul unei casete, în acoladă sau în axa de acţiune. Exemple: Grupare de forţe având în compunere: în batalion de infanterie, o companie de trupe teritoriale, o baterie de artilerie antitanc, o baterie de artilerie şi un pluton de geniu

Brigadă mecanizată având în compunere: două batalioane mecanizate, două batalioane de tancuri, un divizion de artilerie şi o baterie de artilerie antiaeriană;

x

18

Forţe navale compuse din: un divizion de fregate, un divizion de vedere torpiloare şi un divizion de vedete purtătoare de rachete, care acţionează pe direcţia…

Forţe de infanterie motorizată compuse din o brigadă de infanterie motorizară, o grupă tactică de batalion şi o companie de cercetare care acţionează pe direcţia

x

19 Capitolul

II

SEMNE CONVENŢIONALE PENTRU REPREZENTAREA UNITĂŢILOR, ARMELOR, SPECIALITĂŢILOR, CATEGORIILOR DE MILITARI ŞI FUNCŢIILOR ACESTORA 1. Semne convenţionale de bază Semnul convenţional

Ce reprezintă Unitate

Punct de comandă

Punct (loc) în care se desfăşoară activităţi de verificare, adunare, întâlnire, regrupare, odihnă, precum şi activităţi care ţin de domeniul logistic Militar (persoană)

Grupare de forţe constituită temporar

Post de observare Punct (loc) pentru instalaţii şi acţiuni electronice

20 Semnul convenţional de bază reprezintă elementul primar pentru construirea, prin combinări, a altor semne. Exemple: Unitate motorizată (mecanizată);

Punct de comandă de brigadă de artilerie. x Comandamentele forţelor armate, Marele Stat Major, organele de transporturi militare, statele majore de carabinieri, grăniceri protecţie civilă şi alte organisme militare cu rol de conducere (coordonare) pentru care nu s-au stabilit semne de rang se reprezintă prin înscrierea siglei acestora în interiorul semnului convenţional de punct de comandă. Exemple: Marele Stat Major; M.St.M.

Centru militar judeţean. C.M.J.

Pentru a se arăta destinaţia punctului (locului) în care se desfăşoară diferite activităţi, se combină semnul convenţional de bază de punct (loc) cu abrevieri şi/sau cu semne specifice armei (specialităţii). Exemple: Punct de adunare; Ad n

Punct de odihnă al cercetaşilor în dispozitivul inamicului; Od h

21 Punct de întâlnire;

P.În t

Punct de aprovizionare. P.Apr

2. Semne convenţionale pentru reprezentarea rangului unităţilor Semnul convenţional

Ce reprezintă Echipă (similar) Grupă (similar) Pluton (similar) Companie (similar) Batalion (similar) Regiment (similar)

x

Brigadă (similar)

xx

Divizie (similar)

xxx xxxx Exemple:

Corp de armată (similar) Armată (similar)

22 Pluton;

Brigadă.

x

Valoarea grupărilor de forme constituite temporar se reprezintă prin simbolul de rang al unităţilor de mărime similară. Exemplu: Grupare de forţe de valoare brigadă. x

Instituţiilor de învăţământ, de cercetare, formaţiunilor, detaşamentelor, centrelor şi laboratoarelor nu li se atribuie semne pentru rang. Exemple: Bază de reparaţie. Baza 123

XXXX A.N.

3. Semne convenţionale pentru reprezentarea funcţiei, specialităţii, misiunii ţi stării militarilor (persoanelor) Funcţia de comandant (şef) se reprezintă printr-un simbol sub formă de unghi, iar cea de şef de stat major (locţiitor), printr-o linie orizontală redate deasupra semnului convenţional de militar. Când trebuie precizat şi eşalonul comandat, deasupra semnului convenţional care reprezintă comandantul (şeful de stat major) se trece rangul unităţii comandate.

Exemple:

23 Comandant de brigadă;

Locţiitorii comandantului de batalion.

Pentru a reprezenta arma (specialitatea, misiunea) unui militar, în interiorul semnului convenţional se trece simbolul specific armei (specialităţii, misiunii). Exemple: Cercetaş: Sanitar; Agent de legătură.

Starea unui militar (persoane) – prizonier, rănit, mort etc. – se reprezintă printr-o abreviere care se înscrie în câmpul H. Exemple: Cercetaş rănit; Rnt.

Prizonier; Pzn.

Infractor.

Infr.

4. Semne convenţionale specifice armei sau specialitîţii*

24 Semnul convenţional

Ce reprezintă Infanterie

Infanterie moto

Mecanizate

Tancuri

Trupe teritoriale Cercetare

Cercetare în dispozitiv

Transmisiuni

Radio

W Radioreleu * În acest subcapitol, semnele convenţionale specifice armei sau specialităţii sunt înscrise în interiorul semnului convenţional de bază de unitate.

25 Ce reprezintă

Semnul convenţional Troposferice

Telefonie – Telegrafie

Construcţii linii

Secretizare

Z Poştă

LE

Luptă electronică

Interceptare

Emisie

Goniometrare

Bruiaj

Informatică

Msc.

Mascare

26 Semnul convenţional

Ce reprezintă Transporturi şi comunicaţii

Topogeodezie

Protecţia informaţiilor Asigurare hidrometeorologică Protecţie psihologică Comenduire Îndrumarea circulaţiei Artilerie Antitanc Rachete

Geniu Pionieri Căi ferate

27 Semnul convenţional

Ce reprezintă Poduri

Drumuri

Pontonieri

Construcţii (lucru)

Chimie militară

Protecţie N.B.C.

Mijloace incendiare

Decontaminare

Aviaţie şi apărare antiaeriană

Aviaţie

Apărare antiaeriană

Paraşutişti

Trupe aeromobile

28 Semnul convenţional

Ce reprezintă Artilerie antiaeriană

Rachete antiaeriene

Radiolocaţie

Tehnică de rachete

Logistică

Aprovizionare

Transport

Asigurare tehnică

Întreţinere şi reparaţii

29 Semnul convenţional

Ce reprezintă Evacuare

Medical

Veterinar

Salvare

Carburanţi-lubrifianţi

Muniţie

Contraspionaj CSp

IRP

Pol

Informare şi relaţii publice

Poliţie

Carabinieri

Grăniceri

Pompieri Paşapoarte şi poliţie de frontieră

30 Semnul convenţional

Ce reprezintă Legătură

Mobilizare

Serviciu de informaţii

SI Instrucţie

Inst Completare

Cplt Învăţământ

Înv Comandă

Teritorial (de teritoriu)

Reprezentarea altor arme (specialităţi) se face prin combinarea semnelor sau adăugarea abrevierilor la semnele convenţionale de bază sau la cele specifice. Exemple: Aviaţie de vânătoare – bombardament;

31 Cercetare N.B.C.;

Decontaminare personal; Pers

Poliţie militară; PM Unitate de infanterie care se mobilizează.

32 Capitolul

III

SEMNE CONVENŢIONALE PENTRU REPREZENTAREA TEHNICII MILITARE 1. Infanterie Semnul convenţional

Ce reprezintă Puşcă mitralieră

Puşcă cu lunetă

Mitralieră

Armament de infanterie prevăzut cu aruncător de grenade

Aruncător de grenade antitanc portativ (tip AG-7)

Aruncător de grenade antitanc (tun fără, recul) (tip AG-9)

33 2. Blindate Semnul convenţional

Ce reprezintă Tanc Maşină de luptă (MLI, MLD) Transport blindat (transportor amfibiu blindat) Autovehicul blindat

3. Artilerie şi rachete Semnul convenţional

Ce reprezintă Aruncător de bombe

Tun

Tun-obuzier

Tun antitanc

Obuzier

Aruncător de proiectile reactive

34 Semnul convenţional

Ce reprezintă Instalaţie de lansare a rachetelor

Instalaţie de lansare a rachetelor antitanc

Artilerie autopropulsată, aici obuzier autopropulsat

4. Geniu Semnul convenţional

Ce reprezintă Pod mobil de asalt pe şasiu de tanc

Instalaţie de filtroventilaţie

Indicator pentru utilaj de geniu

Ponton

Portiţă

Bac

Mijloc improvizat de trecere

35 Semnul convenţional

Ce reprezintă Puncte suspendată

Reflector poliedric

Mină: a) antipersonal; b) antiblindate; c) cursă (surpriză); d) cu acţiune comandată; e) direcţională f) ancorată; g) de fund; h) în derivă i) de protecţie a barajelor; j) de tip necunoscut

Exemple de tehnică de geniu: Tanc cu dragor;

Dg

Autovehicul blindat cu lamă de buldozer; Maşină de săpat tranşee MST

Bdz

36 5. Chimie militară Semnul convenţional

Ce reprezintă Aruncător de flancări

Aruncător de grenade incendiare

Staţie de calcul analitic

Fugasă

Generator de fum

F

6. Transmisiuni Semnul convenţional W

Ce reprezintă Staţie radio

Staţie radioreleu

W

Receptor radio

37 Semnul convenţional W

Ce reprezintă Radiotelefon

Centrală telefonică

Terminal: a)

a) Telefonic;

b)

b) Telegrafic, aici cu dispozitiv de secretizare;

c)

c) Fax; FAX

d)

d) Date (monitor, imprimantă, Tv) DATE

7. Luptă electronică Semnul convenţional

Ce reprezintă Staţie de interceptare (cercetare)

Staţie de goniometrare

Staţie de bruiaj electronic

38 Semnul convenţional

Ce reprezintă Staţie pentru determinarea condiţiilor de compatibilitate electromagnetică Capcană termică

Reflector dipol

Senzor

Marcator radio de obiectiv

8. Informatică Semnul convenţional

Ce reprezintă Calcul electronic

9. Protecţia informaţiilor Semnul convenţional

Ce reprezintă Dispozitiv pentru protecţia informaţiilor

Complex de protecţie a informaţiilor

39 10.Protecţie psihologică Semnul convenţional

Ce reprezintă Difuzor

Staţie de amplificare

W

Staţie de radiodifuziune

Staţie de televiziune teritorială

Studio pentru montaj emisiuni E Maşină de reportaj

Tipografie

Materiale scrise

Generator (imitator) de sunet

40 11.Aviaţie Semnul convenţional

Ce reprezintă Avion

Avion de vânătoare

Avion de bombardament

Avion de cercetare

Avion fără pilot

Hidroavion

Elicopter

Satelit militar

Aerostat

41 12.Apărare antiaeriană Semnul convenţional

Ce reprezintă Mitralieră antiaeriană

Tun antiaerian

Instalaţie de lansare a rachetelor antiaeriene

Staţie de radiolocaţie

Radioaltimetru

Staţie de recunoaştere prin radiolocaţie

Staţie de conducere a focului

Staţie de dirijare a rachetelor antiaeriene

42 13. Transporturi şi comunicaţii Semnul convenţional

Ce reprezintă Tren (vagon)

Vagon platformă

14. Logistică Semnul convenţional

Ce reprezintă Abator: a) de campanie; b) de teritoriu Brutărie de campanie Bucătărie Bucătărie rulantă Car Staţie de alimentare (pompare) Spălătorie (baie) de campanie Automobil (maşină) Autoturism

T

43 Semnul convenţional

Ce reprezintă Autocamion

Autospecială

Tractor

Trailer

Remorcă

15.Protecţie civilă Semnul convenţional

Ce reprezintă Hidrant

Mijloc de stins incendiu

Sirenă

Dispozitiv de întrerupere a iluminatului exterior

44 Semnul convenţional

Ce reprezintă Centrală de alarmare

Staţie de control a radioactivităţii mediului înconjurător

16.Particularităţi de reprezentare a) Reprezentarea tehnicii pentru care nu s-au stabilit semne convenţionale în cuprinsul capitolului III se face prin combinarea semnelor convenţionale şi/sau abrevierilor care definesc elementele componente (destinaţia) ale tehnicii respective. Exemple: Aruncător de bombe instalat pe transportor blindat; Elicopter antitanc;

Autospecială de cercetare N.B.C. instalată pe autoturism; T

S

Staţie de interceptare de radiolocaţie; diurna Staţie de interceptare radio

W

45 b) Reprezentarea unor caracteristici ale tehnicii militare se realizează prin bararea semnelor convenţionale ale acesteia, cu linii, astfel: Tehnică militară

Cu o linie

Bararea semnului convenţional: cu două linii cu trei linii

cu patru linii

Tunuri, tunuri-obuziere, Calibrul până obuziere, aruncătoare la 100 mm

Calibrul 100-150 mm

Calibrul peste 150 mm

-

Instalaţii de lansare a rachetelor antitanc

Bătaie până la 2 km

Bătaie până la 3 km

Bătaie până la 5 km

-

Calibru mic

Calibru mijlociu

Calibru mare

-

Instalaţii de lansare a rachetelor antiaeriene

Bătaie apropiată

Bătaie mică

Bătaie medie

Bătaie mare

Tancuri, tractoare de artilerie, avioane (elicoptere), de transport

Uşoare

Mijlocii

Grele

-

Aparatură electronică cu funcţionare în gama undelor

Metrice

Decimetrice

Centimetrice

Milimetrice

Avioane de cercetare (bombardament)

Tactică

Operativă

Strategică

-

aparatură electronică cu putere de emisie

Mică

Medie

Mare

-

Tunuri antiaeriene

Exemple: Tun calibrul 100 – 150 mm;

Instalaţie de lansare a rachetelor tactice

46 Instalaţie de lansare a rachetelor antiaeriene cu bătaie medie;

Tanc mijlociu;

Tractor de artilerie mijlociu;

Staţie de radiolocaţie în gama undelor decimetrice,

Elicopter greu de transport

47 Capitolul

IV

SEMNE CONVENŢIONALE PENTRU REPREZENTAREA ACŢIUNILOR, ELEMENTELOR DE DISPOZITIV ŞI MISIUNILOR 1. Probleme generale Informaţiile referitoare la semnele convenţionale care reprezintă acţiuni, elemente de dispozitiv şi misiuni se redau prin abrevieri, caractere alfanumerice sau prin alte semne convenţionale înscrise în câmpurile respective. Denumirea, lungimea şi semnificaţia câmpurilor se prezintă în tabelul de mai jos: Litera câmpului

Nr. maxim de caractere alfanumerice

Destinaţia

A

-

Indicator de rol

B

6

Semn convenţional de Raioane de rang apărare, puncte de sprijin, poziţii, aliniamentele misiunilor, direcţii, linii de despărţire etc. Numărul obiectivului

G

21

Aplicabilitatea

Observaţii

Toate semnele Semn convenţiconvenţionale onal (observare) pentru armă, specialitate, tehnică, acţiuni, elemente de dispozitiv, misiuni etc.

(codul) Acţiuni de foc şi lovire, elemente de baraje

Adnotări

Toate semnele convenţionale

Indicativ de prioritate

Acţiuni de foc şi lovire

Informaţiile nu se transmit la alte eşaloane

48 Litera câmpului

Nr. maxim de caractere alfanumerice

Destinaţia

Aplicabilitatea

Q

-

Direcţia vântului

Lovituri N.B.C.

V

15

Tipul armei sau Lovituri N.B.C. mijlocului de folosire a A.N.M.

W

15

Gruparea dată – oră

Observaţii

Indică direcţia probabilă a contaminării N.B.C.

Toate semnele convenţionale cu excepţia celor pentru limite

2. Limite, aliniamente, misiuni Limitele fâşiilor (zonelor de responsabilitate) unităţilor se reprezintă prin linii de despărţire întrerupte la anumite intervale de semnul convenţional al rangului eşalonului la care se referă, iar dacă este cazul, în dreptul (lângă) acestuia se trece numerotaţia unităţilor. În situaţia în care linia desparte două unităţi aparţinând unor state diferite din cadrul Parteneriatului pentru Pace se poate reda abreviat şi numele acestora. Poziţionarea câmpurilor:

T B T

Exemple: Linie de despărţire între Brigăzile 3 şi 5; 3 X 5

49 În situaţia în care este necesar să se redea şi natura unităţii, aceasta se înscrie abreviat după numerotaţie. Exemple: Linii de despărţire în baterie situaţii 1.Între brigăzile 2 şi 3 2. În dispozitivul Bg. 3. În de infanterie moto I.Mo. Cp.I.Mo. Bg. 2 I.Mo. X X 1 X Bg. 3 I.Mo. X

dispozitivul

2

1 3

În situaţia când se reprezintă unităţi de valoare diferită, pe linia de despărţire se redă semnul convenţional al rangului unităţii cu valoarea mai mare, cu excepţia limitei de spate, unde, întotdeauna, se foloseşte semnul convenţional al rangului unităţii din faţă. Linia de despărţire se prezintă de la pluton în sus. Aliniamentele de desfăşurare (apărare, atac, coordonare etc.) se redau printr-o linie al cărei traseu urmează coordonatele sau punctele reale din teren. Linia poate fi întreruptă de abrevieri sau alte semne convenţionale care să-i evidenţieze clar destinaţia. Poziţionarea câmpurilor:

(A)

W

A

H

(A)

Exemple: Aliniamentul de desfăşurare pe coloane de companii, care va fi atins la ora 11.15 în ziua de 15 octombrie Aliniamentul antitanc nr.1 al Brigăzii Artilerie

1/Bg. Art.

50 Aliniamentul de contact se reprezintă, în general, prin semicercuri care au concavitatea îndreptată spre dispozitivul propriu, respectiv, al inamicului. Exemplu: Aliniament de contact.

1

2

În situaţia când se organizează fâşie de siguranţă (poziţie înaintată sau siguranţă de luptă), limita dinainte a apărării se redă prun semnul convenţional de aliniament, iar limita dinainte a celor mai înaintate elemente, prin semicercuri care au concavitatea orientată spre dispozitivul propriu. Exemplu: Limita dinainte a fâşiei de siguranţă şi limita dinainte a apărării Brigăzii 5 infanterie

LDA

X

5

X

5X

5

Aliniamentele (limitele) până la care se execută misiuni specifice armelor şi specialităţilor (artilerie, cercetare, luptă electronică etc.) se reprezintă printr-o linie pe care se redă, în funcţie de situaţie, semnul convenţional sau denumirea abreviată a armei (specialităţii) respective.

51 Exemple: Aliniamentul distanţei maxime de tragere cu armamentul de artilerie; aliniamentul până la care se asigură cercetarea N.B.C.

Limita maximă a zonei de neutralizare prin bruiaj a mijloacelor electronice Aliniamentele misiunilor urmează punctele reale din teren şi se redau prin linii întrerupte la anumite intervale de semnul convenţional al rangului eşalonului la care se referă. Poziţionarea câmpurilor: Exemplu:

W

B H X

Misiunea brigăzii de infanterie În situaţia în care misiunea unităţii este împărţită în misiune imediată şi următoare sau pe etape, aliniamentul misiunii imediate (etapei) se reprezintă cu semnul convenţional al rangului unităţii şi abrevierea “Im” sau “Et…”. Exemplu: Misiunea imediată a brigăzii

X

Im

52 3. Raioane (zone), puncte de sprijin, poziţii Conturul raioanelor se redă printr-o linie care urmează coordonatele sau punctele reale din teren. Poziţionarea câmpurilor:

W A T

H

Conţinutul câmpului H se poate reda, după caz, în interiorul sau în exteriorul raionului. Exemple: Raion pregătit pentru lupta antidesant de 14091200 către Compania 1 Infanterie, gata la 14.09, ora 12.00;

X

Cp 11 Raion în care acţionează elemente teroriste înarmate

Tero Informaţi

53 În unele situaţii, în interiorul raionului se poate reda semnul convenţional de unitate sau denumirea abreviată a acesteia. Exemple: Raionul de desantare prin paraşutare al Companiei 1 Destinaţie Specială

Raionul de regrupare al Brigăzii 4 Infanterie Motorizată Bg. 4 I.Mo.

Rgr

Raion ce constituie “OBIECTIV”, aici nr. 105 Obv 105

Raioanele de apărare, poziţiile, punctele de sprijin se reprezintă la scară sau schematic. Pentru a se deosebi de alte tipuri de raioane, conturul este întrerupt de semnul convenţional al rangului unităţii, redat întotdeauna pe partea opusă contactului cu adversarul. Poziţionarea câmpurilor:

W

(T)

T

B

H

54 Exemple: Raionul de apărare al Batalionului 3 Infanterie, ocupat la 25 octombrie, ora 17.00; 3I 

Punctul de sprijin al Companiei 1 Infanterie, reprezentat pe plutoane.

3

1

3 2 

Raioanele, punctele de sprijin, poziţiile de apărare fortificate se redau prin amplasarea unor segmente scurte aşezate perpendicular pe conturul exterior al aceastora. Exemplu Raionul fortificat al Batalionului 2 Infanterie. 21 I 

Câmpul T din afara raionului se completează în situaţia în care se impune cunoaşterea unităţii care realizează lucrarea (amenajare genistică, aprovizionare, transport etc.). Exemplu: Raionul fortificat al Batalionului 3 Infanterie, amenajat genistic de Plutonul 2 Pionieri.

Pl 2Pi

3I 

55 Poziţiile de apărare (tragere) se reprezintă la scară sau schematic printr-o linie având capetele orientate în unghi spre înapoi, la care se adaugă semnul convenţional de unitate sau rangul şi/sau mijlocul de foc. Exemple: Poziţia de apărare a Grupei 3 Infanterie; 3

Raionul batalionului în apărare, unde sunt reflectate sectoarele de tragere şi sacul de foc (S.Fc.)

S.Fc. 3

3

 

oziţia de tragere a Bateriei 2 Obuziere; Raionul poziţiilor de tragere al Divizionului Artilerie din Brigada 5 Motorizată. dispus pe baterii

2

 

2

3

1

5

5Mo 2

Zonele contaminării radioactive se reprezintă prin linii al căror traseu corespunde punctelor cu acelaşi nivel de radiaţie. În locul valorilor nivelurilor de radiaţie se pot reda codurile (culorile sau literele)corespunzătoare

56 nivelurilor de radiaţie. În punctul de pornire al zonei se poate reda simbolul sursei contaminării (explozie nucleară, agent economic etc.) Câmpurile zonei contaminării radioactive: C1 C2 C3 C4

4. Direcţii Semnul convenţional

Ce reprezintă

a.

Indicator pentru: a) atac;

b.

b) atac principal

Direcţie de atac

Direcţie principală de atac

57 Semnul convenţional

Ce reprezintă Axa de atac (înaintare)

x

Axa principală de atac (înaintare)

Indicator pentru: a

a) direcţie de interzis;

b.

b) direcţie principală de interzis

Direcţie pe care unităţi din F.A.U. urmează şi sprijină F.A.I. direcţie pe care unităţi din F.A.U. se deplasează şi se introduc în operaţie (luptă), aici preiau efortul principal

Primele două semne convenţionale se folosesc când forţele au libertatea de a acţiona în întreaga fâşie (zonă). Direcţia de atac se foloseşte, de regulă, pentru eşaloane de valoare batalion şi mai mici şi condiţionează executarea acţiunii numai în lungul direcţiei respective. Axa de atac permite atacul şi manevra numai în spaţiul corespunzător axei; acţiunile în afara axei se execută numai cu aprobarea eşalonului superior. Vârful săgeţii se redă pe aliniamentul (obiectivul, reperul) care reprezintă (defineşte) misiunea, iar linia care marchează direcţia (axa) poate fi întreruptă de semnul de rang al unităţii care execută misiunea.

58 5. Deplasare Semnul convenţional

Ce reprezintă Indicator pentru mobilitate:

a.

a) pe jos; 1

1

b.

b) pe roţi; 1

1

c.

c) pe roţi pentru orice fel de teren;

d.

d) pe şenile;

e.

e) mixtă (pe roţi şi şenile);

f.

f) tractat;

g.

g) pe calea ferată;

h.

h) aeropurtat

59 Semnul convenţional

Ce reprezintă Itinerar de deplasare. În cazul deplasării în ambele sensuri, nu se pune săgeata. semnul convenţional se poate completa cu un simbol de unitate, tehnică, nume de cod sau număr. Coloană:

a.

a) în deplasare;

b.

b) oprită. Indicator de impracticabilitate. În interiorul acestuia se redă simbolul sau abrevierea categoriei de tehnică pentru care nu este practicabil. Indicatorul se leagă cu o linie de elementul la care se referă (raion, itinerar etc.). Ocolire:

a.

a) uşoară;

b.

b) dificilă;

c.

c) imposibilă. sector de comenduire şi îndrumare a circulaţiei. Exemple: Batalionul 3 Mecanizat în marş pe autovehicule pe roţi;

60 O coloană de 10 MLI în deplasare către MALINA, la 17 iulie, ora 10.05;

17071005 10 MLI

MALINA Itinerar de deplasare impracticabil pentru autovehicule pe roţi; ICLOD ROŞU

Raion inaccesibil autovehiculelor pe roţi şi pe şenile;

Vad cu dificultate la intrare şi la ieşire.

5. Puncte, posturi, locuri Semnul convenţional

Ce reprezintă Punct de control

PC

PC

Punct iniţial

PT

PI

1 SCULENI

1

61 Semnul convenţional

Ce reprezintă Punct final

PF PF

1

1

Punct de coordonare Post de comenduire şi îndrumare a circulaţiei

Post de dispeceri şi control al circulaţiei

Indicator militar de îndrumare a circulaţiei

7. Acţiuni de foc şi lovire Semnul convenţional

Ce reprezintă Sector de tragere (lansare, observare, bruiaj etc.)

Foc pe obiectiv punctiform Foc pe obiectiv de suprafaţă Foc liniar

62

Semnul convenţional

Ce reprezintă Val de foc, aici un aliniament

“MARTIE” Foc masat

Concentrare succesivă a focului, aici un aliniament Lovitură executată de aviaţie

Lovituri cu mijloacele de foc, aici cu artileria. Conturul semnului convenţional încercuieşte obiectivul (suprafaţa de teren) asupra căruia s-a executat focul. Când situaţia impune, în locul semnului convenţional de artilerie se redă tipul mijlocului folosit: tun, obuzier, rachetă etc. Distrus (nimicit) Se aplică peste semnul convenţional al obiectivului Incendiu izolat. Săgeata indică direcţia vântului Luptă pe aliniamente intermediare LDA

II

1

II

II

Acţiuni de fixare 1

1

1

63

Semnul convenţional

Ce reprezintă Contralovitură (contraatac)

Acţiuni de întârziere Forţe care încercuiesc

Forţe încercuite

Ambuscadă. Vârful săgeţii indică locul precis al acţiunii Pândă Infiltrare 1

1

Cercetare prin luptă

Urmărire Procedeu de luptă prin surprindere (raid, incursiune, sondă etc.) Sector de rupere LDA X (în brigadă)

X

64

Poziţionarea câmpurilor focului pe obiectiv punctiform

B W

G

Exemplu: Foc pe obiectiv punctiform, obiectivul nr. 30, executat la 14 mai, ora 10.00

30 14051000

Poziţionarea câmpurilor focului pe obiectiv de suprafaţă

B W

G

Exemplu: Foc pe obiectiv de suprafaţă, obiectivul (sectorul) nr. 50, planificat a se executa la 14 mai, ora 10.30 Poziţionarea câmpurilor pentru focul liniar:

50 14051030

B W

G

Exemplu: Foc liniar, foc de baraj de bază, obiectivul codificat “ALUN”, planificat să se execute la 15 mai, ora 04.50

“A” 15050450

65

Poziţionarea câmpurilor pentru procedeul de luptă prin surprindere:

W T

A

H

Exemplu: Raid executat de Plutonul 3 Infanterie din Compania 2 Infanterie; începerea misiunii la 11.40, ora 22.50

DE LA 11042250

3/Cp.2I

RAID

Exemple de fâşie şi sector de tragere: Fâşie de tragere pentru un pluton de infanterie moto

Sector de tragere pentru maşina de luptă a infanteriei

Exemplu de acţiune de întârziere: Acţiune de întârziere executată de către Compania 2 Infanterie -2I

-2I

66

8. Acţiuni specifice 8.1. Cercetare terestră Semnul convenţional

Ce reprezintă Direcţie de cercetare Supraveghere

AN

Nr.1 03.00 14.05 Gr.Cc.Nr.1. B.D.S. 05.00 16.03 Pt.Cc.Nr.2 Bg.1 I.Mo 03.00 27.05

Echipă de destinaţie specială a Armatei Naţionale (A.N.) grupă de cercetare (Gr.Cc. predat de la unitate) Patrulă de cercetare şi timpul începerii Echipă de inamicului

Nr.4 07.00 17.03

cercetare

în

Sursa agenturii cu indicarea ordinii şi timpul începerii acţiunilor

Exemple: Compania 2 Infanterie în cercetarea unei fâşii de batalion Direcţie N.B.C.

de

cercetare

II

2 II

8.2. Desantare Semnul convenţional

dispozutivul

Ce reprezintă Desantare prin paraşutare

67 Desantare prin aterizare

Semnul convenţional

Ce reprezintă Fâşie în care se neutralizează mijloacele antiaeriene ale inamicului

Element de dirijare a paraşutării

8.3. Artilerie şi rachete Semnul convenţional

Ce reprezintă Grupare de artilerie, aici de brigadă, formată din două divizioane

Post de ascultare Bază: a.

a) de intersecţie

b.

b) acustică

68 Când nu se cunoaşte sau nu este nevoie să se redea locul real de dispunere al fiecărui divizion, gruparea de artilerie se poate reprezenta prin înscrierea abreviată a denumirii acesteia în semnul convenţional de raion. Exemplu: Grupare de artilerie de brigadă G.A. Bg.

8.4. Geniu Semnul convenţional

Ce reprezintă Tranşee

Adăpost: a.

a) la suprafaţă;

b.

b) de tip îngropat;

c.

c) subteran;

d.

d) sub parapet Şanţ adăpost:

a.

a) acoperit;

b.

b) neacoperit

69

Semnul convenţional

Ce reprezintă Lucrare pentru executarea locului:

a.

a) din lemn şi pământ;

b.

b) din prefabricate de beton;

c.

c) de tip greu (permanentă);

d

d) cu cupolă blindată;

e.

e) cu cupolă escamotabilă Punct de exploatare şi prelucrare a lemnului Punct de fabricare betoane Obstacol punctiform Abatiză Capcană explozivă Obstacol antitanc neexploziv

70 Obstacol de sârmă, asigurat cu mine cu percuţie la tracţiune Semnul convenţional

Ce reprezintă Obstacol liniar nedefinit Obstacol puţin vizibil Obstacol împotriva desantului aerian Baricadă Reţea de sârmă ghimpată, aici pe două rânduri de pari, conectată la reţeaua electrică Şanţ antitanc în curs de execuţie. Dacă şanţul este terminat, interiorul triunghiurilor se haşurează

a.

Distrugere: a) planificată;

b.

b) pregătită în stadiul 1 (de siguranţă);

c.

c) pregătită în stadiul 2 (armat);

d.

d) executată Semnul convenţional se redă peste simbolul elementului distrus (de distrus) sau în afara acestuia. Când nu este

71 necesar să se redea stadiul distrugerii, se reprezintă numai stadiul 2 Semnul convenţional

Ce reprezintă Grup (banc) de mine

Câmp de mine: a.

a) executat manual sau mecanizat;

b.

b) executat prin lansare la distanţă (cu aviaţia, artileria etc.)

S

Zonă de baraje

M M

M

Zonă minată nedeterminată topografic şi neîngrădită, aici conţinând mine de tip necunoscut

M

a.

Drum: a) de bază;

b.

b) de rezervă; Rz

c.

Rz

c) de varientare

72

Semnul convenţional

Ce reprezintă Loc de întoarcere pe drum (platformă de încrucişare) Culoar (de trecere, de intrare, de ieşire, de recuperare) Vad Punct de trecere. În interior se redă simbolul (abrevierea) mijloacelor de trecere şi, când este necesar, numărul acestora Sector de forţare (trecere)

Post de fotografiere terestră

Poziţionarea câmpurilor obstacolului punctiform

W T

Exemplu: Abatiză executată de către Plutonul 1 Pionieri la 22 decembrie, ora 09.00

22120900 Pl. 1 Pi.

A H

73

Poziţionarea câmpurilor elementelor de baraje, aici, câmp de mine:

B W A T

H

Exemplu: Câmpul de mine antiblindate nr. 15, realizat de Plutonul 1 Pionieri până la 12 martie, ora 17.00, având plantate 200 de mine, prin care este executat un culoar de trecere;

15 12031700 Pl. 1Pi

200

Zonă de baraje în care sunt executate câmpuri de mine şi obstacole neexplozive

Semnul convenţional

Ce reprezintă Lovitură chimică (biologică)

Punct de măsurare a nivelului debitului dozei de radiaţie

FUM

Perdea de fum

Poziţionarea câmpurilor pentru

W V

H Q

74 lovitura chimică (biologică) Exemplu: Atac chimic cu iperită, produs la 30.09, ora 14.10, având norul în deplasare în direcţia săgeţii

30091410 Ip.

8.6. Transmisiuni Semnul convenţional

Ce reprezintă Centru de transmisiuni. Tipul centrului se redă în câmpul H prin abrevierile: N – nodal; S – sprijin; G – de garnizoană Linie de transmisiuni. Numărul căilor (canalelor) se poate reprezenta întrerupând linia cu grupe de cifre despărţite prin punct, în ordinea: - telefonice pe două fire; - telefonice pe patru fire; - telegrafice pe două fire; - telegrafice pe patru fire; - transmiteri de date Staţie intermediară

SAE

Staţie de adunare documentelor

D

Staţie poştală militară

şi

expediere

Centru de telecomunicaţii teritorial

a

75

Exemple: Centrul de transmisiuni al punctului de comandă al unei brigăzii de infanterie având în compunere: - staţie telefonică centrală; - staţie telegrafică; - staţie de secretizare; - staţie de comutare şi verificare a căilor (liniilor); - staţie de frecvenţă; - staţie de alimentare electrică; - grup de receptoare radio şi telecomandă;

CV

Linie radioreleu care se exploatează: - 8 căi telefonice pe două fire; - 2 căi telefonice pe patru fire; - 4 căi telegrafice pe două fire; - 0 căi telegrafice pe patru fire; - una cale pentru transmiteri de date

8.2.4.0.1.

a) 0.2. 0.2. 0.

2.2.1.1.0.

2.2.1.1.0.

6.2.3.2.1.

4.1.2.0.0. 2.2. 1.1. 0.

Centru de telecomunicaţii teritorial având: a) joncţiuni de abonare; b) b) tranzit de căi; c) ramificarea căilor pe o direcţie c)

76

8.7 Luptă electronică Semnul convenţional LE

Ce reprezintă Centru de luptă electronică

Centru de interceptare - goniometrare

Post de bruiaj electronic

Centru de conducere şi dirijare a focului din sistemul de cercetare-lovire Sistem integrat de luptă electronică

Bază de goniometrare

Zonă de goniometrare

77

8.8. cercetare radio Semnul convenţional

Ce reprezintă Centru de cercetare radio

Punct de interceptare radio

Punct (post) de interceptare emisiuni radioreleu

8.9. Informatică Semnul convenţional

Ce reprezintă Reţea de calculatoare electronice

8.10. Protecţia informaţiilor Semnul convenţional

Ce reprezintă Legătură protejată

78

8.11. Mascare Semnul convenţional

Ce reprezintă Acţiune (lucrare) de înşelare

Lucrare de ascundere

Exemple: Lucrare de înşelare – tanc în amplasament

Lucrare de ascundere a unui pod

8.12. Transporturi şi comunicaţii Semnul convenţional

Ce reprezintă

a.

Indicator pentru activităţi de transporturi şi comunicaţii a) îmbarcare;

b.

b) debarcare;

c.

c) transbordare

79

Semnul convenţional

Ce reprezintă Staţie de cale ferată în care se execută activităţi militare, aici de îmbarcare

Sector de cale ferată. În casetă se trec caracteristicile acestuia şi alte detalii

Eşalon militar transportat, aici pe calea ferată. Vârful săgeţii se trasează în locul prin care trece şi în care soseşte eşalonul de transportat

8.13. Aviaţie şi apărare antiaeriană Semnul convenţional

Ce reprezintă Aerodrom. Felul pistelor se redă în câmpul H prin: A – asfaltată; B – betonată; C – consolidată; M – metalică; N - naturală Elidrom

Teren de aterizare

80

Semnul convenţional

Ce reprezintă Nod de aerodromuri

Centru de conducere a acţiunilor aviaţiei

Punct de conducere a aviaţiei în luptă

Punct de dirijare şi indicare a obiectivelor

Luptă aeriană

Raion în care se execută acţiuni ale aviaţiei. Natura acţiunii (cercetare fotografiere etc.) se redă prin semnul convenţional al aeronavei sau prin abreviere Culoar de acţiune al aviaţiei, aici de ieşire

Aliniament pentru aviaţie

Zona de foc a rachetelor şi artileriei

81 antiaeriene Semnul convenţional

Ce reprezintă Direcţie de atac a aviaţiei Axă de atac a aviaţiei Traiect de zbor

8.14. Asigurare hidrometeorologică Semnul convenţional

Ce reprezintă Direcţia vântului şi gradul de acoperire cu nori. În câmpul H se redă viteza vântului în m/s, gradul de acoperire cu nori şi altitudinea în metri Centru meteorologic

Punct (post) meteorologic

8.15. Logistică Semnul convenţional

Ce reprezintă Depozit teritorial

82

Semnul convenţional

Ce reprezintă Agent economic de aprovizionare

Agent economic prestator de servicii

Conductă de campanie pentru produse petroliere Ax de evacuare-reparare a tehnicii militare

Staţie tehnică. Destinaţia acesteia se redă în câmpul H Sursă de apă

Loc de adunare a tehnicii deteriorate

Spital de campanie

Cimitir

83

Exemple: Depozit de alimente Alim

Depozit de muniţie al Brigăzii 3 Infanterie

X 3I

Depozit de logistică în care se găsesc materiale de geniu, chimice şi de transmisiuni

Ge.Ch.Trs.

8.16. Protecţie civilă Semnul convenţional

Ce reprezintă Adăpost de protecţie civilă Agent economic cu componente nucleare, chimice sau explozive Dărâmături, demolări Obiectiv de importanţă deosebită

Obiectiv de patrimoniu

Formaţiune de pompieri

84

Semnul convenţional

Sector şi raioane de intervenţie pentru protecţia civilă. Numerotarea sectorului de intervenţie se face cu cifre romane, aici nr. II, iar a raioanelor, cu cifre arabe, aici 1,2,3. În câmpul H se scrie sub formă de fracţie: la numărător – numărul de locuitori, iar la numitor – şeful sectorului de intervenţie

1 3

II

Ce reprezintă

2

Ev. pop

Raion în (din) care se evacuează populaţie civilă şi bunurile materiale. În câmpul H se trece numărul raionului, iar sub formă de fracţie, la numărător – numărul persoanelor evacuate, iar la numitor – numărul locuitorilor cu domiciliul stabil în raionul respectiv. Sub casetă se redă săgeata care indică intrarea (ieşirea) din raion, aici ieşirea

8.17. Drept internaţional umanitar Semnul convenţional

Ce reprezintă Indicator pentru organizaţiile internaţionale şi societăţile naţionale de Cruce Roşie. Crucea se redă cu culoarea roşie Indicator pentru serviciile medicale militare şi civile, personalul religios civil care participă la serviciile medicale sau de protecţie civilă. Crucea şi semiluna se redau cu culoarea roşie Indicator internaţional pentru protecţia

85

Semnul convenţional

civilă. Triunghiul este colorat în albastru pe fond portocaliu Ce reprezintă Indicator pentru obiectiv cultural aflat sub protecţie generală. Triunghiul şi rombul înnegrite se colorează în albastru Indicator pentru obiectiv cultural aflat sub protecţie specială. Triunghiurile şi romburile înnegrite se colorează în albastru Indicator pentru lucrări şi instalaţii foarte periculoase (baraje, diguri, centrale nucleare etc.). Interiorul cercurilor se colorează în portocaliu

8.18. Informare şi relaţii publice Semnul convenţional

RT v mil Pre s mil

Ce reprezintă Redacţie de radio-televiziune emisiuni militare Redacţie presă militară

8.19. Pază şi ordine Semnul convenţional

Ce reprezintă Post de pază cu câine de serviciu

86 Patrulă de pază cu câine de serviciu Semnul convenţional 0700 1800 PCTF

Ce reprezintă Punct de control trecere frontieră, aici deschis între orele 07.00 şi 18.00 Scotocire

SCT

Captură

Control special (filtru)

200

Escortă, aici pentru 200 de persoane escortate. Dreptunghiul şi numărul de persoane escortate se redau cu culoarea specifică forţelor din care provin Cordon de ordine:

a.

a) simplu, aici cu autovehicule;

b.

b) dublu, aici cu personal

87

CAPITOLUL V

ABREVIERI 1. ABREVIEREA DENUMIRILOR MARILOR UNITĂŢI, UNITĂŢILOR ŞI SUBUNITĂŢILOR Denumire completă Abrevierea 1 2 Armata Naţională A.N. Armată A. Academia militară A.M. Batalion Baterie Baza Brigada

B. Bt. Bz. Bg.

Comandament Comandament teritorial Companie Corp de armată Corp aerian (de aviaţie)

Cmd. C.T. Cp. C.A. C.Aer. (Av.)

Detaşament Direcţie divizie Divizion

Dt. Dir. D. Dn.

Echipă Escadrilă

Ech. E.

Flotilă Forţele Armate Front

Fl. F.A. F.

Grup Grupare Grupă Grupă operativă

Gp. G. Gr. Gr.Op.

88 Mare unitate Marele Stat Major

M.U. M.St.M. 1

2

Ministerul Apărării Ministerul Afacerilor Interne Batalion de tancuri Divizion de artilerie Divizion de artilerie antitanc Divizion de artilerie antiaeriană Divizionul 1 tunuri (obuziere) Divizion de artilerie reactivă Divizionul 1 rachete antiaeriene

M.Ap. M.A.I. B.Tc. Dn.A. Dn.A.T. Dn.A.A. Dn.I.T. Dn.Re. Dn.1 R.A.A.

Escadrilă de elicoptere de luptă Escadrilă aviaţie de vânătoare Escadrilă de elicoptere de transport şi luptă

E.El.L. E.Av.V. E.El.Tr.L.

Subunităţi de asigurare Secţie gospodărie (grupă gospodărie) Direcţia operaţii a Marelui Stat Major Departamentul Administrativ-militar (al Republicii Moldova) Centru de analiză Centru de instruire Depozit de carburanţi Nod de transmisiuni al M.St.M. Grupare de artilerie a brigăzii 1 infanterie motorizată Unităţi de infanterie Unităţi speciale Trupe de apărare teritorială Batalionul de infanterie motorizată Batalion tancuri Divizion de obuziere Divizion antiaerian Baterie de artilerie antiaeriană Baterie de rachete antiaeriene Baterie cercetare şi transmisiuni antiartilerie companie cercetare Companie transmisiuni Pluton comandă

Sub.Asg. Sc.Gs. (Gr.Gs.) Dir.Op.M.St.M. D.A.M. (R.M.) C.Anl. C.Ins. Dp.C. N.T.M.St.M. G.A.Bg. 1 I.Mo. U.I. U.Sp. Tr.Ap.T. B.I.Mo. B.Tc. Dn.Ob. Dn.A.A. Bt.A.A. Bt.R.A.A. Dt.Cc.Trs.A.Art. Cp.Cc. Cp.Trs. Pl.Cdă.

89 Companie geniu Companie protecţie antichimică Companie deservire materială 1 Companie de reparat tehnica militară Companie de pază Pluton de drumuri şi comenduire Punct medical Grupă pregătire desant-paraşutat Companie Stat Major şi deservire Pluton puşcă-mitralieră antitanc Pluton antitanc Baterie aruncătoare de mine Serviciu armament de rachete şi artilerie Serviciu automobile, transportare, amfibii, blindate şi tancuri Serviciu echipament Serviciu alimentar Serviciu carburanţi lubrifianţi Serviciu cazare şi exploatare a locuinţelor Brigada 1 infanterie motorizată Brigada de artilerie Brigada de rachete antiaeriene Brigada de aviaţie mixtă Escadrilă de aviaţie mixtă independentă Regiment de transmisiuni independent Batalion destinaţiei specială Batalion de pază şi asigurare Batalion geniu Baza reparaţie restabiliri Batalion de asigurare materială independent Companie de luptă redioelectronică independentă Companie de apărare chimică independentă Detaşament topogeodezic Companie cercetare radio şi radiotehnică independentă Centru zonal de instruire Depozit central a patrimoniului tehnic Laborator tehnic de măsură independent Spital militar central Spital militar

Cp.Ge. Cp.Pr.A.Ch. Cp.D.M. 2 Cp.Rp.T.M. Cp.Pz. Pl.Dr.Cmd. P.Med. Gr.Pg.Ds.Pşt. Cp.St.M.D. Pl.P.M.A.T. Pl.A.A. Bt.Ar.Mn. S.Arm.R.A. S.Au.T.A.B.Tc. S.Eh. S.Al. S.C.L. S.Cz.Expl. Bg. 1 I.Mo. Bg.A. Bg.R.A.A. Bg.Av.M. E.Av.M.Ind. R.Trs.Ind. B.D.S. B.Pz.Asg. B.Ge. Bz.Rp.Rs. B.Asg.Mt.Ind. Cp.L.Rd.Elc.Ind. Cp.Ap.Ch.Ind. Dt.Topo.Geo. Cp.Cc.Rd.Th.Ind. C.Zn.Inst. Dp.C.Patr.Th. Lb.Th.Măs.Ind. Sp.Milit.C. Sp.Milit.

90 Batalion de conducte independent Policlinică militară centrală Depozit medical independent 1 Grupă veterinară zoologică Depozit de păstrare şi transportare combustibilului Depozit echipament Depozit combustibil

B.Cd.Ind. Pol.Milit.C. Dp.Md.Ind. 2 Gr.Vet.-Zool. a Dp.Păstr.Tră.Com.

Comenduire de comunicaţii, militare la staţii feroviare Comenduire de comunicaţii militare, sectorului feroviar, staţiei şi aeroportului Depozit de carburanţi şi lubrifianţi Departamentul protecţie civilă şi situaţii excepţionale Centru de instruire al specialiştilor pentru Armata Naţională Centru de instruire de aviaţie a Armatei Naţionale Şcoala tehnico-militară din … a centrului pregătirii specialiştilor Armatei Naţionale Centru sportiv al Armatei Naţionale Direcţia armament Direcţia asigurare material-tehnică Direcţia operaţii Direcţia logistică Direcţia transmisiuni Secţia de serviciu a trupelor Secţia topogeodezică Grupa de gospodărie Grupa de finanţe (secţia de finanţe) Cancelaria M.St.M. direcţia pregătire de luptă Direcţia artilerie Secţia apărare spaţiului aerian Secţia asigurare genistică şi protecţie antichimică a trupelor Direcţia politică militară şi relaţii externe Armament şi logistică Direcţia medico-militară

Dp.Ech. Dp.Cb. C.Com.M.St.C.F. C.Com.M.Sec.F.St.Aerop. Dp.C.L. D.Prt.Civ.Sit.Exp. C.Inst.Spc.A.N. C.Inst.Av.A.N. Şl.Th.-Milit. … C.Pg.Spc.A.N. C.Sr.A.N. Dir.Arm. Dir.Asg.Mt.Th. Dir.Op. Dir.Log. Dir.T. Sc.S.Tr. Sc.TopoGeo. Gr.Gs. Gr.Fin. (Sc.Fin.) Cnl.M.St.M. Dir.Pr.L. Dir.A. Sc.Ap.Spţ.Aer. Sc.Asg.Ge.Pr.A.Ch.Tr. Dir.Pol.Milit.Re.Ext. Arm.Log. Dir.Md.Milit.

91 Punct medical Direcţia cadre şi învăţământ militar Direcţia educaţie

P.Md. Dir. C.Inv.Mil. Dir.Ed.

1

2 2. GRADELE MILITARE

Soldat

Sold.

Caporal

Cap.

Sergent interior

Serg.inf.

Sergent

Serg.

Sergent major

Serg.maj.

Plutonier

Plt.

Plutonier major

Plt.maj.

Plutonier adjutant

Plt.adj.

Locotenent

Lt.

Locotenent-major

Lt.maj.

Căpitan

Cpt.

Maior

Mr.

Locotenent-colonel

Lt.Col.

colonel

Col.

General de brigadă

Gl.Bg.

General de divizie

Gl.D.

General de corp

Gl.C.

92

1 3

2

ABREVIEREA REFERITOARE LA SERVICIUL ÎN UNITATE

Ofiţer de serviciu de unitate

O.S.U.

Ofiţer de serviciu operativ

O.S.Op.

Ofiţer (sergent) de serviciu pe parc

O.S.Pc. (Serg.S.Pc.)

Ofiţer (sergent) de serviciu pe tabără

O.S.Tbr. (Serg.S.Tbr.)

Ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitate

Aj.O.S.U.

Ajutorul ofiţerului (sergentului) de serviciu pe Aj.O.S.Pc.Ctr.Th. parc pentru control tehnic Ajutorul sergentului de serviciu pe punctul de Aj.Serv.S.P.Ctr. control Sergent de serviciu pe companie (batalion, Serg.S.Op. (B., Bt.) baterie) Sergent de serviciu pe punct de control

Serv.S.P.Ctr.

Sergent de serviciu pe bucătărie

Serv.S.Bct.

Planton pe companie (parc, punct de control)

Pn.Cp. (Pc.P.pCtr.)

Gornist de serviciu

Grn.S.

Pompier de serviciu

Pomp.S.

Electrician (instalator) de serviciu

Ectr. (Inst.) S.

93

1 4.

2

ABREVIEREA UNOR EXPRESII ŞI TERMENI = A =

Abatiză Achiziţie, achiziţionar Acoperire Activ, activitate Acţiune, de acţiune Acustic Acvatic Adăpost, adăpostire Adăpost pentru apărare Adăpost de tip greu Adăpost de tip întărit Adăpost de tip uşor Adânc, adâncime Administraţie Adunare Aerian, aeriană Aerodrom Aeroport Agent, agenţie Agentură Agresor, agresiune Ajutor, ajutător Ajutor pentru exploatare (Reparaţie, dotare) Alarmă Alimente, de alimente, alimentare Aliniament Aliniament iniţial

Abz. Acz. Acp. Ac. Acţ. Acs. Acv. Adp. A.S.P. A.T.G. A.T.Î A.T.U. Ad. Adm. Adn. Aer. Adr. Aerp. Ag. Agt. Agr. Aj. Aj.Expl. Rp., Dot. Alr. Al. Aln. Aln.I.

94 Ambuscadă Amenajare, amenajat Amfibie (transport)

Amb. Amj. Amf. 1

Amplasament Amplificator, amplificare Analiză, analitic Animal Antiaerian Antichimic Antidesant Antiepidemic Antiinfanterie Antirachetă Antitanc Antiterorişti Aparatură de pregătire şi transmitere a datelor Apărare Apărare antiaeriană a teritoriului (trupelor) Apărare antidesant (antirachetă) Apărare naţională (civilă) Aplicaţie Aprovizionare Aproximativ Ariergardă Armament, armă Armament şi muniţie Arme de Nimicire în masă Arme sub apă Armă nucleară (chimică, biologică) Artilerie Aruncător de flăcări Aruncător de grenade antitanc portativ – A.G.-7 (A.G.-9) Aruncător de grenade incendiare Aruncător de proiectile reactive Asalt, de asalt Ascultare Asigurare Asigurare materială, tehnică şi medicală Asigurare tehnică de tancuri şi autotractoare Aşteptare

2 Ampl. Ampf. Anl. Anm. A.A. A.Ch. A.Ds. A.Ep. A.I. A.R. A.T. A.Ter. A.P.T.D. Ap. Ap.A.A.T. (Tr.) Ap.A.Ds. (A.R.) Ap.N. (C.) Apl. Apr. Apx. Arg. Arm. A.Mţ. A.N.M. A.s.A. Arm.N. (Ch., Blg.) Art. Ar.Flc. A.G.-7 (A.G.-9) Ar.G.Inc. Ar.P.R. As. Asc. Asg. Asg.Mt.Th.Md. Asg.T.A. Aş.

95 Atelier Atelier de reparat tehnică militară Autoatelier 1 Autobază Automobil, autovehicul, auto Autotractor Autogreider Automat, automatizat Automatizarea conducerii trupelor Autopropulsat Autosanitară Autoservire Autospecială Autostaţie Autotun Autovehicul de luptă Auxiliar Avangardă Avarie, avariat Aviaţie, avion (de vânătoare – bombardament; de bombardament; de cercetare tactică, operativă sau strategică, de cercetare – corectare, de transport; sanitară de legătură) Avion proiectul Azimut (magnetic)

Atl. A.R.T.M. Auatl. 2 Aubz. Au. Aut. Augr. Autm. A.C.T. Aupr. Ausan. Aus. Ausp. Aust. Atu. A.L. Aux. Avg. Avr. Av. (V; V.B; B.; Cc.Ta.;Cc.Op.; Cc.Str.; Cc.Co.; Tp.; San.; Lg.) Av.Pr. Az. (Mg.)

= B = Baraj Batalion (Cp.; Pl.; gr.) de protecţie civilă Batalion aprovizionare şi transport Batalion (Cp.; Pl.) aruncătoare de flăcări Batalion autosanitar de evacuare Batalion (Cp.; Pl.; gr.) bruiaj radioelectronic (radiotehnic) Batalion căi ferate Batalion (Cp.; Pl. gr.) cercetare (bruiaj) radio Batalion cercetare Batalion prin paraşutare, instrucţie şi completare

Bj. B.Pr.C. B.Apr.Tr. B.Ar.Flc. B.Ausan.Ev. B.Br.Rd.Elc. (Rd.Th.) B.C.F. B.Cc. (Br.) Rd. B.Cc. B.Cc.Pşt.I.Cpl.

96 Batalion completare şi instrucţie desant paraşutare Batalion (Cp.) construcţii magistrale 1 batalion construcţii linii permanente (cablu greu, cablu telegrafic) Batalion construcţii şi exploatare Batalion (Cp.; Pl.) degazare teren, echipament Batalion deservire tehnică materială Batalion deservire, pază, lucru şi apărare Batalion (Cp.; Pl.) drumuri şi comenduire Batalion (Cp.; Pl.; gr.) de evacuare autovehicule de luptă (tancuri transportoare amfibii blindate, automobile Batalion geniu aerodrom Batalion geodezie Batalion (companie) infanterie (grăniceri; pază şi ordine; trupe teritoriale) Batalion (companie, pluton) infanterie maritimă Batalion (Cp.) lucru Batalion (Cp.) mascare Batalion (Cp.) pază aeroport Batalion poduri şi căi ferate Batalion protecţie antichimică Batalion radio (radioreleu) Batalion radiotehnic Batalion de reparaţie tancuri (tractoare de artilerie; transportoare, amfibii blindate, automobile) Batalion topografic Batalion tratare specială Batalion transport (auto) Batalion transmisiuni Batalion special de evacuare Baterie de artilerie antiaeriană (calibru mare, calibru mijlociu, calibru mic) Baterie comandă Baterie radiotehnică Baterie de serviciu Baterie (pluton) tehnică Baterie tehnică a brigăzii de rachete operativtactice (antiaeriene)

B.Cpl.I.De.Pşt. B.C.M. 2 B.C.L.P. (C.G.) (C.Tg.) B.C.E. B. (Cp.; Pl.) Dgz.T. (Ec.) B.D.Th.M. B.D.P.L.A. B. (Cp.; Pl.) B.Dr.Cmd. B. (Cp.; Pl.; gr.) Ev.Al. (Tc.; T.A.B.; Au.) B.Ge.Adr. B.Geo. B.Cp.) I. (Gr.; Pz. Or.; T.T.) B. (Cp., Pl.) I.M. B.Lcr. B.Msc. B.Pz.Aerp. B.Pod.C.F. B.Pr.A.Ch. B.Rd. (Rd.Rl.) B.Rd.Th. B.Rp.Tc. (Tt.A.; T.A.B.; Av.) B.Topo. B.T.S. B.Tr. (Au.) B.Trs. B.Spc.Ev. Bt. A.A. (C.M.; c.M.; c.m.) Bt.Cdă. Bt.Rd.Th. Bt.S. Bt. (Pl.) Th. Bt.Th.Bg.R.o.t. (A.A.)

97 Baterie de tunuri (tunuri obuziere) Bază aeriană

Bt.T. (T.Ob.) Bz.Aer.

1

2 Bz.A.T.T.A.

Bază de asigurare tehnică de tancuri şi autotractoare Bază de reparat tehnica militară Bz.R.T.M. Bază tehnică de aerodrom Bz.T.A. Bază tehnică rachete antiaeriene Bz.Th.R.A.A. Baza grupului de cercetare în adâncime Bz.Gp.Cc.Ad. Benzină Bsn. Biologic Blg. Bivuac Biv. Blindate Bl. Blocare, blocat Blc. Bolnav Bv. Bruiaj Brutărie Bucată, bucăţi Bucătărie Buldozer Buletin

Br. Brt. Buc. Bct. Bdz. Bul. = C =

Calculator electronic Cale (de acces; de aprovizionare; telefonică) Cale ferată Calibru: mare, mijlociu, mic Campanie Camuflaj, camuflare Canonieră Cap, de cap (se prescurtează numai pentru formarea expresiilor combinate) Capacitate (de luptă; de apărare) Capcană Captură, capturat Carburant-lubrifiant Cartiruire Categorie

C.E. Cl. (Acc.; Apr.; Tf.) C.F. C.M.; c.M. c.m. Cmp. Cmf. Cn. C. Cpc. (L; Ap.) Cpn. Capt. C.L. Cart. Catg.

98 Cazare, cazarmere Cazemată Călăuză

Cz. Czm. Clz. 1

Centrală telefonică Centru antiepidemic Centru de conducere a acţiunilor de luptă ale aviaţiei Centru militar de calcul electronic Centru mobil de calcul electronic Centru de primire şi rodaj Centru de strângere a prizonierilor Centru de transmisiuni Cercetare Cercetaş Cercetare în dispozitiv (prin luptă, prin sunet) Cercetare instrumentală de artilerie Chemare Chimic Ciocan de foc nr. 1 circulaţie, circulat Câmp de mine Coloană Comandă Comandament Comandament tactic aerian Comandamentul apărării civile Comandamentul apărării antiaeriene a teritoriului Comandamentul trupelor de grăniceri Combustibil Comenduire, de comenduire Comenduire şi îndrumare a circulaţiei Comenduire transporturi militare de regulator de circulaţie Comisie de apărare civilă Companie asigurare de luptă punct comandă Companie autosanitară de evacuare Companie cercetare de radiolocaţie Companie pază obiective Companie strângere şi evacuare a răniţilor Companie treceri fluviale

2 C.Tf. C.A.Ep. C.C.A.L. (Av.) C.M.C.E. C.Mb.C.E C.P.R. C.S.Pzn. C.T. Cc. cc. Cc.Dpz. (L.; S.) Cc.I.A. Chm. Ch. C.F. 1 Cir. C.Mn. Cln. Cdă. Cdt. Cdm.T.Aer. C.Ap.C. C.A.A.T. C.T.Gr. Cbs. Cmd. C.Î.C. C.T.M.R.C. Cms.Ap.C. Cp.A.L.P.C. Cp.Ausan.Ev. Cp.Cc.Rd.Lc. Cp.Pz.Obv. Cp.S.Ev.R. Cp.Trc.Fl.

99 Complet, completare Complet cartofotogrammetric Complex 1 Comunicat Comunicaţie Concentrare, concentrat Concentrate alimentare Concentrare succesivă a focului Construcţii linii cablu (permanente) Contagios Contingent Contraacţiune Contraatac, de contraatac Contrainformaţii Contralovirută, de contralovitură Contrapregătire Contraofensivă Control Consum, consumat

Cpl. C.C.F. Cx.

Convalescent Convoi Cooperare Coordonare, de coordonare Corectare, corecţie Corespondent, corespondenţă Crucişător (greu, uşor) Curent Curent de înaltă tensiune Curent de joasă tensiune

Conv. Con. Coop. Crd. Co. Csp. Cr. (G.U.) Crt. C.Î.T. C.J.T.

2 Cmc. Com. Conc. C.Al. C.S.F. C.L.C. (P.) Ctag. Ctg. C.Acţ. C.Atc. C.I. C.Lv. C.Pg. C.Ofs. Ctr. Cs.

= D = Deal Debarcare, debarcat Decizie Deficit Defluire Depozit Desant Desfăşurare

Dl. Db. Dcz. Def. Dfl. Dp. Ds. Dfs.

100 Despărţire Detaşament de asigurare a mişcării Detaşament de asalt 1 Detaşament de distrugeri Detaşament naval (fluvial) de sprijin cu foc Detaşament înaintat Detaşament de întoarcere Detaşament mobil de baraje Detaşament salvare-avarii Detaşament tactic Detaşament de salvare-evacuare Dezactivare Dezinformare Direcţie de ofensivă Direcţie de bază Dislocare Dispozitiv Dispozitiv premergător de luptă Dispunere Distrugător Document

Desp. D.A.M. D.A.

Dragor de bază (de radă) Drum, de drumuri

Dg.Bz. (Rdă.) Dr.

2 D.D. D.N. (F.) S.F. D.În. D.Înt. D.M.B. D.S.A. D.Ta. D.S.E. Dzv. Dezinf. D.O. D.B. Dsl. Dpz. Dpz.P.L. Dsp. Dsg. Doc.

= E = Echipament Efectiv Elicopter Emisie, emisiune Epidemie Epicentru Epizootic Escală Escarpă Escortă Eşalon (eşalonul întâi, doi) Etapă Evacuare Evidenţă

Ec. Ef. El. Em. Epd. Epc. Epz. Esc. Escp. Esct. Eş. (Eş.1;2) Et. Ev. Evd.

101 Exclusiv Exemplu Existent

Excl. Ex. Exist. 1

Expediţie Explozie, exploziv Explozie aeriană

2 Exp. Explz. E.A.

= F = Flanc, de flanc Flangardă Foc concentrat (masat) Formaţii de protecţie civilă Formaţiune Formaţiuni de apărare Formaţiuni de rezistenţă Formaţiuni sanitare (de asigurare tehnică) Formaţiuni de serviciu Forţare Forţe principale Fracţionare Frontieră Fum, fumizare = G =

Fc. Flg. F.C. (M.) F.Pr.C. Frm. F.Ap. F.Rzt. F.San. (Asg.Th.) F.S. Fţ. F.P. Fcţ. Fr. Fm.

Garnizoană Gata de luptă (de marş, de deschidere, a focului; de tragere) Grănicer Grup de asalt Grup electrogen Grup (grupare) fluvial de lovire Grup (grupare) naval de lovire Grupă (Pl.) de cercetare Grup de conducere a acţiunilor de luptă ale aviaţiei Grupare de artilerie Grupare de cercetare – lovire

Grz. G.L. (M.; D.F.; T.) Gr. Gp.As. G.E. Gp. (G.) F.L. Gp. (C.) N.L. Gr. (Pl.) Cc. G.C.A.L.Av. G.A. G.C.L.

= H = Haltă (mare; mică)

Hl. (M.; m.)

102 Hrană (caldă; proaspătă; rece)

Hr. (C.; P.; R.)

1

2

= I = Inamic Incendiu Inclusiv Independent Infanterie (infanterie moto) Infirmerie Informaţie Instrucţie Interzis Intervenţie

Inm. Inc. Incl. Ind. I. (I.Mo.) Ifm. Inf. Inst. Intz. Intv.

= Î = Îmbarcare Încărcare Încercuire Încetare Încetarea alarmei aeriane Încolonat, încolonare

Îbc. Îcc. Îce. Îct. Î.Alr.Aer. Încl.

Îndrumare a circulaţiei Întreprinderea de reparaţii auto Întreţinere Întreţinere tehnică nr. 1 (nr. 2; silnică) Înzestrare

Înd.Cir. Î.R.A. Îtr. Î.Th.I. (2; Z.) Înz.

= J = Joncţiune

Jcţ. = L =

Lansare Legale, legătură

Lns. Lg.

103 Limita dinainte a apărării Linie Loc, locaş 1 Loc de adunare autovehicule Loc de adunare răniţi Loc de adunare rezervişti Loc pentru odihnă Locuitor Locţiitor Lovire, lovitură Lovitură principală Lucrări, lucrători, de lucru Lucrători civili (forestieri) Lunetă, lunetist = M =

L.D.A. Ln. Lc.

Machetă Manevră Marş, de marş Mască, mascare Maşină electronică de calcul Maşină de furnizare Maşină de săpat adăposturi Maşină de săpat tranşee Materiale Maximum Mecanic conductor Mecanizat Medic, medical Meteorologic Militar Poliţie, poliţişti Mină, minare, minat Minimum Misiune imediată (următoare) Mitralieră Mobil Motocicletă Motorină Muniţie

Mch. Mv. Mş. Msc. M.E.C. M.Fn. M.S.A. M.S.T. Mt. Max. m.c. Mc. Md. Meteo Milit. Pol. Mn. Min. Mis.I. (U.) Mtr. Mob. Mct. Mot. Mţ.

2 L.A.Au. L.A.R. L.A.Rz. Lc.Odh. Loc. Locţ. Lv. Lv.P. Lcr. Lcr.C. (For.) Lun.

104 = N = Navă de debarcare

N.Db. 1

Necesar Neutralizare, neutralizat Nimicire Nod de baraje Normă de consum (aprovizionare) Număr

2 Nec. Nz. Nm. N.Bj. N.C. (Apr.) Nr.

= O = Obiectiv Obstacol Obuzier Ochitor Odihnă de zi (noapte) Ofensivă Ofiţer Ofiţer de serviciu Ofiţer de serviciu operativ Ofiţer de serviciu principal Operativ, operator Oraş Ordin Ordin circular (general, de luptă, de zi) Ordine de bătaie (interioară, de încolonare) Organizaţie Orizont = P =

Obv. Obst. Ob. Oct. Odh. Z. (N.) Ofs. Of. O.S. O.S.Op. O.S.P. Op. Or. Ord. O.C. (G.; L.; Z.) O.B. (I.; Îcln.) Org. Oz.

Paraşutare, paraşutist Pază Pachet mobil de cap Pistă de decolare – aterizare Pistol-mitralieră Pândă Platformă Poduri Pod de însoţire, de asalt Politico-militar

Pşt. Pz. Pct.Mb.C. P.D.A. P.m. P. Plf. Pod. Pod. Îns. (As.) Pol-M.

105 Pompier Ponton, pontonieri Populaţie

Pomp. Po. Pop. 1

Portavion Post (punct) de control (de observare) Post de informare de luptă Post (punct) de încercare şi control Post de observare contra minelor Poziţie Poziţie înaintată Poziţia siguranţei de luptă Poziţie de tragere Prealarmă Precursor Pregătire (de foc) Premergător Prim ajutor Primire, primiri Prizonier Probabil Proiectil reactiv dirijat (nedirijat) Protecţie Protecţia navigaţiei aeriene Psihic, psihologic, psihologie Plantator de mine Punător de plase Punct Punct de adunare răniţi Punct de adunare a documentelor Punct de comandă (comandă-observare) Punct de aprovizionare de luptă Punct de aprovizionare cu apă Punct de comenduire Punct de comandă al serviciilor Punct de dirijare Punct iniţial Punct de întâmpinare autovehicule Punct de întâmpinare rezervişti Punct de lucru Punct medical Punct de observare tehnică

2 P.Av. P.Ctr. (O.) P.I.L. P.Î.C. P.O.C.M. Poz. Poz.În. Poz.S.L. P.T. Palr. Prc. Pg. (F.) Pmg. P.j. Prm. Pzn. Prb. P.R.D. (P.R.N.D.) Pr. P.N.A. Psh. P.Mn. P.P. P. P.A.R. P.A.D. P.C. (C.O.) P.A.L. P.Apr.A. P.Cmd. P.C.S. P.D. P.I. P.Î.Au. P.Î.Rz. P.Lcr. P.Md. P.O.Th.

106 Punct de primire reparaţie autovehicule Punct de strângere prizonieri Punct de tragere specială 1 Puşcă, puşcaş Puşcă mitralieră Puşcă semiautomată cu lunetă = R =

P.P.R.Au. P.S.Pzn. P.T.S.

Rachetă (antiaeriană, operativ-tactică, tactică) Rachetă antitanc dirijată Rachetă nedirijată Rachetă autoghidată Radiaţie, de radiaţie Radio Radioelectronic Radiointerceptare Radiofuziune Radiolocator Radioreleu Radiotehnic Raid Raion (de bază; de baraje; de rezervă etc.) Raion de adunare a tehnicii deteriorate Raion de apărare contra minelor Rănit, răniţi (grav, uşor) Reactiv, reacţie Rechiziţie, rechiziţionat Recunoaştere Regrupare Releu Regim Remorcher Restabilire Reparaţie (curentă, medie, capitală) Repartiţie Reprezentant Reţea (de sârmă) Rezervă, de rezervă Rezervă antitanc Rezervă de armă întrunite Rezervă generală strategică

R. (A.A.; O.T.; Ta.) R.A.D. R.N.D. R.A.G. Rad. Rd. Rd.Elc. Rd.Intc. Rd.Dif. Rd.Lc. Rd.Rl. Rd.Th. Ra. Rn. (Bz.; Bj.; Rz.; etc.) R.A.T.D. R.A.C.M. Rnţ. (G.U.) Re. Rcz. Rec. Rgr. Rl. Rgm. Rm. Rst. Rp. (C.;M.; K.) Rep. Repz. Rţ. (S.) Rz. Rz.A.T. Rz.A.Î. Rz.G.S.

2 Pş. P.M. P.S.L.

107 Rezistenţă Rocadă, de rocadă Rupere, de rupere

Rzt. Roc. Rup. 1 = S =

Salvare Sanitar Sărin (substanţă toxică de luptă) Sector Secţia bazei de aprovizionare Secţia întreţinere şi reparat tehnică electronică de conducere Secţia pentru întreţineri tehnice şi reparaţii curente ale autovehiculelor Secţia de reparat tehnică militară Semnal Servant Servicii Siguranţă Sistem automatizat pentru conducerea trupelor sistem informaţional teritorial Sistem de prelucrare automată a datelor sistem teritorial de introducere extragerea datelor grafice Somam (substanţă toxică de luptă) Spate Special, specialitate, specialist Spital (chirurgie, de linia întâi) sprijin Staţie, staţionare

2 Sv. San. Sr. Sct. S.Bz.Apr. S.Î.R.T.E.C. S.Î.R.C.A S.R.T.M. Smn. Serv. S. Sig. S.A.C.T. S.I.T. S.P.A.D. S.I.E.G. So. Spt. Spc. Sp. (Chi.Ln.I.) Spr. St.

Staţie de calcul analitic S.C.A. Staţie de calcul electronic S.C.E. Staţie de cale ferată St.C.F. Staţie de control al radioactivităţii mediului S.C.R.M.I. înconjurător Staţie mobilă de calcul electronic S.Mb.C.E. Staţie de încărcat acumulatori S.Î.A. Staţie radio S.Rd. Staţie de radiolocaţie pentru cercetare S.R.C. staţie de radiolocaţie pentru trageri S.R.T.

108 Staţie de radiolocaţie pentru dirijare a rachetelor Staţie seismică Stoc 1 Strategie Sub apă (la suprafaţa apei) Sub pământ (la suprafaţa pământului) Subsector Substanţe radioactive Substanţe toxice de luptă (persistente; trecătoare) Subunităţi şi formaţiuni de servicii Subzistenţă Supravegheat Supraveghere de luptă Supravieţuire Surprindere Sursă = Ş =

S.R.D.R. St.Ssm. Stc.

Şalupă Şanţ adppost Şanţ de comunicaţii Şlep

Şlp. Ş.A. Ş.C. Şl.

2 Str. s.A. (S.A.) s.P. (S.P.) Ssect. S.R. S.T.L. (P.; T.) S.F.S. Sbz. Spv. S.L. Spvţ. Sur. Ss.

= T = Tabun (substanţă toxică de luptă) Tb. Tabără Tbr. Tactic Ta. Tanc (greu; mijlociu; uşor) Tc. (G.; Mj.; U.) Teatru de acţiuni militare T.A.M. Tehnic, tehnică (de luptă; militară) Th. (L.; M.) Telecomunicaţie Tcom. telefon, telefonist Tf. Telegraf, telegrafist Tg. Televiziune TV. Teren (numai pentru formarea expresiilor T. combinate) Terorist Ter. Tipografie Tip. Topografic Topo. Tractor Tt.

109 Tragere, trăgător Tragere prin ochire directă (indirectă) Tragere din poziţie acoperită (neacoperită) 1 Transbordare Transmisiuni Transport, de transport Transportor amfibiu blindat Transvazare Tranşee Tranzit, de tranzit Tratare parţială (total) Trecere, de trecere Tren Triaj Trupe (proprii; de uscat) Tunel = U =

Trg. T.O.D. (I.D.) T.P.A. (N.A.) 2 Tsb. Trs. (T.) Tp. T.A.B. Tsv. Tş. Tz. T.P. (T.) Trc. Tn. Trj. Tr. (Pp.; U.) Tl.

Ulterior Ult. Unde scurte (unde ultra scurte) U.S. (U.U.S.) Unităţi, subunităţi şi formaţiuni de asigurare U.S.F.A.T. tehnică Unităţi şi subunităţi de servicii U.S. Unităţi de foc U.F. Unitate de măsură U/M Uşor Uş. Utilaj Ut. Uzina (de reparaţii) Uz. (Rp.) Unitate militară U.M. = V = Vagon Vg. Val de foc V.F. Vamă Vm. Vecin Vc. Vedetă (blindată; de debarcare; purtătoare de V. (Bl.; Db.; P.R.) rachete) Vehicul Vh. Veterinar Vet. Viteză V.

110 Vânători de tancuri (de munte) Vremelnic

V.Tc. (M.) Vr.

= Z = Zi Zi hrană Zi luptă Zonă Zonă interioară Zonă de serviciu în aer

Z. Z.H. Z.L. Zn. Zn.I. S.S.A.

5. Abrevierile punctelor cardinale şi principalelor unităţi de măsură a) Punctele cardinale 1. 2. 3. 4.

Est _ _ _ _ _ _ _ _ _ E Nord _ _ _ _ _ _ _ _ N Nord-est _ _ _ _ _ _ N-E Nord-vest _ _ _ _ _ N-V

5. 6. 7. 8.

Sud _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ S Sud-est _ _ _ _ _ _ _ _ S-E Sud-vest _ _ _ _ _ _ _ _ S-V Vest _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ V

b) Principalele unităţi de măsură Amper Ar Atmosferă Farad Grad Celsius Gram

A a at F 0 C g

Hectar Hertz Joule Kilogram Kilometru (kilometru pe oră) Litru Metru (metru pătrat; cub) Milă marină Milimetru Minut

ha Hz J kg Km (km/h) l m (m2; m3) Mm mm min

111 Motokilometru Motooră Perechi Procentaj la sută (la mie) Roentgen (roentgeni pe oră) Secundă Tonă Volt Watt

mKm mh Per % (%) r (r/h) s t V W

112

CUPRINS Capitolul I PRINCIPII GENERALE 1. 2. 3. 4. 5. 6.

2

Reguli generale Câmpurile semnului convenţional Întrebuinţarea culorilor Întrebuinţarea abrevierilor Înscrierea termenilor calendaristici Particularităţi de reprezentare

2 3 13 13 14 15

Capitolul II SEMNE CONVENŢIONALE PENTRU REPREZENTAREA UNITĂŢILOR, ARMELOR, SPECIALITĂŢILOR, CATEGORIILOR DE MILITARI ŞI FUNCŢIILOR ACESTORA 1. Semne convenţionale de bază 2. Semne convenţionale pentru reprezentarea rangului unităţilor 3. Semne convenţionale pentru reprezentarea funcţiei, specialităţii, misiunii şi stării militarilor (persoanelor) 4. Semne convenţionale specifice armei sau specialităţii Capitolul III SEMNE CONVENŢIONALE TEHNICII MILITARE 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.

Infanterie Blindate Artilerie şi rachete Geniu Chimie militară Transmisiuni Luptă electronică Informatică Protecţia informaţiilor Protecţie psihologică Aviaţie Apărare antiaeriană

PENTRU

18

18 20 21 23

REPREZENTAREA 31 31 32 32 33 35 35 36 37 37 38 39 40

113 13. 14. 15. 16.

Transporturi şi comunicaţii Logistică Protecţie civilă Particularităţi de reprezentare

Capitolul IV SEMNE CONVENŢIONALE PENTRU ACŢIUNILOR, ELEMENTELOR DE MISIUNILOR 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Probleme generale Limite, aliniamente, misiuni Raioane (zone), puncte de sprijin, poziţii Direcţii Deplasare Puncte, posturi, locuri Acţiuni de foc şi lovire Acţiuni specifice 8.1. Cercetare 8.2. Desantare 8.3. Artilerie şi rachete 8.4. Geniu 8.5 Chimie militară 8.6 Transmisiuni 8.7. Luptă electronică 8.8. Cercetare radio 8.9. Informatică 8.10. Protecţia informaţiilor 8.11. Mascare 8.12. Transporturi şi comunicaţii 8.13. Aviaţie şi apărare antiaeriană 8.14. Asigurare hidrometeorologică 8.15. Logistică 8.16. Protecţie civilă 8.17. Drept internaţional umanitar 8.18. Informare şi relaţii publice 8.19. Pază şi ordine

Capitolul V

41 41 42 43

REPREZENTAREA 46 DISPOZITIV ŞI 46 46 51 55 57 59 60 65 65 65 66 67 72 73 75 76 76 76 77 77 78 80 80 82 83 84 84

114 ABREVIERI

86

1. Abrevierea denumirilor marilor unităţi, unităţilor şi 86 subunităţilor 2. Grade militare 90 3. Abrevierea referitoare la serviciul pe unitate 91 4. Abrevierea unor expresii şi termeni 92 5. Abrevierile punctelor cardinale şi principalele unităţi de 109 măsură