STAS 1434-83 Linii, Cotare, Reprezentari Conventionale, Indicator [PDF]

Zitiervorschau

czu

744.43:624

~------------------------------------------------------------------~-----------------~ REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ROMANIA

EDIŢIE

STAS 1434-83

OFICIALA

Inlocuieşte :

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU ŞTIIN'f ŞI TEHNOLOG lE

DESENE TEHNICE DE CONSTRUCTII

LINII, COTARE,

INS'Ittu'I'QL ROMAN

~1

Technical drawings for constructions LINES, SIZING, CONVENTIONAL, REPRESENTATIONS CARTRIDGE

l

REPREZENTĂRI

CONVENŢIONALE, .IND~g~It; ~

DE STANDARDIZARE

·~)-

STAS 1434-75

Dessins techniques de constructions LIGNES, COTATION, REPRESENTATIONS CONVENTIONNELLES, INDICATEUH.

alfanumerieă

Clasificarea

J

G 01

l.J:epTelRII CTPOIITeJibHble JIHHHH, BbiHOCHbiE li P A3MEPHbiE JIHHHH, YCJIOBHbiE

OB03HAl.J:EHHH

--------~p~·~-+~-~-~--~------------------~----------------

r

_ _ _... . . .

'~ ·\:·-;·~-~.

r· c i J. ţ~ ~~ j

n i''

,.~1

\ J. ·.

~

)

( B 1 B L l O l El_:~\ ) ·--·~--"-'-......_._~-

1

.

~ 1~

1 1

1

! 1!

8.... o

'H

~

o

u

1 GENERALITĂŢI

t l

1.1

t

Obiect

1

\ ! J

Prezentul standard se referă la modul de întocmire şi prezentare grafică a desenelor tehnice de construcţie şi arhitectură, corelat cu prevederile STAS 415-80, STAS 9796/1-81, STAS 614-76 şi STAS 9796/2-81. CJ)

'O

1.2

t

Domeniu de aplicare

Prevţ~derile prezentului standard se aplică la desenele cuprinse în documentaţiile tehnice destinate execuţiei lucrărilor şi a prescripţiilor tehnice din domeniul construcţiilor şi arhitecturii. Pentru desenele de construcţii din beton armat, construcţii metalice, instalaţii, utilaje, mobilier etc., pentru executarea cărora prevederile specifice sînt cuprinse în alte standarde, rămîne obligatorie respectarea prevederilor prezentului standard dacă nu se fac alte menţiuni în standardele respective. ·

ţ

l 1

1 1 1 1

l 1

Î

j 1

'

l 1 1

i

1

1

!l

i

l l

i

i l 1

l

.....

;j

s~ re

1

1

l

Aprobat de : INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE

Str. Roma nr. 32-34 ~

BUCUREŞTI

Telex 11312 CNST R

Elaborat iniţial 'tn

1950

Revizuit în 1956, 1960, 1967, 1975 şi 1982

Data

intrării

în vigoare :

1983-04-01

~ ~----------------------------------~------------------------~-------------------------

STAS 1434-83

-2-

2 LINII şi

2.1 Tipul tabelului 1.

grosimea liniilor utilizate la întocmirea. desenelor de

construcţii

sînt conform

Grosimea de bază b se alege în funcţie de mărimea şi natura desenului între 0,4. . 2 mm. Clasa de grosime se linia

groasă

simbolizează

printr-o

cifră

astfel :

(b) prin cifra 1 ;

linia mijlocie (aproximativ b/2) prin cifra 2; linia

subţire

(apro:x1imativ b/4) prin cifra 3. Tabelul 1

Tipul liniei

Destinaţia 1

1

groasă (~ 1 )

Contururi de

secţiune,

tabele, chenare pentru desene

--mijlocie (C2 ) Continuă

Contururi şi muchii văzute în vederi şi secţiuni Curbe de nivel principale Construcţii geometrice --------Linii de cote, linii ajutătoare de cotă, haşuri, axe de goluri la uşi şi ferestre, linii de referire sau de indieaţie pentru cote, notări sau observaţii scrise pe de· sen, contururi de secţiuni rabătute Curbe de nivel curente

(C)

-

întreruptă

(I)

subţire

(C 2 )

subţire

cu zigzag (Ca)

subţire ondulată

mijlocie (I~)

subţire (I~')

Linie-punct (P)

mijlocie 12 )

subţire

(P3 )

(Ca)

-1----y--

Linii de

ruptură şi

întreruperi

~

Linii de

ruptură şi

întreruperi

----

Contururi

----·-

Părţi

-·-·-·-·------

şi

muchii acoperite de alte elemente

situate în

faţa

Orice fel de axe, cu

planului de

excepţia

secţionare

axelor indicate la C3

şi

P3

Axele geometrice ale pieselor componente

1 Trasee de secţionare Linii de întrerupere

OBSERVAŢII

1 Se pot utiliza şi alte tipuri de linii, cu obligaţia să se specifice pe desen semnificaţia lor. 2 Liniile-punct încep şi se termină cu segmente de linie; întretăierea liniilor-punct se face numai prin segmente.

3 OOTARE 3.1

Reguli generale

3.1.1 Prin cotarea unui desen de construcţie se înţelege înscrierea în acel desen a dimensiunilor parţiale şi totale, necesare pentru determinarea precisă şi clară a tuturor elementelor reprezentate.

.

Ootarea trebuie făcută în aşa fel încît să nu fie nevoie de calcule suplimentare pentru determinarea dimensiunilor elementelor reprezentate. Măsurarea directă pe desen nu poate servi drept bază pentru determinarea dimensiunilor necotate ale elementelor ce urmează a fi executate. 3.1.2 Ootarea· construcţiilor metalice se face conform STAS 9773-82, iar a celor din beton şi beton armat conform STAS 855-79. Scrierea cotelor se face conform STAS 186-74.

\

~-·

,1·"

Et-4..

3.2

Elementele

cotării

3.2.1 Linia de cotă indică lungimea sau unghiurile la care se valoarea dimensiunii respective. 3.2.2

referă

cota

şi

pe care se înscrie

Fiecare dimensiune are o linie de cotă corespunzătoare. Liniile de contur, axele, liniile prelungirile lor nu pot fi utilizate ca linii de cotă.

ajutătoare şi

Liniile de

cotă

se

trasează

paralel cu dimensiunile la care se

referă.

Distanţa între două linii apropiată şi elementul cotat, va

de cotă succesivP, ca şi distanţa dintre linia de cotă cea mai fi de minimum 7 tnm. Poziţionarea liniilor de cotă succesive se face începînd cu linia pentru cotele parţiale, traRată în imediată apropiere a elementului şi terminînd cu linia pentru cota totală.

3.2.3

3.2.4 Liniile ajutătoare se folosesc pentru delimitarea linia de cotă nu taie conturul elementului.

porţiunilor

cotate, in cazurile cînd

Liniile ajutătoare sînt perpendiculare pe liniile de cotă, pornesc de la conturul elementului reprezentat Rau de la o diRtanţă apropiată de acesta şi depăşesc liniile de cotă cu aproximativ 2 mm. Excepţional, liniile ajutătoare se pot întretăia cu liniile de cotă la 45° sau 60°, dacă astfel cotarea devine mai clară. La reprezentările conturate cu linii groase, liniile ajutătoare se trasează la exteriorul conturului (fig. 1). 1

r 1

r 1

~ beton B 20Q_

o

o. lD

o N

1 ' -

(

3.30

1---------1

Fig. 1

3.2.5 Linia de cotă pentru cotarea arcelor de cerc sau a elementelor cu alte curburi se traseaza echidistanţată de curba elementului sau prin translatarea acesteia, iar liniile ajutătoare sînt normale la curbă sau paralele între ele. şi

Liniile de cotă pentru cotarea unghiurilor sînt circulare cu centrul în virful unghiului delimitate de laturile acestuia sau de prelungirea lor cu linii ajutătoare.

i "l

($2 l.f)

Fig. 2

3.2.6 La c:ltarea reprezentărilor axonometrice, liniile ajutătoare se trasează paralele între ele, urmînd direcţiile muchiilor elementului reprezentat (fig. 3 ).

32

trueţiei, simbolul nu se înnegreşte.

+ ),

11

1

•

'1 -i

j i 1: 1

1'

1

.....

:........;

-

STAS 1434-83

7

3.2.21 În proiecţii verticale (secţiuni, elevaţii, faţade) simbolul se desenează cu vîrful aşezat pe linia care indică nivelul cotat, orientat în sus sau în jos; cota se scrie deasupra braţului orizontal, trasat la stînga sau la dreapta simbolului. În cazuri speciale, pentru claritatea desenului, simbolul cotei de nivel se poate reprezenta pe linie de indicaţie. în proiecţii orizontale (planuri), simbolul se completează cu un dreptunghi în care se scrie cota de nivel (fig. 12).

s)t1.255

l

t2,60

sb2.3_5

±0,00

~±0,00

~

_f,53

-1127

-1,25~

a

c

~

!1,271

}1.271

r.:D5l .

~·

2.3 si

d

b

e

J;

5

e

Semnificaţia notaţiilor din fig. 12 sînt următoarele: a, b, înscrierea cotelor de nivel faţă de nivelul reper al constrcţiei, în proiecţii verticale şi orizontale; c, d înscrierea cotelor de nivel faţă de un nivel - reper din afara construcţiei, în proiecţii verticale şi orizontale; e înscrierea cotei de nivel-reper al construcţiei faţă de un nivel-reper din afara construcţiei; f cotă de nivel notată cu aju~otul liniei de indicaţie. Fig. 12

3.3

Indicaţii

de detaliu

3.3.1 Axele de trasare ale construcţiei se notează cu cifre arabe in pătrate, cu latura de 6. . . 9 mm., după scara desenului. Axele transversale sau radiale ale sau circulare cu litere (fig. 13) .

construcţiei

[I}·

lli--·.

' Fig. 13

se

notează

şi

litere majuscule, înscrise

cu cifre

şi

axele longitudinale

STAS 1434-83

-8-

Notarea axelor a două corpuri distincte alăturate, a axelor la rosturile de dilataţie (sau de trasare) ale aceleiaşi clădiri şi a axelor intermediare se face ca în fig. 14 a, l4b, respectiv 14 c.

-~-+--$}---$--[jJ--·ii

i

1

1

i

la~sl (a:~ la1~j~1] ~ ~

o

b --~---$-------.-$-·-In·-

!

1

1

i

i

i

0c ctJ @TI ctJ cb Fig. 14

3.3.2

Dimensiunile

t

şi poziţia

?,40

stîlpilor se

cotează

ca în fig. 15.

1

-ffi-

~

2PO Fig. 15

3.3.3 Secţiunile elementelor mici, traverse, grinzi, şipci, etc. pot fi cotate şi prin înscrierea pe o linie de referinţă a dimensiunilor celor două laturi, înmulţite între ele. Prima cotă inscrisă va fi latura orizontală a elementului, după poziţia sa în construcţie (fig. 16).

~'

Fig. 16

3.3.4 La repetarea în şir a unor elemente identice sau echidistante, aşezate pe aceeaşi lini~, se poate înlocui şirul de cote parţiale cu o cotă totală între axele sau feţele elementelor marginale, scrisă sub forma unui produs, între numărul distanţelor egale şi dimensiunea care se repetă. La capătul şirului se cotează unul sau două elemente, precum şi dimensiunea care se repetă (fig. 17). 30

30

"tf~J-·B-···-·$----~ ·-$.. ,

·

3.00

~

1

1

5 x3,00 : 15,00

1

1

i

.

i

T Fig. 17

3.3.5 Cotarea unor elemente de constructii succesive, pozitionate prin distanţe măsurate la un reper comun, se poate face priR înscrierea cotelor pe o singură linie de cotă, delimitată cu punct pe linia de reper şi cU: săgeţi pe liniile ajutătoare (fig. 18).

Fig. 18

1

9-

STAS 1434-83

Ootarea elementelor de construcţii simetrice, rep:rezentate integral, se poate face în3.3.6 scriind cotele parţiale de o singură parte a axului de simetrie, iar cotele generale complet. Dacă elementul simetric este reprezentat numai pînă la axa sa de simetrie, cotele se indică şi se raportează pînă la această axă (fig. 19), iar în cazul elementelor cilindrice, pe linia de cotă totală, care depăşeşte axa de simetrie cu 5. . .10 mm se înscrie diametrul, precedat de semnul 0 (fig. 6). în toate cazurile,. axa de simetrie se notează cu semnul ~ (fig. 19).

1.

Fig. 19

golurilor din pereţii extel"iori se indică pe linie de cotă, trasată la exteriorul prin cotarea succesiunii din plinuri şi goluri. Poziţiile golurilor din pereţii interiori se indică prin cotarea distanţei de la marginea golului la reperul cel mai apropiat (zid, stîlp, etc. fig. 37). Golurile verticale în zidărie (coşuri, canale, şanţuri pentru conducte) se cotează prin 3.3.8 înscrierea pe o linie de referinţă a dimensiunilor secţiunii transversale. Pentru golurile cu secţiune dreptunghiulară, prima cotă înscrisă va fi latura orizontală, după poziţia normală a desenului. Simbolurile nivelurilor pe care le deservesc golurile verticale în zidărie se notează cu S, P pentru subsol, respectiv parter şi cu cifre romane pentru etaje. Înălţimea de la care începe golul unui coş de fum sau !}anal de ventilaţie faţă de nivelul pardoselii respective se înscrie sub linia de referinţă, precedată de notaţia h = ... (fig. 20)

3.3.7

Poziţiile

clădirii

II

Fig. 20

P S

Fig. 21

Mai multe coşuri de fum grupate se cotează ca în fig. 21. Dacă este necesar, pentru diferenţierea în planuri a destinaţiei diferitelor canale se vor utiliza simbolurile din fig. 22. Co~urî

de fum Cos uri de 'gaze

f f

Wl Q IZ]

~ f2l

Canale de ventilatii •

. Fig. 22

~

0

r t

f

10-

STAS 1434-83

Golurile în

plăci

se vor reprezenta ca în fig. 23.

CJ Fig. 23

3.3.9 ferinţă,

o

Grosimea straturilor, foliilor, plăcilor se poate indica fără linii de cotă, pe linii de recota fiind precedată de indicaţia d = ... sau de indicarea stratului (fig. 24).

Fig. 2!

Pantele se vor indica printr-o săgeată paralelă cu panta şi avînd sensul de urcare pentru rampe de circulaţie, etc. şi de coborîre pentru pantele de scurgere. (acoperiş, terasament, canalizare, etc.). Valoarea pantei se scrie sub formă de raport sau de procent, deasupra săgeţii (fig. 25). În planuri, săgeţile indicînd sensul de urcare la rampe şi scări vor avea lungimile elementului respectiv. 3.3.10 scări,

4,00

! 1·~~

i

'"'

!

15%

~~ l

Fig. 25

3.3.11 Trimiterile la detalii sau note explicative se indică prin fracţii înscrise în cerculeţe; la numărător se trece numărul sau indicativul detaliului, iar la numitor numărul plansei in care este desenat detaliul (fig. 26). ' '. ; •.\

Fig. 26

__

_;:...

_________________________________________

~{.

-11-

STAS 1434-83

4 REPREZENTĂRI CONVENŢIONALE 4.1.1 Reprezentările belul 2.

convenţionale

secţ.iuni

ale principalelor materiale în

sînt cele uin taTabelul 2

Materi:,liul

Reprezentare

Pămînt

Stînca

l·-

Materialul

~

Beton armat monolit la scara;;;. 1:50 Beton armat la scara ";. 1 :50

W/J?,awr~ VYf'f''t''t"'f'

Reprezentare

1

G--~=-

Lichide

-

d

Umplutură

~

Beton armat prefabricat la scara ;;;. 1 : 50

----- - -

----

1

. Metal : profilc de

şi

L-, ~ •

bare rotun-

-

·--

Piatră naturală

Lemn ln

secţiune

-

longitudi-

nală

-------·-·-·---------Zidărie

in general

--·

I. emn in sec! iunc transvcrsală

------ -----Zidărie

de

j

---------

--·-------

dărimat

-----

-

------

'

---~-------

--------

Izol1 1 it• termidL fonid\ etc.

rBUUl)ITlHSJ

(cu Lc-.plka!.ii)

-----------Tencuială

-

-

--

Izolaţie

---

-----

..

"-v_v;.~ ~J>·~ V:v:;r-4: '

'

. .. : '

'

.

.

..

_

----

A zbocimcnt. produse de ipsos

--------

-----------~------~---

1·-. ·.

..

. . .1

1

·-------------- ----------1 Babiţ

--.

hiLirofug?t

- - - - - - - - ------

1\lozak

-~ Elllul1lll~~l2lllll

-------..

-------

Gean1

"a

'11

e

"

!C

., 'f ((

-

Beton simplu

.· o' o: o·q.o_ . ·.. : .· .-c~.:: ~~:. -~~ -~ ~-~-:d .: . .

.·o ..

Q.

o

Indiferent de material, pentru dimensiuni mici ale cimpului, · haşurare uniform:'i

«

-----

~

Reprezentările conveutiormlc :"C folosesc numa,i cîwl este nece:~ar a se S(•oah• în e\·i;le;ltii materialele din alcătuiri complexe. '

'1.1.2

Dacă, din cauza scării uesenului sau a dimensiunilor mici ale cî~npului sau din alte cauze, nu se pot figura, reprezentările din tabelul 2, se atlmite haşurarea uniform~., înnegrirca continm\, lăsarea alb~t a cîmpului sau alte reprezentări, adăogîndu-se în caz ue neeeRitate o not:\. sau legendă explicativ~t.

ST.AS l. 434-83

4.1.3 Haşurile se trasează echidistant la 45° faţă de cadrul desenului. Dacă liniile de contur ale elementului reprezentat au faţă de planşă o înclinare de 45° sau apropiată, haşurile oblice se pot trage la 4l5° faţă de direcţia principală a conturului elementului. 1

Cînd este necesară o diferenţiere a suprafeţelor în contact, se poate folosi şi haşurarea la 60° respectiv 30° faţă de cadrul desenului. Pe cîmpuri învecinate haşurile se inversează ca direcţie sau se decalează. Densitatea haşurilor precum şi a :;;emnelor convenţionale se alege în funcţie de scara de'