A) Parenhim Cerebral: E) A, B, D [PDF]

Zitiervorschau

Teste Tema “Abcesele cerebrale” 1. Abces - este o colecție purulentă în a) parenhim cerebral b) spațiu epidural c) spațiu subdural d) țesut osos e) a, c 2. Empiem - este o colecție purulentă în a) parenhim cerebral b) spațiu epidural c) spațiu subdural d) țesut osos e) b, c 3. Care din nozologiile indicate mai jos pot fi incluse în categoria supuraţiile chirurgicale endocraniene (SCE): a) abces b) parotită c) empiem c) bursită d) carbuncul 4. Abcese primare sânt următoare a) adiacente b) metastatice c) posttraumatice d) neindeficate e) toate 5. Abcese secundare sânt următosre: a) adiacente b) metastatice c) posttraumatice d) neindeficate e) a, b, d 6. Cel mai mare grup din abcese adiacente la copii este: a) rinogene b) otogene c) oftalmogene d) sinusogene e) odontogene 7. Cel mai mare grup din abcese adiacente la maturii este: a) rinogene b) otogene c) oftalmogene d) sinusogene e) odontogene

8. Care din nozologiile indicate mai jos pot fi surse de SCE: a) pansinusita purulentă b) ulcerul cronic gastroduodenal c) otita medie purulentă d) erizipeloidul e) pleurita purulentă 9. Care sunt căile de propagare a infecţiei pentru formarea unei SCE: a) prin continuitate b) pe cale sanguinâ c) infectarea directă a parenchimului cerebral d) prin continuitate şi pe cale sanguinâ e) toate corecte 10. Care sunt căile de propagare a infecţiei pentru formarea abcesului adiacent: a) prin continuitate b) pe cale sanguinâ c) infectarea directă a parenchimului cerebral d) prin continuitate şi pe cale sanguinâ e) toate corecte 11. Care sunt căile de propagare a infecţiei pentru formarea abcesului metastatic: a) prin continuitate b) pe cale sanguinâ c) infectarea directă a parenchimului cerebral d) prin continuitate şi pe cale sanguinâ e) toate corecte 12. Care sunt căile de propagare a infecţiei pentru formarea abcesului neidentificat: a) prin continuitate b) pe cale sanguinâ c) infectarea directă a parenchimului cerebral d) prin continuitate şi pe cale sanguinâ e) toate corecte 13. Morfopatologic sunt descrise IV stadii de evoluţie a abcesului cerebral cu excepţia: a) abces extradural b) encefalită presupurativă c) abces colectat (confluent) d) encefalită supurativă (abces necolectat) e) abces incapsulat 14. Care din nozologiile indicate mai jos pot fi surse de SCE posttraumatice: a) pansinusita purulentă b) infectarea directă a parenchimului cerebral c) otita medie purulentă d) blefarită e) pleurita purulentă 15. Durata formării capsulei abcesului este de: a) 1.5-2.5 luni b) 2 săptămâni c) 7 zile

d) 3 zile e) 3-4 săptămâni 16. Care din nozologiile indicate mai jos pot fi surse de SCE adiacente a) pansinusita purulentă b) infectarea directă a parenchimului cerebral c) otita medie purulentă d) blefarită e) pleurita purulentă 17. Care din nozologiile indicate mai jos pot fi surse de SCE metastatice: a) vicii cardiace cu șunt dreapta-stânga b) infectarea directă a parenchimului cerebral c) otita medie purulentă d) flegmon femoral e) pleurita purulentă 18. Care din SCE pot fi numite adiacente: a) abces intracerebral parietal parasagital b) abces temporal bazal intracerebral c) osteomielită craniană posttraumatică d) abces de unghi pontocerebelos e) abces intracerebral frontal bazal 19. Care din abcesele indicate mai jos se includ în abcese cerebrale metastatice: a) abces de emisferă cerebeloasă b) abces de unghi pontocerebelos c) abces parietal parasagital d) abces temporal bazal e) abces occipito-parietal parasagital 20. Patognomic pentru clinica abcesului intracerebral este „triada Bergman „: a) sindrom de hipotensiune intracraniană b) sindrom de hipertensiune intracraniană c) sindrom infecţios d) sindrom alternant Weber e) sindrom neurologic de focar 21. Care metode de diagnostic au o valoare informativă majoră in evidenţierea abceselor cerebrale: a) craniografia b) examenul oftalmologic c) echoencefalografia d) CT-scan craniocerebrală e) RMN cerebrală 22. La CT cerebral abscesul prezintă o formațiune: a) hipodensă b) hiperdensă c) bine delimitată hipodensă d) în mijloc hipodensă, înconjurată cu zona hiperdensă

23. Examinarea prin RMN permite a depista abcesul la: a) baza craniului b) nuclee subcorticale c) truchiul cerebral d) diferencia de neoplazme e) toate 24. Metodele chirurgicale de tratament al abcesului cerebral: a) trepanarea osteoclastică decompresivă b) puncţia abcesului urmată de aspirare c) drenajul abcesului d) ablaţia abcesului ( cu exereza capsulei) e) ventriculodrenare 25. Complicaţiile postoperatorii ale SCE sunt: a) meningoencefalita postoperatorie b) edemul cerebral c) hipoacuzia bilaterală d) recidivă de SCE e) tuberculoamele 26. Care abcese se situează pe primul loc după distribuţia intre aceste grupe : a) abcese cu germeni neidentificaţi b) abcese provocate de Echerihia Coli c) abcese monomicrobiene d) abcese polimicrobiene e) abcese cu culturi sterile 27. Agenţii etiologici microbieni principali în provocarea abceselor cerebrale sunt: a) stafilococul b) streptococul c) B.Koch d) B.proteus e) pneumococul

Teste la tema "Patologia degenerativă a coloanei vertebrale" 1

E

Sindromul lumbosciatic în hernia de disc este cauzat de A deplasarea ţesutului discal în afara cavităţii discale intraspongios B sublucsaţia în articulaţiile vertebrale C deplasarea ţesutului discal lateral în afara cavităţii discale D deplasarea ţesutului discal în afara cavităţii discale, spre posterior spondilolisteză

2

Discul intervertebral e format din

A

B C D E

două platouri cartilaginoase, unul superior şi altul inferior, plasate pe feţele vertebrelor învecinate cu un nucleu pulpos între ele nucleul pulpos şi inelul fibros două platouri cartilaginoase, unul superior altul inferior, nucleul pulpos, inelul fibros nucleul pulpos, inelul fibros, porţiunile adiacente ale ligamentului longitudinal anterior nucleul pulpos, inelul fibros, porţiuni ale ligamentului longitudinal anterior şi posterior

3V

Care este ultimul stadiu în formarea unei hernii de disc A nucleul pulpos nu a penetrat complet anulus fibrosis B nucleul pulpos e fragmentat, sechestrat şi se deplasează caudal sau cefalic sub sau în afara ligamentului longitudinal posterior (LLP) C nucleul pulpos a penetrat complet anulus fibrosis şi LLP fără a migra pe axa longitudinală D nucleul pulpos penetrează anulus fibrosis şi se deplasează (migrează) caudal sau cefalic sub ligament sau penetrează LLP E nucleul pulpos nu penetrează inelul fibros dar proemină evident sub LLP şi comprimă formaţiunile nervoase, imlicînd un sindrom neurologic

4

Cel mai frecvent hernia de disc apare în regiunea A toracică B lombară superioră C lombară inferioră D cervicală medie E coccigiană

5

Hernia de disc lombară posterioară poate comprima A o rădăcină rahidiană B două rădăcini rahidiene C o jumătate din rădăcinile cozii de cal D rădăcinile cozii de cal în întregime E toate variantele susnumite

6

Radiculopatia nu include A durerea cu iradiere în picior B dereglările sfincteriene

C D E

slăbiciunea în picior dereglările de sensibilitate întrun dermatom anumit modificarea reflexelor

7

Indicaţi semnul de elongaţie care se execută în poziţia de decubit ventral a pacientului A Lassegue B Bechterev C Neri D Wasserman E Sharle

8

Semnul Lassegue pozitiv este reprezentat de A durere în picior sau parestezii în zona de distribuţie a durerii B dureri lombare izolate dar violente C dureri lombare cu iradiere de-a lungul coloanei vertebrale D dureri în partea dorsală a gambei E dureri lombare cu iradiere în regiunea inghinală ipsilaterală

9

Semnul de elongaţie Neri se manifestă prin A durere în partea dorsală a gambei la o extensie a labei piciorului B limitarea extensiei, bolnavul fiind în decubit dorsal C durere în regiunea lombară şi în membrul inferior la anteflexia capului D durere în regiunea lombară şi în membrul inferior în timpul tusei E durere în partea dorsală a gambei la o extensie a halucelui

10

Dorsiflexia căputei e dificilă de obicei în cazul herniei de disc A L3-L4 B L4-L5 C L5-S1 D L2-L3 E toate nivelurile

11

Hernia de disc intraforaminală determină A sindrom uniradicular cu sindrom vertebral mai redus B lumbosciatică clasică la cîteva nivele C sindrom biradicular unilateral D sindrom de coadă de cal E sciatică unilaterală, hemisindrom de coadă de cal

12

Hernia discului L2 produce A tulburări de sensibilitate, interesînd dermatomul respectiv, se observă paralizia muşchilor lojei posterioare a gambei B sindrom de con medular, fiind capabil de a determina şi un sindrom de măduvă terminală C lumbocruralgia: dureri pe faţa anterioară a coapsei pînă în dreptul rotulei, sau sindrom de coadă de cal D formele descrise mai sus în care lumbosciatica clasică e preponderentă dar şi compresiunea cozii de cal cu paraplegie distală E dureri în gamba piciorului, uneori prin claudicaţie intermitentă

Sindromul de compresiune a rădăcinii S1 (disc L5-S1) se manifestă A tulburări de sensibilitate, interesînd dermatomul respectiv; hipoestezia poate cuprinde faţa externă a plantei, alteori interesează partea dorsală a membrului întreg pînă la plica inghinală; se observă paralizia muşchilor lojei posterioare a gambei, flexia degetelor este limitată, reflexele ahilian, medioplantar - abolite B tulburări de sensibilitate, interesînd dermatomul respectiv; hipoestezia poate cuprinde faţa medie şi internă a plantei, precum şi partea laterală a piciorului; din cauza paraliziei muşchilor antero-externi ai gambei se constată limitarea sau absenţa flexiunii dorsale a gambei (nu poate ţine planta ridicată); reflexele rotulian şi ahilian nu întotdeauna sunt diminuate C tulburări de sensibilitate pe partea anterioară a coapsei; reflexul rotulian abolit D dureri în gamba şi laba piciorului, uneori cu claudicaţie intermitentă E tulburări de sensibilitate în dermatomul respectiv, provocînd dureri şi reacţii reflexe 13

14

Hernia de disc operată se vindecă în proporţie de circa A 90%. B 100%. C 30%. D 50% E 20%.

15

Are avantaje cosmetice, perioadă de spitalizare mai scurtă, pierderi sanguine mai mici discectomia prin A hemilaminectomie transversă

B C D E

microdischectomia hemilaminecpomie cu fasetectomie fenestrare interapofizar

16

Hemilaminectomia transversă presupune A rezecţia parţială a jumătăţii superioare şi inferioare a hemilaminelor adiacente spaţiului intervertebral B rezecţia totală a hemilamei C rezecţia jumătăţii inferioare a hemilamei de la baza apofizei spinoase pînă la nivelul apofizei articulare adiacente D incizia apofizei articulare E rezecţia ligamentului interapofizar

17

Indicaţi factorii predispozanţi ai herniei de disc A traumatismul coloanei vertebrale B sarcina şi naşterea C anomalii congenitale a coloanei vertebrale (sacralizări, lombalizări, spina-bifida, spate drept) D anumite poziţii ocupaţionale ale individului (la frizeri, dactilografe, şoferi, etc.) E constituţia individului şi obezitatea

18

Care din investigaţiile paraclinice în cazlui HDL au importanţa decisivă pentru diagnostic A mielografia B rezonanţa nucleo-magnetică C potenţiale evocate D computer mielografia E epidurografia

19

Indicaţiile absolute pentru intervenţia chirurgicală în caz de HDL A examenul clinic evidenţiază un sindrom neurologic (sciatică paretică sau paralitică, sau una din formele sindromului de coadă de cal) B lumbalgia cu contractură ce nu cedă terapiei C sindrom algic prin intensitatea sa şi permanenţa sa imobilizează pacientul în poziţii antalgice ce nu permit mobilizarea nici ameliorarea sub tratamentul cu analgetice D lumbosciatica recidivantă E pusee dureroase, ultimul de lungă durată, fără efect terapeutic

20

Nu se operează herniile de disc cu A sindrom vascular spinal ischemic acut (Deproş-Gotteron) B leziuni anatomice vechi, ireversibile, cu deficit motor şi atrofie musculară C tulburări sfincteriene de mare durată D comprimarea cozii de cal E insuccesul tratamentului conservator soldat cu schimbări statice şi nevralgice pronunţate

21

Ce presupune tehnica microchirurgicală A ablaţia totală a discului intervertebral B iluminarea perfectă a cîmpului operator C manopera “gingaşă” cu structurile nervoase şi vasele adiacente D fenestrarea spaţiului intervertebral numai prin flavectomie E micşorarea evidentă a timpului operaţiei

22 Complicaţiile cele mai frecvente postoperatorii în chirurgia herniei de disc A infecţii B durotomie C afectarea directă a formaţiunilor nervoase D lezarea structurilor anterioare corpurilor vertebrale E fistulă lichidiană

23 Pentru efectuarea dischectomiei microchrurgicale pacientul este poziţionat A pe o parte B pe burtă C poziţie modificată cu suport în coate şi genunchi D pe burtă cu pernuţe sub cristele iliace E toate corecte

24

Extruzia discală se caracterizează prin A dehidratarea discului intervertebral B apariţia fisurilor în sectoarele externe ale inelului fibros C pierderea elasticităţii şi subţierea inelului fibros D apariţia fisurilor în sectoarele interne, ulterior - externe ale inelului fibros E corect B şi C

25

Indicaţii pentru tratamentul chirurgical al herniilir discale acute sunt A sindrom algic radicular B progresarea dereglărilor de motilitate C dereglări de sensibilitate D dereglări sfincteriene E toate corecte

26

Tabloul clinic al mielopatiei cervicale include A dificultăţi de autodeplasare B slăbiciuni în extremităţile toracice C spasticitate, slăbiciuni în extremităţile pelviene D atrofia muşchilor mîinilor, sindroame dolore şi sensitive E toate corecte

27

Nucleoliza chimică este: A metodă de tratament a tumorilor B metodă de tratament a herniei de disc C injectarea chimopainei în disc prin abord posterior D injectarea chimpainei în spaţiul epidural E metodă de tratament a abceselor parazitozelor cerebrale

28

Diskectomia transcutană este: A metoda de tratament chirurgical al herniei de disc ermetice B extirparea discului prin ac, introdus prin abord lateroposterior C metoda de tratament chirurgical al herniei de disc sechestrate D prezenţa discului sechestrat este o contraindicaţie absolută E prezenţa discului sechestrat nu este o contraindicaţie absolută

29

Pentru diskectomia cu vizualizare microscopică va fi utilizată distanţa focală A 200 B 250 C 400 D 300 E 350

30

În cadrul diskectomiei cel mai puţin traumatizant abord este A interlaminar

B C D E

interlaminar-interapofizar laminectomie hemilaminectomie interlaminar bilateral

Teste

la tema "Leziunile nervilor periferici" 1

Care radiculi formează plexul brahial A C3-C5 B C5-Th1 C C7-Th1 D C8-Th2 E nici un răspuns corect

2

Care nervi pornesc de la fasciculul secundar lateral A radial B median C ulnar D musculo-cutaneu E toţi cei enumăraţi

3

Care nervi pornesc de la fasciculul secundar medial A ulnar B radial C median D axilar E femoral

4

Care nervi pornesc de la fasciculul secundar posterior A radial B axilar C median D subscapular E intercostal

5

Ce structuri nervoase suferă în caz de plexopatie brahială Duchene-Erb A radiculele C5-C6 B radiculele C8-Th2 C fasciculele primare D fasciculele secundare

E

nici un răspuns corect

6

Plexopatia de tip Dejerine-Klumpke se dezvoltă la lezarea A radiculelor C6-C8 B radiculelor C8-Th1 C fasciculelor primare D fasciculelor secundare E toate corecte

7

Sursele de irigare arterială a plexului brahial A a. subclaviculară B a. vertebrală C a. cervicală transversă D trunchiul tireo-cervical E a. femorală

8

Simptomele majore de afectare prin mecanism de tracţie a plexului brahial A sindromul algic B atrofia musculară considerabilă C sindromul Claude-Bernar-Horner D tulburările trofice ale membrului superior E toate corecte

9

Metodele optime de investigare a pacienţilor cu lezarea traumatică a plexului brahial sunt A studiul electrofiziologic B electromiografia C angiografia D mielografia E examen cu izotopi

10

Lezarea căror structuri osoase poate cauza plexopatie brahială A omoplat B stern C colona cervicală D clavicula E vertebre C1, C2

11

În chirurgia plexului brahial sunt posibile următoarele complicaţii postoperatorii A lezarea maduvei spinării B hemoragie arterială C limforee D pneumotorace E toate corecte

12

Care din funcţiile trunchiurilor nervoase lezate se restabileşte în primul rînd A motorie B secretorie C sensitiv-sensorială D trofică E nici un răspuns corect

13

Paralizia Dejerine-Klumpke se manifestă prin A sindromul Claude-Bernard-Horner B sindromul dolor C deficit motor proximal D deficit motor distal E plegie totală brahială

14

Leziuni deschise a nervilor periferici sunt A lizare tracţională a plexului brahial B lizarea nervului radial prin fractură de os radial C lizarea nervului median cu fragment de sticlă D lizarea nervulului intercostal în timpul toracotomiei E toate corecte

15

Poziţa mîinii tip “labă de maimuţă” este specifică pentru afectarea A plexului brahial primar inferior B nervului ulnar C nervului median D nervului radial E corect A şi C

16

Paralizia Duchene-Erb se manifestă prin: A sindromul Claude Bernard-Horner B sindromul dolor C deficit motor proximal D deficit motor distal

E

plegie totală brahială

17

Leziuni închise a nervilor periferici sunt A lizare tracţională a plexului brahial în accident rutier B lizarea nervului radial prin fractură de os radial C lizarea nervului median cu fragment de sticlă D lizarea nervulului intercostal în timpul toracotomiei E toate corecte

18

Endoneuroliza subînţelege A delimitarea trunchiului nervos de cicatricii adiacente B delimitarea fibrelor nervoase C delimitarea fibrilelor nervoase de cicatricii D înlăturarea epinevrului cicatricial modificat E corect C şi D

19

Abordul infraclavicular permite accesarea A tuturor fascicolelor secundare a plexului brahial B trunchiului primar inferior C trunchiului primar mediu D trunchiului primar superior E muţchilor scaleni

20

Abordul transaxilar permite acccesarea A fascicolelor secundare ale plexului brahial B trunchiului primar inferior şi radicolilor C8, D1 C trunchiului primar mediu D trunchiului primar superior E nici un răspuns corect

21

Nervul ulnar este format din radicolele A C5 B C5-C6 C C7-C8 D C8-D1 E D1

22

După secţionarea nervului procesele de degenerare debutează peste A cîteva ore B cîteva zile C 10 zile D 1 lună E 1 an

23

În caz de lizare a unui nerv periferic se denotă

A B C D E

pareză cu hipertonus muscular pareză cu hipotonus muscular pareză cu reflexe exagerate pareză cu reflexe diminuate nici un răspuns corect

24

Abordul supraclavicular permite accesarea A fascicolelor secundare a plexului brahial B trunchiului primar inferior C trunchiului primar superior D trunchiului primar mediu E toate corecte

25

În neurochirurgie se efectuiază următoarele tipuri de operaţii A endo- şi exoneuroliza B plastia nervului cu autogrefon C sutură epineurală D sutură endoneurală E toate corecte

26

Endoneuroliza subînţelege A separarea nervului de cicatricii B separarea fascicolelor nervoase de cicatricii C separarea fibrelor nervoase de cicatricii D extirparea epinevrului cicatricial modificat E extirparea sectorului de nerv implicat în procesul cicatricial

27

Neuroliza subînţelege A separarea nervului de cicatricii B separarea fascicolelor nervoase de cicatricii C separarea fibrelor nervoase de cicatricii D extirparea epinevrului cicatricial modificat E extirparea sectorului de nerv implicat în procesul cicatricial

28

Pentru sutura interfasciculară se utilizează fire A 3/0 B 4/0 C 6/0 D 8/0 E 10/0

29

Pentru sutura epineurală se utilizează fire A 3/0 B 4/0

C D E 30 este

6/0 8/0 10/0

Timpul optimal pentru operaţie pe motiv de leziune preganglionară A B C D E

primele zile pînă la 3 luni pînă la 1 an pînă la 2 ani pînă la 3 ani

31

Tehnica microchirurgicală de secţionare a unui nerv subînţelege A secţionarea cu foarfeca microchirurgicală B secţionarea cu bisturiul C secţioanarea unimomentană perpendiculară a nervului cu lama D secţionare separată a fiecărui fascicol nervos după o preparare prealabilă E secţionare după coagulare prealabilă

32

Timpul optimal pentru operaţie pe motiv de leziune postganglionară este A primele zile B pînă la 3 luni C de la 3 la 6 luni D pînă la 1 ani Teste la tema „ Malformaţiile congenitale ale sistemului nervos central “ 1. Din punct de vedere al topografiei obstacolului in calea scurgerii normale a LCS hidrocefalia poate fi univentriculară : a. cind este blocat numai un orificiu Monro b. cind ambele orificii Monro sunt obstruate c. in stenoza de apeduct Sylvius d. in procese patologice situate in fosa posterioară si care blocheză foramenul Magendie . 2. Din punct de vedere al topografiei obstacolului in calea scurgerii normale a LCS hidrocefalia poate fi biventriculară a. cind este blocat numai un orificiu Monro b. cind ambele orificii Monro sunt obstruate c. in stenoya de apeduct Sylvius d. in procese patologice situate in fosa posterioară si care blocheză foramenul Magendie . 3. Din punct de vedere al topografiei obstacolului in calea scurgerii normale a LCS hidrocefalia poate fi triventriculară

a. b. c. d.

cind este blocat numai un orificiu Monro cind ambele orificii Monro sunt obstruate in stenoza de apeduct Sylvius in procese patologice situate in fosa posterioară si care blocheză foramenul Magendie

4. Din punct de vedere al topografiei obstacolului in calea scurgerii normale a LCS hidrocefalia poate fi tetraventriculară a. cind este blocat numai un orificiu Monro b. cind ambele orificii Monro sunt obstruate c. in stenoza de apeduct Sylvius d. din procese patologice situate in fosa posterioară si care blocheză foramenul Magendie 5. Din punct de vedere al sediului acumularii lichidiene hidrocefalia pote fi externă: a. lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale b. numai sistemul ventricular este dilatat c. lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale şi sistemul ventricular este dilatat d. compartimentele lichidiene nu sunt dilatate 6. Din punct de vedere al sediului acumularii lichidiene hidrocefalia pote fi internă: a. lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale b. numai sistemul ventricular este dilatat c. lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale şi sistemul ventricular este dilatat d. compartimentele lichidiene nu sunt dilatate 7. Din punct de vedere al sediului acumularii lichidiene hidrocefalia pote fi mixtă: a. lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale b. Numai sistemul ventricular este dilatat c. Lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale şi sistemul ventricular este dilatat d. Compartimentele lichidiene nu sunt dilatate 8. Hidrocefalia comunicantă este provocată de: a. un blocaj al resorbţiei LCS b. hipersecreţie a plexurilor coroide c. in stenoza de apeduct Sylvius d. cind ambele orificii Monro sunt obstruate 9. Simptomele hidrocefaliei sunt reprezentate de : a. creşterea rapidă in dimensiuni a neurocraniului b. tulburări oftalmologice c. tulburări sfincteriene d. sindromul de hipertensiune intracraniană 10. Procedeele de drenaj intractanian: a. derivaţia ventriculo-cisternală Torkildsen b. drenajul ventriculo-peritonial c. ventriculocisternostomia d. drenajul ventriculo-cardiac

11. Dolicocefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi craniene: a. sinostoza suturii sagitale b. sinostoza suturii lambdoide c. sinostoza bilaterală a suturii coronare d. sinostoza suturii metopice 12. Acrobrahicefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi craniene: a. sinostoza suturii sagitale b. sinostoza suturii lambdoide c. sinostoza bilaterală a suturii coronare d. sinostoza suturii metopice 13. Pahicefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi craniene: a. sinostoza suturii sagitale b. sinostoza suturii lambdoide c. sinostoza bilaterală a suturii coronare d. sinostoza suturii metopice 14. Turicefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi craniene: a. sinostoza suturii sagitale b. sinostoza suturii lambdoide c. sinostoza bilaterală a suturii coronare d. sinostoza suturii metopice 15. Plagiocefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi craniene: a. sinostoza suturii sagitale b. sinostoza suturii lambdoide c. sinostoza unilaterală a suturii coronare d. sinostoza suturii metopice 16. Oxicefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi craniene: a. sinostoza suturii sagitale b. sinostoza suturii lambdoide c. sinostoza bilaterală a suturii coronare d. sinostoza tuturor suturilor

17. Semnele cardinale ale craniostenozelor sunt : a. dismorfia craniofacială b. sindromul oftalmologic c. sindromul neuropsihic d. tulburări senzitive 18. Alegerea momentului optim pentru tratament chirurgical al craniostenozelor : a. după 12 luni b. nu mai tîrziu de vîrsta de 6 luni. c. virsta de 2 ani d. virsta de 3 ani

19. În encefalocele herniază: a. ţesut cerebral b. meninge c. LCS d. ventricul 20. În meningocele herniază: a. meninge b. ţesut cerebral c. LCS d. ventricul 21. În meningoencefalocele herniază: a. ţesut cerebral b. meninge c. LCS d. ventricul 22. În encefaloventriculocele herniază: a. ţesut cerebral b. meninge c. LCS d. ventricul 23. În meningoencefaloventriculocele herniază : a. ţesut cerebral b. meninge, LCS c. ţesut osos d. ventricul 24. Meningoencefalocelele (ME) de convexitate cuprind: a. ME occipitale b. ME parietale c. ME frontale d. sfenoorbitare 25. Meningoencefalocelele (ME) bazale vizibile cuprind: a. frontoetmoidale b. nazofrontale c. sfenoetmoidale d. nazoorbitare 26. Meningoencefalocelele (ME) bazale nevizibile cuprind: a. ME sfenoorbitare b. ME sfenomaxilare c. ME sfenofaringiene d. nazoetmoidale 27. În meningocele herniază a. acumularea de lichid în spaţiul subarahnoidian şi nu există participare medulară b. măduva c. canalul central

d. ţesut adipos 28. În mielocistocel herniază: a. acumularea de lichid în spaţiul subarahnoidian şi nu există participare medulară b. măduva c. canalul central, LCS d. ţesut adipos 29. În mielocistomeningocel herniază : a. nivelul meningelor moi b. măduva c. canalul central,LCS d. ţesut adipos 30. Simptomalogia clinica a meningomielocelelor cuprinde : a. paralizii flastela nivelul membrelor inferioare b. semnele locale c. tulburări sfincteriene d. exoftalmia 31. Procedeele de drenaj extractanian: a. derivaţia ventriculo-cisternală Torkildsen b. drenajul ventriculo-peritonial c. ventriculocisternostomia d. drenajul ventriculo-atrial 32. Trigonocefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi craniene: a. sinostoza suturii sagitale b. sinostoza suturii lambdoide c. sinostoza bilaterală a suturii coronare d. sinostoza suturii metopice

BCV. ACCIDENTE CV. ANEVRISME. MALFORMAȚII ARTERIOVENOASE. FISTULE CAROTIDO-CAVERNOASE. HEMATOM SPONTAN. INFARCT CEREBRAL 1. Ce este un anevrism? a) tumoare benignă b) pungă formată de curentul sanguin c) hernie cerebrală d) tumoare vasculară e) proces rudimentar 2. Sursa de dezvoltare a anevrismului: a) peretele vasului b) creierul

c) meningele d) meningele şi creierul 3. Provenenţa anevrismului: a) congenital b) presiunea neuniformă la bifurcație c) dobîndit + posttraumacic d) toate 4. Anevrismele dobândite apar pe fondal de: a) ateroscleroză b) hipertensiune arterială c) infecţie d) traumă e) efort fizic f) ateroscleroză, hipertensiune arterială, infecţie, traumă 5. Metodele de diagnostic ale anevrismului: a) radiografia b) angiografia clasică c) CT- angiografia d) RMN-angiografia e) puncţia lombară f) angiografia, TC-ang., RMN-ang. 6. Formele clinice ale anevrismului cerebral: a) pseudotumorală b) mută, asimptomatică c) anevrism rupt (apoplectic) d) pseudotumorală, mută, apoplexic 7. Manifestările clinice ale anevrsmului pot apărea: a) în timpul naşterii b) la cei tineri c) vîrsta înaintată d) toate vîrstele 8. Clasificarea anevrismului după debutul clinic: a) apoplexic b) paralitic c) convulsiv d) pseudotumoral e) asimptomatic 9. Perioadele critice ale anevrismului intracerebral rupt:

a) b) c) d) e)

prehemoragică hemoragică posthemoragică asimptomatică convulsivă

10. Tabloul clinic al perioadei prehemoragice: a) cefalee b) greţuri c) fără manifestări clinice d) vertij e) cefalee, greţuri, vertij, vomă 11. Tabloul clinic al perioadei hemoragice: a) cefalee b) convulsii c) pierderea cunoştinţei d) hemipareză, hemiplegie e) afazie, anizoreflexie f) toate 12. Tabloul clinic al perioadei posthemoragice (1 gripa): a) afazii, cefalee b) hemipareze, hemiplegii c) deficit mnemonic d) dereglări psihice e) micşorarea capacităţii de muncă f) toate

13. Diagnoza diferenţială a anevrismului rupt se face cu: a) migrena b) meningita c) tumoarea cerebrală d) abcesul cerebral e) ictusul ischemic f) HSA spontană (primară) 14. Ce include explorarea paraclinică obligatorie a perioadei hemoragice: a) examenul oftalmologic b) angeografia clasică c) puncţia lombară d) CT, CT- angio e) RMN, RMN- angio

f) toate 15. Care examen paraclinic depistează forma şi volumul anevrismului: a) CT, CT- angio b) rahicinteza lombară c) RMN d) angeografia clasică e) electroencefalografia f) toate 16. Ce include denumirea de malformaţie vasculară cerebrală: a) comunicarea directă a două vase arteriale b) comunicarea directă a vasului arterial şi venoas c) comunicarea dintre circulaţia arterială şi sinus cerebral d) participarea variabilă a vasului arterial şi cel venos e) toate 17. Forme clinice a malformaţiilor vasculare: a) forma apoplectică b) forma epileptică c) forma pseudotumorală d) forma ischemică e) forma mixtă f) toate 18. Ce reprezintă o fistulă carotido-cavernoasă a) comunicarea dintre sinusul sagital şi artera carotidă externă b) ruptura peretelui arterei carotide interne în sinusul cavernos c) ruptura peretelui arterei carotide externe în sinusul cavernos d) comunicarea dintre un vas arterial şi o malformaţie arteriovenoasă e) toate 19. Semnele primare (directe) a fistulei carotido-cavernoase a) exoftalm pulsatil b) suflu pulsatil c) hemoza d) oftalmoplegie e) diplopie f) ptoză g) toate 20. Semne indirecte (secundare) ale FCC: a) tromboflebita venelor orbitei b) panoftalmie c) atrofia nervului optic

d) e) f) g)

staza hemoragică a venelor nasului ptoza pulsaţia globului ocular toate

21. Diagnostica fistulei carotido-cavernoase: a) RMN b) TC c) angiografia clasică cerebrală d) doplerografia e) oftalmoscopia f) toate 22. Tratamentul FCC: a) excizia directă a fistulei b) aplicarea ligaturii pe arterele carotide c) învelirea fistulei cu muşchi d) ocluzia fistulei cu sonda cu balon după metoda Serbinenco e) constricţia arterei carotide comune ori interne cu „mangeta” f) toate 23. Etiologia malformațiilor arterio-venoase: a) trauma cranio-cerebrală b) anomalii de dezvoltare a vaselor c) efortul fizic şi psihoemoţional d) infecţiile suportate e) toate 24. Metoda de tratament a malformațiilor arterio-venoase a) excizia totală cu clipare b) excizia totală cu ligaturarea c) cliparea vasului alimentar d) balonarea MAV e) embolizarea MAV f) cliparea steriotaxică g) conservativă h) toate 25. Criteriile care apreciază indicaţiile către diverse metode chirurgicale: a) debutul clinic şi prognosticul b) vîrsta şi starea pacientului c) mărimea AAV şi localizarea d) vascularizarea şi drenarea e) starea circulaţiei cerebrale şi a mecanizmelor compensatorii f) toate

26. Asigurarea circulaţiei arteriale cerebrale: a) arterele carotide b) arterele jugulare c) arterele femurale d) arterele vertebrale e) toate 27. Cauzele infartului cerebral: a) arteroscleroza b) compresiunile vaselor magistrale c) trauma vaselor magistrale d) tromboza e) embolia f) agenezii (anomalii) a vaselor g) toate 28. Hematomul intracerebral spontan se manifestă prin: a) tulburări de cunoștință b) semne generale c) semnede focar d) sindrom de dislocare e) toate 29. Etiologia hematoamelor intracerebrale nontraumatice: a) cavernom b) anevrism c) ateroscleroza d) boala hipertonică (crize) e) etilizm f) vasculite g) toate 30. Tratamentul chirurgical al infarctului cerebral: a) trombendarterectomie b) anastomoze arteriale intra-extracraniene c) anastomoze arteriale by-pass d) operații adjuvante e) toate

Teste la tema "Traumatismele cranio-cerebrale" V. 2 1. 41 Cefalhematomul este a) hematomul epicranian produs supragleal b) necesită puncţie evacuatorie c) hematom subgleal d) are aspect de bosă parietală e) radiologic se manifestă printr-o excrescenţă 2. 42 După aspectul radiologic fracturile craniene se împart în a) complexe b) închise c) distazice d) liniare e) depresive

3. 43 Fracturile craniene se deosebesc de amprenta vaselor prin a) traiect rectiliniu b) contrast mai slab c) contrast mai puternic d) traiect ondulant e) nu de pot deosebi 4. 44 Efectele traumatice imediate secundare ale traumatismelor endocraniene cuprind a) abcese b) comoţia c) dilaceraţia d) meningita seroasă e) fongus cerebral 5. 45 Un pacient cu contuzie cerebrală minoră prezintă a) abolirea stării de conştienţă mai multe ore b) la puncţia lombară LCR 1000 hematii/ml d) alterarea stării de conştienţă mai puţin de o oră e) poate avea predominenţă emisferică 6. 46 Contuzia cerebrală tempororinoencefalică este

a) b) c) d) e)

contuzie minoră contuzie gravă contuzie moderată are prognostic bun are prognostic sever

7. 47 Tratamentul medicamentos al contuziei cerebrale include droguri a) antiedematoase b) antibiotice obligatoriu c) antiemetice d) sedative e) antisecretoare 8. 48 Gradul IV de comă din clasificarea Arseni cuprinde a) bolnav incoştient b) leziuni în segmentele bulbare inferioare c) reflexele oculocefalogire abolite d) leziuni în partea inferioară a punţii e) reflexul de tuse abolit 9. 49 Următoarele afirmaţii sunt adevărate referitoare în tratamentul din faza de spital a TCC a) ventilaţie asistată obligatorie la GCS