27 August Scenariu [PDF]

Zitiervorschau

27 august – Ziua Independenței 5 noiembrie 2014Scenarii

PRI  Din orice colţ al lumii Încoace vei zbura Cu sufletul şi gîndul Aici e ţara ta! Numai în ţara asta Stejarii,munţii nalţi Şi florile în luncă Ne sînt surori şi fraţi. Numai la tine-n ţară Izvoarele cuminţi Îţi zic cu drag pe nume. Parcă ţi-ar fi părinţi.   PR II Din cîte ţări sînt pe pămînt Sau –numai scrise pe zăpada fileiUn loc să-ţi fie cel mai sfînt: Acel unde-ai văzut lumina zilei. Şi unde-ai mers prin iarbă de mătase,

Şi –ai ascultat izvoarele sub lut… Nu este altă limbă mai frumoasă Ca limba mamei care te-a născut. Vedea –vei alte plaiuri pe pămînt Şi le vei spune multor ţări pe nume. Dar locu-acesta şă-ţi rămînă SFÎNT, Căci –ca şi mama-unul e pe lume.   Cîntecul „Plaiul meu”   PRII  Dumnezeu a dăruit omului viaţa,care este însăşi o sărbătoare,apoi i-a mai dăruit zile de sărbătoare,pentru ca omul să aibă posibilitatea de a trăi emotiv sacrul,bucuria, frumosul, binele.Mulţi se întreabă Ziua Independenţei este o sărbătoare…Şi da şi nu…Da ,pentru că… PR I Asemeni ramului ce ţine Lumina fructului în pom Cuvîntu-i osul sfînt pe care Trăieşte sufletul în om. În grai istoria începe Ne-arată-aşa precum sîntem: Cu tot cu duşmani şi prieteni,

Cu ce-am avut,cu ce avem. Cîţi au trecut străini pe-aicea, În veacuri ce au asfinţit Ei n-au ochit numai pămînturi Şi-n graiul nostru au ochit. PRII  De-aceea-n vremuri zbuciumate Destinul nu ne-a răsfăţat Strămoşii ,apărîndu-şi glia, Şi graiul şi l-au apărat. Dar poţi să uiţi pe-o clipă graiul, Cum ai uita nişte amintiri Fără de grai ca fără casă Cum să trăieşti,cum să respiri. Să-ţi fie atît de drag cuvîntul Însă atunci cînd îl rosteşti Să crezi că însuşi Eminescu Ascultă ce şi cum vorbeşti. PRI Acel care-mi scuipă-n icoană Şi-mi nesocoteşte părinţii Şi-mi presură sare pe rană Şi-n mine şi-ar rupe dinţii

Acela zic eu Nu-i neamul meu. Acel ce-mi urăşte copiii Şi limba mea sfîntă şi casa Luînd drept îndemn al frăţiei Doar pîinea şi vinul,şi masa Acela zic eu Nu-i neamul meu. Cîntecul: Clipa  PR II Părinţii şi Patria,copilul şi dragostea,frunzele şi lumina,graiul şi demnitatea,pacea şi înţelegerea sînt la loc de cinste în această mică ţărişoară prin vorbe alese şi gînduri profunde.Dar ce-i de făcut cu lacrima…Ochii mamelor care şi-au pierdut copiii nu se mai usucă… “ Şi să vorbim, acum cind se vorbeşte                                      De lacrimă, de pace şi război” Cîmpul verde visa să devină galben. Spre dimineată a devenit posu. Doamne, doamne… Au căzut ostaşii seceraţi ca snopii. Mamele le-au adus roua ochilor Si au aprins lumînări. Ard facliile ca nişte spice…

În fiecare zi o Marie cu privire senină îşi cheamă acasă bărbaţii:  

Scoală, Ioane, e vremea de semănat! Hai, Gheorghe, nu te mai lăsa aşteptat! Dar nu raspunde nimeni. Nici Gheorghe, nici Ion. Ei stau de veghe Veşnic rămaşi pe ogor!

 

Vino, Vasile,vin pe ogor! Nu pot, măicuţă, Nu am un picior…

 

Du-te, Gheorghiţă, pîn la fîntînă… Nu pot, măicuţă, Sînt făr-de-o mînă…



Ioane, strînge –ţi copilul la piept! Nu pot, măicuţă, în sînge mă-înec.



Vino, Stefane, te aşteaptă Ileana de –o viaţă la poartă!



Nu pot, măiculiţă, Sînt stîncă de piatră! Maria  ară ogorul, seamănă speranţa de pace în lume. Miine vor veni Gheorghe şi Vasile,

Stefan şi Ion. Mai sînt căteva zile. Dar nu vin ostaşii! Ostaşii nu mor, Ei au rămas de strajă – ogor! Cîntecul:La fîntîna cu uluc Pacea este libertatea mea, si a ta, si a tuturora de a ne juca, de a gandi, de a ne exprima liber, de a munci, de a ne iubi, de a fi noi insine, de a desena porumbei albi, de a inalta mii de baloane colorate sus, sus de tot… Pacea nu este un dar al lui Dumnezeu creaturilor sale. Este un dar pe care noi ni-l facem unul altuia. Dacă n-ar fi să fie Lacrima aceasta din rai Pe care poţi s-o acoperi C-un suflet de nai, C-un strugure de poamă, C-o frunză de stejar C-o aripă de ciocîrlie… Dacă n-ar fi să fie Lacrima aceasta din rai Nu mi-ar ajunge tot restul pămîntului Să mă plîng crîngului

În bătaia vîntului Că n-am cui îi zice băiatul mamei. Cîntecul Frunză verde de stejar   Azi,27 AUGUST 2014 se împlinesc 32 ani de la Proclamarea Independenței RM,ce an de an ne luminează ca o rază și face să tresară inima întregului neam. PR I Patria este tot ce avem mai scump. PR II Patria nu este pămîntul pe care trăim din întîmplare,ci e plămădit cu sîngele și întări cu oasele înaintașilor noștri. PR I Părinții,moșii și strămoșii ne sunt Patria.Ei ,care au vorbit aceiași limbă,au avut același dor,aceleași suferințe,aspirații sunt adevărata noastră Patrie.  Cîntecul: Frunză verde mărăcine PR II Dragostea de țară Lacrimă de dor Limpede ca apa rece de izvor Mă încearcă iară Cu acelaș foc

Numai cel ce-o are știe ce-i noroc PR I Dragostea de țară sfîntă măngîiere Este peste toate cea mai mare-avere Dar e și amară cum e și pelinul Cînd renunți la ceea ce ți-a dat destinul. PR II Se anunță sfănta liturghie oferită de părintele Igor de la biserica Sfîntul mucenic Dumitru din localitate. PR I Să cinstim memoria celor căuți pentru Inependența RM printr-un minut de reculegere. PR II Cuvînt se oferă primarului or. Vadul lui Vodă D. Iu.Onofriiciuc. PR I Cuvînt se oferă președintelui asociației veteranilor de la conflictul transnistrean d. Onila Ion. Pr I Nu-s numai eu în numele ce-l port În el trăiesc părinţii,neamul,ţara Şi nu încape-ntreg în paşaport Cum numai într-o floare primăvara.

Nu eşti doar tu în numele ce-l port De sănătatea lui răspunzi în faţa Acelor vii şi-n faţa celor morţi, În demnitatea lui mutîndu-ţi viaţa. …Doar fapta e în stare-a măsura A numelui ce-l porţi cu destoinicie, E numele istorie,iar ea, Istoria,cu cretă nu se scrie. Pămîntul nu rodeşte numai pâine, Nu doar de spice suntem luminaţiDe la pămînt pornesc şi vrednicia, Şi veşnicia marilor bărbaţi. În tot ce au zidit atîtea veacuri, Au pus trecut,prezent şi viitor, Ca noi,în faţa neamurilor lumii, Să nu ne ruşinăm de fapta lor. Au ridicat cetăţi,au scris balade Şi au cîntat,si-au plîns,şi au aratAu stat la ocnă,au ars pentru dreptate Ei au trăit.Trăind-au luminat! Cîntecul „Aşa este viaţa”

Azi noi zidim,noi ocrotim lumina Cu gîndul la acei ce vor veni Cu inima aproape de bărbaţii Ce-au fost…Ce sînt…,Ce pururea vor fi! Să fim ca rîul,rîul ţine minte Izvoarele din care s-a născut Căci viitorul nu deschide uşa Acelora ce vin fără trecut. Ce ne-adună într-un neam Un vechi izvor,un verde ram Ce ne ţine pe verticală Cînd e foc pe pămînt Cînd e jale-ntr-un cuvînt Conştiinţa naţională. Dar în suflet aprins Foc în vatră nestins O credinţă ce-n veci nu ne-nşală, Doină sfîntă şi grai, Gura dulce de raiConştiinţa naţională. Cîntecul „Copilăria „

Moldovă pasăre măiastră Cea mai frumoasă dintre toate Mîndria noastră,slava noastră Chemarea cea de libertate. Aici se naște veșnicia Aici ni-i crezu-n rod și muncă La Chișinău și-n Transnistria La Căpriana, Ceadîr-Lunga. O,meleag al Patriei, O,bărbaţi,femei,copii, Vă urăm de sănătate Ea,fiindu-vă întîi. Vă urăm de apă-n ţară, Limpede cu valul lin. Inima să vă tresară, Doar în cîntecul cel plin. Cîntecul:”La o margine de drum”-interpretează d-na Nina Coşneanu Vă urăm de aer proaspăt Şi la munte ,şi la şes. Vorba dulce n-aibă capăt

Pentru cei ce se iubesc. Vă urăm de pîne caldă La dejun,la cină,prînz, Mereu fie ziua albă Şi în vatră focu-aprins. Vă urăm de viaţă lungă O,copii, femei,bărbaţi, Pentru Patrie s-ajungă Veşnic timp s-o semănaţi. Se anunță depunerea de flori 1. 2. 3. 4 5 PR II Dă-mi ursită viață-amară Ori mă taie la picioare Numai lasă-mă să mor înaintea fiilor. PR I Ia-mi de-ți place mîina-ntreagă

Să nu-mi pot cuprinde draga Numai lasă-mă să mor înaintea fiilor. PR II Dacă dragi ți-s ochii mei Ia-i și fă ce vrei cu ei Numai lasă-mă să mor înaintea fiilor. PR I Ia-mi darul vorbei mele Cînd oi trăi clipe grele Numai lasă-mă să mor înaintea fiilor. PR II Dumnezeu cu îngerii Trec prin valea plîngerii Ne cunosc,ne văd ne știu Și ne zic că nu-i tîziu Să ne înălțăm,să ne bucurăm. PRII Maica domnului și ea Nu cunoaște liniștea Din durere în durere Trece Maica Mîngîierii

PR I Din lumini și bucurii Crește plinul inimii Doar din inima lui bună Omu-mparte ți adună. PR II Mi-am strîns lacrimile-n pumn Ca pe niște stropi de plumb Eu din pumn că le-aș zvîrli Nuștiu în cine-oi nimeri Că ades păcatul cade peste omul cumsecade. Și-apoi nu doresc  aman Din cel bun sî-mi fac dușman. PR I Îmi țin lacrimile-n pumn Ca pe niște stropi de plumb Le-am ținut și le-oi ținea Cît va ține viața mea. PR II Palma ele chiar de-mi frig De durere eu nu strig

Căci sunt lacrimile mele Cine țara și-o iubește Își dă lumea pentru ea Și-atunci inima îmi crește Cînd gîndesc a o vedea. PR II Cine vede-un rău și tace Ca și cum nu l-a văzut E părtaș acelei fapte Cît n-ar fi de-ascuns și mut. PR I Cine vede-un rău și sare Să mi-l ia de rădăcini Chiar de cade,fapta-i crește Spinii lui se fac lumini. Moldovă Patrie străbună Vatră de dor daco-romană Poartă prin secole cunună De sfîntă și de suverană. Share this:



Twitter

 

Facebook

Navigare articole ← Întîlnirea cu absolvențiiAnsamblul folcloric →

Lasă un răspuns

Hours & Info 4811 Comuna Bălăbănești, raionul Criuleni, Republica Moldova +37369499532 noiembrie 2014 L M M J V S D   1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

« aug.   Creează gratuit un site web sau un blog la W