Dolarul American - Istorie, Evolutie, Tendinte Actuale [PDF]

Zitiervorschau

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova Universitatea de Stat din Moldova Facultatea Ştiinţe Economice Departamentul Contabilitate și Informatica Economica

Lucru individual La disciplina Monedă și credit „Dolarul American-Istorie,Evolutie,Tendințe actuale”

Nume Prenume Gr.Con 1603 Coordonator ştiinţific Rusu Elena Lector universitar

Chişinău, 2016

Cuprins Capitolul 1 1. Istoria dolarului american Capitolul 2 2. Evolutia dolarului american Capitolul 3 3. Tendințele actuale 4. Curiozitați Concluzie

Inducere Banii sunt cunoscuți incă din antichitate și au apărut ca rezultat al dezvoltării forțelor productive și relațiilor de marfă.Economia naturală se caracterizează printr-un nivel scăzut de dezvoltare a forțelor de producere și de aceea tot ce se producea ,de obicei și se consuma. Banii sunt o denumire generic pentru toate felurile de monede și de semen de valoare .Din multitudinea definițiilor date banilor ,se desprind două idei dominante: 1. Una-care consideră banii o marfă cu insușiri speciale,desprinsă din lumea diversă a mărfurilor și avînd o existență obiectivă. 2. Și alta –după care banii sunt o expresie a voinței oamenilor ,un semn sau o creanță asupra emitentului sau a economiei ,deci un instrument cu insușiri subiective.

Capitolul 1 Istoria dolarului american

Dolarul american pe parcursul a mai mult de 200 de ani a devenit cea mai tranzacționată și cea mai dominantă valută din lume. La moment sunt prezente în circulație bancnotele de 1$, 2$, 5$, 10$, 20$, 50$ și cele de 100$. Bancnotele mai mari de 100$ nu au mai fost printate din 1946 și au fost scoase din circulație în anul 1969. Bancnotele mai mari de 100$ au avut valoarea de 500$; 1,000$; 5,000$; 10,000$ și de 100,000$. Prima apariție a dolarului american datează încă din 8 august 1786 unde acesta a fost autorizat de către Congresul Continental al SUA. Numele de “dolar” i-a revenit monedei cu referință de la dolarul spaniol care atunci era folosit ca monedă oficială pentru coloniile Regatului Spaniei. Simbolul dolarului care a devenit cunoscut în toată lumea s-a format în rezultat la evoluția scrierilor abrevierilor pentru cuvântul “peso”. Inițial abrevierea se scria în felul următor ”ps”, însă eventual aceste două litere s-au transformat în semnul care a rămas și până în ziua de azi ”$”. Istoria dolarului american a fost destul de complexă, de aceea istoricii nu pot răspunde până în ziua de azi la unele întrebări legate de crearea dolarului american. Până în ziua de azi sunt prezente sute de teorii conspirative față de dolarul american, însă nici una dintre ele nu a fost acceptată pe plan internațional. Mulți istorici consideră că încă de la fondarea dolarului american moneda a fost standardizată la rată fixă în paritate cu argintul, însă nu există o evidență concretă despre o astfel de lege. Se presupune că în acel moment dolarul american din 1792 până în anul 1873 a avut o relație dintre argint față de aur la o rată de 15:1 după decizia lui Alexander Hamilton care era secretarul trezoreriei pe atunci. În anul 1834 paritatea a fost schimbată la rata de 16:1 datorită faptului că valoarea aurului a crescut în raport cu argintul. Aceasta schimbare a diminuat valoarea reală al dolarului cu 6% față de valoarea de până la schimbarea proporțiilor.

În anul 1900 bimetalismul a fost refuzat printr-un act al președintelui american și de atunci dolarul american era convertibil doar la 1.5g de aur. În perioada primului război mondial standardul la aur a fost suspendat de 2 ori din motive economice, prima a fost faptul că multe corporații din Europa la care corporațiile american aveau datorii cereau plățile în aur, iar al doilea motiv a fost pentru a echilibra valoarea dolarului conform schimbului valutare care atunci era fix cu alte valute. Mai târziu președintele Wilson a interzis exportul aurului de pe teritoriul SUA și a suspendat standardul de aur la schimb valutar. În perioada unei din cele mai mari crize din istoria omenirii, Marea Depresiune, dolarul american a avut foarte mult de suferit ca și toate valutele din lume. Pe atunci doar două valute erau considerate internaționale, lira sterlină și dolarul american. Banca Angliei care este și în ziua de azi banca centrală a Marii Britanii a abandonat în anul 1931 standardul la aur datorită speculatorilor și al cererilor mari de a schimba bancnotele în aur. Pe atunci oricine care avea o bancnota de liră sterlină putea să viziteze Banca Angliei și să schimbe bancnota în aur pur. Ca răspuns la cererea mare de a schimba bancnotele în aur din Europa, Rezerva Federală a mărit dobânzile pentru a proteja standardul la aur însă aceasta doar a agravat situația economică. Aceasta decizie a înrăutățit încrederea populației în dolarul american, care deja preferau monedele de aur față de bancnote. Conform conferinței de la Bretton Woods din anul 1944, unde au participat 730 de delegați din 44 de țări, a fost luată decizia ca dolarul american să fie recunoscut ca unica moneda internațională și ca toate monedele din lume să fie legate de dolarul american care la rândul său era legat la aur. Deci prin acest sistem se subînțelegea ca toate monedele din lume erau legate indirect cu aurul. Din acea perioadă majoritatea statelor din lume vindeau SUA aurul în schimb la dolari americani.

La începutul anilor ’70 inflația și costurile mari din războiul din Vietnam au cauzat o creștere majoră al bunurilor importate, în special al petrolului, iar ca răspuns președintele Richard Nixon a dispus anularea convertibilității directe al dolarului la aur. Acest act este cunoscut sub

numele „Nixon Shock”. Una dintre cele mai geniale mișcări ale lui Richard Nixon a fost să convingă Arabia Saudită să vândă petrolul exclusiv în dolari americani. De atunci dolarul american a reușit să devină cea mai importantă valută din lume, iar multe țări au început să folosească dolarul SUA ca monedă de rezervă. Toate țările din lume aveau nevoie de petrol, iar unică posibilitate de a cumpăra petrolul este prin dolari americani sau prin schimbul valutar direct. De la începutul anilor ’70 pe piața internațională a apărut conceptul de „oil dollars”, datorită vânzărilor imense de petrol. De atunci Banca Federală a creat dolari americani cu diferite serii pentru a putea controla fluxul de dolari în SUA și înafara ei. Această strategie este prezentă și până în ziua de azi, iar dolarii americani care au fost creați pentru cumpărarea petrolului și se află pe teritoriul Statelor Unite ale Americii sunt transferați automat după granițele țării pentru a evita masa monetară incontrolabilă și o creștere bruscă a inflației. Pe data de 8 octombrie 2013 a fost pusă în circulație noua bancnota de 100 de dolari în majoritatea țărilor lumii. În Republica Moldova noile bancnote au ajuns pe 17 octombrie. Noile bancnote au încorporate elemente de securitate noi care vin să readucă posibilitatea de falsificare. Principalele sisteme de securitate încorporate sunt banda de securitate 3D și clopotul cu jgheabul. Bancnota de 100 de dolari este cea mai falsificată valută din afara SUA. Consumatorii vor putea să utilizeze în continuare bancnotele vechi, acestea nu vor fi devalorizate și nu vor fi demonetizate. SUA modifică bancnotele sale periodic din măsuri de securitate și cu scopul de a crea bariere noi tehnologice în privința falsificării bancnotelor. Bancnota nouă de 100$ trebuia să fie pusă în circulație câțiva ani în urmă, însă din motive tehnice și economice aceasta a fost amânată până în acest an.

Dolarul American-bancnota de 100

Durata medie de viață al unei bancnote diferă în dependență de rata ei de folosire și de velocitatea acesteia în circulație. Costul unei singure bancnote de asemenea diferă în dependență de nominalul acesteia: de la 5,4 cenți pentru bancnota de 1$ până la 12,7 cenți pentru bancnota de 100$. Toate bancnotele au aceleași sisteme de securitate în afară de bancnotele noi care au fost adoptate la ultimele elemente de siguranță.

Lucruri interesante despre dolarul american:

- Dacă am aranja toate bancnotele dolarilor americani una lângă alta acestea ar înconjura Ecuatorul de 24 de ori.

- Pentru crearea unei bancnote Banca Federală cheltuie 4.1 cenți.

- Primele note de hârtie aveau valoarea de 1 cent, 5 cenți, 25 cenți și 50 de cenți.

- 1.000.000 de dolari americani în bancnote de 100$ cântăresc 9.25 kg.

- Zilnic Biroul de gravură și Imprimare printează bancnote în valoare de 541 milioane de dolari, 48% din toate bancnotele sunt de 1 dolar.

- Durata medie de viață al unei bancnote de 5$ este de 15 luni, bancnotele de 20$ circa 2 ani, bancnotele de 50$ și 100$ pot fi păstrate în circulație până la 8 ani.

- Bancnota de 2$ a fost emisă pentru ultima dată în 2003.

- Conform ultimelor date în noiembrie 2013 se aflau în circulație circa 1.22 trilioane de dolari americani. Capitolul 2 Evolutia dolarului american Prin mecanismul rezultat in 1944 in urma acordurilor de la Bretton Woods ,monedele celor mai multor țari erau legate între ele prin intermediul paritaților lor față de dolarul SUA .Cele 45 de națiuni au căzut de acord asupra unui sistem monetar postbelic de monede convertibile cu rate de schimb fixe,care puteau fi ajustate in comparație cu dolarul american. În 1945,SUA era principalul producător global de produse ,avînd o economie puțin afectată de distrugerile războiului .Deasemenea ,deținea 26 miliarde dolari-aur dintr-o rezervă totală mondială de 33 miliarde dolari –aur .De aceea ,moneda SUA ,dolarul a fost desemnată ca moneda de referință a noului sistem monetar internațional ,convertibil in aur la o valoare de 35 dolari. Fiecare monedă națională avea o rată de schimb fixă în dolari ce putea fluctua într-o marfă de 1%față de rata inițială.Pentru a menține ratele de schimb stabile,statele puteau interveni pe piața monetara internațională cumparînd sau vinzind monedă proprie dupa caz .Dolarul a devenit moneda in care se pastrau rezervele internaționale .Încrederea în dolar era maximă.Totuși ,odată cu refacerea de după război ,sistemul de rate de schimb fixe a început să dea semne de oboseală.

Eforturile de a menține o paritate a monedei care să reflecte valoarea reală a rezervei de aur au fost puse in cele din urmă sortite eșecului deoarece valoarea tranzacțiilor financiare mondiale era mult mai mare decît rezerva de aur a Băncilor Centrale .15 august 1971 este o zi istoricăin acest sens,,Richard Woods ,președintele SUA,a anunțat că sistemul monetar convenit la Bretton Woods nu mai este viabil ,deci dolarul americannu va mai avea acoperire reală in aur .Această decizie este o decizie fundamentală pentru mediul economic mondial actual. Începînd de atunci ,dolarul american ,este o monedă bazată strict pe incredere ,a cărei valoare este determinată de cerere și ofertă provenită din fluxurile comerciale a statelor lumii cu SUA și de investițiile străine in economia americană.Practic,este un castel de cărți de joc ,care se pot derama in orice moment . Principalul obiectiv pe cere la avut SUA dupa această decizie este fatul că puteau cumpara orice bunuri sau servicii tranzacționale in dolari ,doar prin simpla operațiune de tipărit bani ,cum se intimplă de fapt chiar și in prezent .Nu era neapărat nevoie ca acele sume să aibă acoperire reală sau nu,atîta timp cît lumea avea incredere in dolarul american . Pericolul cel mai mere pentru viitorul monedei americane vine din partea valutei Uniunii Europene sau a unei potențiale monede unice asiatice. Modificarea rapidă a etalonului monetar ,național sau internațional ,fenomen firesc in condițiile mecanismelor monetare actuale,ridică probleme economice si de comunicare care se cer adaptate la modul comun de înțelegere și de derulare a activitațiilor economice pe plan internațional.

Evoluția dolarului american 2014-1015

Acordul de la Louvru din 21-22 februarie 1987 încheiat de țarile SUA,Japonia,Germania,Franța s-au adaugat Canada și Italia care au recomandat masuri pentru stabilizarea dolarului american cum are fi:fixarea unor zone mai largi de variație ,ajustarea cursurilor in cazul unor dispariții intervenția concentrata in cazul fluctuației de schimb. Capitolul 3 Tendințele actuale Dolarul american este în continuă creștere. În ultimele patru luni, acesta s-a apreciat cu mai mult de 7%, față de principalele valute de referință - euro și yenul japonez. Unii experți susțin că această creștere este rezultatul progresului economic înregistrat în Statele Unite ale Americii, dar și a evoluțiilor politice divergente. „Creșterea semnificativă a dolarului din ultimele luni, inclusiv pe piețele externe se datorează, în primul rând, faptului că economia SUA are cea mai bună evoluție în rândul marilor economii ale lumii, iar sentimentul de credibilitate economică se răsfrânge și asupra dinamicii dolarului american”, susține analistul Stanislav Madan.

Totuși doi factori majori „lucrează” în prezent în favoarea dolarului, susțin specialiștii de la World Economic Forum. „În primul rând, Statele Unite ale Americii depășesc în mod constant Europa și Japonia, în termeni de creștere economică și dinamism - și probabil va continua să facă acest lucru - nu numai datorită flexibilității sale economice și energie antreprenorială, dar, de asemenea, și în ceea ce privește acțiunea sa politică mai decisivă”, potrivit unei analize publicate pe blogul World Economic Forum. În al doilea rând, după o perioadă de aliniere, politicile monetare ale acestor trei economii mari și de importanță sistemică sunt divergente și țin economia mondială pe diferite traiectorii. Pe piața locală, cursul mediu de schimb al monedei naționale față de dolarul SUA s-a depreciat cu 2,4 la sută comparativ cu luna septembrie 2014. „Pentru piața locală deprecierea continuă a monedei naționale față de dolarul american de mai bine de un an a fost însoțită de factori diverși, dar devalorizarea mai semnificativă din ultimele luni este rezultatul atât a embargourilor rusești, cât și a crizei regionale în proximitatea căreia se află și Republica Moldova”, este de părere analistul Stanislav Madan. El consideră că în această situație „taxele de import şi asistenţa externă sunt factorii din contul cărora vor creşte încasările bugetare prin internediul cursului valutar". „Totodată, ne putem aștepta la o rundă de creșteri a prețurilor, ținând cont că piața de consum din RM este dominată de importuri. Este adevărat și faptul că gazele mai ieftine de care va beneficia țara noastră începând de anul viitor va face posibilă ca pentru o serie de produse majorarea prețurilor să nu aibă loc. Per total, puterea de cumpărare a celei mai mari părți a populației care obțin veniturile în lei este afectată”, mai comentează analistul Stanislav Madan. Dolarul american s-a apreciat semnificativ în raport cu leu în ultimele zile, ajungând la valoarea de 4,09 lei, însă unii analiști prognozează și un curs de 4,4 lei pentru dolar în viitorul apropiat.

Curiozitați 1. Din anul 1791 pentru o perioadă de 20 de ani Congresul a patronat Banca Statelor Unite, fiind agentul fiscal al Trezoreriei. Sistemul monetar federal a fost stabilit printro lege intrată în vigoare la 1792, lua astfel fiinţă Monetăria Statelor Unite. Prima circulaţie de bancnote produsă de guvernul federal a fost în 1861, când obligat să finanţeze Războiul Civil, Congresul a autorizat emiterea de note de valoare, care şi-au căştigat şi renumele de "green backs" datorită culorii lor verzi. Toate bancnotele tipărite de la 1861 încoace pot fi şi astăzi preschimbate la întreaga lor valoarea nominală. 2. Bancnota de 1 dolar are pe ea imprimată imaginea primului preşedinte american, George Washington şi are gravate pe ea cele mai interesante imagini. În partea stangă a fotografiei se află un sigiliu cu o literă în interior, reprezentând banca care a comandat bancnota. Litera respectiva reprezintă numele uneia din cele 12 districte de banci, care împreună alcătuiesc Rezerva Federala a Statelor Unite. 3. În 1690, Colonia din Golful Massachusetts a fost prima care a pus în circulaţie o bancnotă de hârtie din America, pentru a putea plăti expediţiile militare. În curând, celelalte 12 colonii i-au urmat exemplul. 4. De ce imaginea lui Benjamin Franklin este pe bancnota de 100 de dolari? A fost prim secretar al Trezoreriei, unul dintre fondatorii SUA, iar semnătura lui apare pe Declaraţia de Independenţă.

5. Pe biletul de 1 dolar se gaseste foarte des cifra 13. Exista 13 frunze in nuiaua de maslin, 13 sageti, 13 stele, 13 dungi pe scut, piramida are 13 etaje etc. Numarul 13 era mitic la egipteni, babilonieni si masoni. Este cifra transformarii si a renasterii. In timpul Cinei au fost 12 apostoli si Hristos care a murit si a renascut. Exista 12 semne zodiacale si Soarele. 13 este cifra care s-a eliberat de sub influenta celor 12 si a scapat in transcendenta. Vulturul arata 32 de pene care reprezinta 32 de grade in masonerie. Inscriptia in cifre romane este anul in care cele 13 colonii si-au proclamat independenta. Daca adunam aceste cifre obtinem 21 care este cifra ratiunii. 6. In antichitate se vorbeste de ochiul lui Jupiter sau cel al lui Apollo sau de ochiul Providentei. Hieroglifele egiptene arata faptul ca se identifica cu zeul Soarelui, Osiris,

cu un ochi iman. Acest ochi cat si numeroase alte simboluri se regasesc pe dolarul American. Concluzie In ultimii doi ani dolarul a inregistrat o evolutie superioara fata de majoritatea monedelor statelor dezvoltate, dar si ale tarilor emergente mari, pe fondul cresterii economiei americane si a perspectivei ca Rezerva Federala (Fed) a Statelor Unite sa majoreze dobanzile. Perspectivele economice mai bune din SUA contrasteaza cu incetinirea activitatilor in restul lumii. La nivel global, in 2017, dolarul american va continua sa se aprecieze atat in fata valutelor majore, cat si a celor emergente si de frontiera, pe fondul revenirii economiei americane si a majorarii dobanzilor de catre Rezerva Federala, in contrast major mai ales cu economia chineza, care continua sa alunece. Dolarul si-a consolidat pozitia de monedă de rezerva in lume, el fiind folosit aproape peste tot in comertul mondial, de la tranzactionarea actiunilor Apple si pana la cumpararea de zinc, patrunzand pe toate pietele financiare.

Bibliografie http://www.bancamea.md/news/fotovideo-dolarul-american-istoria-aparitiei-sidezvoltarii-celei-mai-importante-valute-din-lume http://observator.tv/extern/dolarul-implineste-229-de-ani-curiozitati-ale-bacnoteiamericane-129778.html http://www.bursa.ro/adrian-vasilescu-evolutia-dolarului-un-factor-extern-ce-poateproduce-socuri-pe-piata-noastra263951&s=print&sr=articol&id_articol=263951.html

http://www.ziare.com/articole/evolutie+dolar+american https://ru.scribd.com/document/253396809/evolutia-leu-dolar-american