C6-Hibridari-Tendinte 2018-19 [PDF]

Zitiervorschau

A

rhitectura

L O ocuire

ras

cursul 6: Pe linia “modelelor” și între ele

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

A L O rhitectura

ocuire

ras

Continuă cursul 5 despre gândirea architectural-urbanistică a locuirii

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

am văzut până acum... ... cum s-a născut gândirea locuinței moderne între cele două idei tari – INDIVIDUL (cu nevoile lui minime care să-i redea demnitatea) și COMUNITATEA URBANĂ (spiritul comunitar) – la care arhitecții s-au afiliat în diverse măsuri. Cele două sunt prezente împreună, dar în proporții diferite, în cele două direcții ideologice, "modelele ideologice“ culturalist și progresist (cf. Fr. Choay). CELE DOUĂ LINII MARI DE GÂNDIRE ne furnizează substratul gândirii arhitecților = o explicație a diverselor orientări din arhitectură din perspectiva unei anumite poziționări care este în mare măsură și politică (o critică a societății și orașului industrial și avatarurilor lui). PRACTICA LE-A MODERAT dimensiunea critică (de critică socială), iar arhitecții au propus variate soluții, care le i-au în considerare pe amândouă, dar în măsuri și feluri diferite  "MODELELE ARHITECTURAL URBANISTICE" = soluții practice (rezultate din căutări) care s-au bucurat de succes (pt că păreau să rezolve multe probleme ale locuirii) și care s-au răspândit, depărtându-se de substratul ideologic inițial. Până la urmă, toate încercau să rezolve "problema secolului" = locuința decentă pentru numărul mare (și cu mijloace reduse), într-un oraș cât mai funcțional în epoca nouă și favorabil oamenilor. Dar AMBELE MODELE au revoluționat arhitectura locuinței în general.

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

De la primele idei până la RM2 ÎN LINIA CULTURALISTĂ (centrată pe ideea stimulării spiritului comunitar urban prin arhitectură și oraș) 

 orașul-grădină

ÎN LINIA PROGRESISTĂ (centrată pe ideea de a oferi o locuință igienică, cu un standard de locuire superior și accesibilă + un oraș pe măsură)

 cultura raționalistă a locuirii: (de la apartamentul rațional la imobilul modern și la „orașul funcționalist”) NU TREBUIE PRIVITE CA OPUSE: În căutarea aplicațiilor celor mai potrivite, cele două linii se întâlnesc, dialoghează, se influențează reciproc  produc aplicații atipice, „hibrizi” care, la rândul lor, se răspândesc și sunt interpretate.

 hibridări între modele anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

”ÎNTRE MODELE”: câteva exemple În cursul trecut am pomenit de: Orașele grădină franceze — ajung uneori să premeargă „marile ansambluri” funcționaliste; Siedlung-urile germane — deși derivate din orașele-grădină, unele devin reale terenuri de experiment ale ideilor progresiste (cele din jurul Frankfurt-ului/ Noul Frankfurt, proiectate de Ernst May în 1925-30); — altele sunt „cartierele model” pentru arhitectura MM (1927-Weissenhof Siedlung) În afară de acestea, exemplul cel mai original de hibridare până la RM2: Viena Roșie / Rotes Wien — o politică de locuire unică și cu realizări exemplare și ecouri în timp.

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

”ÎNTRE MODELE”: orașele-grădină franceze •Cartea lui Howard se traduce în 1902; •Georges Benoît-Lévy popularizează ideile și le transformă; •Ideile sunt adaptate de deputatul socialist Henri Sellier, care socotește nepotrivită construcția de orașe complete autosuficiente și independente (potrivite modelului englezesc), în timp ce “ansambluri de locuințe care să asigure descongestionarea Parisului și a periferiilor sale ... prezintă maximum de confort material și de igienă”. •Sub impulsul dat de Sellier, Oficiile HBM (Habitations a Bon Marché) ale Departamentului Seine- ei vor construi, în anii 1930, cincisprezece orașe-grădină (cca. 20 000 de locuințe): Plessis- Robinson, Chatenay-Malabry, Suresnes, Stains, Drancy, Pré-Saint-Gervais etc.

Pe de altă parte, sub influența ideilor CIAM-urilor, și mai ales a constrângerilor financiare și spațiale, ele vor face din ce în ce mai mult loc locuințelor colective: - Mixitatea tipologică din “La Bute Rouge” (CURSUL TRECUT) - blocuri turn amplasate în masa de vegetație, așa cum se vor construi și după război (Cite de La Muette, la Drancy, arh. Beaudouin și Lods, început în 1933 și dărâmat în 1976).

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

C i t é d e L a Muet t e / F r an ce , arh. Marcel Lods , Eugéne Beaudo ui n , 1932 - 19 3 4 (lagăr de concent r ar e î n t impul ocupaț ie i, demola t î n 1976)

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

”ÎNTRE MODELE”: Siedlung-urile germane SIEDLUNG-UL GERMAN ÎN LINIA PROGRESISTA SIEDLUNG: AȘEZARE

Desemnează ansamblurile/cartierele de locuințe construite în perioada raționalistă în zonele periferice ale oraselor germane. Are și sensul de colonie de locuințe pentru muncitori, cum au fost cele propuse pe la mijlocul secolului al XIX-lea în orașele germane, sau cele construite pentru soldați după primul război mondial prin programul edilitar din perioada nazistă. Se configurează ca locuire în locuințe unifamiliale sau în imobile joase, în afara orașului. După 1918, începe să fie considerat ca o așezare tipic urbană, ca rezultat al reflecției asupra raporturilor dintre zonele de locuit și dezvoltarea orașelor. Din 1925, apare tentativa de coordonare și de repetare a tipologiei rezultate din raționalizarea schemelor tradiționale de locuire (1918, Lindenhof, arh. M. Wagner; 1925, Berlin-Dehlem, fratii Luckhardt; 1925, Berlin, Britz si Frei Scholle, arh. B. Taut). Între 1925 și 1932, reprezintă câmpul de experimentare a locuinței economice și o contribuție deosebită la cuceririle mișcării raționaliste  tipologii variate (în majoritate de înălțime joasă și medie) Denumește și azi astfel de cartiere de locuințe și este în continuare un loc al experimentului.

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

”ÎNTRE MODELE”: Siedlungen germane FRANKFURT-UL LUI ERNST MAY Siedlung-uri Frankfurt (1927) arh. Ernst May

Römerstadt Westhausen Praunheim Peste 15.000 de apartamente în 5 ani. În general, locuințe colective mici, compacte, asociate cu dotări comunitare (terenuri de joacă, școli, teatre…). Folosește prefabricarea și tipizarea. Chestiunea igienei „democratice”: acces egal și neîngrădit la lumină naturală, aer, spații publice. Hibrid progresist / culturalist anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

FRANKFURT-UL LUI ERNST MAY Römerstadt (1927-1928) : 1220 locuinte

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

FRANKFURT-UL LUI ERNST MAY Westhausen (1929-1931) : 1532 locuinte

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

FRANKFURT-UL LUI ERNST MAY Estetica urbană: de la insula tradițională la imobilul-bară 1 - țesut tradițional: Camillo Sitte 2 – oraș gradină: Unwin & Parker 3 - «dizolvarea insulei urbane»: Ernst May

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

”ÎNTRE MODELE”: Siedlung-uri model CARTIERELE MODEL MODERNISTE 1927 “DIE WOHNUNG” Weissenhof Siedlung / Stuttgart Expoziție organizată de Deutscher Werkbund, cu participarea arhitecților cu afinități moderniste / progresiste din toată Europa Prima mișcare de anvergură europeană în acest sens Deși condamnată de tradiționaliști ca “sat arab”, are mare succes și un număr foarte mare de vizitatori. Se încearcă repetarea experienței în multe alte țări: WUWA BRESLAU (Wroclaw/Polonia,1929); BABA / Praga (1932-40 de Werkbund-ul ceh); Budapesta… (si Horia Creangă visa la așa ceva)

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

WEISSENHOF SIEDLUNG, 1927

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

WEISSENHOF SIEDLUNG, 1927 - văzut de propaganda nazistă

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

WEISSENHOF SIEDLUNG, 1927

le corbusier

mies van der rohe

j.j.p.oud

behrens

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

scharoun

schenk

prof. ana maria ZAHARIADE

se încearcă repetarea experienței WUWA BRESLAU (Wroclaw, Polonia, 1929); BABA / Praga (1932-40 de Werkbund-ul ceh); Viena, Budapesta… (și Horia Creangă visa la așa ceva)

BABA HILL / PRAGA, 1932-1940

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

”ÎNTRE MODELE”: Hof-urile vieneze

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

politica de locuire vieneză: 1919-1933 un caz exemplar

“VIENA ROȘIE” După RM1 - aproape 90 000 persoane fără casă; In cca. 13 ani s-au construit 60.000 de apartamente în Hof-uri (220.000 persoane) = cam 5.000/an (in 2016, în București s-au construit 5.200 loc, dar nu sociale). Costul (actualizat) : 30 milioane euros. Pentru a le finanța: Un sistem de taxe noi, numite “de lux” – toate semnele exterioare de bogăție burgheză vieneză sunt impozitate (număr de slujitori, cai în proprietate, mașini mari, mari restaurante etc.). Plus 6.000 de locuințe în Siedlungen.

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

[1919-1933] 60.000 de locuințe în hofuri locuințe sociale, “cetăți muncitorești” pentru cca 1000-1500 locuitori fiecare, înscrise în țesutul urban se întrevede ideea de “palat pentru popor”, cu dotări pentru comunitate căutări estetice variate: monumentalitate, expresia reprezentativității clasei muncitoare; noua percepție urbană din viteză (automobilul);

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

Reumannhof – 1924-27 arh. Hubert Gessner, Josef Bittner; Viena, Margaretengürtel 100–110 (pe al doilea inel al orașului) 478 de apartamente, 19 spații comerciale și alte câteva facilități.

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

Karl Marx Hof – 1927-30 – arh. Karl Ehn 1.382 apartamente supranumit Ringstraße des Proletariats. Aria construită - numai 18.5% din cei 1.000 x 156 m², restul e amenajat cu arii de joc și grădini. Proiectat pt ca. 5.000 de locuitori.

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

Karl Marx Hof – 1927-30 – arh. Karl Ehn

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

Apartamente de 30 – 60 mp, cu baie și WC fiecare. Echipamentele collective: două spălătorii cu 62 posture de spălare; două băi publice cu 20 de căzi și 30 de dușuri; două grădinițe; două grădini de joacă pt copii; o clinică dentară; dispensr și farmacie; bibliotecă; un birou poștal și cam 20 de locuri pt dotări comerciale.

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

George Washington Hof / 1927-30 / arh. K. Krist și R. Oerley Inițial, complexul rezidențial a fost propus pentru 1.097 de apartamente și 69 de echipamente și a fost planificat ca un oraș de grădină. În condițiile controversei dintre susținătorii clădirilor de locuit ca oraș-grădină și avocații blocurilor de locuințe, a fost găsită o soluție de compromis. 1988 - 1991 – lucrări de restaurare: amenajarea terenului, renovarea acoperișului și fațadelor, renovarea ferestrelor și ușilor.

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

alte hof-urile vieneze înscrierea în țesutul urban (microcosmosuri muncitorești în oraș) + căutări expresive cu sensul de a potența spiritul comunitar

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

importanța și sensul căutărilor estetice

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

Siedlung-urile vieneze [1919-1933]

încă 6000 de locuințe anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

hof-urile vieneze: o operație exemplară Ca politică de locuire; Ca invenție tipologică; Ca rezultat și căutare expresivă; Ca unitate urbană; Ca succes durabil la public.

PROIECTUL CONTEMPOAN O VA PRELUA SI PRELUCRA /INTERPRETA.

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

răspândirea ideilor hof-ului IDEEA DE PALAT PENTRU POPOR (idee care apăruse încă de la falansterul lui Charles Fourier) este atrăgătoare ca mesaj și o regăsim și astăzi în diverse țări/proiecte, fără același substrat ideologic. Cu puternică dimensiune politică,

SE REGĂSEȘTE ÎN URBANISMUL STALINIST sub forma cvartalului sovietic (unități urbane aliniate la stradă, închizând una sau mai multe curți, formate din locuințe colective și cu o arhitectură cu caracter clasicizant și monumental),

dar mult mai limitată ca posibilitate de experiment arhitectural / legiferată rigid. De aici, va fi impusă în dezvoltarea post-belică a țărilor satelizate (actualele „foste țări comuniste”).

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

răspândirea ideilor hof-ului 1/ Forme cvartaluri (după EVOLCEANU, Arhitectură şi Construcţii, Revistele Tehnice AGIR, Nr. 4/1949): tighelară, mixtă, perimetrică + schema unui cartier construit în oraşul Karaganda 2/ cvartaluri Galaţi1953-1955 (C. Furmuzache, A. Toma, A. Tofan, Gh. Dorin)

© Irina Tulbure, Arhitectura si urbanism in Romania anilor 19441960, Simetria, 2016

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

3/ Cvartaluri Petroşani 1952-1955

║1║Planul actual al oraşului după http://www.jiuvalley.com/romana/oras e/petrosani/index.asp, zona detaliată în ║2║, plan de ansamblu al cartierului Petroşani - Sud după Arhitectura RPR, Nr. 8, 1955, p. 6, ante 1950, 1952-1953 (Leon Axelrad, R. Berindei, A. Zaharia), 1953-1954 (Anton Moisescu, Z. Papanide, V. Stratu);

© Irina Tulbure, Arhitectura si urbanism in Romania anilor 19441960, Simetria, 2016 anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

”ÎNTRE MODELE” În variatele aplicații „atipice”, hibride, cele două linii de gândire se întâlnesc, dialoghează, se influențează reciproc, preiau una de la alta în proporții variate, de la caz la caz  produc alte modele arhitectural-urbanistice care, la rândul lor, sunt preluate și interpretate. În mare: TRĂSĂTURI DE FACTURĂ PROGRESISTĂ :

- Raționalizarea locuinței și stabilirea standardelor minimale pentru o locuire decentă; - Predilecție pentru locuirea colectivă /plurifamilială (mai ales înaltă); - O estetică nouă (estetica MM, stilul international), mai abstractă, opusă esteticilor trecute (atât la nivel de obiect, cât și la nivel urban); - Libertate / nepăsare sau respingere față de țesutul tradițional; - Căutări sistematice de adoptare a tehnicilor noi de construcție mai rapidă și mai ieftină.

TRĂSĂTURI DE FACTURĂ CULTURALISTĂ : -

Urmărirea declarată a ideii de comunitate; Relație mai organică cu orașul / tradiția urbană (încadrare într-o ordine urbană tradională); Spații urbane mai controlate vizual; Căutări expresive de factură mai apropiată esteticilor tradiționale și ale pitorescului sau, în cazul căutărilor mai inovatoare, fară să urmărească riguros/sistematic principiile esteticii MM.

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

ÎN REZUMAT, s-a petrecut cam așa:

1 Mai 2014 în Familisterul din Guise anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

Până la RM 2: Se construiește mai mult și mult mai bine ca în secolul al 19-lea • ca rezolvare urbană, predominantă a fost linia culturalistă, a orașului grădină, care s-a dezvoltat în forme tot mai diverse și, în unele cazuri, cu "abateri" față de modelul inițial (adaptări, interpretări). • ca proiectare a locuinței, se naște cultura raționalistă a locuinței = constituirea/proiectarea apartamentului rațional, gândit astfel încât să furnizeze o locuință decentă și înglobând confortul modern, construibilă în număr cât mai mare și în așa fel încât să devină cât mai accesibilă. E vorba de trei direcții urmărite în proiectare: • căutarea aplicată a unui spațiu urban domestic cât mai adecvat comunității + o direcție nouă de proiectare rațională a locuinței ("unității locative“) adaptată modernității.  Noutatea nu depășește excesiv obișnuințele de locuire urbană sau cele profesionale: îmbunătățește inovând moderat și raportându-se totuși la trecut. • o concepție urbană fără precedent — orașul funcționalist care neagă obișnuințele urbane anterioare în numele "noii epoci" (nu neagă ideea de comunitate, dar îi propune forme urbane neobișnuite). Acesta nu își găsește aplicarea „pură“ în această perioadă.  Noutatea e totală și cu rezultate viitoare contradictorii. • adaptarea proiectului la modalități moderne de construcție: materiale moderne, construcție rapidă, industrializare, prefabricare — o tendință necesară pt realizarea numărului mare. continuitate susținută și  Noutate ca mod de proiectare — o altă pondere a tehnologiei în proiect. anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

După RM 2: SE CONSTRUIEȘTE IMENS în orașe (distrugeri război + baby boom); • la nivelul proiectării unității locative, cultura raționalistă a locuinței devine "un acquis" – intră în obișnuințele profesionale și chiar și ale publicului (în diverse măsuri); • la nivelul orașului, "revoluția orașului funcționalist" se aplică la scară largă, fără precedent → noutatea depășește obișnuințele. RĂSPÂNDIREA RAPIDĂ ȘI APROAPE GLOBALĂ a unui mod de proiectare a locuinței și orașului predominant ÎN SIAJUL MODELULUI PROGRESIST majoritar sub forma cartierelor de blocuri (mai ales înalte), în țesutul existent, în suburbii și orașe noi, dar beneficiind în general de suprafețe acceptabile și echipare modernă. ÎN PARALEL CU O SUSȚINUTĂ POLITICĂ SOCIALĂ  locuința socială evoluează foarte mult  în unele țări europene se ajunge chiar, în anumite momente, la rezolvarea problemei numărului mare (ceea ce nu înseamnă că problema cantitativă nu rămâne acută; de ex: populatia lumii în bidonville= 32,6% în 2010).

Dreptul la o locuință convenabilă stipulat în Observation générale 4 du Comité des droits économiques, sociaux et culturels (organism cu sarcina de a urmări aplicarea Pacte international relatif aux droits économiques, sociaux et culturels al ONU ratificat în ianuarie 2015 de 163 de state/din 197 state recunoscute de ONU): ”dreptul fundamental al persoanei umane la o locuință convenabilă e dreptul oricărui bărbat, femeie, tânăr sau copil de a obține și de a păstra o locuință sigură într-o comunitate în care să poată trăi în pace și demnitate” anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

Un scurt bilanț al realității în care locuim, în care proiectăm încă și în care vom/veți proiecta. anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

bilanț critic

1.

APLICAREA PREDOMINANTĂ A MODELULUI PROGRESIST:

Urbanismul liber și marile ansambluri Raționalizarea apartamentului Urgența la scară mare : industrializare și prefabricare Schema logică rigidă care pornește de la interior / apartament spre exterior / oraș

de la echipament minimal, spațiu necesar utilizării, conformare încăperi, distribuția lor în apartament, distribuția apartamentelor în unități mai mari (imobile); la gruparea locuințelor în unități urbane elementare (unitatea de vecinătate), și gruparea acestor unități pentru a clădi orașul.

ADUCE UN PROGRES INCONTESTABIL DAR PRODUCE O REALITATE RELATIV ASEMĂNĂTOARE: Locuința înaltă - simbol al noii Europe după război, privită cu încrederea în ideile MM că se poate îmbunătăți viața cetățenilor printr-un nou ambient urban. - blocurile (locuințele plurifamiliale), urmând cu precădere noua regulă urbană în “marile ansambluri”, reprezintă cel mai vizibil și mai uniform răspândit produs al urbanismului european și cea mai frecventă tipologie europeană de locuire construită vreodată, cu un maxim în anii 1960-75, după care descrește (în urma unei critici sistematice). - cu excepția notabilă a URSS (unde construcția stalinistă a blocurilor înalte pentru clasele muncitoare este în avans și chiar dă un impuls teoriilor și căutărilor moderniste), în unele țări foste comuniste (printre care și România), acest maxim se situează ceva mai târziu și se întinde până în anii 1980.

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

APLICAREA PREDOMINANTĂ A MODELULUI PROGRESIST:

BILANȚ LOCUINȚA ÎNALTĂ studiu din 1977: Locuirea pe înălțime = a devenit modul de viață obișnuit pentru: -Europa vestică - aprox. 6 milioane oameni, -fostele țări comuniste (cu excepția fostei URSS) - încă 34 de milioane locuind în marile ansambluri cu peste 2500 de locuințe, în care blocurile înalte sunt majoritare. studiu pe 15 state europene (10 vestice și 5 din estul fost comunist) : -un minim de 24,752 milioane de apartamente în blocuri înalte (peste 5-6 niveluri), din care mai mult de jumatate în trei țări (Spania, Ucraina, Italia), -în unele dinte acestea (ca Spania, Italia, Suedia, Franța) reprezintă o alternativă perfect firească de locuire. -locuirea pe înălțime este, în general, asociată cu prestigiul orașului mare: -de exemplu: 35% din locuirea în cinci mari orașe din Italia și Slovenia este high-rise și peste 60% în Spania; peste jumătate din blocurile înalte din Franța sunt în regiunea pariziană, iar în Ungaria, o treime în jurul Budapestei.

Toate se leagă de o din ce în ce mai SUSȚINUTĂ POLITICĂ SOCIALĂ → locuința socială, care evoluează foarte mult → în unele țări europene se ajunge chiar, în anumite momente, la rezolvarea problemei numărului (ceea ce nu înseamnă că problema cantitativă nu e acută; de ex: populatia lumii în bidonville= 32,6% în 2010).

(de citit: AM.Zahariade, Blocuri trecute, blocuri viitoare în Simptome de tranziție, 2009) anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

APLICAREA PREDOMINANTĂ A MODELULUI PROGRESIST: (CE SE PIERDE CÂND CEVA SE CÂȘTIGĂ?) Pe această cale s-a câștigat: — o rezolvare a problemei cantitative (de fapt, niciodată încheiată) — un apartament civilizat, igienic, echipat modern, — construcție eficientă, valorificând potențialul ethnic, — mari suprafețe plantate, — rețele de circulație convenabile, — o dezvoltare relativ controlată a periferiilor. Dar tot pe această cale, produce peste tot probleme relative similar: — spațiul urban “explodează”, nu mai are o formă bine definită  el “rezultă” printre blocuri/obiecte  își pierde sensul și forța de liant urban  se diluează relația dintre locuință și spațiul urban, — locuința înaltă, dispusă liber, devine “monument”, — tipizarea pe scară largă duce la uniformitate/monotonie în general, — se pierd identitățile locale.

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

2. PERICOLE:

bilanț critic

NICI APLICAREA MODELULUI CULTURALIST NU E FĂRĂ

Diluarea (prin dispersia în teritoriu) a acelor trăsături care dau pulsul orașului contemporan. Consumul de teren și de resurse pentru visul locuinței “în natură”. Schema formală relativ rigidă care se raportează la imaginea exterioară a unui spațiu care nu este folosit cu adevărat (în sensul său ințial).

Aceste scheme formale, care definesc (în teorie) spații controlabile, comensurabile, la scara omului și a comunității devin/rămân adesea exerciții de design; Realitatea locului este aceea a unui alt tip de spațiu omogen, lipsit de calități excepționale și adesea plicticos, un mod de locuire costisitor de realizat și de întreținut, care împinge la folosirea automobilului, iluzia “raiului în weekend”

PRODUCE O ALTĂ REALITATE RELATIV ASEMĂNĂTOARE: Locuința din periferie – simbol al noii Europe de consum, repliere și refugiu în mirajul raiului individual  fenomenul “sprawl”

Asemenea dezvoltări de locuințe individuale în periferii proliferează odată cu creșterea orașelor și se acutizează ca alternativă la viața în “marile ansambluri” Sunt dificil de citit în zonele puternic urbanizate (Țările de Jos) și în tările care, prin tradiție, au o rețea densă de localități mici (nordul Italiei, Germania) În România devin o modă începând cu sfârșitul anilor 1990 și se justifică prin “fuga de la bloc”

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

pe acest fond construit încă actual,

Societatea se schimbă, se schimbă și așteptările locuitorilor, și răspunsul arhitecților anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

schimbarea din anii 1970 În jurul anilor 1970: Modelul societății occidentale de după război e pus în discuție de multe voci contestatare care pun în discuție inegalitățile și injustițiile (Martin Luther King, Malcolm X și Civil Rights Movement în SUA; mai 68 în Franța; Flower Power; la Révolution Tranquille în Canada etc.); Trecerea de la societatea industrială la societatea post-industrială (în care sectorul serviciilor este predominant + retragerea statului din parte dintre funcțiunile economice și financiare pe care și le asumase după război); Mondializarea/globalizarea piețelor financiare și procesul de eliminare a barierelor financiare (GAT, Tokio, 1973); Șocul petrolier (primul și criza economică 1973; al doilea șoc 1979) → "crizele energetice" → conștiința ecologică; Destinderea Est-Vest (1973-75, Acordurile de la Helsinki pentru pace și cooperare în Europa); sfârșitul războiului din Vietnam (1973-75) → perioadă de coexistență pașnică a celor două sisteme. Se prefigurează societatea informațională (1969/primul echipament care anunță internetul la UCLA; Apple 1/1976; Minitel/1978 ...). O perioadă de (relativă) prosperitate și (relativă) pace; Societatea de consum; O nouă stare de spirit indusă de noile condiții.

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

TOATE PREFIGUREAZĂ SOCIETATEA ACTUALĂ ȘI PRBLEMELE EI: Globalizarea – (literal) procesul de transformare a fenomenelor locale in fenomene globale. Poate fi descris ca un proces de amestecare, de omogenizare, prin care lumea se unifica intr-o singura societate, care actioneaza impreuna. Este o combinatie de forte economice, tehnologice, sociocultrale si politice. Schimbarea de scara - ca rezultat al economiei globale, al expansiunii urbane si al “reducerii distantelor” si a altor factori macro-economici si politici, multe probleme ale dezvoltarii urbane se pun la o alta scara (globala, regionala etc.) Cresterea demografica – populatia – in continua crestere – diferenta fata de sec 19 consta in faptul ca ea nu mai e o noutate, ceea ce nu inseamna ca ea este mai putin acuta. Este si foarte inegala la nivelul planetei, dar cu supape de egalizare… Repartitia demografica - foarte inegala, dar jumatate din populatia globului traieste in orase. Accentuata de puternica migratie spre orase (in medie, 150.000 de migranti/zi in toata lumea) Mobilitatea crescuta – circulatia facila si accelerata duce la “reducerea distantelor” si ocuparea teritoriului intre orase. Importanta crescuta a pluralismului si multiculturalismului – tine de gindirea democratica actuala Globalizarea, desi poate distruge specificitatile locale, transforma marile concentrari urbane in societati tot mai heterogene (etnic si cultural). Schimbări la nivelul teritoriului - disparitia relatiei traditionale oras - teritoriu/ “la tara” (si functional si formal/vizual) Apar noi moduri de ocupare a terenului, noi forme de urbanizare, diferite de cele ale orasului de pâna acum si de asezarile rurale (noi fenomene urbane?): dispersia urbana / orasul continuu (spawling-city); orasul in regres (shrinking-city)

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

TOATE PREFIGUREAZĂ SOCIETATEA ACTUALĂ ȘI PRBLEMELE EI: Cresterea bunastarii – inseamna alte aspirații/așteptări - alte optiuni privind locuirea – de ex., cresterea cererii de locuinte pavilionare pe parcelari inafara oraselor (pe modelul sprawl-ului american). Societatea de consum – un mod de functionare al societatii: Consumerismul descrie in general tendinta oamenilor de a se identifica cu produsele si serviciile pe care le consuma, in special cele cu nume de marca si cu evidenta functie de reprezentare, de “simbol de status social” (automobile luxuoase, imbracaminte de casa de moda, bijuterii scumpe, case de un anumit fel etc.). De aici, rezulta o cultura “consumerista”, cultura de consum sau cultura de piata. Cresterea individualismului fata de spiritul colectiv – par sa caracterizeze societatea contemporana Cum se mai foloseste spatiul public al orasului – care mai este ratiunea de a-l folosi impreuna? Dinamismul accelerat al schimbarilor - diversele fenomene se escaladeaza, genereaza neliniste, contradictii…

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

societatea de consum SOCIETATEA DE CONSUM = o societate în care cumpărarea bunurilor de consum este în

același timp principiu și finalitate. Venitul mediu ridicat satisfice nu numai nevoile considerate esențiale (alimentație, locuință, educație, sănătate …), dar permite și acumularea de bunuri din plăcere, presiune socială sau publicitară, care sunt utilizate sau numai arătate (pentru rațiuni estetice sau de alte naturi), cheltuieli pe care unii le consideră superflue.

Termenul "societate de consum" = simplificarea celui de "societate industrială de consum dirijat" definită de Henri Lefebvre ca stadiul capitalismului de după RM2. Este vizată critic de Mai 68 (și de anii 1970).

Jean Baudrillard (La société de consommation) : consumul, care era inițial un mijloc de satisfacere a nevoilor primare, devine un răspuns la dorința vizând diferențierea de ceilalți, ținând loc de "morală", creând relații sociale artificiale și noi simboluri (de bogăție, de putere, asociate cu dețineea de bunuri), în profitul consorțiilor mari în creștere, în detrimentul mediului, și ipotecând viitorul umanității. anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

din partea locuitorilor: AȘTEPTĂRILE - Stare de spirit diferită de retorica optimistă a noului de după război; - Creșterea bunăstării  satisfacerea nevoilor imediate  avantajele de confort obținute sunt însușite ca "normale" (ex.: poveste Miss Marple vs copilul dintr-un Argenteuil)  se nasc noi aspirații care sunt privite ca necesități (dinamica necesități-aspirații / Chombart de Lauwe); - Schimbări ale modurilor de viață domestică (schimbări în viața familială + imigrare  diversitate) - Conștiința nemulțumirilor care se decantează critic din raspândirea modelului progresist, și sunt scoase la lumină în mod sistematic odată cu ceea ce numim în arhitectură postmodernism / PM.

 SCHIMBARE LA NIVELUL AȘTEPTĂRILOR UTILIZATORILOR  PROBLEMATICĂ NOUĂ CARE VINE DINSPRE EI.  REZOLVAREA PROBLEMEI LOCUINȚEI ESTE MEREU ÎN URMA NECESITĂȚILOR; RĂMÂNE O PROBLEMĂ DESCHISĂ anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

SE SCHIMBĂ AȘTEPTĂRILE Poveste: Miss Marple vs. copilul din Argenteuil

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

pe de altă parte...

PROBLEME SOCIALE legate de recesiunea industriilor mari și diversele momente de criză segregare delincvență înstrăinare repetate revolte.…

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

nemulțumirile locuitorilor: NEMULȚUMIRILE: - față de modul de locuire /tipurile de locuințe rezultate din răspândirea modelului progresist sunt scoase la lumină în mod sistematic odată cu ceea ce numim în arhitectură postmodernism / PM. monotonia, uniformitarea tipologică, depersonalizarea, dificultatea orientării, excesul de construcție înaltă, înstrăinarea locuitorilor față de mediul locuirii lor, abstractizarea excesivă, pierderea specificității locurilor și culturilor locale ... Se suprapun cu critica postmodernistă a arhitecurii moderne, adesea neselectiv, dar potențându-se reciproc  UN OPROBIU GENERALIZAT

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

pe de altă parte... MOMENTE CRITICE 1967 - explozia de la Ronan Point, Londra 1972 - dinamitarea ansamblului Pruitt Igoe, St. Louis, Missouri (arh. Minoru Yamasaki) NOI TEORII 1972 - Oscar Newman - “Defensible space” 1973 - “Small is Beautiful - Economics as if People Mattered” - E.F. Schumacher 1973 - criza energetică  conștiința ecologică …

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

critica sistematizată PROBLEME ALE MARILOR ANSAMBLURI ȘI ALE LOCUINȚEI ÎNALTE

STRUCTURALE: materiale proaste, poluante, …tehnologii neprobate suficient, … condesns, scurgeri…; DE PROIECTARE INTERIOARĂ: camere prea mici pentru noile aspirații, încălzirea centrală inadecvată, spații de depozitare și sanitare insuficiente, absența amenităților comune și a spațiilor exterioare; DE PROIECTARE URBANĂ: localizări depărtate, densitate mare, probleme de trafic și poluare sonoră;

DE COMPORTAMENT (SOCIAL ȘI INDIVIDUAL): comportamente antisociale și zgomotoase, probleme psihice legate de locuirea pe înălțime; delincvență, lipsă de securitate, proaste relații de vecinătate; FINANCIARE: cheltuieli de întreținere mari pentru proprietari și pentru chiriași; DE COMPETIȚIE PE PIAȚĂ: imagine proastă pe piața imobiliară; DE ADMINISTRARE: întreținere inadecvată și fonduri insuficiente; LEGISLATIVE: privind regimul de proprietate al apartamentelor și a terenului din jur;

SOCIAL-ECONOMICE DE MARE ANVERGURĂ: dispariția industriilor de care erau legate și somajul, probleme ale tinerelor generații (scolarizare, droguri etc).

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

CE FAC ARHITECTII IN FATA ACESTEI NOI REALITATI ?

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

ce fac arhitecții în fața acestei situații? ÎNCEARCĂ SĂ ÎNȚELEAGĂ - noua realitate și „input-urile“ care vin din diverse direcții - propria cultură profesională. Adună nemulțumirile locuitorilor; dezamăgirea față de promisiunile Mișcării Moderne, constatările și avertismentele specialiștilor din afara profesiunii; moștenirea istorică și valorile ei, cu conștiința incapacității de a putea face față problemelor reale ale orașului numai pe baza teoriei orașului functionalist/urbanismului liber  PROBLEMATICA ACTUALĂ A LOCUIRII

REZOLVAREA PROBLEMEI LOCUINȚEI ESTE MEREU ÎN URMA NECESITĂȚILOR → O PROBLEMĂ DESCHISĂ

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

ce fac arhitecții în fața acestei situații? O NOUĂ REDEFINIRE BAZATĂ PE CRITICA REALITĂȚII

Ca și cu un secol în urmă, critica nu pornește direct de la arhitecți, ci din alte domenii: medici, psihologi, sociologi ai urbanului, ziariști etc.

LA ÎNCEPUT, DIN AFARA PROFESIUNII

Încă de la început, gândirea pe linia modelelor este criticată din diverse direcții profesionale pentru schematismul și abstractizarea în exces. Apoi această critică devine tot mai largă și împinge către abordări interdisciplinare ale locuirii. (De citit din anexele la curs)

APOI, DIN INTERIORUL PROFESIUNII

Pe măsură ce construcția se amplifică, arhitecții încep să intuiască limitele modelelor/soluțiilor, își asumă criticile din afara profesiunii și caută ieșiri din impasurile în care îi duce ideologia aplicată reductiv.

Din ambele direcții, în centrul criticii stau ORAȘUL, LOCUITORII și LOCUIREA (în contextul societății contemporane și a transformărilor pe care le-a adus în viața oamenilor). Ca și în cazul criticii din sec. 19 care a dat naștere „modelelor ideologice“, critica depășește sfera arhitecturii și urbanismului!

Ce-ar însemna gândirea prin modele? anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

ce fac arhitecții în fața acestei situații? CAUTĂ RĂSPUNSURI Adună nemulțumirile locuitorilor; dezamăgirea față de promisiunile Mișcării Moderne, constatările și avertismentele specialiștilor din afara profesiunii; moștenirea istorică și valorile ei, cu conștiința incapacității de a putea face față problemelor reale ale orașului numai pe baza teoriei orașului functionalist/urbanismului liber  PROBLEMATICA ACTUALĂ A LOCUIRII De aceea putem vorbi despre O POZIȚIE CRITICĂ PROFESIONALĂ:

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

critica din interiorul profesiunii conștientizarea propriilor limite și căutarea altor soluții “Dacă, între 1925 și 1939, comanda era rară și arhitecții promotori ai mișcării funcționaliste aveau timp să reflecteze, să studieze, să analizeze și să edifice lent o doctrină, anul 1945 a văzut apărând o realitate cu caracter foarte diferit. Timpul reflectării trecuse, trebuia produs în condiții extrem de dure. (...) Principiile încă puțin controlate ale funcționalismului au fost imediat adoptate de ansamblul arhitecților. Astfel, aplicate în mare parte mecanic, ele au stat la originea multor erori. Prost asimilate, era normal să conducă la soluții simpliste. Era în aparență o victorie completă a ideilor directoare ale funcționalismului, dar în realitate nu se reținuseră decât anumite aspecte rudimentare, unde imaginația creatoare era înlocuită de aplicații sistematice și necontrolate”. Andre Lurçat, 1965

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

momentul ”autocritic” al modernismului CIAM-urile și TEAM X Prima etapă a CIAM-urilor (1928- La Sarraz, 1929- Frankfurt, 1930- Bruxelles) este dominată de arhitecții de la Bauhaus, majoritatea de orientare socialistă, și este dedicată locuinței: standardelor locuinței moderne, a lotizării raționale, a chestiunii înălțimii optime și a distanței dintre blocuri pentru o bună utilizare a solului.

A doua etapă (1933- Athena,1937- Paris) este dominată de personalitatea lui Le Corbusier și afirmă principiile orașului funcționalist (ideea de ville radieuse - prezentată la CIAM III / 1930), care, consemnate în Carta de la Atena, sunt îmbrățișate cu entuziasm de reconstrucția post-belică a orașelor. “... [Jean Giraudoux] a scris înainte de război, “Pleins pouvoirs” invitând patetic țările la bucuriile și la riscurile unei mari aventuri optimiste – construcția timpurilor moderne – făcând apel la singurele motoare eficace: imaginația și entuziasmul.” Le Corbusier, Aujourd’hui (préface à une réimpression)

1947 (CIAM VI, Bridgewater): Semnele de îndoială privitoare la sterilitatea abstractă a “orașului funcțional”. Se propune ca scop “cercetarea posibilităților de a crea un cadru construit care să satisfacă “nevoile emoționale și raționale ale omului”. Grupul de lucru MARS pregătește apoi tematica mai multor CIAM-uri care se vor concentra asupra subiectului “inima orașului”, adică problematica centrelor orașelor. Dar, deși manifestul redactat în 1943 de S.Giedion, J.L.Sert și F.Leger spunea că “Oamenii vor ca edificiile care reprezintă viața lor comunitară să le dea o mai mare satisfacție funcțională”, vechea gardă nu părea să dea semne că începe să evalueze realist complexitatea problematicii urbane de după război.

APAR DUBIILE FAȚĂ DE ORIENTAREA LUATĂ DE “ACESTĂ AVENTURĂ OPTIMISTĂ” anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

Adevarata ruptură: 1953 (CIAM IX - Aix-en-Provence): un grup de tineri arhitecți, (Alison si Peter Smithson, Aldo van Eyck, Jakob Bakema, Georges Candillis, Shadrach Woods, William și Jill Howell, etc) – cunoscuți sub numele de TEAM X - opun abstracțiunilor căutari concrete privind principiile structurale ale creșterii urbane și unitatea imediat superioară celulei familiale.

O NOUĂ ATITUDINE:

opusă atât sentimentalismului a la Sitte cât și schematismului orașului funcțional(ist) 1956, Dubrovnik - CIAM X: CIAM-urile se autodizolvă nevoia critică de a găsi o relație mai precisă între forma fizică și nevoile socio-psihologice

LC / scrisoare epitaf: Cei care au acum 40 de ani, născuți în jurul lui 1916 în timp de războaie și revoluții, și cei care nu erau născuți atunci, care au acum 25 de ani, născuți în jurul lui 1930, în timpul pregătirii unui nou război și într-o profundă criză economică socială și politică, și care se găsesc astfel în inima perioadei actuale sunt singurii capabili să simtă, personal și profund, problemele timpului, scopurile care trebuie atinse, mijloacele prin care pot fi atinse, urgența patetică a situației prezente. Ei sunt la curent. Predecesorii lor nu mai sunt, ei sunt scoși din cursă, nu mai sunt supuși impactului direct al situației.

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

TEAM X, 1974 (www.team10online.org) Jerzy Sołtan, Oskar Hansen, Ralph Erskine, Kenzo Tange in Otterlo, 1959 (ASP Archive, Warsaw).

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

TEAM X, 1974 (www.team10online.org) “CERCUL INTERIOR”: Jaap Bakema, Georges Candilis, Giancarlo De Carlo, Aldo van Eyck, Alison and Peter Smithson, Shadrach Woods PARTICIPANȚI: José Coderch, Ralph Erskine, Daniel van Ginkel and Blanche Lemco-van Ginkel, Amancio Guedes, Rolf Gutman, Oskar Hansen, Herman Hertzberger, Alexis Josic, Guillermo Jullian de la Fuente, Reima Pietilä, Charles Polonyi, Brian Richards, Manfred Schiedhelm, André Schimmerling, Jerzy Soltan, Oswald Mathias Ungers, John Voelcker, Stefan Wewerka PARTICIPANȚI INCIDENTALI ȘI INVITAȚI: Christopher Alexander, Roger Aujame, Aulis Blomstedt, Juan Busquets, Federico Correa, Christopher Dean, Balkrishna Vithaldas Doshi, Ignazio Gardella, Geir Grung, Arthur Glikson, Herman Haan, Hans Hollein, Hans Hovens Greve, Bill and Gill Howell, Charles Jencks, Kisho (Nurioka) Kurokawa, Henri Liu, Fumihiko Maki, Theo Manz, Louis Mique, Jean Prouvé, Joseph Rykwert, Charles Tom Stifter, James Stirling, Colin StJohn Wilson, Gino Valle, Kenzo Tange

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

O NOUĂ HIBRIDARE: ORIENTARE SPRE SPIRITUL COMUNITĂȚII căutari concrete privind principiile structurale ale creșterii urbane și unitatea imediat superioară celulei familiale = veriga lipsă

O NOUĂ HIBRIDARE: ORIENTARE SPRE SPIRITUL COMUNITĂȚII Reflecția asupra “unității urbanistice elementare” (în locul insulei) pe baza căreia să se poata construi sistematic noua formulă de oraș, se declanșează în urma acestei noi atitudini, pusă în lucru (teorie și practică) de mulți membri Team X. Plecând de la ideea, de factură culturalistă, a UNITĂȚII DE VECINĂTATE (dezvoltată de Clarence Perry în SUA), principiul se regăsește, prelucrat și cu oarecare diferențe, în: -cartierele noi suedeze și olandeze (ceva mai mari și mai dense, cu locuințe plurifamiliale, dar tot la scara pietonului); -satele new communities americane; -cartierele orașelor noi ungurești; -microraioanele urbanismului sovietic.

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

333· I 334. I 335· I 336.Plan de developpement de la region Noord-Kennemerland, en Hollande, propose par Bakema et Van den Broek en 1959. Les villages traditionnels (A et B) sont entoures FIG. I

a

tendent occuper tout l'espace entre l'un et l'autre. Au lieu de cette expansion indifferenciee, les projeteurs suggerent la construction d'une serie d'unites d'habitation, de forme et de dimension defmies,qui par consequent drespectent e peripheries compactes qui l'equilibre entre zones baties et campagne. Uncertain nombre d'unites d'habitation sont regroupees pour former un quartier plus grand, avec un equipement en services publics plus complet.

&

- -*

l

.

'

1. centre civique

2. eglises, ecoles, petites industries 3.centre sporUf 4.route nationale 5.canal

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

critica sistematică a acestei perspective asupra “unității de oraș”

1966 - Christopher Alexander - A City is not a Tree în Architectural Design, febr./1966 Critică această organizare ierarhizată și sistematica a spațiului, cu mecanica ei rigidă. Susține că această structură urbană arborescentă limitează relațiile și contactele sociale și se opune celei în “semi-rețea” a orașelor vechi.

Comparație între un cartier tradițional din Amsterdanm-V de cca 30000 de locuitori și trei unități de locuit de 10000 de locuitori fiecare.(L.Benevolo, Histoire de la ville) anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

critica sistematică a acestei perspective asupra “unității de oraș” “Acest demers normativ… ajunge să confunde nivelul de echipare cu gradul de organizare socială a unui cartier.

Mai întâi este vorba despre o colecție de lucruri: locuințe, blocuri și case, străzi și cartiere, teritorii și zone de activitate; apoi, printr-o operație magică și cu ajutorul vocabulelor “comunitate” sau “colectivitate”, se reintroduce conștiința și viața în această colecție de lucruri.” (Henri Lefebvre)

CHESTIUNEA RAMÂNE ÎN CENTRUL REFLECȚIEI CONTEMPORANE CA DEZIDERAT AL PROIECTARII În această critică, perspectiva antropologică și cea fenomenologică au adus completări binevenite privitoare la locuire, “loc”, cartier, vecinătate, atașament, comunitate etc. (se va reveni la cursurile referitoare la perspectiva antropologică și fenomenologică)

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

PRACTICA SE TRANSFORMĂ NU SE MAI BAZEAZA PE NIȘTE MODELE IDEOLOGICE CI PE CĂUTĂRI CARE ÎNCEARCĂ SĂ RĂSPUNDĂ NEVOILOR REALE SPECIFICE Model ideologic: ansamblu de idei care vizează să fondeze teoretic organizarea unei noi societăți. Reprezintă o teorie din care decurg practicile din diverse domenii (politic, economic, societal, cultural). Din spirit pedagogic, pentru a explica fundamentele teoretice ale "realizărilor și rătăcirilor urbanismului" și a le pune în ordine, Fr, Choay a grupat textele epocii în trei tipuri de "modele ideologice", adică de familii de gândire care au orientat practica. Model arhitectural-urbanistic: ansamblu de cunoștiinte specifice, teoretice și practice, care se interpun între cerintele societatii și transpunerea lor în forme; aplicațiile dobândesc rol exemplar).

GÂNDIREA ȘI PRACTICA ARHITECTURALĂ NU MAI CAUTĂ SĂ URMEZE TEORII REFORMATOARE CU PRETENȚIE UNIVERSALĂ, CI SE ADRESEAZĂ DIRECT PROBLEMELOR REALE LOCALIZATE (NEVOI, NEMULȚUMIRI, ASPIRAȚII, POSIBILITĂȚI, CULTURA LOCALĂ …) ÎN CĂUTAREA SOLUȚIILOR POTRIVITE. Chiar dacă problemele pot avea caracter foarte general (de ex., sustenabilitatea /un deziderat universal), rezolvările se axează asupra cazului specific.

 este o proiectare critică = căutare anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

DIRECȚIILE ACTUALE ÎN PROIECTARE s-au conturat SUB SEMNUL REACȚIEI FAȚĂ DE:

—alienarea proiectant - locuitor/utilizator —spațiul urban nediferențiat al urbanismului liber - dezvoltarea pe înălțime —sărăcia tipurilor și inadecvarea lor la diversitatea modurilor de viață și culturilor locale —monotonia formală a ”stilului internațional” —neglijența ecologică (consumul energetic mai întâi)

PE TEMEIUL CREAT DE EXPERIENȚA CÂȘTIGATĂ:

—identificarea și conștientizarea disfuncțiilor marilor ansambluri —problemele sociale rezultate din recesiunea economică a anilor 1970-80 —creșterea nivelului de trai, o nouă bunăstare și noi aspirații create de societatea de consum

pe fondul câștigat de cultura raționalistă anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

CĂUTĂRI LA TOATE NIVELURILE La nivelul apartamentului / unității locative La nivelul grupării La nivelul orașului, al strategiilor și al politicilor de locuire

CONCEPTE-CHEIE LA TOATE NIVELURILE VARIETATEA adaptată modurilor de viață diverse și condițiilor locale OPUSĂ tipizării și monotoniei PERSONALIZAREA - OPUSĂ generalității, omului abstract / generic IMPLICAREA utilizatorilor în proiectarea cadrului locuirii și al deciziilor care îl privesc - OPUSĂ înstrăinării arhitect / locuitor MIXITATEA (funcțională și socială) - OPUSĂ segregării funcțiunilor și ghettoizării CONVIVIALITATEA, locuirea împreună, urbanitatea - OPUSĂ alienării față de mediul locuirii, față de conlocuitori și de oraș SUSTENABILITATEA și preocuparea ecologică pentru mediu - OPUSA încrederii nelimitate în tehnologie și în “operațiile tari”/ireversibile anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

se caută prin variate mijloace: DIVERSITATE EXPRESIVA opuse monotoniei stilului internațional RECURSUL LA TRECUT – fie doar în expresia arhitecturii, fie prin revenirea la / învățarea din morfologia urbană tradițională (tipomorfologia, stardă, grădină) LOCUINȚA INTERMEDIARĂ FOLOSIREA FONDULUI CONSTRUIT EXISTENT (docuri, loft-uri) REABILITAREA FONDULUI DE LOCUINȚE EXISTENT (de la marile ansambluri la vechi cartiere industriale ...) PERSONALIZAREA opusă omului abstract VARIETATEA adaptată modurilor de viață opusă uniformitatii RECURSUL LA TRADITIILE SPECIFICE ALE LOCUIRII dar și ADAPTAREA la noile moduri de viață (înlocuirea familiei cu grupul domestic) FLEXIBILITATEA ca metodă de realizare a varietății IMPLICAREA LOCUITORILOR / PARTICIPAREA opusă proiectării de tip top-down MIXITATEA opusă segregării funcționale și mai apoi, ghetoizării/gentrificării CONVIVIALITATEA ... recâștigarea unei forme de urbanitate care se opune lipsei vieții comunitare și publice din marile ansambluri, dar și celei a periferiilor SUSTENABILITATEA este la ordinea zilei, în nenumărate feluri.

EXEMPLELE SUNT MULTIPLE PENTRU FIECARE, SE ÎNTÂLNESC MAI MULTE ÎN ACELAȘI PROIECT. anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

CĂUTĂRI CONTEMPORANE Diversele căutări se intersectează în proiecte, căile sunt mult mai puțin divergente, dar și mai complicate.

CÂTEVA EXEMPLE PE CARE LE VEȚI DISCUTA LA SEMINARII: TIPOLOGII “ÎNTRE”: — formule variate de “low-rise & high-density” (ATELIER 5, Berna; experimente: Habitat ’67); —"locuința intermediară” (legislația franceză + exemple internaționale)

PRELUCRARI TIPOLOGICE DE DIVERSE FACTURI: — expresive /postmodernismul istoricist (redescoperirea limbajului clasicist, redescoperirea tipologiilor urbane tradiționale); — “revizitări” subtile ale tipologiilor tradiționale (tipologia hof-urilor, tipologia siedlung-urilor) — variațiuni contemporane pe tema imobilului urban imobilul urban mixt imobilul ca mediere între spațiul public și spațiul privat

EU VĂ VOI DA DOAR UN SINGUR EXEMPLU: PROIECTUL NOMINALIZAT LA MIES AWARDS 2019: Transformation of 530 dwellings - Grand Parc Bordeaux France, 2018, Lacaton & Vassal Architectes, Frédéric Druot Architecture, and Christophe Hutin anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

CĂUTĂRI LA TOATE NIVELURILE

La nivelul apartamentului / unității locative La nivelul grupării La nivelul orașului, al strategiilor și al politicilor de locuire

CONCEPTE CHEIE LA TOATE NIVELURILE

varietate adaptată modurilor de viață, flexibilitate, personalizare, economisire de energie, vecinătate, apropriere, apartenență, participare, mixitate, urbanitate, continuitate cu tradiția locului, identitate, respectul față de mediu, sustenabilitate …

pe fondul culturii moderne a locuinței anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

CĂUTĂRILE (DE LA TOATE NIVELURILE) CONCEPTELE-CHEIE (LA ORICE NIVEL)

rămân subîntinse de întrebările:

ce este locuirea? ce este “acasă”? anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

Vă urez o vacantă frumoasă!

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

Vă urez o vacantă frumoasă!

anul II / ALO 2017-18 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE