Diferite forme de flori de pe plante de aceeași specie. Plante insectivore [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

DIFERITE I-ORh4E DE FLORI DE PE PLANITE DE ACEEASI SPECIE

*

PLANTE INSECTIVORE

CIJASICII $TIII{TEI

UNI\TEB,SAIJE

Y

DIFERITE FORME DE FLORI DE PE PLANTE DE ACEEASI SPECIE *

PL ANTE INSb,CTIVORE DE

Chqrles DarToin

F]DITURA ACADEMIEI REPUBI-,ICII SOCIALISTE R,oMAxTn r.965

Tradusi din lirnba englez[ (EUGEN I,IARGULIUS) si confruntatil cu traducerile din limba rusi (NICOLAE BOTNARIUC), limba get'mani.

(IoN T. TARNAVSCHI), limba francezi (VASILE D. ItlRZel qi ctr tesrtul or.ig.inal (ION E. STUFIN). Redactor respr_rnsabil: acatl. VASILE D. \t&Re\

STLTI)IU CRIl'lC PA Il

TIirt I

Ilclitrua Acntlemiei R. S. liorniuia continuir cu

ar-rest r-olurn seria traducerilor l)arn-in cu ckruii noi traduceri, si anume : D'iferite ,f,'rme d,e .flori de pc gtltufie de ateensi, spec[el ryi Pln nte 'inser.:tit:ort:2, ambele aceste hicriri f iind publicate ln crolecfiu ,,Olasicii ,;tiinf,ei univers:rle" 3. Ambele lucr[ri din acest volum au fost publicate de I)trrr-in in eclitura John Jltrlr':r,t'din Londru. Di.fer'ite.forne tle.fkt'r,i ... ?tr aprimt in dou5, edifii, prirna in 1877, iar eclifirr :r II-a in 1880, in 3 000 de exetnpklre. Lrcnlr'€t I'lartte inser:tirrtre a fost puhlicutti intr'-o singurl edi{,ir: in 1E75, in .,t t)00 de exemplare a. Diti(,ia in lirnba, englezi. u" operei Diftrite .fornte t'le ,fktri . . . rle-rr fost procunrti rle ,lt'. Pierre Jonesco, iar Plante inser:t'i.t:ore ir fost trad.us[ clupii fr-rtocopiile rle pe lrn microfilnr la c1e Ntltional prin grija d-nei }faria Bercor.icide Rechc.rches" Paris rlin ltlocurat ,,Centre Erco. I-re mul{,umim c5lduros aminclurora ptr aceastd cale. Traducere:tr s-a cfc.ctuat clc acelasi colectir' ryi chrpi, acelearyi criterii cra ryi ultimele l rei trad.uceri tle opere clarrviniene. Tradncerea clin limbzr rrsh a fost efectuata d.e K. A. Timirea,zet', iar din Um1)a gelmand de J. Y. Oarus. Semnal5m ,!i tltrducerea lngrijiti ui corectfl in limlta francezl a lucriirli Di.ferite forne cle.l'lrtri . . . a lui Hdouard Ileckel, tnrducere cle care ne-am servit. lfrarluct'r'ea lur,Lit'ii /'iartte ittscr:tluore rle ciitre lSarbier', pe lingd, pa,saje lline tracluse, tnai are qi destul cte numeroase frnze czr,re se depzirteazd, de originzrl. Prima operd, din volum completeazit, celelalte lucr5ri anterioare scrise de Darv'in irr lrrolrlema fecund.afiei plan1,eIor, nsi anutnt; D.fer:tel,e fer:urtdd,rii 6nu'rtcisate . . . qi Diferitele d,ispoz'itila . . .t toate trei formind un a.nsamblu olnogen 5. Ne vom strddui ca in paltea a ff-a a acestui stucliu s[ scotrtem in evirlen{d trdsdturile comurre alc acestor trei opere rlarwiniene asupra fecuntlatiei qi da,tele noi acluse cle l)a,rrvin in problema biologiei procesului sexual ltr plante. Ile aceert in ircerr.stl parte nrl r'oln insista mai m.ult asupra origiolrerelo_r genia,lului szrvaut englez f)lrrrrles

1 In cnglezcgtc : Tlrc differcnt Foms of Flouters on Planls of tltc sanre Spccr'es.

z ln engleze;te : Insectiuorous Plants. 3 Editura Academiei R. S. RornAnia e publicat pinir aculna nrrnltoarele opcrc alc lui Ch. Darrvin, traclrtsc ntcgral pentnt prinra oarli in Iimba ron:dnir : Originea sprciilor, apirruti. in colcctia ,oClasicii ;tiinlci universale", rtt'. II '19irl3); Aminliri clespre dezuollarea gtntlirii;i caructerttlui nteu. Atttobiocrefie (1962'1; Ilurialia animulelor Si a plan'rlor sub influenla domesticirii, in colcc!ia ,,Clasicii qtiin!ci univcrsale", nt'. III (1963); Ilfect7 dc specii 5i urrnirritc uncori tirnp de mai multc generalii. Acestc cifre sint suficient de mari pcntru a lrage concluzii pc baza 1or. Darrvin, dupl cc a grupat sisternatic rezultatcle sale pc catcgorii, tragc concluzii din fiecare categorie gi

trecc Ia gencralizdri.

ln lucrarea privincl plantclc hetcrostile, Darrvin detennini numr-rrul clc tnodalitlli de fccundarc legitimri qi nelegitirnri in cazul plantelor di-;i trirnorfe gi nurnirlul minirn al florilor carc trcbuic fecundatc pentru a obline rezultatc valabile etc. (cap. II). Indicii lua{i ln considerarc sint foartc numerorsi qi cornplec;i. Dintrc ci citr'rrn : viteza crc;terii qi vigoarea plantclor, numirrul cle capsule, nurnrirul mediu dc seminfe din capsulc, greutatea, iar uncori qi nritrimea lor, puterea dc germinaf ie etc. Numirrul tabclelor cu rezultate estc deosebit dc mare ln Efectele fecunddrii inuucisate. . . ;i ln Diferite fornte de flori... a Pentru a stabili date comparativc, tabclelc din lifectele fecundd.rii incruci;ate. . ., cn qi din lucrarca Diferite forme de flori. . ., sint grupatc pc categorii mici. Sc stabile sc intotdeauna valorile rnedii ale grupului respectiv gi se compari. valoarca absolutir ;i procentuali a unui grup cu valorilc alraloge ale ccluilalt grttp. Darwitr nu se lndepiirteazl de la aceastli norrnri in nici un tabcl. Din accasti cauzt:r unele pasaje din aceste douii lucriri devin obositoarc prin exprimarca unor expclicn!c analogcr. Darrvin u fost congtient de acest efect, totugi nu s-a abirtut de la metoda pe care qi-a stabilit-o ca normii dc lrrclu, nretodri carc-l ajuth in intcrpretarea comparatir-ir a rezultatelor. 5 Plantulele de Mirnulus, Digilalis, Brc.s.sicct, I'tolcr, Ipomoeu, Iberis, Pclrttriu, Surotlrumnus, ZccL ctc., rczultate din fecundalia lncrucigatir gi din autofecundalie, au fost supusc Ia concuren!:i, slabl q;i scveri (numitr nric sau numlr mare de plantc semirnate in acecaqi pafie a glriveciului sau drrpir o alta plantir care a cpuizat solul lntr-o buni. mirsuri-r etc.). Alteori o parte din plantc au fost linute in serir, iar altri parte scnu-rltettc ltr slratut'i gi lirsatc afarii itt timpul iernii. In cazul plantulelor d,eX,Iimulu.s, din a 8-a generalie, qi in cazul altor planle, Dars'in a colnparat, ln conditiile de mai sus, efectele fecunda{iei cu o linie rouii. Platrtulele ielite din seminlelc inclttciSarii cu o litt;, noui au rezistat cu bine Ia gerul aspru din acea ialnii: cele aulofecundate qi fecuudate incrucigat, prin c':,t--

STI]DIT] CRITIC

\.III

Irfterpreturr:n s'i, generulizure( rezltltutelor. lrr vetlereu itrterpletirlii si generzrlizarii r:oncluziilol acestei uriaqe mase de rezulta,te, l)arwin folose;te urrnitoarele rnetotle : a) lletoda compat'atir-fl, cAre a fost expus[ anterior. b) Rezultzrtele le grupeazra in ceea ce numirn trzi ,,categolii:' c1e experienfe ,i le interpleteazra pe baza efectelor oblimrte. Aqa, tler exL'mplrt, clirt gm1)al'erl rezultatelor itt EJ'ectele fer:undd,rii 6ttuuc'igate... putem t'onchide ci l)anvin stalrile;ltt unnllont'ele categorii : -- fecuntlaf ia incruciqatd cu o linie rtonti, ctt c'fectelt celt nrai Lrrtrte tlin ltrttrc't tltt vcrlerc biologic rsi rnorfofuncfional ; ineruci,;atir furtre corrsarlgvitti, cu efr.cte mnlt rnai slirbt det:it in - fecundafia erzul ltrirnei crutegorii, rlal irr genelal strlteriottre categoriei urtri5toat'e ' :- uutofecunclirlirr (1rl efect rlepresir' rrsuprrt yitrtlit[tii desceuclen{ilor' ; -- autufc'cundl.tia {ru rrerrfinelelr unui efect iriologic strtisfticzitor, in cazul florilor cleistogame I c.u ledobinclirea unei vit:rlitiifi superioale fecunclaliei irr.cnrci;ater - antofeeuntlirliii intre consaugvini, apropiintlu-se d.e efectele incr:rcirytirii (toluqi tttttoft't:ttticltt{,iil cu eft'ct

vitalizrrrt necesit[ din timp in tinrp o fecundalie incmci;titir 1). ftr D,iJer'ite form,e tle flot'i . . . l)arlr.in -stabile;te' ru'ttr[tortlelt' c:ttegttr'ii : heterostile dimorfe; - forrne -- forme heterostile trimorfe ; -- valiate forme d.e trecere in tliferite sensuli. c) Stabilirea acestor vaste categorii ii pernrit lui l)rtlwitr rnai irrtii s[-qi sistemati-

materialtl ad.unat, r-[e el _- rnateria] tri.'il; t'll tttasl tle tlate 6i in fiechlei categorii, T)arrvitr tt'et'cr cle ltt inttivicl Ia speci-e, cad.rul lu, al fapte. doilea^r'irrt1, arficd, de la,,singular))lA,,particnlar". De la specie trece la glupe dc'specii -_adici, la generaliz[ri parliale 2 - gi in finnl la generaliz[ri legice privind intregul glup tle plante studiate 3. Concluziile pe care le tlage pe fiecirre treaptd, comparatir-l ic verificd, in czrd.rul intregii categorii. Cbncluzrlle unei categorii - sL o numim A -- le r.erificd lrplit'intlu-le unei atte cat-egorii (If ) * qi invers _., pin5, ce ajunge la concluzii (,u totul gertelitl_c'n. -Itt felp,l rlcestir, .f)irrvin reu;c,;te sr"L se lictiire 1a genera,lizirri legit'e. tlt, t'-xettlpltr privincl roltrl zeLe, irr citer-ll gr'npr), int,r'eg

sangvinizarc, au pieriL. Experienle asemrinirtoare - dar mai pulin numeroase -- a oblinuL 9i prin compararea fecundaliei legitinie qi nelegitime. In toate acestc circumstanfe plantele autofecundate s-au arltat mai slabe 9i mai pulin rezistente declt cele fecundate lncrucigat. ln aceste cazuri, Darrvin a reprodus dc fapt condiliile pe care le lntilnesc plantele ln naturti, in concurenll biologicri asprri sau cind sint expuse la factorii climaterici, telulici etc. Concluzia lui Darwin este c[ plantulele ieEite dintr-o fecundalie lncruciqati sint mai rezistente declt cele rezultate dintr-o autofecunrlalie. ,,Nu am lnttlnit nici o exccplie la aceasti regulir" (Efectele fecunddrii tncru-

., p. 198). f Experien[clc au fost conlinuatc mul{i ani, uncot'i pinir la 11 gencralii, plczctrtate in unele cazuri ln Efectele fecunrlirii tyriruci;cLtc... Iu accstc cazuri cxperienfelc erau fitcute 1tc desccndcnli dirccli, similari qi bine cigate. .

seieclionali ca put.cre egalir cle incolfire. I)escendcnlii rczulta!i tlin fecuntlarc incrLrci;atii sau din atttofecundat'e eratr crescir!i in conclilii cu totul sitriilare ca sol, umiclitatc, cirldurir;i luminii, ca qi piirintii lor. l)arrvil a cunoscuL cfcctul lnsunrirrii efcctelor clrr la o gencratie la irlta. Lts:i aceastit lnsuntare nrt t'stt: uniforrli. Efectul dept'csiv ini{ial poate sir sufelc o stabilizare relativi in unelc cazuri cxpt-t'imcntale dc autofccuudare gi ln unele cazuri lorrpalc cle autofccunclarc prclungitir, ca cle cxcmplrt la Ophrgs apifera, ca gi in cazurile dc iecunclarc lncmcigatir lntle consangvini. Accst cfcct stabilizant sc observii gi ltr dcsccudcrntii din flot'i cleistogame. r\semcnca efccI cstc clescris;i in caznrilc tle consangt:inizarc repctatir tinrp de ttutncroasc gellcra!ii, ca itt cazul speciei llos prirnigenirzs, mcnfinuti in starc scmisilbalicii de cltcva sccolc in pnt'cul dc la Chiliingltam (r\nglia)'

dc;i nrult rlegeleiatir ca talie falir cle specia plinritivir clin ncolitic (I'arialiu animalelor ;i pltrntelor-.., p. 74). De poate cluce la lcaparilia vigolii, prirt fot'nrarea de valietirli ca llero (la Ipomoea) etc. Efectc proaste, 4eplcsive se c:rpirti tlcci ntt nuntai prin autofectintlare, ci;i plin fecrtndarc itlcruci;atir illre colsangvini, ca qi prin fccunda!ie nelegitimir intre {loli heteroslilc. Uneori fecunda!ia lucruci;atir ltttre eonsangvini qi cea nelcgitilrri pot clucc la efercLc dc stcriliLatc absoltttir sau dc,,iltzllchl", mult. mai t'epedc clcclt arttofeclndare'a. Sipgurelc cfectc constante, cu menlincrca sau creptcrca vigorii, lc dir fecttndalia itlcruci;atit cu o as.irrrelrea autofccrrnclarea

Iinic

ncluir.

2 Cutn sint cclc cxpusc in cirpilolele VII--IX ale ltrcrirrii Efectele feumddrii incruci;ate... 3 Cutn sittL celc cxpusc'ln capitolele finalc alc cclot'trci opcrc. a Penlru excrnplificarea suntarii a a.ccstor afirmalii vom cla nrai jos cileva cxcutplc cle fenotrlene plrticttlarc, cle fenomene cu o generalizarc rcstrinsit, cle fetromcne foarte gcncralc;i de gencralizlri lotale, absolnte. a) ftcnontentle particulnre forrneazii cazuri pu{in nunlcroase, linrilate cle trttllte ori la o singurl catcgorie' In uccst glirp pot {'i inteicarlatei varietirlile cale apar in cursu} autofectrn(la}ici rcpetate de ntai luttlte gcncra}ii, t:rl

KIY

STI]DIII

CRITIC:

selecliei in problema d"ezvoltdrii qi perfecfion[rii mecanisme]or fecundafiei sau a diferenfierii plantelor cu flori heterostile, ori a trecerii _d"_ la plante anemofile-la entomofile (qi uneori la revenirea la anemofilie) ; prin trecerea de la plante dioice la irermafrod.ite, de i'a acestea la plante heteromorfe, .sau poligame etc. Cunoaqterea sensului qi a diversit[!,ii evolufiei,.9.a-ryi a.legilor.selecliei ln procesul perpetulrii speciilor prin proces sexual, este rezultatul folosirii judicioase zt metotlei inductivo-cled.uctife in studiul Eiologiei procesului fecunclaliei

l:i

plante.

* Am

metottologie, extrdglncl qi sistematizind nurnai o parte din rll celor trei iucr[ri. Ne-am gindit cd, stutliul aciestei metotlologii poatc. constitui o gcoall pentru biologii tineli ;i chizrr pentru cei mai virstnici Desigur', netod.ologia aga, cum a fost expusfi, nu o vefi gisi discutatfl sau interex-1rus :lc,easti,

vzlst,ul tnaterial

pretrr,t[ de l)arwin. Dar Darwin, iltot materialul rytiinlific qi in scrisorile sale, nu vorbeqte nicitlclatd, d.e cunoaqterea qi cle folosirea metod.elor comparative, mai exa ct, a metodei concordanfei qi a diferenlei clin logic[ I de asemenea nu foloseqte decit ineidental termenii de ,,inclucrtiv)' qi ,,ded.uctiv" si aploape niciod.ati termenul d.e rnetocld ind.uctivo-ded.uctivfl. $i totuqi Darwin cunoqtea qi std,pinea cu m6iestrie metodele privitor la analizele compalative, ca qi netod.a incluctivo-deductiva,. Citind. cu atenlie lucrarea Am,i,nt,iri ... Auiob,iogrufie a lui Darwin, se poate inlelege mobilul care l-a fdcut si meargi pe acest drum. varietatea ,,Ifel'o" (Ipo\noea pttrpurea). Un alt, exemplu

florilor de Oncidium. La florile tle Acropera

il constituie

secrelia nectarului de

citre

celulele bracteelor

ctarul cste secretat dupl fecundafia florilor. Secre]ia sa nu nrai serve$te pentru atraclia insectelor (Diferitele dispozitiue..., p. 467). b) Fenomenele cu o generalitate redus(t slnt destul de numeroase. Ele se poL tnttlni lntr-o singuri categorie sau in ntai multe categorii. Un exemplu ll pot constitui florile cleistogame. Ele apar la un numdr de familii de fancrogame (Darwin citeazl 55 de genuri din 23 de familii). Dar florile clcistogame slnt tlcpalte cle a constitui un Si Gongora,

ne

caracter cu extindere mare la uriaqul grup al fanerogamelor.

Un:alt exemplu ll poate constitui fecundalia nelegitimd a florilor mezostilc., care di rezultate bune ln comparalie cu autosterilitatea fecundaliei nelegitime a florilor brevi- gi longistile. c) Fenomenele cu o largd. generalitate se lnttlnesc tn mai multe categorii, din cele descrise ln paginile anterioare. Vom lncepe cu secrelia nectarului despre care am vorbit mai sus. Secrelia sa nll este generall la faneroganle. Acolo unde apare, tn cele mai multe cazuri, staminele gi pistilul se difcrenliazri lnspre nectarii ln calea stribrituti de trompa insectei vizitatoare. Spre dcosebire dc fenomenele clcscrise Ia punctul (a), ln acest caz nectalul se glseqte ln peretii sau lumenttl cavitllii nectariului, deci intr-un loc destul de protejat. Clnd ,,secrelia sa s-a pt'otlrts ln inveligul unei flori, ea a fost folositti pentru scopul important al fecundaliei lncruciqate (l?/ectele fecun-

ddrit tntuci;ate..., p. 261). Un alt exemplu gi rnai general ll constituie unifornritatea caracterelor somatice la indivizii femcli gi tttasculi ai plantelor dioice sau la indivizii fiecirei forme de specii cu flori dimorfe sau trimorfe. Tot la acest din

urmd grup efectele fecundaliei nelegitime la florile brevi- gi longistile reprezinti un caracter destul de general prin gradul mai mare sau mai redus de sterilitate care lnsoleqte astfel de uniri. Fecundalia nelegitiml are unele trlsituri ale fccundatiei dintre specii distincte. Hibridarea lntre specii distincte nu dd ln mod obligatoriu prod,ugi sterili, duplcum afirmd tnsugi Darwin de multe ori (vedeli Ei Diferite forme de flori..., c&p. X, obscrva]ii finale asupra descendenlilor nelegitimi). Insd sterilitatea fecundafiilor nelegitime este un caracter destul de rdsptndit la plantele heterostile, indiferent dacd asemenea uniri le omologdm sau nu cu hibridirile dintre specii distincte. Un alt exemplu din acest grup ll constituie generalizarea procesului sexual Ia unele plante care au pierdut capacitatea de a se perpetua prin fnmul{ire vegetativd. Mai rdmln lnsi multe specii de plante care se lnmul[esc prin partenogenezi, prin lnmulfire vegetativd (dersi fac ai flori) sau prin ambele moduri de perpetuarc a speciilor. De aceea grupul plantelor care se lnmulfese numai prin fecundalie - cu ajutorul insectelor - nu cuprinde toate speciile de plante superioare gi prin uunare nu reprezint{ un caracter cu totul general. d) Fenomenele de generalizare totald, absolutd. Darwin, ln cursul analizei categoriilor sale ln cadrul procesultti sexual, descrie puline exemple de legi absolute la plantc. Totugi asemenea legi existd. ln aceastri categorie intrtl de exemplu structura citoidali a bacteriilor. Tot in aceast[ categorie intr[ structura celulard a metazoarelor gi a metafitelor. De asemenea ln categoria fenomenelor ln generalitate totalir intrd atlt generalitatea proceselol asimilatorii, cit gi perpetuarca speciilor g.a. IJneori aceastI generalitate nu cuprinde lntregul grup al plantelor sau animalelor, ci numai unele increngdturi, clase sau ordine. Atu, de exemplu, la vertebrate tntreaga lncrengdturi, fdrd nici o exceplie, se perpetueaz5^ numai prin proces sexual. ln aceasti lncrengdturd mare, procesul sexual devine o lege absoluti a perpetudrii speciilor lor. Dintre exemplele luate din cele trei opere ale lui Darwin, fecundalia incrucigatd cu o linie noud, din aceeagi specie, dir in mod absolut rezultate bune. Acest rezultat general l-a lndreptdlit pe Darrvin s[ afirme cd procesul sexual constituie ,,marea lege a naturii". lnsi, dac[ trece dincolo de fecundalia lncruciqati, cu un individ nelnmdit, spre lncruciEarea cu un individ lnrudit sau spre autofecundar-e, efectele acestor incrucigdri pot fi uneori bune, dar mai d.es ele slnt depresive, cum am v{zut mai inainte. hr aceste cazuri legea efectelor bune ale incrucigdrii sexuate nu mai are o valoare absoltttd. Gruparea pe categorii mari qi folosirea metodei inductivo-deductive ln studiul dinamicii fenomenelor sistematizate ln aceste categorii ne dau posibilitatea s[ judeclm obiectiv valoarea unor fenomene biologice.

S'TtlDIU CRII'IC

Darwin, reintors din c5,l[toria pe ,,Beagle", s-a strdduit sd, descifleze legitdlile rarialtihtdlii ryi a ajuns sI, d"escopere legea selecliei naturale. In procesul sexual, I)arwin s-a striduit ca, folosind, metocla fecundafiei la plante, sd, descifreze legitdlile perpeturirii speciilor prin proces sexual qi a d.escoperit legea, aproape universald, a fecundaliei incrucigate ca izr-ol cle vigoare ,;i de dezldnfuire variabilitdrii. Creclem c5, nu greqim prea^mult atunci clnd presupunem cd metoclologia cornplexl folosit5, d.e Darwin constituie un mod"el d.e montate a unor experienle vaste, mod.el demn de urmat. Acest mod de a studia un proces biologic constituie unul din secretele parcurgerii drumnlui spinos de la, efec:t, \a cu:uzd., de la concret la abstract. N.umai aqa sc explic[ eristenla elernentelor materialiste qi clialectice in opera lui f)arx'in. Or, erceste elemente ilbnndir in a,ceste trei opere ale lui I)arwin, opele c&re cornpleteazra teoretic ;i plactic troncep,tia srl expus[ in Or'ig'inea spec'i'ilo'r.

* Yom analiza acum unele din asem5,ndrile qi deosebiljle metodologiei folosite rle I)arwin in Variat'ia an'intalelor s'i. plantelor tn, stare dorrtesticti ryi in c.ele trei opele asullra fecund.a,tiei florilor la fanerogarne. In amllele lucrtiri m[snriitorile, cintf ilile etc. ayeau ca scop si, arate felul cnm. au variat speciile in d.ecurrsul timpurilor sub influen{a selecliei artificiale qi cum pot varia qi in zilele noastre. fdeea care trece ca un fir roqu prin Var'ia!,'ia an'imalelor g'i plantelor . . . este demonstrarea aar,iubi,Iitcili,i trecute gi prezente a speci,ilor cu proprietate'i,nerentd, tuturor organismelor ani,male si, uegetale. fn aceastd, operd gisim ar-

gumente care combat stagnarea metafizic1,l se demonstreazd, concret miqcarea materiei vii ryi rolul selecliei ln d.ezvoltarea acestei miqciri. ln cele trei opere asupra fecundafiei, Darwin tlemoust r-eazir, uneori r:u aceleaqi metod.e ca qi in opera precedenbd, alteori cu metod.e noi, interrela!,iile clintre nrediu, organism qi selecfie, fIrL a mai incerca s[ demonstreze identitatea dintle efectele selecliei naturale ryi artificiale. In ultimele trei opere asupra fecundafiei, interrelaliile d.intre funclie qi structur'[, sint asemX,n[toare ca legi generale cu cele descrise in Yarialia ani'malelor pi plan,telor . . . Dar obiectul asupra cdruia se aplicd, aceste interrelalii - p5,r!ile reprod"uc[toare a1e florii oblinute intr5, in sfera fenomenului fund,amenl,:ll d.e perpc.tuare LI speciei. - qi efectele Adaptarea la metliu este ln a,mbele cazuri evi