44 0 325KB
Plante textile FIBRE NATURALE Principalele plante textile sunt: bumbacul, inul si cânepa.
BUMBACUL
Bumbacul este o plantă tehnică ca şi inul, face parte din familia Malvaceae care se prezintă sub formă de tufe, seminţele bumbacului sunt toxice, prin conţinutul de 1,5 % Gosypol. Bumbacul este un material foarte folositor pentru a obţine îmbrăcăminte. Are mai multe proprietati printre care se numara si luciul. Bumbacul are luciu mat; culoarea: in general la bumbac culoarea este alba, galbuie. Ca şi bumbacul sunt mai multe materiale care au luciu. Unele dintre ele ca si mătasea au luciul mai evident sau altele au un luciu slab (cânepa şi inul). Culoarea bumbacului depinde de felul pigmenţilor naturali. Genul Gossypium cu mai multe specii, din care în tara noastra se cultiva Gossypium hirsutum( Lf=20-35 mm).Alte soiuri de bumbac sunt: Herbacom(Lf=17-26 mm) si Barbadensis(Lf=30-51 mm). Planta se prezinta cu o tulpina semiînalta, din care pornesc ramuri vegetative si fructifere Pe ramificatiile fructifere se dezvolta flori si apoi capsule (fructele) cu 4 – 6 seminte al caror epiderm produc fibra bruta ce se recolteaza; seminţele bumbacului sunt toxice, prin conţinutul de 1,5 % Gosypol. Bumbacul este materie prima de baza pentru industria textila. Bumbacul are mai multe proprietati printre care se numara si : luciul( bumbacul are luciu mat), culoarea(in general la bumbac culoarea este alba, galbuie), lungimea(fibre scurte:la bumbac, la in canepă, filament), higroscopicitatrea. Bumbacul este o fibra moale ce creste in jurul semintelor plantei de bumbac. Fibrele sunt folosite pentru realizarea unor tesaturi usoare, fine si care permit pielii sa respire. Odata ce sunt indepartate urmele de ceara si proteina, ceea ce ramane este un polimer natural de celuloza pura. Aceasta celuloza este aranjata in asa fel incat da bumbacului proprietati unice de rezistenta, durabilitate si absorbtie. Fiecare fibra de bumbac este compusa din 20 pana la 30 straturi de celuloza. Principalele utilizari ale bumbacului sunt in industria textila (tricourile si blugii sunt cele mai comune haine din bumbac), dar si pentru plase de pescuit, filtre de cafea, corturi si coperti de carte. Din semintele de bumbac ramase dupa prelucrare se realizeaza un ulei vegetal care poate fi consumat de oameni. Fibrele sunt recoltate cand capsulele (ajunse deja la maturitate) sunt mai mult sau mai putin larg deschise si sunt separate, de obicei, de acestea cand se afla inca pe planta. Bumbacul este capabil sa absoarba o cantitate relativ importanta de lichide, fiind un material format din fibre elastice de bumbac scurte si subtiri. Este folosit pentru pansamente sau in diferite procese tehnice. Este o planta a carei origine se pierde in timp - se cultiva pe valea Indusului cu 3 000 ani
i.H. De asemenea, este considerat unul dintre cele mai sanatoase tesaturi, bine suportat de piele. Industria bumbacului prezinta o mare importanta datorita numeroaselor intrebuintari ale bumbacului si costului mai convenabil implicat, in comparatie cu al altor materii prime. Este, uneori, amestecat cu fire si fibre chimice, obtinandu-se produse "tip bumbac". In cadrul industriei bumbacului functioneaza filaturi, tesatorii si intreprinderi pentru producerea atei. Bumbacul este prelungirea epidermica unicelulara a cojii semintelor plantei. Repriza fibrelor (continut de apa legal admis in tranzactiile comerciale este de 8,5%) Materialele textile din bumbac confera proprietati igienice sanitare bune. Importanta reprizei consta in aceea ca ajuta la recalcularea masei comerciale. Bumbacul, vascoza , lycra sau satinul sunt tesaturi care se gasesc in garderoba fiecaruia dintre noi. Insa, o mare parte nu stiu ca anumite materiale permit pielii sa respire, in timp ce altele pastreaza umiditatea, irita, se ingalbenesc la lumina soarelui sau se sifoneaza foarte usor. Iata cateva informatii despre fiecare tip de tesatura. In industria textila, bumbacul este materia de baza. Acesta este o fibra naturala, extrasa din fructul plantei de bumbac. Culoarea naturala a bumbacului este crem, insa se albeste cu oxidanti sau prin mercerizare (tratarea firelor sau a tesaturilor cu o solutie de hidroxid de sodiu, pentru a le face mai matasoase, mai netede si mai rezistente). Bumbacul este o tesatura neelastica si nu provoaca alergii. Alergiile pot aparea insa in cazul in care acesta este combinat cu alte fibre textile (de obicei elastice). Pe de alta parte, materialul rezultat din bumbac si aceste fibre este unul foarte practic, moale si are avantajul de a se mula foarte bine pe corp. INUL
Inul (Linum) face parte din familia Linaceae cu cca. 200 de varietăţi. Este o plantă perenă se prezintă sub formă de tufe, fiind o plantă textilă ca şi bumbacul. Inul este o planta originara din India, iar din tulpina acesteia se obtin fibre naturale. Moale si neted, inul este un material racoros, preferat in special vara. Acesta se utilizeaza atat in materie de vestimentatie (rochii, pantaloni, bluze, genti sau pantofi) cat si in materie de decoratiuni interioare: lenjerie pentru pat, perdele sau covoare. Dezavantajul hainelor de in este ca se sifoneaza foarte repede, iar materialul se vopseste destul de greu. CÂNEPA
Cânepa are cea mai mare capacitate de industrializare dintre toate plantele tehnice: nimic nu se aruncă, totul e valorificat, iar produsele obţinute sunt folosite de la fabricarea banalei funii până în industria cosmetică sau auto. După cultivarea cu cânepă, terenul devine în anul urmator propice cultivării cerealelor deoarece cânepa ucide buruienile. De asemenea, cantitatea de îngrăşământ chimic necesară unei producţii bune este mult mai mică decat la alte culturi.
RAMIA Din tulpinile plantelor de ramie, sunt extrase fibrele de rafie, fibre care absorb apa cu usurinta si care sunt usor de vopsit. Acestea sunt utilizate, in special, in realizarea sforilor si a fetelor de masa deoarece fibrele de ramie sunt foarte rezistente la rupere. Materialul este fabricat, de obicei, prin combinatia cu alte fibre (bumbac, matase sau lana).
LÂNA Lana este un material textil confectionat din blana animalelor (de obicei a oilor). Pentru ca este un material moale si extrem de calduros , este foarte folosit la fabricarea de pulovere, veste, covoare sau mochete. Aceasta se se incalzeste foarte repede, retine caldura, este elastica, nu se sifoneaza si nu absoarbe mirosurile. De asemenea, lana mai provine si din blana caprelor de munte, a iepurilor de Angora sau a lamelor. Lana este o materie prima de importanta majora pentru industria textile. Aceasta importanta este determinate de proprietatile specifice ale fibrei de lana ca: elasticitatea ridicata, tuseu placut, vopsire usoara si stabile, higroscopicitate, rezistenta la purtare, finite, izolare termica, comportare deosebita la umiditate etc. Fibra prezinta si unele neajunsuri ca supracontractie si rezistenta scazuta la agenti alcalini. Proprietatile lanai de a se impasli constituie deasemenea un neajuns ; in operatia de piuare insa aceasta proprietate este favorabila. Finisarea chimica a materialelor si aricolelor de lana urmareste ameliorarea sau indepartarea neajunsurilor mentionate. Pentru realizarea acestui scop se impune cunoasterea profound stiintifica a structurii chimice a cheratinei, a structurii histlogice si morfologice a fibrei de lana ,precum si a comportarii acesteia fata de diferiti reactivi chimici. Trebuie avut in vedere faptul ca oricat de larga ar fi gama de fibre sintetice cu proprietati superioare , proprietatile fibrei de lana nu pot fi usor egalate. Pana in prezent nu se cunosc fibre sintetice ,care sa fie superioare din toate punctele de vedere fibrei de lana. Deasemenea, lana este de neinlocuit din o serie de articole textile si confectii. MÃTASEA Obtinuta din coconii viermelui de matase, acesta textila este de doua feluri: matase de dud si matase salbatica. Materialul este foarte fin, lucioas, izoleaza atat caldura cat si frigul, se sifoneaza destul de greu insa este sensibil la temperaturi mari si la frecare. De asemenea, matasea isi pierde din culoare si se ingalbeneste daca este expusa la lumina puternica. Mătasea este singura fibră naturală filamentară, astfel încât, prin specificul cu totul aparte al fibrei, este evidentă eliminarea operaţiilor de realizare a unei înşiruiri continue cu fibre paralele,
transformabilă în fir. Operaţiile din fluxul tehnologic al filaturii de mătase vor avea un alt caracter: desprăfuire, calibrare, fierbere, avivare, tratament osmotic, redepănare etc., scopul de bază al acestora fiind extragerea fibrei de pe gogoaşă, formarea firului multifilamentar şi înfăşurarea lui pe format. Mătasea, aşa cum se extrage de pe gogoşi, se numeşte mătase crudă, iar firul obţinut mai poartă numele de grej. Uniformitatea firului rezultat, format din 4–12 fibre bifilamentare, este o condiţie esenţială a calităţii sale. Sunt introduse, după filare, operaţii de „înnobilare“ a firului crud (tratament osmotic, redepănare pentru eliminarea defectelor). În România au existat preocupări legate de sericicultură încă din secolul al XIVlea, în multe statistici înainte de 1938, ţara regăsindu-se printre producătorii de mătase. După această dată, se constată că nu mai apar informaţii în literatura mondială, cu toate că producţia anuală de mătase a fost însemnată, de exemplu, între anii 1986–1990 s-au produs, în medie, câte 4000 t/an gogoşi. Prelucrarea gogoşilor de mătase s-a realizat, în ţară, la filatura din Lugoj, care a fost pusă în funcţiune la începutul mileniului II, în 1904, şi a reuşit să iasă în evidenţă şi să se menţină printre puţinele filaturi din Europa. Din firele fabricate au fost realizate numeroase produse din mătase, folosite atât în ţară cât şi la export. Proprietăţile de excepţie ale mătăsii fac ca această fibră să fie în continuare solicitată, în mod deosebit pentru articole de lux, broderii etc., dar şi pentru cazuri speciale, cum ar fi fire pentru chirurgie, site, şabloane pentru imprimat, pelicule cinematografice. FIBRE ARTIFICIALE VÂSCOZA Cunoscuta si sub numele de reion sau matase artificiala, vascoza are ca si materie prima de baza -celuloza. Fabricata industrial, acest material se aseamana cu bumbacul , insa, spre deosebire de el, vascoza are caracteristici diferite de culoare dar un aspect mat sau stralucitor. Vascoza poate fi combinata cu tesaturi precum catifeaua sau inul si se regaseste in diverse obiecte vestimentare (mai ales pentru copii).
si
ACETAT Desi materialul are o stralucire asemanatoare cu cea a matasei, acetatul este o fibra obtinuta din celuloza. Acesta este foarte elastic (se intinde in proportie de 30%), este impermeabil si se usuca foarte repede. In aceste conditii, acetatul este folosit in confectionarea pelerinelor impermeabile, a umbrelelor, dar si in combinatii cu alte materiale textile pentru realizarea captuselilor.
FIBRE SINTETICE
NYLON Cunoscut si sub numele de poliamida, perlon, dederon sau grilon, nylonul este o fibra cunoscuta pentru proprietatile sale de rexistenta, duritate si intretinere usoara. Se gaseste in compozitia unor obiecte vestimentare precum: lenjeria intima, dresuri, corsete sau costume de baie.
SPANDEX Elastanul sau spandexul este o fibra cu o elasticitate foarte mare si cu o rezistenta mai mare decat a elasticului ori a cauciucului. Spandexul este adesea folosit in conceperea lenjeriei intime ori a costumelor de sport.
LYCRA Este o fibra foarte elastica si se utilizeaza in special in realizarea vestimentatiilor sportive ori a lenjeriilor intime. De asemenea, spandexul este o fibra utilizata in imbunatatirea elasticitatii unor materiale precum bumbacul, combinatie folosita cu succes in fabricarea sosetelor, a tricourilor ori a colantilor.
in
POLIESTER Cunoscut si sub numele de poliacril su acril, poliesterul este o fibra foarte rezistenta, usor de intretinut. Interesant este faptul ca detine proprietatea de a creste temperatura corpului. Astfel, este indicat ca perioada verii sa se evite purtarea hainelor din poliester.
TESÃTURI •
SATIN Folosit indeosebi in confectionarea lenjeriilor de pat ori a lenjeriilor intime, satinul este o tesatura moale si foarte fina. Acesta este realizat in combinatie cu diverse alte tesaturi (matase, vascoza ori atlas), iar cea mai cunoscuta caracteristica a sa este aceea ca pe o parte este mat, iar pe cealalta lucios.
•
ATLAS Un material greu, matasos, moale si placut la atingere, atlasul se diferentiaza prin tesaturile uniforme netede si stralucitoare. Atlasul se regaseste, de cele mai multe ori, in combinatie cu satinul, insa poate fi amestecat foarte usor cu lana.
•
TWEED Taioarele, paltoanele sau costumele, majoritatea sunt confectionate din tweed. Acesta este o tesatura confectionata din lana , cu fibre lungi de diverse culori, flexibila, foarte rezistenta, calduroasa si putin aspra. Cel mai interesant atu al tweedului este efectul de culoare (fibrele impletite au diverse nuante). De asemenea, acest material este recunoscut pentru rezistenta sa in conditii de umiditate si pentru durabilitate.
•
CATIFEA Din combinatia bumbacului cu vascoza si cu poliesterul a rezultat aceasta tesatura neteda si fina numita catifea. De asemenea, uneori, la combinatia de mai sus se adauga si lycra pentru un plus de elasticitate. Marele dezavantaj al catifelei este acela ca se curata si intretine greu, pentru ca atrage foarte usor scamele sau firele de par.
•
FROTIR Cunoscut si sub numele de eponj, frotirul este o tesatura care absoarbe foarte bine apa. Astfel, este folosit in confectionarea prosoapelor si a halatelor de baie. Tesatura poate fi recunoscuta cu usurinta datorita ochiurilor si a buclelor din care este realizata.
•
BROCART Este o tesatura grea, dura, din matase de calitate superioara si este recunoscuta dupa modelul inflorat sau dupa ornamentul cu fire argintii sau aurii.
•
BATIST Este o tesatura fina, usoara, realizata din fire foarte subtiri de in, canepa, matase, vascoza sau bumbac. De obicei, se foloseste la realizarea imbracamintii usoare si a lenjeriei intime.
•
POPLIN Camasile, bluzele sau paltoanele sunt confectionate din poplin, un material cu o tesatura groasa din fibre de bumbac mercerizat. Poplinul este un material foarte rezistent.
•
TAFTA De obicei, rochiile de mireasa sau rochiile de seara sunt confectionate din tafta. Este o tesatura de matase neteda si lucioasa, cu dungi sau imprimeuri.