60 2 143KB
Universitatea din București Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației
Portofoliu - DIDACTICA DOMENIULUI LIMBA ŞI COMUNICARE (ÎNV. PREŞCOLAR)
Nume: Percă Ecaterina Simona (Vârgă) Anul II, Semestrul 1 Program de studii: Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar Disciplina: DIDACTICA DOMENIULUI LIMBA ŞI COMUNICARE (ÎNV. PREŞCOLAR) Profesor: Conf. univ. dr. Vasile MOLAN
1. Redactaţi un text narativ, de 1-2 pagini, în care să prezentaţi un dialog contradictoriu între doi profesori pentru învăţământul preşcolar cu privire la organizarea convorbirilor după un şir de ilustrații la grupa mare. Rezolvare Este pauza de somn a copiilor. Două educatoare, în timp ce supraveghează copiii discută despre ce activități au făcut în acea zi la grupa lor de copii. Doamna Elena are grupa mare și era foarte mulțumită pentru că, copiii din grupa ei au reușit să realizeze un text după un șir de ilustrații. Activitatea constă în observarea cu ajutorul profesorului a ilustraţiei din plan apropiat spre plan îndepărtat, ca şi din formularea de către copii a unor variante de propoziţii referitoare la fiecare acţiune şi din aşezarea propoziţiilor în ordine logică pentru realizarea de variante de texte referitoare la ilustraţia respectivă. Procedeul stimulează fiecare copil să elaboreze varianta lui de text, variantă care reprezintă produsul gândirii proprii. Doamna Ioana, are grupa mică de copii și nu înțelege de ce este așa mândră doamna Elena. Dânsa a reușit să creeze un text după un șir de ilustrații acum o saptamână, la grupa mica. Auzind aceasta, doamna Elena încerce să ii explice doamnei Ioana că acest tip de convorbire se desfăşoară la grupa mijlocie şi la grupa mare, dacă toţi copiii pot sesiza mai multe acţiuni pe o singură ilustraţie sau pe alt material intuitiv. Convorbiri după un șir de ilustrații solicită deprinderea de observare a mai multor acţiuni într-o singură ilustraţie, deci sesizarea planului apropiat şi a celui îndepărtat, de aceea se organizează la grupa mare. După ce a explicat ce înseamnă crearea unui text după un șir de ilustrații, doamna Elena a început să explice pas cu pas cum a decurs activitatea pentru a se asigura că doamna Ioana a înțeles ce presupune această activitate: 1. Am asigurat climatul optim pentru buna desfăşurare a activităţii 2. Am prezentat copiilor un reportofon şi nişte CD-uri cu poveşti 3. I-am rugat să îsi imagineze că sunt povestitori și vor să compună o poveste, apoi i-am întrebat cum vor proceda.
4. Le-am prezentat tema și le-am explicat că pentru a realiza acest lucru este necesar să privească cu atenţie imaginile şi să creeze o poveste după acestea. Apoi le-am zis că la sfârşit ne vom gândi şi la un titlu. De asemenea, i-am rugat să vorbească în propoziţii în care să folosească şi cuvintele învăţate poeziile, poveştile şi cântecele cunoscute.” 5. Am orientat atenţia copiilor spre un şir de cinci ilustraţii și am formulat întrebări legate de: Anotimp Ce știu ei despre acel anotimp După ce își dau seama că este vorba despre acel anotimp Unde se petrece acţiunea După ce se vede că este un sat De ce au ales acest loc Pe cine văd în prima imagine I-am rugat să dea un nume copiilor din imagine. I-am întrebat de ce au ales aceste nume? I-am rugat să îmi zică ce fac copiii din imagine? Apoi le-am zis să privească feţele acelor copii şi să spună cum sunt ei: veseli sau trişti? I-am întrebat :Ce motive au să fie veseli? După toate aceste întrebări i-am rugat să îmi povestească ei ce am discutat după prima imagine. Am procedat la fel și cu celelalte ilustrții apoi am rugat un copil să încerce să redea întreaga povestire, cee ace a și făcut. Apoi am dat un titlu povevestirii și-am invitat să se aprecieze singuri. După toate aceste explicații și exemplificări, doamna Ioana realizează și recunoaște că a greșit și că nu ar putea face așa ceva cu cei de la grupa mica. În practica didactică se desfăşoară convorbiri de mai multe feluri: - convorbiri cu suport intuitiv/de sprijin: acestea se pot desfăşura în forme diferite la toate grupele din grădiniţă;
- convorbiri după desene. Aici deosebim desenele de ilustraţii pentru că primele sugerează acţiunile, iar ilustraţiile prezintă mai multe elemente (culori, figuri expresive etc.). În această situaţie, în locul ilustraţiilor folosim desene cu legături între ele şi lucrăm de obicei cu preşcolarii din grupa mare şi, dacă se poate, şi cu cei din grupa mijlocie în semestrul al doilea.Convorbirile de acest tip solicită ceva mai mult imaginaţia copiilor şi consolidează deprinderile de exprimare pentru că desenele doar sugerează acţiuni şi copilul îşi imaginează cum ar arăta în detaliu. Acest şir al desenelor creează posibilitatea ca fiecare copil să vadă altfel desenele şi să-şi exerseze propria imaginaţie şi exprimare. - convorbiri după o ilustraţie: solicită deprinderea de observare a mai multor acţiuni într-o singură ilustraţie, deci sesizarea planului apropiat şi a celui îndepărtat, de aceea se organizează la grupa mare; - convorbiri generalizatoare; capacitatea de generalizare a copiilor se remarcă după vârsta de 5 ani, deci aceste convorbiri se organizează cu grupa mare; - convorbiri libere (pe teme date): această performanţă se poate realiza la grupa mare, dacă toţi copiii au fost formaţi astfel încât să o poată aborda, dacă nu se amână pentru clasa pregătitoare; - lectura după imagini sau lectura educatoarei. Acest tip deactivitate îl găsim în practică şi în unele materiale ca făcând parte din grupa convorbirilor. După observarea unui număr important de activităţi de acest tip, am constatat că acestea se desfăşoară, de obicei, în două părţi: citirea textului de către profesoară şi 2-3 întrebări adresate copiilor, încât circa 85% din timp este al profesoarei şi 15% este al copiilor. Această formă de organizare nu e potrivită pentru copii.
2. Prezentaţi etapele desfăşurării unui joc didactic la grupa mare după următorul format: Rezolvare Jocul silabelor Etapele
Ce se realizează în fiecare etapă De ce se procedează aşa (justificare ştiinţifică)
1. Introducerea în Dragi copii, astăzi vom juca Vizează motivarea elevilor față de joc
jocul silabelor. Vom descoperi activitatea
ce
urmează
să
se
multe cuvinte noi, ve-ți propune desfăsoare, crearea unei atmosfere fiecare câte un cuvânt și vom favorabile, trezirea interesului și afla din câte silabe este format curiozității copiilor pentru joc. acel cuvânt. 2. Anunțarea jocului
și
Prin acest joc vom învăța
să Urmărește cunoașterea de către
a despărțim corect în silabe un copii a felului activității și a titlului
scopului/
anumit
obiectivelor
jetoane, să identificăm cel putin se poate da o explicație a titlului
acestuia
două cuvinte după o silabă data, acestuia. Uneori anunțarea titlului să
cuvânt
exprimăm
numărul
ilustrat
corect
silabelor
in jocului. În cadrul anunțării jocului
grafic se
poate
face
într-o
formă
dintr-un interogativă.
cuvânt. 3. Explicarea jocului
Jocul
constă
în
prinderea Cuprinde prezentarea pricipalelor
mingii, descoperirea cuvintelor etape de
pe
jetoane,
ale
despărțirea precizarea
acțiunii regulilor
jocului, acestuia,
cuvântului în silabe, numirea indicații asupra modului de folosire
unui alt cuvânt pe care colegul a
materialului
didactic,
din dreapta î-l va despărți în comunicarea
sarcinilor
silabe, apoi aruncarea mingii conducătorului către alt coleg.
jocului
și
cerințelor
pentru
individual
sau
pentru
regulilor
se
a
câștigătorul echipa
câștigătoare.
4. Fixarea regulilor
1. Copilul care prinde mingea Fixarea alege
un
jeton,
realizează
denumeşte printr-o scurtă convorbire în care se
obiectul şi desparte în silabe, precizează ce vor trebui să facă precizând numărul acestora
copiii în momentele importante ale
2. Copilul zice un alt cuvânt pe acțiunii sau prin executarea jocului care colegul din dreapta lui îl de probă, sub conducerea direct a desparte în silabe precizând educatorului. Când este vorba de numîrul acestora;
un joc cu o acțiune mai complex, regulile acestuia pot fi atenționate
• Copii vor fi împărţiţi în două fie imediat după expplicație, fie grupe: cea a brăduţilor şi cea a după steluţelor;
semnalul
de începere
a
jocului.
3. Copilul aruncă mingea către un coleg din cealaltă echipă. 5. Desfășurarea unui probă
joc
Copiii vor sta pe scăunele în Explicarea trebuie să fie însoțită de de cerc, lăsând doar un loc pentru demonstrare. Fie că se explică și, în educatoare și un alt scaun liber timpul explicației se demonstrează, pentru a împărți copiii în cele fie că se dă explicația integral apoi două
echipe.
organizează
în
Educatoarea se demonstrează. introducere
câteva exerciţii de analiză a structurii
unor
cuvinte
cunoscute, pentru a familiariza copii cu noţiunea de silabă. După ce educatoarea va da exemple,
copiii
pot
asocia
pronunţarea silabelor cu bătăi ritmice din palme, cu palmele bine întinse oblic, în faţă, pentru ca pauzele necesare să fie cât mai bine maracte, va începe jocul de probă. Ea pronunţă o silabă din cele mai frecvent întâlnite în structura cuvintelor: ma, na, la, pa, da, ca etc. şi lasă timp copiilor. Ea aruncă mingea pe rând copiilor punându-i în situaţia de a completa silaba spusă pentru a forma un cuvânt. Nu va limita copiii
în
ceea
ce
priveşte
numărul sau structura silabelor. Va putea accepta şi cuvinte care au
silaba
în
interiorul
cuvântului.
6. Desfășurarea
Educatoarea
aruncă
mingea Jocul începe la semnalul cadrului
propriu- zisă a unui copil din echipa brăduților didactic, care, la început, intervine jocului
pentru a începe jocul. Merge la mai
des,
acel copil cu jetoanele iar acesta regulile, allege
unul.
amintindu-le dând
indicații
copiilor asupra
Descopera folosirii materialelor etc. Indiferent
imaginea care exemplifica o de modul în care este condus jocul,
casă,
desparte
în
silabe, cadrului didactic îi revine sarcina
descoperă 2 silabe, îl roagă pe precisă, deosebită, de a coordona colegul din dreapta lui să din umbra activitatea, imprimândudespartă
în
silabe
cuvântul I
acestuia,
nucă, apoi aruncă mingea către menșinând un coleg din echipa steluțelor.
un
anumit
atmosfera.
ritm, Trebuie
evitate momentele de monotonie și de stagnare.
7. Desfășurarea
În amplificarea jocului, se poate Pe măsură ce jocul se repetă, se
variantelor de introduce joc
cerinţa
de
a
se acordă
copiilor
formula propoziţii cu acele independență, cuvinte găsite de pe jetoane.
mai
multă
lăsându-i
să
acționeze liber. Educatorul trebuie să
urmărească
comportamentul
copiilor, relațiile dintre ei, trebuie să-I antreneze pe toți în activitate, găsind mijloace de stimulare și pentru elevii mai timizi. O bună desfășurare a jocului presupune păstrarea
disciplinei,
înțelegând
prin aceasta respectarea regulilor, dar nu stoparea bunei dispoziții și exteriorizării stărilor emoționare. 8. Încheierea jocului
Educatoarea pentru
felicită
răbdare,
copiii “Încheierea
atenție
si formularea
jocului
prilejuiește
concluziilor
și
implicare, declară egalitate între aprecierilor asupra modului în care echipe și oferă copiilor 15 acesta s-a desfășurat, evidențierea minute de joc liber ca răsplată.
contribuției
collective
sau
individuale la reușita activității, desemnarea câștigătorului, în cazul în care jocul a implicat întrecerea.”
(Antohe, Huțupaș, 2002)
Jocul didactic necesită o pregătire deosebită sub raportul srcinilor, conținutului, variantelor, regulilor, elementelor de joc, timpului și materialului folosit; trebuie să fie variat, atractiv, să antreneze toți copiii, să se desfășoare într-un cadru stimulativ, plăcut, să valorifice posibilitățile intelectuale, creative și de comunicare, individuale și ale grupului. Cum e firesc, jocurile cu scopuri şi obiective didactice se numesc jocuri didactice. Acestea au influenţe multiple asupra dezvoltării copilului. Astfel, respectarea regulilor jocului influenţează pozitiv conduita copilului, contribuie la formarea deprinderilor de ordine, de disciplină, de încadrare în anumite cerinţe. Multe jocuri cu scopuri didactice aduc copiii în situaţii concrete de viaţă pe care sunt chemaţi să le rezolve; în felul acesta îi pregătim pentru o serie de probleme oferite de viaţa concretă. Jocurile bine organizate influenţează dezvoltarea copilului pentru că: – oferă un cadru plăcut desfăşurării procesului de educaţie în care se învaţă şi se formează deprinderi şi comportamente; – afirmările copilului în joc, succesele scoase în evidenţă cu inteligenţă de către profesor îi formează sentimentul încrederii în forţele proprii; – forma de joc pe care o abordează procesul de educaţie reduce din rigiditatea acestuia, îl face mai atractiv; – sarcinile didactice care se rezolvă în joc contribuie la formarea copilului, la acceptarea unei discipline specifice procesului de educaţie; – necesitatea respectării regulilor jocului impune o atitudine favorabilă pentru acestea şi îl pregătesc pe copil pentru viaţa socială, unde are de respectat şi alte reguli; – jocurile bine gândite, cu obiective şi sarcini clare, conduse cu pricepere, dezvoltă la copii: gândirea, memoria, imaginaţia şi creativitatea;
– se pot forma la copii deprinderi de rezolvare autonomă a unor sarcini, în măsura în care jocurile au asemenea momente; – jocurile organizate în relaţie cu particularităţile copiilor din grupă, cu interesele acestora îi motivează puternic pentru o participare activă în cadrul activităţii; – materialele de specialitate grupează jocurile didactice după diverse criterii.
BIBLIOGRAFIE
1. Vasile Molan, Didactica domeniului „Limbă şi comunicare” din învăţământul preşcolarBucureşti: Miniped, 2017 2. Ion- Ovidiu Pânișoară, Marin Manolescu, Pedagogia Învățământului primar și preșcolar, Iași: Polirom, 2019