Dermatocosmetologie IV [PDF]

Zitiervorschau

CURS III

Conf . Dr. Laura Gheucă Solovăstru

Pielea la nou născut şi sugar ´ Pielea la pubertate Tipuri de piele ´ Pielea normală ´ Pielea seboreică ´ Pielea uscată ´ Pielea mixtă ´ Pielea sensibilă ´ Pielea senilă ´ Pielea cu tulburări de keratinizare Tipuri particulare de ten ´

« « «

Tenul cuperozic Tenul pletoric Tenul caşectic

´

Pielea prezintă particularităţi structurale şi funcţionale diferite în funcţie de vârstă şi sex, necesitând modalităţi diferite de îngrijire.

´

´

´

´

Este acoperită de vernix caseosa - complex de tip emulsie ulei în apă constituit din lipide, estrogeni şi proteine. Acesta asigură pentru 24 - 48h postpartum protecţia antibacteriană (bacteriostază). Epidermul are un strat cornos redus iar dermul prezintă un ţesut conjunctiv slab dezvoltat – pielea este subţire, cu o textură delicată, mătăsoasă, moale, netedă. FHL de suprafaţă conţine grăsimi din abundenţă ce-şi au sursa într-o secreţie sebacee excesivă până la 6 luni, mai ales la nivelul nasului, obrajilor şi mentonului.

« « «

«

Ph-ul cutanat are tendinţa la alcalinizare fiind în jur de 6,7. Capacitatea tampon este slabă. Are loc contaminarea rapidă a pielii cu flora bacteriană din mediul extern, în principal cu flora de tip saprofit stafilococi, micrococi (mai ales în zona ombilicală) şi streptococi nehemolitici. Absorbţia percutană (transcutană) la n.n. şi sugar este crescută, permeabilitatea pielii fiind mare rezultă riscul efectelor sistemice ale unor substanţe ce vin în contact cu pielea. Astfel sunt contraindicate antisepticele precum ac. boric, preparatele cu iod, mercur, camfor, clorhexidină, scabicidele ca lindanul, DDT, corticosteroizii potenţi (mai ales floruraţi), keratoliticele !!!

´

´

dobândeşte trăsături histologice similare pielii adultului din punct de vedere fiziologic există în continuare: «

«

o imaturitate a funcţiei sudorale (secreţia glandelor sudoripare apocrine instalându-se la pubertate datorită corelării ei cu secreţia de hormoni sexuali). o perspiraţie insensibilă crescută

´

toaletă corespunzătoare cu săpunuri (solide, lichide) sau şampoane: « « «

´

hipoalergenice pe bază de detergenţi neutri (fără NaOH) şi substanţe germicide (hexaclorofen), de preferat de tipul syndet-ilor cu procent crescut de grăsimi (emoliente)

exemple: « « « «

Sebamed Baby (săpun solid, emusie lichidă de curăţare, şampon, spumant pentru baie) Avene Trixera (emulsie pentru baie, emulsie de curăţare) Ducray A-Derma Exomega (săpun solid, cremă pentru baie) Oilatum (săpun solid, emulsie pentru baie)

´

după baie, pentru menţinerea FHL de suprafaţă şi pentru prevenirea eritemului fesier: « « « « «

Sebamed Baby (cremă Extrasoft, cremă antiiritaţii) LysaSkin Atolys (cremă pentru corp) Avene Trixera (lapte de corp, cremă) Ducray A-Derma Exomega (loţiune, cremă) Physiogel (cremă de corp)

´

Aspectul pielii se schimbă radical intervenind secreţia apocrină, dar mai ales sebacee, cu intensitate maximă la nivelul feţei, scalpului, regiunii presternale şi interscapulare.

´

Hipersecreţia sebacee poate persista până la 30 de ani, fiind factor copatogen într-o serie de dermatoze precum: ° ° °

dermatita seboreică alopecia acneea

´

´

De la vârsta de 20 de ani se impune o atenţie deosebită stimulării vitalităţii pielii în funcţie de tipul ei şi de reactivitatea ei la radiaţiile solare. Fenomenul de îmbătrânire fiziologică se instalează lent şi îmbracă trăsături ce corelează proprietăţile individuale determinate genetic cu acţiunea factorilor de mediu (în speţă radiaţia solară).

´ ´

după conţinutul în lipide « «

«

ten eudermic (normal) ten alipic sau deshidratat (uscat) ten gras (seboreic) ² ²

«

uleios afixic

ten mixt

după conţinutul în apă « « «

´

normal hidratat hiperhidratat deshidratat

după unele perturbări organice sau metabolice « « « « « «

pletoric (congestiv) caşectic cuperozic acneic ridat îmbătrânit

´

După unii autori pielea în totalitate normală este doar pielea copilului sănătos şi bine dezvoltat din perioada prepubertară.

Caracteristici: « « « « « « « «

Fermitate - ţesutul conjunctiv de susţinere este dens şi solid Supleţe - fibre elastice numeroase şi calitativ normale Elasticitatea – pliul determinat prin pensare dispare imediat după relaxarea pensei Fineţe – absenţa porilor vizibili Netezime (catifelare) Matitate – aspectul mat se datorează eliminării reduse de grăsimi Luminozitate (transparenţă - blonde) pH - 5-5,5

´ ´ ´ ´

apă fiartă şi răcită sau apă minerală +/- ½ linguriţă de borax la un litru de apă săpun de calitate, neutru, de 2 ori pe săptămână cremă sau lapte demachiant şi apoi loţiune « «

´

tonică (uşor astringentă, cu 20% alcool ) cu extracte de tei, muşeţel, nalbă

cremă grasă pe bază de lanolină sau colesterol periorbitar.

´

´

Are aspect grunjos vizibil şi palpabil datorită dilatării orificiilor pilosebacee; are aspect lucios mai ales pe frunte, aripile nasului şi bărbie. După intensitatea secreţiei sebacee tenul poate fi : gras, uleios (lucios, cu suprafaţa relativ netedă) sau « gras, asfixic (aspect neîngrijit, încărcat, prin obstruarea porilor dilataţi cu sebum şi celule cornoase, cu comedoane ce se suprainfectează uneori ⇒ acnee). Alte caracteristici: « suportă soarele fără probleme « se ridează mai greu « lipsit de supleţe şi prospeţime «

´ ´

foarte importantă curăţarea : « « «

cu apă călduţă şi săpun neutru sau uşor acid, de 2-3 ori pe săptămână cu albuş de ou şi zeama de la jumătate de lămâie şi 15 ml alcool rafinat (adăugat picătură cu picătură) cu făină cosmetică ² ²

´

20 g tărâţe + 5 g mălai + 2,5 g borax , sau 70 g tărâţe + 20 g mălai +10 g bicarbonat

tonifiere : «

loţiuni astringente (alaun sau acid salicilic în alcool 40-50%, sau cu alcool camforat)

periobitar: cremă cu vitamine, lăptişor de matcă + măşti absorbante: reci, aplicate pe tenul curăţat, care conţin caolin, tărâţe, albuş de ou, drojdie de bere, suc de morcov + regim alimentar care să combată constipaţia (cu vegetale, fără condimente, alcool, cafea, grăsime)

´

´

Este rezultatul unor tulburări ale keratinizării însoţite sau nu de scăderea capacităţii stratului cornos de a absorbi şi menţine apa.

´

pielea alipică fragilă : «

« «

´

piele uscată = deshidratată piele normală sau grasă care şi-a pierdut filmul hidrolipidic de suprafaţă « «

´

pielea care se usucă rapid când vine în contact cu o apă calcaroasă, cu săpunuri, în condiţii de vânt, căldură, frig; filmul hidrolipidic de suprafaţă este sărac ( secreţie sebacee redusă ) se bronzează cu dificultate devine la nivelul obrajilor sau pomeţilor odată cu înaintarea în vârstă cuperozică fie după lavaj frecvent cu produse cu efect detergent acentuat (mâinile chirurgilor , menajerelor) fie după utilizare, în cazul pielii grase, a unor soluţii sicative pe bază de sulf, alcool sau acetonă (piele rozie sau roşie cu disconfort resimţit ca o senzaţie de piele întinsă)

= se referă şi la pielea cronic bronzată cu hiperkeratoză care determină senzaţie de uscăciune, de asprime dar şi cu alte modificări structurale dermice care-i conferă aspectul îmbătrânit.

´

pentru pielea alipică fragilă « « « «

curăţare cu lapte demachiant sau cremă grasă loţiune tonică nealcolizată, cu muşeţel, nalbă, gălbenele spălare: apă de ploaie sau apă boraxată (5 ‰) cremă semigrasă sau grasă

îngrijiri speciale ² ² ²

la 3-4 zile comprese călduţe timp de 20 minute cu ulei de măsline sau germeni de grâu sau porumb săptămânal măşti cu gălbenuş de ou, miere de albine, smântână, fructe la 3 săptămâni: baie de aburi 10 minute cu infuzie de muşeţel, nalbă, şi masaj cu suc de lămâie, castraveţi şi morcovi

´

pentru pielea uscată deshidratată curăţare cu apă dedurizată (de ploaie) sau cu borax sau bicarbonat de Na 5 ‰ « niciodată săpun « infuzii de plante muşeţel, nalbă, coada şoricelului « cremă hidratantă îngrijiri speciale «

² ²

²

la 2-3 zile comprese calde cu infuzie de plante şi apoi masaj cu cremă hidratantă săptămânal – măşti hidratante (parafină caldă 20-30 minute, sucuri de plante, gălbenuş de ou ) la 3 săptămâni - baie de aburi 10 minute

´

Asociază la nivelul feţei : «

mediofrontal, nas, menton – piele cu pori dilataţi, vizibili, viguroasă

+ «

la nivelul obrajilor piele fină fragilă

´ ´ ´ ´

curăţare: lapte demachiant, cremă semigrasă apoi loţiune tonică cremă de noapte de tip cold cream periorbitar cremă grasă nutritivă + masaj cu cremă semigrasă sau sucuri de fructe după baie de aburi 3 săptămâni + măşti hrănitoare săptămânal

´

´

Caracterizată printr-o reactivitate anormală (hiperreactivitate) ce induce o susceptibilitate crescută la fenomene inflamatorii sub acţiunea unor varietăţi largi de factori. Pielea sensibilă : « «

piele uşor iritabilă: sub acţiunea apei, săpunurilor, cremelor, căldurii sau frigului resimte simptome iritative ca o gamă largă de disfuncţii neurosenzitive: arsuri, înţepături etc.

´ ´ ´ ´

factori de climă (vânt, frig, căldură) alimente (fierbinţi, condimentate, alcool) substanţe chimice iritante produse cosmetice neadaptate caracteristicilor pielii

´

Incidenţă - aproximativ 50% din populaţie reclamă „piele sensibilă” mai ales a feţei

´

În afara patologiei (atopia), uscăciunea (deshidratarea) şi eritemul pudic (flash-uri episodice emoţionale) pot fi implicaţi în geneza tenului sensibil (deşi atopia are o incidenţă la cei cu piele sensibilă cu 49% mai mare faţă de cei cu piele non-sensibilă)

´

Obişnuit : tenul sensibil este întâlnit la femeile cu vârsta între 30 - 50 de ani, flash-uri emoţionale cu toleranţă scăzută la cosmetice, la apă, la variaţii de temperatură şi intemperii (vânt, ger, soare)

´

obrajii, şanţul nazolabial, bărbia datorită particularităţilor anatomice şi distribuţiei reţelelor vasculare la acest nivel

´ ´ ´ ´

dermatitele de contact iritative şi alergice dermatitele fotoalergice urticaria de contact acneea indusă de tulburări chimice

Contexte patologice ce se manifestă cu piele sensibilă •rozaceea •dermatita atopică •diateza seboreică

´

prin cuantificarea scoruri vizuale

–

´

cu ajutorul instrumentelor

Prin cuantificare – scoruri vizuale (teste cu acid lactic, nicotinat, dimetil sulfoxid sau Na lauril sulfat) ´

Ex. - testul clasic pentru scorul vizual este cel denumit „facial stinging”: se aplică în şanţul nazolabial (zonă bogat inervată senzititiv) soluţie de acid lactic 5% sau 10% şi se masează ⇒ înţepătură, iritaţie la interval de timp care se cronometrează (între aplicarea substanţei şi instalarea senzaţiilor)

Explorările instrumentale: ´

spectroscopia de reflectanţă (cronometria) « « « « «

´ ´

pierderea transepidermică de apă (TEWL), evaporimetria explorarea cu ultrasunete cu frecvenţă înaltă laser doppler flowmetria hidratarea stratului cornos (capacitanţa) textura de suprafaţă (scuamometria)

măsurarea pH-ului cutanat (pH metria) măsurarea producţiei de sebum

´ ´ ´ ´ ´ ´

cromometria ↑ pierdere ↑ transepidermică de apă flux sanguin ↑ capacitanţă ↓ - hidratare ↓ pH nemodificat secreţie de sebum ↑

´

genetici – legaţi de statusul atopic : « «

´

hiperproducţie de Ig E răspuns anormal al limfocitelor Th 2 la alergenii din mediu

exacerbanţi ai predispoziţiei genetice – factori ce modifică proprietatea de barieră protectoare a pielii : deteriorarea stratului cornos (a compoziţiei sale) cu « «

↓ ceramidelor (lipide din structura cimentului intercelular) ↓ producţia de sfingozină (rol antibacterian natural )

´

Din punct de vedere fiziopatologic, fenomenele inflamatorii ce caracterizează pielea sensibilă sunt obişnuit nonalergice şi nonimun mediate, dar modulate de sistemul nervos cutanat (prin neurotransmiţători), dar rol esenţial are şi alterarea funcţiei de barieră a epidermului.

Senescenţa cutanată cronologică sau îmbătrânirea fiziologică: ´ proces natural inexorabil de involuţie a organului cutanat ce se instalează conform unui program determinat genetic, care se accentuează la sexul feminin, ´ momentul instalării semnelor de îmbătrânire cutanată se corelează cu « « « « «

ereditatea disfuncţiile endocrine tratamentele cosmetice necorespunzătoare, excesul de farduri excesul de expunere la radiaţii ultraviolete regimul de viaţă dezordonat : abuz de cafea, tutun, alcool, neodihnă

´

modificări macroscopice privind

«

textura pieli - care devine atrofică (subţire, cu vascularizaţie vizibilă, inelastică, pergamentoasă) culoarea – galben ceroasă tonusul (ridare) – hipotonie elasticitatea – pliuri persistente, hipolaxitate

«

lubrifierea – uscăciune, asperitate

«

« «

´

modificări histologice şi biochimice caracteristice: « la nivelul epidermului : ²

MO : ¹

¹ ¹ ¹

¹ ¹

Atrofie progresivă mai ales pe seama startului spinos, la nivelul căruia durata medie de viaţă a celulelor scade progresiv cu vârsta, de la 100 de zile în copilărie la 48 de zile la vârsta adultă Scade numărul mitozelor Startul cornos se îngroaşă Procesul de keratinizare se desfăşoară mai lent, fapt demonstrat de abundenţa organitelor celulare la nivelul straturilor inferioare ale epidermului Scade numărul de celule Langherhans (per ansamblu imaginea histologică a epidermului senil este de atrofie şi dezorganizare celulară)

´

modificări histologice şi biochimice caracteristice: ²

ME ¹

²

Focare de celule cu modificări de dimensiune, formă; vacuolizare şi degenerescenţă melanocitară cu neregularităţi de pigmentare consecutivă

Biochimic ¹

¹

¹

¹

Modificări ale pH-ului cutanat mai ales după 70 de ani şi în special pe ariile cutanate fotoexpuse Diminuarea rezistenţei la alcalinizare şi a capacităţii de neutralizare a acizilor Creşterea constituenţilor hidrosolubili ai stratului cornos şi a colesterolului liber Scăderea activităţii enzimatice

«

Joncţiunea dermo-epidermică – element de importanţă capitală în formarea ridurilor; starea sa reflectă vârsta cutanată fiziologică MO – apare cu tendinţă la aplatizare, la deplisare (pierdera ondulaţiilor) ² ME : discontinuităţi ² Biochimic – consecinţe asupra schimburilor şi pierderilor hidrice : 1 cm pătrat de piele de la vârsta adultă este echivalentul la 1,3 cm pătraţi după vârsta de 65 de ani d.p.d.v. al pierderilor hidrice. ²

«

Dermul - senescenţa are trăsături bine exprimate, mai ales la nivelul dermului papilar: ²

Dezorganizarea fibrelor de colagen: subţiere, dezorientare , fragmentare, modificări biochimice: ¹ ¹

¹ ¹ ¹

Scăderea solubilităţii Modificări ale constantelor mecanice ° Scăderea rezistenţei la rupere ° Creşterea rezistenţei la tracţiune Scăderea capacităţii hidratante (de absorbţie a apei) Creşterea rezistenţei la colagenază Modificări ale constituienţilor chimici: ° ↑ condroitin sulfatul, °

↓ acidul hialuronic

´

La nivel molecular, îmbătrânirea colagenului corespunde stabilizării punţilor dintre 2 lanţuri peptidice din structura sa, proces lent soldat cu formarea unei reţele ce face colagenul insolubil, mai puţin rezistent şi lipsit de elasticitate.

² Degenerescenţa

fibrelor elastice : - mai ales după vârsta de 50 de ani se instalează procesul de elastoză: creşterea densităţii reţelei elastice, dar cu proprietăţi alterate prin : Diminuarea elastinei ¹ Acumularea de calciu şi lipide ce favorizează liza sub acţiunea elastazei, cu apariţia de fibre ineficiente funcţional ¹

² Alterarea

structurii şi funcţiilor substanţei fundamentale ↓ progresivă a acidului hialuronic ¹ alterări ale glicoproteinelor şi proteoglicanilor ¹ consecinţe funcţionale ¹

°

°

scăderea permeabilităţii (substanţa fundamentală = mediu capital al reglării schimburilor ) scăderea hidratării şi a fluidităţii

² Hipocelularitatea

dermică

diminuarea capacităţii de multiplicare a celulelor dermului odată cu vârsta ¹ suferinţa populaţiei celulare dermice este exprimată de fenomenele de vacuolizare şi de rarefierea reticulului endoplasmatic. ¹

´

Senescenţa cutanată furnizează un model vizibil de interacţiune temporal dependentă între factorii endogeni (intrinseci) şi factorii exogeni (extrinseci).

´

Modalităţile de exprimare clinică a senescenţei cutanate sunt diferite de la un individ la altul şi sunt dependente de un orar individual, programat genetic, al fenomenelor involutive cu caracter ereditar, precum şi de o multitudine de factori intrinseci (hormonali, metabolici) şi extrinseci, dintre care cel mai important ca pondere este expunerea la radiaţiile UV.

´

factorul genetic stabileşte vârsta biologică

´

factorii extrinseci (radiaţii solare, fumat) + patologia generală (într-o oarecare măsură şi ea cu determinism genetic) sunt factori agravanţi sau acceleranţi ai îmbătrânirii şi totodată factorii responsabili de discordanţa dintre vârsta cronologică şi cea biologică la un moment dat.

´ ´

ridurile şi pliurile prin hipotonie (faţă, gât) atrofia, anhidroza, alopecia (fragilizare), creşterea în volum a glandelor sebacee.

´

De îmbătrânirea pielii se leagă o patologie aparte în care ponderea cea mai mare o au « «

«

leziunile cutanate premaligne (keratozele actinice) leziunile proliferative benigne (adenoame sebacee, veruci seboreice, moluscum pendulum sau fibroame moluscum, angioame senile) şi maligne (carcinoame bazocelulare şi scuamocelulare, melanoame).

´ ´

´

´ ´

scade numărul mitozelor celulare – întârzierea cicatrizării scade elasticitatea cutanată, scade adeziunea dermoepidermică, scade rezistenţa mecanică la deformare – răspuns alterat la traumatisme scade nivelul lipidelor şi sterolilor din filmul hidrolipidic – alterarea rolului de barieră protectoare al pielii atrofia epidermului, scăderea coeziunii celulelor cornoase - alterarea clearence-ului scăderea conducerii nervoase - diminuarea percepţiei senzoriale tactile, dureroase, termice

´

´ ´

´

deficit al funcţiilor imune – scade răspunsul imunitar (implicaţii asupra răspunsului terapeutic şi testărilor alergologice cutanate) scade viteza de circulaţie a sângelui care produce diminuarea răspunsului vascular scăderea secreţiei sudorale şi diminuarea reţelei vasculare – alterări ale termoreglării cu deficit al adaptabilităţii la variaţiile de temperatură scade numărul de melanocite care duce la scăderea protecţiei faţă de ultraviolete (radiaţiile solare fiind un accelerator al senescenţei cutanate) .

´

NU apă şi săpun

´

Curăţare cu lapte, emulsie

´

Creme hidratante, nutritive, cu vitamina E şi hormoni, lăptişor de matcă, extrase de placentă, nămoluri, substanţe antioxidante (vitamina C), retinol

´

Evitarea expunerii la soare

´ ´ ´ ´

piele uscată keratoză pilară xerodermia atopică ihtioze sau stări ihtioziforme

´ ´

în afara expunerilor la intemperii, apă calcaroasă sau altor factori agravanţi pentru pielea fragilă mai ales la femei : « « « «

«

aspect făinos al feţei accentuat iarna, senzaţie de înţepătură hiperkeratoză calcaneană, fisuri xeroză palmară şi plantară (aspect ridat, accentuarea pliurilor) aspect ihtioziform al pielii scalpului (descuamaţie difuză furfuracee) aspect descuamativ, solzos al feţelor anterioare ale gambelor

´

piele aspră cu mici proeminenţe cornoase pe feţele externe ale braţelor, feţele anterioare ale coapselor, pe genunchi (mai ales la femei )

´

scăderea secreţiei glandelor sudoripare ecrine, dar mai ales obstruarea porilor excretori, cu sindrom de retenţie al sudorii

´

Genodermatoză în care numărul rândurilor de corneocite este crescut: 40-60 în loc de 8-10 în mod fiziologic .

Tenul cuperozic « « «

piele fragilă iritabilă uscată femei peste 40 de ani sau copii din zonele montane clinic : asociere între eritem şi telengiectazii mai ales la nivelul pomeţilor

´ ´ ´ ´

cremă sau lapte demachiant seara şi dimineaţa sunt interzise loţiunile tonice alcoolizate, băile de aburi, masajul spălare cu infuzii de plante: tei, muşeţel, hamei dieta : fără condimente alcool, murături

Tenul pletoric: piele de aspect gras, viguroasă, permanent congestionată cu porii dilataţi « «

la persoanele cu tulburări metabolice îngrijiri curente ² ² ²

ca pentru tenul gras asfixic dietă detoxifiantă exerciţii fizice

Tenul caşectic: piele subţire pergamentoasă palid cenuşie «

«

uscată,

la persoanele cu boli consumptive: tuberculoză, neoplasme, hemopatii îngrijiri curente ¹ ¹ ¹

hidratare tonifiere cu infuzii de plante masaj zilnic cu creme hidratante cu substanţe biologic active sau pulpă de fructe (căpşuni, piersici, banane, portocale)