De ce socialism? [PDF]

Zitiervorschau

De ce socialism? Albert Einstein

Publicat ˆın primul num˘ ar din Monthly Review, mai 1949

De ce socialism? Albert Einstein Este indicat ca cineva care nu este expert ˆın ceea ce prive¸ste chestiunile economice ¸si sociale s˘ a emit˘ a p˘ areri despre socialism? Cred, din mai multe motive, c˘ a este. S˘ a cercet˘ am ˆıntˆ ai chestiunea din punct de vedere al cunoa¸sterii s, tiint, ifice. Poate p˘ area c˘ a nu exist˘ a diferent, e metodologice majore ˆıntre astronomie s, i economie: oamenii de s, tiint, ˘ a din ambele domenii ˆıncearc˘a s˘a descopere legi care pot fi acceptate general pentru un grup circumscris de fenomene, astfel ˆıncˆ at s˘ a interconecteze aceste fenomene pe cˆat de us, or de ˆınt, eles posibil. Dar, ˆın realitate, asemenea diferent, e metodologice exist˘a. Descoperirea legilor generale ˆın domeniul economiei este ˆıngreunat˘a de faptul c˘ a observarea fenomenelor economice este adesea afectat˘a de mult, i factori care sunt foarte greu de evaluat separat. ˆIn plus, experient, a care s-a acumulat de la ˆınceputul as, a-zisei perioade civilizate a istoriei umane a fost influent, at˘ a s, i limitat˘ a, cum bine se s, tie, de cauze care sub nicio form˘a nu sunt exclusiv economice ca natur˘ a. De exemplu, majoritatea statelor mari din istorie s, i-au datorat existent, a cuceririlor. Cuceritorii s-au stabilit, legal s, i economic, drept clas˘ a privilegiat˘ a ˆın t, ara cucerit˘a. S, i-au ˆınsus, it drepturile de proprietate s, i au desemnat preot, imea din rˆandurile lor. Preot, ii, controlˆ and educat, ia, au creat din separarea pe clase sociale o institut, ie permanent˘ a s, i au creat un sistem de valori prin care oamenilor le era ghidat, ˆın mare parte incons, tient, comportamentul social. Dar tradit, ia istoric˘ a este, putem zice, destul de actual˘a; niciunde nu s-a reus, it s˘ a se treac˘ a peste ceea ce Thorstein Veblen numea faza pr˘ad˘atoare” ” a dezvolt˘ arii umane. Faptele economice observabile apart, in acelei faze s, i chiar s, i asemenea legi care ar putea deriva de aici nu pot fi aplicabile altor faze. Dat fiind c˘ a scopul real al socialismului este tocmai s˘a ˆınfrˆang˘a faza pr˘ ad˘ atoare a dezvolt˘ arii umane s, i s˘ a avanseze dincolo de ea, s, tiint, a economiei ˆın starea ei actual˘ a poate arunca put, in˘ a lumin˘a asupra societ˘at, ii socialiste din viitor. ˆIn al doilea rˆ and, socialismul este ˆındreptat c˘ atre un final etic din punct de vedere social. S, tiint, a, totus, i, nu poate crea sfˆ ars, ituri, ba mai mult, nu 3

le poate inocula ˆın fiint, ele umane. Dar sfˆ ars, iturile ˆınsele sunt concepute de personalit˘ at, i cu idei ˆınalte s, i, dac˘ a aceste sfˆars, ituri nu sunt abandonate din fas, ˘ a, ci pline de viat, ˘ a s, i viguroase, sunt adoptate s, i purtate ˆınainte de acele multe fiint, e umane care, pe jum˘ atate incons, tiente, determin˘a evolut, ia lent˘ a a societ˘ at, ii. Din aceste motive, ar trebui s˘ a avem grij˘ a s˘a nu supraestim˘am s, tiint, a s, i problemele s, tiint, ifice atunci cˆ and se discut˘a probleme umane; s, i nu ar trebui s˘ a ne imagin˘ am c˘ a expert, ii sunt singurii care au dreptul s˘a emit˘a p˘ areri ˆın ceea ce prives, te chestiunile de organizare social˘a. Nenum˘ arate voci au sust, inut, de ceva vreme ˆıncoace, c˘a societatea uman˘ a trece printr-o criz˘ a, c˘ a stabilitatea i-a fost scuturat˘a serios. Este caracteristic unei asemenea situat, ii ca indivizii s˘a se simt˘a indiferent, i sau chiar ostili grupului, mic sau mare, din care fac parte. Ca s˘a m˘a explic, am s˘ a descriu aici o experient, ˘ a personal˘ a. Am discutat recent cu un om inteligent s, i bine intent, ionat despre amenint, area unui alt r˘azboi care, ˆın opinia mea, ar pune serios ˆın pericol existent, a umanit˘at, ii, s, i am ment, ionat c˘ a numai o organizat, ie supra-nat, ional˘ a ar oferi protect, ie ˆımpotriva acestui pericol. Atunci, vizitatorul meu, foarte calm s, i linis, tit, mi-a spus: De ce ” te opui atˆ at de profund disparit, iei rasei umane?” Sunt sigur c˘ a acum un secol, nu mai mult, nimeni nu ar fi f˘acut o asemenea afirmat, ie cu atˆ ata us, urint, ˘ a. Este afirmat, ia unui om care s-a chinuit ˆın zadar s˘ a ating˘ a un echilibru s, i care, mai mult sau mai put, in, a pierdut sperant, a de a reus, i. Este expresia unei sinugur˘at˘at, i dureroase s, i a unei izol˘ ari, de care atˆ at, ia oameni sufer˘ a ast˘ azi. Care este cauza? Exist˘a vreo sc˘ apare? Este us, or s˘ a punem asemenea ˆıntreb˘ ari, dar este greu s˘a r˘aspundem la ele neavˆ and niciun dubiu. Trebuie s˘ a ˆıncerc, totus, i, pe cˆat de bine pot, des, i sunt cons, tient de faptul c˘ a sentimentele s, i aspirat, iile noastre sunt frecvent contradictorii s, i obscure s, i c˘ a nu pot fi exprimate ˆın formule us, oare s, i simple. Omul este, ˆın acelas, i timp, o fiint, ˘ a solitar˘a s, i una social˘a. Ca fiint, ˘a solitar˘ a, el ˆıncearc˘ a s˘ a-s, i protejeze existent, a sa s, i pe aceea a celor care ˆıi sunt apropiat, i, s˘ a-s, i satisfac˘ a dorint, ele personale s, i s˘a-s, i dezvolte abilit˘ at, ile ˆınn˘ ascute. Ca fiint, ˘ a social˘ a, el ˆıncearc˘a s˘a cˆas, tige recunoas, terea s, i afect, iunea oamenilor, s˘ a ˆıi plac˘ a aceleas, i lucruri ca s, i lor, s˘a ˆıi mˆangˆaie cˆ and au necazuri s, i s˘ a le ˆımbun˘ at˘ at, easc˘ a condit, iile de viat, ˘a. Doar existent, a acestor n˘ azuint, e variate, adesea conflictuale, stau la baza caracterului special al omului s, i combinarea lor specific˘ a determin˘a gradul ˆın care un individ poate obt, ine echilibrul interior s, i poate contribui la bun˘astarea societ˘ at, ii. Este destul de posibil ca puterea relativ˘a a acestor dou˘a porniri 4

s˘ a fie, ˆın mare, fixat˘ a genetic. Dar personalitatea care erupe ˆın cele din urm˘ a este format˘ a ˆın mare parte de mediul ˆın care individul se ˆıntˆampl˘a s˘ a se afle atunci cˆ and se formeaz˘ a, de structura societ˘at, ii ˆın care cres, te, de tradit, ia acelei societ˘ at, i s, i de felul ˆın care prives, te el ˆınsus, i diferite tipuri de comportament. Conceptul abstract de societate” ˆınseamn˘a pentru ” fiint, a uman˘ a individual˘ a suma relat, iilor sale directe s, i indirecte cu contemporanii s˘ ai s, i cu tot, i oamenii din generat, iile anterioare. Individul este capabil s˘ a gˆ andeasc˘ a, s˘ a simt˘ a, s˘ a n˘ azuiasc˘ a s, i s˘ a munceasc˘a individual, dar depinde atˆ at de mult de societate — ˆın existent, a sa fizic˘a, intelectual˘a s, i emot, ional˘ a — c˘ a ne este imposibil s˘ a ni-l imagin˘am sau s˘a-l ˆınt, elegem ˆın afara cadrului societ˘ at, ii. Societatea” ˆıi d˘ a omului mˆancare, haine, o ” cas˘ a, uneltele de lucru, limba, modul de gˆ andire s, i majoritatea gˆandurilor ˆın sine; viat, a lui este posibil˘ a datorit˘ a muncii s, i reus, itelor multor milioane de oameni din trecut s, i din prezent, care sunt cu tot, ii ascuns, i ˆın spatele micului cuvˆ ant societate”. ” Este evident, ˆın consecint, ˘ a, c˘ a dependent, a individului de societate este un fapt natural care nu poate fi abolit — la fel ca ˆın cazul furnicilor s, i al albinelor. ˆIn orice caz, ˆın timp ce ˆıntreg procesul de existent, ˘a al furnicilor s, i albinelor este fixat ˆın detaliu de instincte rigide, mos, tenite, modelul social s, i interrelat, ionarea fiint, elor umane sunt foarte variabile s, i se pot schimba. Memoria, capacitatea de a face noi combinat, ii, darul comunic˘ arii orale au f˘ acut posibil˘ a dezvoltarea fiint, elor umane ˆın direct, ii care nu sunt dictate de necesit˘ at, ile biologice. Aceast˘ a dezvoltare se manifest˘a ˆın tradit, ie, institut, ii s, i organizat, ii; ˆın literatur˘ a; ˆın descoperiri s, tiint, ifice s, i ingineres, ti; ˆın lucr˘ arile de art˘ a. As, a se explic˘ a cum se ˆıntˆampl˘a c˘a, ˆıntr-un anumit sens, omul ˆıs, i poate influent, a viat, a prin propriul comportament s, i c˘ a, ˆın acest proces, gˆ andirea cons, tient˘ a s, i dorint, ele pot juca un rol. Omul mos, tenes, te la nas, tere, ereditar, o constitut, ie biologic˘a pe care trebuie s˘ a o consider˘ am fix˘ a s, i nealterabil˘ a, incluzˆand dorint, ele naturale caracteristice speciei umane. ˆIn plus, de-a lungul viet, ii, obt, ine o constitut, ie cultural˘ a pe care o adopt˘ a de la societate prin comunicare s, i prin multe alte tipuri de influent, e. Aceast˘ a constitut, ie cultural˘a este cea care, cu trecerea timpului, se poate schimba, s, i determin˘a ˆın mare m˘ asur˘ a relat, ia dintre individ s, i societate. Antropologia modern˘a ne-a ˆınv˘ at, at, prin investigare comparativ˘ a a as, a-ziselor culturi primitive, c˘a modul ˆın care se comport˘ a social fiint, ele umane poate varia foarte mult, ˆın funct, ie de modelele culturale s, i de tipurile de organizare care predomin˘ a ˆın societate. Pe acest lucru ˆıs, i pot baza munca cei care ˆıncearc˘a s˘ a ˆımbun˘ at˘ at, easc˘ a omul: fiint, ele umane nu sunt condamnate, din cauza constitut, iei lor biologice, s˘ a se anihileze unele pe altele sau s˘a fie la che5

remul unei sort, i crude, auto-impuse. Dac˘ a ne ˆıntreb˘ am cum ar trebui schimbate structura societ˘at, ii s, i atitudinea cultural˘ a a omului, pentru a face viat, a uman˘a pe cˆat de satisf˘ ac˘ atoare posibil, ar trebui s˘ a ne amintim constant c˘a exist˘a anumite condit, ii pe care nu le putem modifica. As, a cum am ment, ionat ˆınainte, natura biologic˘ a a omului nu este modificabil˘ a sub nicio form˘a. Mai mult, dezvoltarea tehnologic˘ a s, i demografic˘ a a ultimelor cˆateva secole a creat condit, ii persistente. ˆIn societ˘ at, i relativ dense, care beneficiaz˘a de bunuri indispensabile existent, ei lor continue, este absolut necesar˘a o divizare extrem˘ a a muncii s, i o centralizare la nivel ˆınalt a aparatului productiv. Timpul ˆın care indivizii sau grupurile relativ mici puteau fi complet autosuficient, i — des, i, uitˆ andu-ne ˆınapoi, pare idilic — a apus pentru totdeauna. Este doar o mic˘ a exagerare s˘ a afirm˘ am c˘a omenirea constituie chiar s, i acum o comunitate planetar˘ a de product, ie s, i consum. Am atins punctul ˆın care poate c˘ a voi indica pe scurt ceea ce, ˆın opinia mea, constituie esent, a crizei timpului nostru. Aceasta prives, te relat, ia dintre individ s, i societate. Individul a devenit mai cons, tient ca niciodat˘a de dependent, a lui de societate. Dar el nu consider˘a aceast˘a dependent, ˘a ca pe ceva pozitiv, ca pe o leg˘ atur˘ a organic˘ a, ca pe o fort, ˘a protectoare, ci, dimpotriv˘ a, ca pe o amenint, are la adresa drepturilor sale naturale, sau chiar la adresa existent, ei sale economice. Mai mult, pozit, ia sa ˆın societate ˆıi accentueaz˘ a pornirile egoiste de schimbare, pe cˆand pornirile sociale, care sunt, natural, mai slabe, se deterioreaz˘a progresiv. Toate fiint, ele umane, indiferent de pozit, ia ˆın societate, sufer˘a de acest proces de deteriorare. Prizonieri incons, tient, i ai propriului egoism, se simt nesiguri, singuri s, i privat, i de pl˘ acerea naiv˘ a, simpl˘ a s, i nesofisticat˘a de a tr˘ai. Omul poate g˘ asi un scop ˆın viat, ˘ a, cˆ at de scurt˘ a s, i efemer˘a ar fi, doar dac˘a este devotat societ˘ at, ii. Anarhia economic˘ a a societ˘ at, ii capitaliste as, a cum exist˘a ea ast˘azi este, ˆın opinia mea, adev˘ arata surs˘ a a r˘ aului. Vedem ˆın fat, a noastr˘a o urias, ˘ a comunitate de produc˘ atori ai c˘ arei membri ˆıncearc˘a neˆıncetat s˘a se priveze unii pe alt, ii de roadele muncii lor colective — nu prin fort, ˘a, ci ˆın conformitate cu regulile stabilite legal. Este deci important s˘a realiz˘am c˘a mijloacele de product, ie — adic˘ a ˆıntreaga capacitate productiv˘a necesar˘a pentru producerea bunurilor de consum, precum s, i a unor bunuri-capital ˆın plus — pot fi legal, s, i, ˆın mare parte, sunt, proprietatea privat˘a a unor indivizi. De dragul simplific˘ arii, ˆın ceea ce urmeaz˘ a ˆıi voi numi muncitori” pe ” tot, i cei care nu au ˆın proprietate nicio parte din mijloacele de product, ie — des, i asta nu corespunde ˆın totalitate ˆınt, elesului obis, nuit al termenului. 6

Proprietarul mijloacelor de product, ie este ˆın pozit, ia de a cump˘ara fort, ˘a de munc˘ a de la muncitor. Folosind mijloacele de product, ie, muncitorul produce noi bunuri care devin proprietatea capitalistului. Punctul esent, ial al acestui proces este relat, ia dintre ceea ce produce muncitorul s, i ceea ce primes, te ˆın schimb, amˆ andou˘ a fiind m˘ asurate ˆın termenii valorii reale. Pˆ an˘ a acum, ˆın contextul ˆın care contractul muncii este liber”, ceea ce ” primes, te muncitorul nu este determinat de valoarea real˘a a bunului pe care ˆıl produce, ci de nevoile sale minime s, i de cererea capitalistului de fort, a˘ de munc˘ a ˆın relat, ie cu num˘ arul de muncitori care concureaz˘a pe acelas, i post. Este important s˘ a ˆınt, elegem c˘ a s, i numai ˆın teorie plata muncitorului nu este determinat˘ a de valoarea produsului s˘au. Capitalul privat tinde s˘ a fie concentrat ˆın cˆ ateva mˆaini, lucru cauzat part, ial de concurent, a dintre capitalis, ti, s, i part, ial din cauz˘a c˘a evolut, ia tehnologic˘ a s, i diviziunea crescˆ and˘ a a muncii ˆıncurajeaz˘a formarea de unit˘ at, i de product, ie mari ˆın defavoarea celor mici. Rezultatul acestor dezvolt˘ ari este o oligarhie de capital privat, o enorm˘a putere care nu poate fi ˆınl˘ aturat˘ a eficient nici de o societate democratic˘a organizat˘a politic. Acest lucru este adev˘ arat, dat fiind c˘ a membrii corpurilor legislative sunt selectat, i de partidele politice, finant, ate ˆın mare parte, sau influent, ate ˆın alt fel, de capitalis, tii privat, i, care separ˘ a electoratul de clasa politic˘a. Consecint, a este c˘ a reprezentant, ii populat, iei nu protejeaz˘a de fapt interesele sect, iunilor defavorizate ale societ˘ at, ii. Mai mult, ˆın condit, iile actuale, capitalis, tii privat, i controleaz˘ a inevitabil, direct sau indirect, principalele surse de informare (presa, radioul, educat, ia). Este deci extrem de greu s, i, ˆın cele mai multe cazuri, de-a dreptul imposibil, pentru cet˘at, eanul-individ s˘ a ajung˘ a la o concluzie obiectiv˘ a s, i s˘ a profite inteligent de drepturile sale politice. Situat, ia care predomin˘ a ˆıntr-o economie bazat˘a pe proprietatea privat˘ a a capitalului este caracterizat˘ a de dou˘ a principii importante: primul, mijloacele de product, ie (capitalul) sunt det, inute privat s, i proprietarii dispun de ele as, a cum consider˘ a de cuviint, ˘ a; al doilea, contractarea muncii este liber˘ a. Desigur, nu exist˘ a o societate pur capitalist˘a din acest punct de vedere. Ar trebui luat ˆın calcul s, i faptul c˘ a unii dintre muncitori au reus, it s˘ a ˆıs, i asigure o form˘ a oarecum ˆımbun˘ at˘ at, it˘ a a contractului liber de ” munc˘ a”, prin lungi s, i amare lupte politice. Dar, pe ansamblu, economia actual˘ a nu difer˘ a cu mult de capitalismul pur”. ” Product, ia este generat˘ a pentru profit, nu pentru consum. Nu predomin˘ a principiul c˘ a tot, i cei capabili s, i dornici de munc˘a vor g˘asi un loc de munc˘ a; exist˘ a aproape ˆıntotdeauna o armat˘ a de s, omeri”. Muncitorul ” tr˘ aies, te cu teama constant˘ a c˘ a ˆıs, i va pierde locul de munc˘a. Dat fiind 7

c˘ a muncitorii neangajat, i s, i cei prost pl˘ atit, i nu ofer˘a un mediu de piat, ˘a profitabil, product, ia de bunuri de consum este restrict, ionat˘a s, i consecint, a este constituit˘ a de o mare suferint, ˘ a. Progresul tehnologic rezult˘a frecvent ˆıntr-o rat˘ a s, i mai mare de s, omeri, s, i nu ˆın us, urarea poverii muncii pentru noi tot, i. Motivul profitului, al˘ aturi de competit, ia dintre capitalis, ti, este responsabil pentru o instabilitate ˆın acumularea s, i utilizarea capitalului, lucru care duce la depresiuni grave s, i crescˆ ande. Competit, ia nelimitat˘a duce la o imens˘ a risip˘ a de munc˘ a s, i la ciuntirea cons, tiint, ei sociale a indivizilor pe care i-am ment, ionat mai ˆınainte. Lucrul pe care ˆıl consider cel mai r˘ au la capitalism este aceast˘a ciuntire a indivizilor. ˆIntregul nostru sistem educat, ional sufer˘a de acest r˘au. I se inoculeaz˘ a studentului o atitudine competitiv˘a exagerat˘a, s, i este antrenat s˘ a venereze ahtierea dup˘ a succes, acest lucru f˘acˆand parte din preg˘atirea pentru viitoarea lui carier˘ a. Sunt convins c˘ a nu exist˘ a decˆ at un singur mod de a elimina aceste rele grave, s, i anume stabilirea unei economii socialiste, ˆımpreun˘a cu un sistem educat, ional orientat spre t, eluri sociale. ˆIntr-o astfel de economie, mijloacele de product, ie sunt ˆın proprietatea societ˘at, ii ˆınses, i s, i sunt utilizate planificat. O economie planificat˘ a, care ajusteaz˘a product, ia ˆın funct, ie de nevoile comunit˘ at, ii, ar distribui toat˘ a munca tuturor celor capabili s˘ a munceasc˘ a s, i ar garanta existent, a fiec˘ arui b˘arbat, a fiec˘arei femei s, i a fiec˘ arui copil. Educarea individului, ˆın plus fat, ˘a de promovarea abilit˘at, ilor sale ˆınn˘ ascute, ar ˆıncerca s˘ a-l transforme ˆın spiritul responsabilit˘at, ii fat, ˘a de ceilalt, i oameni, ˆın loc de a-l ˆınv˘ at, a s˘ a glorifice puterea s, i succesul din societatea noastr˘ a actual˘ a. Cu toate acestea, este necesar s˘ a ne amintim c˘a o economie planificat˘a nu este echivalent˘ a cu socialismul. O economie planificat˘a ar putea s˘a fie ˆınsot, it˘ a de completa ˆınc˘ atus, are a individului. Atingerea socialismului presupune solut, ionarea unor foarte grele probleme socio-politice: cum este posibil, ˆın ceea ce prives, te centralizarea major˘a a puterii politice s, i economice, s˘ a prevenim ca birocrat, ia s˘ a devin˘a atotputernic˘a? Cum se pot proteja drepturile individului pentru a asigura o contragreutate pentru puterea birocrat, iei? Se cere, ˆın vremea noastr˘ a de tranzit, ie, o clarificare a scopurilor s, i a problemelor socialismului. Dat fiind c˘ a, ˆın condit, iile actuale, discut, iile libere s, i neinhibate asupra acestor probleme au devenit un puternic tabu, consider fondarea acestei reviste ca pe un serviciu public important.

8

9

Proletari din toate t, ˘arile, unit, i-v˘a!