Curs Tamplarie [PDF]

Zitiervorschau

CUPRINS Tehnologia meseriei 1. Utilizarea corecta a vocabularului tehnic pentru meseria de dulgher-tamplar-parchetar ............................................................. 1 2. Pregatirea locului de munca. Stabilirea timpurilor si cantitatilor de materiale ........................................................................................ 3 3. Utilizarea documentatiei de executie: elementele constructiilor...... 29 4. Executarea peretilor turnati .............................................................. 40 5. Executarea planseelor ....................................................................... 50 6. Executarea acoperisului tip sarpanta ................................................ 62 7. Executarea scarilor ........................................................................... 94 8. Executarea stalpilor ........................................................................ 107 9. Executarea grinzilor ....................................................................... 116 10. Pregatirea obiectivului pentru receptie ........................................... 130 11. Pardoseli ......................................................................................... 137 12. Tamplarie din lemn ......................................................................... 139 Bibliogra
e .......................................................................................... 144 Desen tehnic A. B. C. D. E. F. G. H. I. J. K.

Reprezentarea elementelor unei construcii în desenul tehnic ....... 147 Explicarea detaliilor din desenele de execuie ............................... 164 Reprezentarea elementelor de construcii din lemn ....................... 169 Reprezentarea elementelor asamblate ............................................ 172 Reprezentarea îmbinrii pieselor din lemn..................................... 174 Reprezentarea elementelor de construcii din lemn ....................... 175 Reprezentarea elementelor de construcii din beton armat ............ 178 Desenarea planurilor....................................................................... 181 Desenarea seciunilor ..................................................................... 187 Desenarea faadelor ........................................................................ 189 Planuri de cofraj ............................................................................. 191

Matematica aplicat
1. 2. 3. 4. 5.

Operaii cu numere întregi i raionale ........................................... 195 Raport, procent ............................................................................... 205 Uniti de msur............................................................................ 207 Geometrie plan ............................................................................. 210 Geometrie în spaiu ........................................................................ 228 Tehnologia meseriei - 1

Organizarea i legislaia muncii 1. Cunoaterea locului i rolului construciilor în cadrul economiei de pia .......................................................................... 241 2. Cunoaterea modului de organizare i funcionare a unei societi de construcii – ROF Societate......................................... 245 3. Cunoaterea elementelor componente i a factorilor care inueneaz procesul de producie ......................................... 256 4. Cunoaterea structurii organizatorice a unui antier ...................... 272 5. Cunoaterea noiunilor privind normele de munc aplicate în unitile de construcii .................................................. 274 S
n
tatea i securitatea muncii 1. Identi
carea, pregtirea i curairea instrumentelor, sculelor, uneltelor, mainilor, utilajelor i instalaiilor. Identi
carea, pregtirea i curarea instrumentele, sculelor, uneltelor, mainilor utilajelor i instalaiilor................................................... 285 2. Preîntâmpinarea pericolelor: Msuri de protecia muncii .............. 302 3. Preîntâmpinarea pericolelor: Msuri de prevenire si stingere a incendiilor....................................................................................... 326 4. Preîntâmpinarea pericolelor. Acordarea msurilor de prim ajutor . 334 Bibliogra
e ..................................................................................... 342 Liber intreprinz
tor 1. Care sunt formalitile necesare în
inrii unei
rme .................... 345 2. Planul de afaceri ............................................................................. 352 3. Bilanul, Contul de pro
t i de pierderi i Fluxul de numerar ....... 374 Iniiere în c
utarea unui loc de munc
1. 2. 3. 4.

Economia de Pia .......................................................................... 385 Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE ............................. 389 Scrisoarea de intenie...................................................................... 485 Prezentarea la Interviul pentru Angajare ........................................ 407

2 - Tehnologia meseriei

CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE ÎN MESERIA DE “DULGHER – TÂMPLAR- PARCHETAR”

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA TEHNOLOGIA MESERIEI

Tehnologia meseriei - 3

I. UTILIZAREA CORECTA A VOCABULARULUI TEHNIC PENTRU MESERIA DE DULGHER-TAMPLAR-PARCHETAR A. Notiuni Introductive Dulgherul – tamplar – parchetar este muncitorul in constructii – montaj a carui activitate se compune din: executarea schelelor necesare lucrului la inaltime pentru lucrarile de zidarie si
nisaje la interior si exterior, executarea cofrajelor pentru diferitele elemente de rezistenta ale constructiilor (fundatii, stalpi, grinzi, plansee, pereti) din beton armat monolit, montarea elementelor prefabricate care alcatuiesc structura de rezistenta a cladirilor etajate, montarea pardoselilor din lemn (dusumele din scandura, parchet de diferite esente, fag, stejar, foi de parchet laminat), executarea acoperisului tip sarpanta, incadrarea si ajustarea tamplariei. In principal dulgherul – tamplar – parchetar are de efectuat urmatoarele activitati: x citeste si interpreteaza planurile de executie si cele de detaliu pentru executarea lucrarilor in conformitate cu proiectul de executie; x efectueaza calcule matematice simple de apreciere a necesarului de materiale pentru executarea lucrarilor de dulgherie – tamplarie; x masoara si traseaza amplasamentul lucrarilor de dulgherie/ tamplarie in coformitate cu proiectul de executie si normativele in vigoare; x organizeaza si curata propriul loc de munca in vederea desfasurarii activitatii de dulgherie/ tamplarie; x veri
ca calitatea lucrarilor de dulgherie/tamplarie in conformitate cu proiectul de executie si normativele in vigoare, remediaza defectiunile aparute astfel incat lucrarile executate sa corespunda cu proiectul de executie si normativele in vigoare. B. Vocabularul tehnic pentru meseria de dulgher – tamplar – parchetar

Cofraje

x constructii auxiliare, provizorii, care servesc pe timpul executarii lucrarilor – turnarea betonului proaspat si obtinerea formei si dimensiunilor proiectate ale elementelor de beton si beton armat, precum si pentru sustinerea acestora – pe timpul intaririi betoului – pana la obtinerea rezistentei mecanice necesare, folosite la realizarea lucrarilor de beton si beton armat monolit; Tehnologia meseriei - 1

clasi
care cofraje

- dupa destinatie: x cofraje pentru fundatii; x cofraje pentru stalpi; x cofraje pentru grinzi; x cofraje pentru plansee; x cofraje pentru arce si bolti (cintre) - dupa greutatea de executie: x cofraje usoare pentru betoane in fundatii si radiere x cofraje mijlocii pentru cladiri fara schelet de beton armat, avand plansee obisnuite cu placi drepte; x cofraje grele la cladiri cu ziduri portante avand planse cu grinzi si nervuri cu vute si placi; x cofraje foarte grele la cladiri cu schelet de beton armat compus x cofraje speciale pentru plansee castate, scari drepte, pereti de silozuri, castele de apa, cadre inclinate x cofraje speciale grele pentru cupole, plansee ciuperci curbe, scari spirale, placi autopurtante au panze subtiri, arce, grinzi cu zabrele, - dupa modul de confectionare, modul si gradul lor de reutilizare: x cofraje
xe executate la fata locului; x cofraje demontabile executate din panouri prefabricate tipizate; x cofraje mobile (glisante, rulante)

mese de turnare a planseelor

x ansambluri autonome de suprafata mare care cuprind cofraje si sustinerea acestora (stalpi, grinzi, traverse, si longrine anume realizate);

juguri

tije de sustinere

sprijiniri elemente orizontale de sustinere pop metalic grinda

plansee

scari

cioplirea rindeluirea razuirea daltuirea pana 2 - Tehnologia meseriei

x elemente cu rol de sustinere a cofrajelor, impiedica desfacerea cofrajului sub presiunea betonului neintarit si a impiedica antrenarea in deplasarea lor pe verticala; x sunt bare de otel rotund care se reazema pe elementul de beton armat de la nivelul de unde incepe executarea peretilor in cofraje glisante; x lucrari auxiliare alcatuite dintr-o camasuiala, realizata din dulapi aplicati pe peretele sapaturii si din elementele de sprijinire (spraituri, proptele); x sunt sprijiniri speciale si sprijiniri obisnuite x grinzi metalice extensibile; x grinzi articulate si telescopice demontabile; x element vertical de sustinere; x element principal de rezistenta intr-o cladire asezata pe orizontala sau inclinat; x pot
grinzi din lemn, metalice si din beton armat; x elemente de rezistenta care au rolul de a compartimenta cladirea pe verticala si de a prelua incarcarile de la nivelele superioare si de a le transmite grinzilor, stalpilor, peretilor; x elemente de constructie alcatuite din plane orizontale denumite trepte, asezate denivelat, la distante egale – plane pe care se circula urcand sau coborand, asigura comunicarea intre etajele cladirii; x operatie manuala ce se executa cu toporul, securea, toporisca, barda si tesla, are ca scop fasonarea lemnului rotund in grinzi , scobirea si taierea la jumatate a bustenilor, despicarea lemnului, etc; x operatia de netezire a pieselor cu rindeaua; x operatia de netezire a suprafetelor facuta cu lama de razuit; x operatie realizata cu ajutorul daltii x elemente de legatura care asigura imbinarea si impiedica deplasarea reciproca a elementelor de constructii imbinate

II PREGATIREA LOCULUI DE MUNCA. STABILIREA TIPURILOR SI CANTITATILOR DE MATERIALE A. Materiale folosite la lucrarile de dulgherie In dulgherie se folosesc urmatoarele categorii de materiale: x Materialele lemnoase sunt cel mai des folosite iar dintre acestea cele mai utilizate sunt: lemnul rotund, cheresteaua (lemn ecarisat), parchetul, scandurile rindeluite si pro
late, produsele strati
cate (placajul, panelul, etc.); x Metalele si in special otelul folosit la executarea accesoriilor, fabricarea sculelor, confectionarea tablei, etc; x Alte materiale cum ar
cele pentru incheiat (adezivi) sua materiale pentru
nisare (lacuri, vopsele, etc) A.1. Materiale lemnoase Aceste materiale sunt folosite pentru avantajele pe care le prezinta: x Greutate mica; x Elasticitate mare; x Prelucrare, manipulare, asamblare usoara; Materialul lemnos prezinta si o serie de dezavantaje cum ar
: Fig. 1 Elementele anatomice ale lemnului: A - sectiune transversala; B - sectiune radiala x Pericol de incendiu sporit; (1.1-coaja moarta; 1.2 - coaja vie); x Durabilitate mai redusa ca a C - sectiune tangentiala coaja (scoarta); unor materiale. 2 - cambiu; 3 - maduva; 4 - raze medulare; In Fig. 1 sunt prezentate elemen- 5 - raze medulare principale; 6 - inele anuale; 7 - album; 8 - duramen. tele anatomice ale lemnului. A.2. Defectele lemnului Defectele micsoreaza rezistenta si aspectul lemnului. Dulgherul trebuie sa cunoasca aceste defecte pentru a le putea evita pe cat posibil in cazul executarii lucrarilor. A.2.1. Defectele de forma ale trunchiului sunt (Fig. 2): x Curbura data de devierea axei trunchiului. Ea se prezinta sub mai multe forme

Fig. 2 Tipuri de curburi ale trunchiului: a - curbura simpla intr-un singur plan; b - curbura multipla intr-un singur plan; c - curbura in planuri diferite Tehnologia meseriei - 3

x x

x

x

x

x

si are ca efect scaderea rezistentei lemnului rotund la solicitarile de compresiune. Piesele debitate din acesti busteni se crapa si se deformeaza mai usor in timpul uscarii. Marimea curbei este data de raportul dintre sageata maxima s si lungimea portiunii curbate l, masurata in cm/m sau procente. Insabierea trunchiului ( Fig. 3.) la nastere in Fig. 3 Insabierea partea inferioara a trunchiului la copacii care trunchiului au crescut pe pante mari . Conicitatea anormala este data de diferenta prea mare dintre diametrele de la baza si varful busteanului si este data de formula: C= D-d / L unde: D este diametrul bazei busteanului dat in m; d este diametrul a varf al busteanului dat in cm; L este lungimea busteanului, in m. Conicitatea este considerata un defect in cazul in care C > 1 cm/m Fig. 4 Labartarea Labartarea trunchiului (Fig. 4) consta trunchiului in ingrosarea pronuntata a bazei acestuia, in aceasta zona
bra
ind inclinata. Defectul este dat de diferenta dintre diametrul de la baza al trunchiului D si diametrul d masurat la inaltimea de 1 m de la baza. Ovalitatea (Fig. 5) este considerata un defect doar in cazul in care este pronuntata. Ea este data de diferenta dintre lungimile axelor sectiunii transversale (D-d), impartita la marimea axei mari D, rezultatul
ind dat in Fig. 5 Ovalitatea procente. Canelurile (Fig. 6) sunt date de valurirea suprafetei trunchiului si apare mai ales la carpen. In acest caz piesele debitate au
brele inclinate Infurcirea trunchiului (Fig. 7) apare in cazul Fig. 6 Caneluri in care trunchiul se rami
ca in mai multe parti. Inclinarea este data de diferenta in metri de la capatul gros al trunchiului pana la locul infurcirii. Fig. 7 Infurcirea trunchiului

4 - Tehnologia meseriei

A.2.2. Defectele de structura ale lemnului Aceste defecte sunt vizibile dupa debitarea bustenilor x Lemnul de compresiune (Fig. 8) apare cu preponderenta la rasinoase si consta in ingrosarea puternica a lemnului in jurul inelelor anuale in jurul carora, in sectiune, ia o culoare rosie – bruna. Piesele confectionate din acest lemn se deformeaza puternic, Fig. 8 Lemn de compresiune crapand uneori dupa uscare. x Neregularitatile inelelor anuale. Inelele anuale au latimi diferite. Cu cat neregularitatea este mai accentuate cu atat lemnul este mai neomogen si are comportari diferite. x Fibra creata (
g. 9) apare in special la foiaoase (paltin, frasin , etc.) unde
bra capata o forma ondulata, dar uneori Fig. 9 Fibra creata proprietatile mecanice sunt foarte bune. Spre exemplu, furnirul din paltin cret este foarte estetic, paltinul din aceasta categorie folosindu-se si la fabricarea instrumentelor muzicale. x Fibra inclinata (
g.10). Fibrele si inelele anuale sunt deviate de la axa longitudinala a arborelui. Defectul se masoara prin raportul dintre devierea
brelor de la o linie paralela Fig. 10 Fibra inclinata cu axa piesei, h si lungimea de referinta considerate l. In acest caz sunt micsorate rezistentele mecanice, este ingreunata prelucrarea, suprafetele
ind mai aspre si greu de prelucrat. x Fibra rasucita (
g.11) este data de devierea elicoidala a
brelor lemnului in jurul axei Fig. 11 Fibra rasucita sale si poate
recunoscuta dupa crapaturile care insotesc acest defect. Acest lemn este de calitate inferioara, crapa, se prelucreaza greu iar piesele se deformeaza puternic. x Fibra incalcita apare la anin, mesteacan, cires si consta in devierea locala a
brelor. Aceste
bre apar in portiuni cu umaturi pe trunchi. Portiunile din lemn cu aceste defecte se prelucreaza greu, rezultand suprafete aspre chir si dupa rindeluire. x Excentricitatea (
g. 12) consta in devierea laterala a maduvei fata de trunchi. Acest defect este insotit de ovalitate si neregularitate a inelelor anuale. Acest lemn se deformeaza si crapa mai usor. Fig. 12 Excentricitatea Tehnologia meseriei - 5

x Coaja infundata (
g.13) apare in cazul in care coaja patrunde in cilindrul lemons x Inima concrescuta (
g.14) apare in cazul in care cresc impreuna doua sau mai multe tulpini, trunchiul avand o forma ovala, Fig. 13 Coaja infundata neregulata. Lemnul cu acest defect este neomogen, se deformeaza foarte mult si se prelucreaza greu. x Nodurile sunt cele mai raspandite defecte Fig. 14 Inima concrescuta ele
ind resturile de craci inglobate in masa lemnului. Aceste defecte creeaza probleme la prelucrare iar rezistenta mecanica a lemnului in aceasta zona este redusa. Rasinoasele au mai multe noduri decat foioasele, dar mai mici. In
g. 15 sunt date Fig. 15 Aderenta nodurilor doua tipuri de noduri (a- nod concrescut; b- nod cazator) x Crapaturile pot sa apara cand arborele este in picioare sau este taiat. Principalele crapaturi care apar la arborii in picioare sunt: a) b) - gelivura care apare mai des Fig. 16 Crapaturi ce apar la arbori la foiase din cauza gerului si a) gelivura: 1- deschisa, 2-inchisa; b) rulura: poate
inchisa sau deschisa 1- partiala, 2- completa; D - diametrul trunchiului; d-diametrul (
g. 16a) - rulura (
g. 16b) cand tesutul lemnos se desprinde dupa limita inelului annual, pe o anumita portiune, aparand mai des la molid, brad, castan, ulm. Poate
partiala sau completa. x Gaurile si galeriile de insecte sunt defecte ale lemnului provocate de insecte in cautarea unui adapost sau ca hrana. A.2.3. Coloratii anormale si alteratii provocate de bacterii si de ciuperci x Coloratii anormale pot cuprinde partial sau total intreaga masa a lemnului. Defectul modi
ca aspectul dar nu modi
ca rezistenta lemnului. x Alteratiile sunt produse de catre ciupercile xilofage iar aparitia lor duce la schimbarea culorii si proprietatilor lemnului. Dintre cele mai raspandite alteratii amintim rascoacerea (
g. 17), Fig. 17 Rascoacerea putregaiul si mucegaiul. 6 - Tehnologia meseriei

B. Proprietatile lemnului Lemnul prezinta o gama foarte larga de proprietati, astfel: B.1. Proprietatile zice ale lemnului B.1.1. Densitatea lemnului este raportul dintre masa m si volumul apparent al lemnului Vs (volumul este aparent deoarece lemnul are si gauri in structura sa). In practica se intalnesc urmatoarele tipuri de densitati: x Densitatea aparenta a lemnului absolut uscat 0 are valori cuprinse intre 300 si 990 kg/m3; x Densitatea aparenta u a lemnului la o umiditate oarecare; x Densitatea conventionala c, care arata cantitatea de masa lemnoasa absolute uscata pe care o contine un metro cub de lemn verde. B.1.2. Umiditatea lemnului reprezinta cantitatea de apa pe care o contine lemnul, se noteaza cu U si se poate masura cu aparate speciale. In functie de umiditate, lemnul se poate clasi
ca astfel: x Lemn verde (U>30%); x Lemn zvantat(U=24 – 30%); x Lemn semiuscat (U=18 – 24%); x Lemn uscat (U18%); x Lemn anhidru (U=0%). Valorile recomandate pentru umiditatea lemnului folosit la : x Obiecte de interior (mobile, parchet, etc U=8-12%; x Ferestre si usi exterioare U=10-13%; x Obiecte in aer liber U= 12-15%; x Lemn in pivnita U=19-20%. B.1.3. Contragere si umarea lemnului Datorita continutului de apa legata de la 0 la 30%, lemnul se uma. Cand continutul de apa legata se aa intre valorile de 30% si 0%, lemnul se contrage, micsorandu-si dimensiunile. Daca continutul de umiditate a ajuns la limita de saturatie a
brei, oricata apa cedeaza sau absoarbe lemnul, nu se mai produc modi
cari ale dimensiunilor acestuia. B.2. Proprietatile mecanice ale lemnului B.2.1. Elasticitatea lemnului este variabila de la specie la specie. Speciile cu elasticitate mare se folosesc in industria articolelor sportive, la fabricarea manerelor de instrumente. B.2.2. Plasticitatea lemnului da posibilitatea lemnului de a
folosit la confectionarea pieselor curbe, dar totodata el poate
tratat prin plasti
ere Tehnologia meseriei - 7

pentru a-si putea modi
ca forma prin curbare. Dintre speciile cu aceasta proprietate ar
fagul, frasinul, stejarul si in special lemnul tanar. B.2.3. Rezistenta la tractiune este capacitatea lemnului de a se opune la forte care tind sa-l alungeasca. Cea mai buna rezistenta la tractiune o are lemnul de rasinoase, urmeaza lemnul de foioase moi iar cea mai slaba rezistenta la tractiune o are lemnul de foioase tari. B.2.4. Rezistenta la compresiune este rezistenta lemnului la fortele care tind sa-l comprime. Speciile cu rezistenta buna la compresiune sunt carpenul, frasinul, fagul, stejarul,ulmul, bradul, molidul, etc. B.2.5. Rezistenta la incovoiere statica. Speciile cu rezistenta buna la incovoiere sunt carpenul, fagul, frasinul, stejarul, bradul, molidul, etc. B.2.6. Rezistenta la incovoiere dinamica (la soc) este cazul in care forta se aplica brusc. Speciile din aceasta categorie sunt frasinul, molidul, bradul, etc. Acest lemn se foloseste la elementele de constructii supuse la socuri si vibratii. B.2.7. Rezistenta la forfecare este caracteristica multor elemente de constructii si depinde de planul de forfecare, specia lemnului, umiditate, temperature, etc. B.2.8. Rezistenta la despicare este foarte importanta in cazul asamblarii lemnului cu buloane, suruburi, cuie, scoabe, etc., acestea
ind una din cele mai importante caracteristici ale lemnului. B.2.9. Duritatea lemnului este proprietatea lemnului de a rezista la patrunderea in interiorul sau a unui material mai tare. Lemnul are duritate maxima in regiunea centrala. B.3. Proprietatile tehnologice ale lemnului B.3.1. Uzura lemnului este data de degradarea lemnului datorita frecarii cu corpuri dure. Speciile de lemn rezistente la uzura sunt salcamul, stejarul, carpenul, fagul, nucul, frasinul iar cele mai putin rezistente sunt bradul, paltinul, ulmul, molidul, teiul, plopul. B.3.2. Rezistenta la smulgerea cuielor si suruburilor. Aceasta rezistenta este maxima cand cuiele sunt introduce tangential in lemn si minima cand cuiele se introduce parallel cu
brele. B.3.3. Durabilitatea lemnului (trainicia) este proprietatea lemnului de a-si pastra in timp insusirile naturale sub actiunea factorilor de distrugere (
zici, chimici, biologici). Durabilitatea este mare la lemnul pastrat in aer liber. Speciile de lemn foarte durabil sunt stejarul, castanul, salcamul, ulmul, molidul, bradul, frasinul iar mai putin durabile sunt plopul, teiul, carpenul, salcia, paltinul, aninul. Pentru marirea durabilitatii, lemnul poate
acoperit cu diferite substante peliculogene cum ar
lacurile, emailurile, vopselele, etc.

8 - Tehnologia meseriei

C. Sortimente de lemn folosite in constructii C.1. Lemnul rotund (
g.18) se obtine din trunchiuri de copac sau din crengi groase. Bustenii de rasinoase se decojesc imediat dupa doborare pentru a se impiedica atacul ciupercilor si insectelor xilofage. Fig. 18 Lemnul rotund Exista urmatoarele tipuri de sortimente de lemn rotund in functie de dimensiuni date in tabelul 1. Tabel 1 Sortimentul de lemn rotund Bile Manele Prajini

Diametrul la capatul subtire (fara coaja), cm 12-16 8-11 4-7

Lungimea 6 m 3 m 2,60 m

C.1.1. Bustenii, cu diametrul cel mare de minim 20 cm; C.1.2. Bilele, care sunt varfuri sau trunchiuri cu urmatoarele dimensiuni: - L=6-9 m (lungimea bilei); - D=12-16 cm (diametrul la capatul mic); - D20 cm (diametrul la capatul gros). Bilele se folosesc la construirea schelelor, esafodajelor, etc. C.1.3. Manelele au dimensiunile: - L=3-6 m (lungimea manelei); - d8-11 cm (diametrul mediu). Manelele se folosesc la sprijiniri, schele, etc. C.1.4. Prajinile au dimensiunile: - L=2,6-4 m (lungimea); - d=4-7 cm (diametrul mediu). C.1.5. Pilotii au dimensiunile: - L=3-15 m (lungimea pilotilor); - d=20-40 cm (diametrul la jumatatea lungimii). Pilotii se folosesc la fundatii, diguri, poduri. C.2. Lemnul cioplit sau “cioplitura” (
g. 19) se obtine prin cioplirea lemnului sau, mai nou, prin tragere la gater la dimensiunile dorite, rezultand grinzi cu fete netede folosite la constructiile rurale, poduri, traverse, etc. C.3. Cheresteaua (lemnul ecarisat) se obtine prin debitarea dupa axa longitudinala a bustenilor la gater (
g. 20). Tipurile de cherestea livrate pe santier sunt:

Fig. 19 Cioplitura

Fig. 20 Cheresteua - elemente componente: 1) fata; 2) cant; 3) capat; 4) muchie; 5) tesitura Tehnologia meseriei - 9

C.3.1. Dupa specia lemnoasa: x cherestea de rasinoase din brad, molid, pin; x cherestea de foioase tari din fag, stejar, carpen, paltin, ulm, etc.; x cherestea de foioase moi din plop, tei, anin, salcie, etc.. C.3.2. Dupa gradul de prelucrare a canturilor: x cherestea tivita cu ambele canturi prelucrate (
g. 21a); x cherestea semitivita care are numai un singur cant prelucrat (
g. 21b); x cherestea netivita care are ambele canturi neprelucrate (
g. 21c).

Fig. 21 Denumirea pieselor din cherestea dupa gradul de prelucrare a canturilor: a) cherestea tivita; b) cherestea semitivita; c) cherestea netivita;

C.3.3. Dupa forma geometrica a sectiunii transversale (
g. 22): x lemn semirotund; x sfert; x grinzi sau prisme cu doua fete; x grinzi cu trei fete; x grinzi sau prisme cu patru fete; x margini; x latunoaie. Fig. 22 Sortimente de cherestea dupa forma geometrica a sectiunii transversale: a) lemn semirotund; b) lemn sferic; c) grida cu doua fete; d) grinda cu trei fete; e) grinda cu patru fete; f) margini; g) latunoaie.

C.3.4. Dupa grosime sau raportul dintre grosime si lungime (
g. 23): x scandura; x dulap; x margine; Fig. 23 Sortimente de x grinda; cherestea in functie de grosime: a) scandura; b) x sipca; dulap c) margine; x rigla. d) grinda; e) sipca; f) rigla

10 - Tehnologia meseriei

In tabelul 2 sunt date tipurile de cherestea dupa grosimea sau raportul dintre latime si grosime: Tabel 2 Denumirea produselor de cherestea Sipci Frize Scanduri Dulapi Grinzi Rigle

Cherestea de foioase Grosimea Grosime/latime mm mm/mm 60...nelimitat 20,25,30(32),40 100…nelimitat 50…100 100…nelimitat Numai stejar 100…300 50…100 50…100 20, 25, 30, 40 20…40 20, 25 35…120

Cherestea de rasinoase Grosimea Grosime/latime mm mm/mm 12,18,24

80...300

28…75 100…300 28…96 12,18,24 18,24

100…300 120...350 38…150 18…48 35…95

C.3.5. Dupa lungime, sortimentele de cherestea sunt prezentate in tabelul 3: Tabel 3 Sortimentul de cherestea Lunga Scurta Subscurta Frize:scurte lungi Sipci Rigle

Cherestea de foioase Limitele lungimilor, m 1,80…6,00 1,00…1,70 0,45…0,95 0,20…0,25 1,00…3,00 0,40…1,000 Peste 1,00

Crestere cm 10 10 5 5 10 5 10

Cherestea de rasinoase Limitele lungimilor, m 3,00…6,00 1,00…2,75 0,50…0,95 1,00…2,75 3,00…6,00

Crestere cm 25 25 5 25 50

C.3.6. Dupa pozitia piesei de cherestea in raport cu inelele anuale (
g. 24) exista: a. cherestea radiala; Fig. 24 Denumirea pieselor de cherestea b. cherestea semiradiala; in functie de pozitia fetelor in raport cu inelele c. cherestea tangentiala. anuale: a) cherestea radiala; b) cherestea semiradiala;

C.3.7. Dupa locul ocupat in sectiune transversala a bustenilor (
g. 25) exista: 1. piesa axiala; 2. piese centrale; 3. piese laterale; 4. laturoaie.

Fig. 25 Denumirea pieselor de cherestea dupa locul ocupat: 1) piesa axiala; a) piese centrale; 3) piese laterale; 4) latunoi

Tehnologia meseriei - 11

C.4. Parchetul (
g. 26) este un produs semifabricat din lemn, sub forma de lamele, avand canturi prelucrate pentru imbinare. Se foloseste la pardoseli si se executa in mai multe variante, din fag si stejar. C5. Scanduri rindeluite si prolate (
g. 27) sunt produse semiprefabricate din lemn, folosite in constructii fara alte prelucrari. Pot
prelucrate pe canturi sub forma de lamba si uluc, falt, etc. Aceste scanduri se folosesc la dusumele, la placarea peretilor, plafoanelor, etc.

Fig. 26 Parchetul: 1) piesa de parchet; 2) frizuri de perete; 3) pervaze

Fig. 27 Scanduri rindeluite si profilate: a) cu lama si uluc; b) frizuri de perete; 3) pervaze

C6. Furnirele sunt foi subtiri obtinute prin taierea plana sau derulare a bustenilor. Ele pot
: x estetice, cu desen decorative si grosimi cuprinse intre 0,4-1 mm folosite la acoperirea unor suprafete de material lemnos; x tehnice, cu grosimi de 0,5-3,1 mm si se folosesc la fabricarea placajului, panelului, lemnului strati
cat sau la acoperirea suprafetelor cu subfurnir sau furnir de dos. C.7. Produsele straticate: C.7.1. Placajul (
g. 28a) este un panou alcatuit din furnire tehnice in numar impar, incleiate intre ele. Cele mai folosite placaje sunt cele din fag. La lucrarile de constructii, placajele se folosesc la pardoseli, pereti despartitori, cofraje, etc. Fig. 28 Placajul: a) placaj; b) panel C.7.2. Panelul (
g. 28b) este un panou din lemn format dintr-un miez de sipci acoperite pe ambele fete cu un strat de furnir tehnic, prin incleiere. C.7.3. Panouri celulare (
g. 29) sunt formate din rame de cherestea dublu placate cu panouri de placaj sau PFL avand la interior un miez care poate
confectionat din diferite materiale. C.8. Semifabricate superioare din lemn. Folosirea acestor semifabricate duce la economii importante de cherestea pe santier. Aceste semifabricate sunt: C.8.1. Placi din aschii de lemn (PAL) sunt panouri obtinute prin aglomerarea aschiilor din lemn cu ajutorul unui adeziv, urmata de o presare la temperature inalte; 12 - Tehnologia meseriei

Fig. 29 Panou celular (structura): 1-traversa ramei; 2-montatul ramei; 3-locas pentru montarea broastei; 4-placarea cu lemn dur; 5-furnir de fata; 6-miez celular; 7-bordura; a) panou pentru usi, cu inchidere fara falt; b) panou pentru usi, cu inchidere in falt; c) tipuri de miezuri celulare

C.8.2. Placile din bra de lemn (PFL) sunt panouri fabricate din
bre de lemn impaslite si incleiate. In constructii se utilizeaza la izolari termice sau acustice. D. Conservarea si depozitarea lemnului D.1. Conservarea lemnului Lemnul folosit in constructii trebuie conservat pentru a rezista la actiunea factorilor atmosferici si biologici. Metodele de conservare sunt: D1.1. Antiseptizarea cand lemnul se impregneaza sau se vopseste cu substante antiseptice (carbolineum, ulei de creozot, uorura de sodiu, sulfat de cupru-piatra vanata, etc.). O alta metoda de antiseptizare este carbonizarea printr-o expunere partiala la foc; D1.2. Ignifugarea este operatia prin care se aplica pe suprafata lemnoasa substante ignifuge (borax, fosfat primar sau secundar de amoniu, fosfat de potasiu, fosfat acid de potasiu, etc.) Ignifugarea intarzie aprinderea lemnului sau transforma arderea rapida in ardere lenta; D1.3. Hidrofugarea se face in scopul reducerii capacitatii de absorbtie a umezelii de catre lemn. Acesta se acopera cu substante hidrofuge (solutie de bitum, carton asfaltat, etc.) pe partile expuse intemperiilor. D.2. Sortarea, uscarea si depozitarea lemnului Dupa debitare lemnul este sortat in functie de dimensiuni si defecte,
ind impartit pe clase de calitate. Dupa sortare urmeaza uscarea ce se face pe cale naturala sau arti
ciala (in instalatii speciale). Uscarea naturala se face in aer liber, sub soproane, unde produsele sunt stivuite pe postamente din lemn sau beton. Intre piesele din lemn puse la uscat sunt asezate sipci de aceleasi Fig. 30 Modalitati de stivuire a cherestelei: a) cu spatii; b) compact; 1) piesa de dimensiuni (
g. 30). cherestea; 2,3) sipci de stivuire; 4) teanc Tehnologia meseriei - 13

In cazul uscarii naturale deformarile si crapaturile sunt mai reduse, se pastreaza culoarea naturala a lemnului si este o metoda mai economica. Din cauza depozitarii incorecte apar Fig. 31 defecte datorate depozitarii incorecte urmatoarele defecte (
g.31): arcuire, a cherestelei: 1) arcuire; 2) curbare; 3) bombare; curbare, bombare, crapaturi de uscare 4) crapaturi de uscare si fisuri si
suri, etc. E. Metalele E.1. Metalele feroase E.1.1. Fonta. In dulgherie fonta nu este folosita, dar in domeniul constructiilor ea se utilizeaza la lucrarile de instalatii, la confectionarea unor unelte, la executia unor placi de rezemare, etc. E.1.2. Otelul, in dulgherie se foloseste sub forma urmatoarelor produse: E.1.2.1. Otel lat (l=12-150mm; g=5-50mm; L=3-12 m); E.1.2.2. Banda de otel (l=20-150mm; g=1-4mm; L=3-22 m); E.1.2.3. Platbanda (l=160-600mm; g=6-40mm; L=3-12 m); E.1.2.4. Otel prolat (poate avea pro
le in forma de T, dublu T, U, L, I, semirotund, etc.); E.1.2.5. Otel rotund sau otel beton, cu diametre cuprinse intre 5 si 40 mm, se foloseste la armarea betonului sau pentru executarea unor piese pentru sarpanta. E.1.2.6. Otel special, se foloseste la confectionarea sculelor. Din otel se mai confectioneaza diferite piese cum ar
: a) Suruburile sunt folosite la asamblarile demontabile. Ele pot
: pentru metale, numite suruburi mecanice (
g.32) si suruburi pentru lemn (
g. 33).

Fig. 32 Surub metalic: 1) corpul surubului; 2) capul surubului; Fig. 33 Surub pentru lemn: 3) partea filetata a tijei 1) corpul surubului; 2) capul surubului;

b) Buloane. La fel ca suruburile buloanele sunt folosite la asamblarile demontabile a pieselor din lemn sau metal (
g. 34) 14 - Tehnologia meseriei

Fig. 34 Bulon: 1) cap; 2) corp; 3) partea filetata a corpului; 4) saiba; 5) piulita

Fig. 35 Nit: a) inainte de batere; b) dupa batere

c) Niturile se folosesc in cazul asamblarilor nedemontabile (
g. 35) d) Cuiele pentru constructii (
g.36) pot
: - pentru lemn, folosite la lucrari de dulgherie; - cuie pentru tabla; - cuie pentru rabit (cu cioc); - cuie scoabe, etc. Cuiele pentru constructii au diametrele cuprinse intre 1,8 si 8 mm, iar lungimile sunt cuprinse intre 30 si 250 mm. Fig. 37 Scoabe

Fig. 36 Cuie: a) cuie pentru constructii; b) cuie pentru tabla; c) cuie cu cioc; d) cuie - scoaba

e) Scoabele (
g.37) se folosesc la asamblarea pieselor din lemn la care mijlocul principal de imbinare (cep, prag, dorn) nu impica deplasarile pe orice directie; f) Zbanturi, bride, coliere (
g. 38) sunt piese folosite la imbinarea unor piese de lemn sau metalice intre ele,
e
xarea acestora de diferite elemente ale constructiei; g) Tabla este un produs laminat si se executa in urmatoarele tipuri: g.1. Tabla groasa sub forma unei foi cu grosimea de 5-150 mm, cu latimi de 800 Fig. 38 a) zbaturi; b) coliere si 300mm si lungimi de 12000mm. Se folosesc la realizarea inimii pro
lurilor compuse pentru grinzi sau stalpi metalici, etc. g.2. Tabla neagra cu grosimea intre 0,25 si 1 mm este folosita la invelitori, jgheaburi, burlane, etc. Tehnologia meseriei - 15

g.3. Tabla zincata se obtine prin zincarea tablei de otel si se foloseste la invelitori, la glafurile ferestrelor, etc. g.4. Tabla striata este tabla care pe una din fete are nervuri. Se foloseste la acoperirea canalelor interioare pentru instalatii, la plansee si la platforme industriale, la executarea treptelor pentru scari metalice, etc. g.5. Tabla ondulata poate
neacoperita sau zincata si se foloseste la invelitori, pereti exteriori la constructii interioare, obloane metalice, etc. h) Tevile din otel folosite la confectiile metalice iar in cadrul santierului se folosesc la executarea schelelor tubulare. E2. Metale neferoase Pe langa produsele din otel se mai folosesc la lucrarile de constructii si produse din nemetale cum ar
table si pro
luri din aluminiu, tabla din zinc, tevi din cupru, din alama, din plumb, etc. Acestea se folosesc la lucrari de invelitori, de tamplarie metalica, la lucrari de instalatii. Pentru impiedicarea coroziunii, suprafetele partilor metalice sunt acoperite cu un strat de substanta protectoare. F. Materiale ceramice pentru invelitori Aceste produse se obtin din argile prelucrate prin presare in tipare sau prin tragere prin
liera presei cu melc. Aceste produse sunt: F.1. Tigla care, dupa forma si modul de obtinere se executa in trei categorii: F.1.1. Tigle –solz trase prin
liera (
g.39) prevazute pe fata de asezare cu unul sau doua ciocuri care servesc la prinderea de sipcile acoperisului. Tigla –solz are o folosire nerationala a suprafetei lor deoarece etansarea se realizeaza prin suprapunrere si nu prin jgheaburi si pene.

Fig. 39 Tigle - solzi a) cu un cioc; b) cu doua ciocuri

16 - Tehnologia meseriei

Fig. 40 Tigle cu jgheab trase

F1.2. Tigle cu jgheab trase (
g.40) au forma dreptunghiulara,
ind prevazute pe o parte cu lamba, iar pe cealalta parte cu uluc, ceea ce le da posibilitatea la o imbinare foarte buna. Pe partea inferioara, tigla are un cioc prevazut cu o gaura ce-i da posibilitatea de a
legata cu sarma de sipcile acoperisului. F.1.3. Tigle cu jgheab presate (
g. 41) se fabrica in doua categorii: Fig. 41 Tigle presate 1. cu doua jgheaburi laterale si patru ciocuri; 2. cu doua jgheaburi laterale si doua la capete si patru ciocuri; 3. cu dublu falt. Tiglele presate sunt prevazute cu cate doua ciocuri, sus si jos, care servesc atat la imbinare, cat si la prinderea lor de sipci. F.2. Olanele se prezinta sub forma de jgheaburi tronconice (
g.42), sunt prevazute cu gauri la 1 cm fata de margine si se fabrica din argila prin presare. Fixarea se face cu ajutorul unor cleme metalice. La coame se folosesc olane normale sau speciale, asezate in mortar de ciment. Fig. 42 Olane F.3. Coamele se folosesc pentru
xarea tiglelor de-a lungul muchiilor acoperisului. Se executa in doua tipuri: F.3.1. Coame mici (
g.43) cu lungimea egala cu 320 mm, utilizate la invelitorile din tigla-solz; F3.1. Coame mari (
g.44) cu lungimea mai mare de 320 mm, pentru invelitori din tigla pro
lata, care se imbina la capete prin lamba si Fig. 43 Coame mici uluc. G. Placile din azbociment Produsele de azbociment se obtin din ciment,
bre de azbest si apa, cu sau fara adios de pigmenti. Aceste placi se executa sub urmatoarele tipuri: G.1. Placi plane mici necolorate sau colorate de forma patrata, cu doua colturi

Fig. 44 Coame mari Tehnologia meseriei - 17

tesite (
g.45), cu daua sau trei gauri pentru baterea cuielor. Se folosesc impreuna cu coamele de azbociment pentru executarea invelitorilor. G.2. Placi plane de dimensiuni mari (3600x1300) se folosesc la Fig. 45 Produse din azbociment; placarea constructiilor la care se a) placa ondulata; b) placa plana; L) lungimea cere un
nisaj calitativ (platforme ondulei; h) inaltimea ondulei; g) grosimea placii; 1 si 1’) latimea placii industriale, turnuri de racire, etc.). G.3. Placile ondulate se fabrica cu olane mari, mici si medii si se folosesc impreuna cu coamele de azbociment, la invelitori, precum si la executarea peretilor neportanti sau izolati termic cu placi autoportante din vata minerala. H. Materiale din polimeri pentru invelitori H.1. Placile ondulate din Plexiglas au forma celor din azbociment, grosimi de 3-5 mm si se folosesc pentru luminatoare. H.2. Placi din poliesteri armati sunt placi plane, ondulate sau pro
late din poliesteri armati cu
bra de sticla, colorate sau incolore. Se folosesc la invelitori, tavane, etc. H.3. Foliile din PVC plastiate pot inlocui cartonul bituminat pentru invelitori sau se pot aseza sub invelitorile din tigla. H.4. Cofrajele din polimeri armati cu bra de sticla sunt foarte avantajoase pentru elementele de constructie tip, executate in serie. Aceste panouri inlocuiesc materialul lemnos, se folosesc de un numar mare de ori, sunt usoare, netede, nu adera la beton iar dupa decofrare rezulta suprafete ce nu mai trebuie corectate. I. Vata de sticla Se obtine prin suarea sau centrifugarea unei topituri vascoase de vata de sticla. Are o densitate aparenta de 70-80 kg/m3 cu proprietati termoizolante foarte bune. Se poate utiliza ca atare sau sub forma de saltea intre plase de sarma sau carton ondulat si se foloseste la izolarea planseelor si a conductelor. J. Adezivii Adezivii sau cleiurile sunt materiale de natura organica sau anorganica utilizati in straturi subtiri la lipirea intre ele a diferitelor materiale (la fabricarea placajelor, a panelului, aplacilor PAL si PFL, la executarea tamplariei), la
xarea pe suport a unor materiale (placi ceramice, placi de sticla, tapete, 18 - Tehnologia meseriei

parchet, materiale de izolatie), precum si la imbinarea pieselor din lemn, metal, polimeri. In constructii se utilizeaza adezivi pe baza de gelatina, de polimeri si de bitum. K. Cofraje utilizate in constructii K.1. Caracteristici generale Cofrajele sunt tipare din lemn sau din metal in care se toarna betonul sau mortarul pentru a se intari in forma dorita. Ele se mentin montate numai in perioada de intarire a betonului sau mortarului dupa care sunt demontate, curatate, conservate si protejate de intemperii pana la o noua turnare. Cofrajele cu suprafete netede se recomanda la turnarea suprafetelor care nu urmeaza a
tencuite, iar tiparele cu suprafete striate se folosesc la turnarea suprafetelor care urmeaza a
tencuite . Pentru a se reduce aderenta dintre cofraj si beton, suprafata de contact a cofrajului cu masa de beton va
unsa cu o substanta decofranta (carbolineum sau ulei ars) sau folosirea cofrajelor din polimeri armati cu
bra de sticla. K.2. Conditii respectate la confectionarea cofrajelor x La cladirile mai inalte de 5 m, cofrajele se vor executa numai pe baza de schite sau planuri, pentru
ecare piesa in parte; x Sa
e etanse, stabile si rezistente; x Sa permita o executie simpla; x Sa asigure redarea corecta a formei si dimensiunilor, precum si amplasarea corecta a unuia fata de altul; x Decofrarea sa se faca usor; x Sa
e usor de manipulat la transport si montaj; x Sa se inlature riscurile de accidentare. K.3. Clasicarea cofrajelor K3.1. Dupa destinatie: x Pentru fundatii, grinzi, plansee, arce si bolti; x Alte elemente de constructii speciale. K3.2. Dupa sistemul de executie exista: x Cofraje
xe se confectioneaza direct pe santier, la locul de turnare a betoanelor. Datorita consumului mare de material si forta de munca, au un domeniu restrans de activitate,
ind folosite la constructii mici, izolate si la constructii de forma speciala, cand nu se pot folosi alte tipuri de cofraje. Materialul utilizat este recuperat si folosit la alte lucrari. x Cofrajele demontabile (de inventar) sunt executate din panouri prefabricate din scandura, matal sau mixte. Sunt folosite pe scara larga Tehnologia meseriei - 19

in special la lucrarile care se repeta si au urmatoarele avantaje: 1. sunt economice; 2. sunt usor de adaptat la constructiile de serie; 3. se monteaza si se demonteaza usor. x Cofrajele mobile se pot deplasa in plan orizontal sau vertical, in intregime sau pe portiuni foarte mici, pe masura intaririi betonului. Sunt prevazute cu instalatii mecanice pentru deplasarea lor in timpul turnarii. K.3.3. Dupa materialul din care se executa, cofrajele se impart in: x Cofraje din lemn, executate din lemn ecarisat, lemn rotund, placaj de cofraj, PAL, PFL; x Cofraje din metal executate din tabla (din otel sau aluminium), tevi sau pro
le laminate; x Mixte, confectionate prin combinarea materialelor enumerate mai sus; x Cofraje din
bra de sticla (cofraje moderne). K.3.4. Dupa dicultatea executiei, cofrajele sunt: x Cofraje usoare, folosite la turnarea betonului la fundatii si radiere; x Cofraje mijlocii, folosite la cladiri fara schelet de beton, cu plansee obisnuite; x Cofraje grele, folosite la cladiri cu ziduri portante, avand plansee cu grinzi si nervuri; x Cofraje foarte grele, folosite la cladiri cu schelet de beton armat din grinzi, stalpi, etc; x Cofraje speciale, folosite pentru plansee casetate, plansee in forma de ciuperci poligonale, scari drepte, pereti si silozuri, castele de apa, etc; x Cofraje speciale grele, folosite pentru cupole, arce, grinzi cu zabrele, palnii de silozuri, plansee, constructii in forma de ciuperci curbe, turnuri de racire, etc. K.4. Dimensionarea cofrajelor Cofrajele trebuie montate astfel incat sa preia si sa transmita eforturile punctelor de reazem sarcinile in egala masura. Incarcarile care actioneaza asupra cofragului sunt: x Greutatea proprie a cofragului; x Greutatea proprie a betonului proaspat turnat x Greutatea otelului beton folosit ca armatura; x Greutatea podinelor de circulatie; x Greutatea montatorilor; x Greutatea mijloacelor de transport; 20 - Tehnologia meseriei

x Impingerile laterale ale betonului proaspat turnat; x Efectele vantului. K.5. Elementele componente ale cofrajului x Elementele in care se toarna betonul (tiparul sau cofrajul propriu-zis), confectionate din panouri lemnoase sau metalice; x Elementele de solidarizare a tiparului, care sustin elementele componente ale tiparului, formate din piese verticale (popi), piese orizontale (traverse, grinzi, spraituri) si piese oblice (contra
se, proptele). Ancorarea esafodajului se face prin contravantuiri si pene. K.6. Materiale folosite la executia cofrajelor Cofrajele folosite din ce in ce mai mult la lucrarile de constructii sunt cofrajele moderne de inventar, la care numarul de folosiri este mare si care sunt confectionate partial sau total din metal. Pentru captusirea (astereala) acestor cofraje se folosesc semifabricatele din lemn (panouri de placaj, PAL, PFL, etc.) sau tabla din aliaje de aluminiu sau, mai modern, din foi de mase plastice,
bre de sticla, cauciuc. Metalul, la executie este avantajos, deoarece prezinta rezistenta mare la toate eforturile, dar prezinta dezavantajul ca suprafata de contact cu betonul rugineste, prezentand aderenta mare, motiv pentru care suprafata de lucru a cofrajului este unsa cu emulsii sau solutii care ajuta la decofrare (carbolineum, ulei ars, sapun, etc.). K.7. Modularea dimensionala a constructiilor industriale pentru folosirea cofrajelor unicate de inventar Intre dimensiunile suprafetelor de turnat si dimensiunile cofrajelor au fost stabilite reguli de dimensionare, avandu-se la baza un modul unic (M=10 cm). Atat dimensiunile constructiilor cat si dimensiunile cofrajelor folosite la turnare vor
multipli de 10. K.8. Descrierea elementelor de cofraj Elementele in care se toarna betonul sunt tiparul sau cofrajul propriu-zis. Panourile gata fabricate au avantajul fata de sistemul de cofrare cu scanduri, deoarece acestea sunt demontabile si pot
reutilizate de mai multe ori, reutilizare care depinde de materialul din care sunt confectionate. Cofrajele din scandura bruta se pot folosi de 3-5 ori. Cofrajele din scandura rindeluita se pot folosi de 5-8 ori, iar cofrajele din panouri executate in santier din cherestea de rasinoase pe chingi se pot reutiliza de 10 ori. Cofrajele executate din cherestea scurta, pe chingi sau rame si cu suprafata de contact cu betonul bine rindeluita se pot folosi de aproximativ 15 ori. Cofrajele din Tehnologia meseriei - 21

panouri de placaj se pot refolosi de 20-25 ori, cele din panouri din PAL sau PFL se pot folosi de 10 ori, iar cofrajele din panouri metalicese folosesc de peste 100 ori. K.9. Tipuri de panouri x Panouri din scanduri scurte prefabricate se confectioneaza din scanduri cu grosimea de 24-28 mm, cu latimi cuprinse intre 80-160 mm si rindeluite pe suprafata care vine in contact cu betonul. Aceste panouri se executa in trei tipuri (
g.46): 1.Tip A; 2.Tip B; 3.Tip C. La aceste panouri, chingile sunt asezate transversal fata de scandura si la distanta de 50-60 cm una fata de alta (in functie de marimea panoului). Aceste panouri au urmatoarele dimensiuni standardizate:  ƒ Tip A: a=100-250 cm; b=30-50 cm; g=50-60 cm.  ƒ Tip B si C: a=40-80 cm. Intre scanduri se aa un spatiu gol de 2-3 mm, necesar umarii lemnului.

Fig. 46 Panouri demontabile din cherestea scurta de rasinoase a) pe chingi, Tip A; b si c) pe rame tip B sau C; 1) cherestea scurta; 2) chinga sau rama

Pentru elementele de forma speciala (curbe, ovale, trapezoidal, triunghiulare, etc.) panourile se confectioneaza pe santier (
g.47).  ƒPanouri din placaj special de cofraj, tip P (
g. 48) sunt executate din placaj rezistent la umezeala, cu grosimi de 8-15 mm prinse pe un schelet din cherestea de rasinoase cu suruburi pentru lemn. Pentru protectie, panoul este protejat la exterior cu un strat de bachelita, iar scheletul este impregnat cu o solutie din produse petroliere. Sunt utilizate la cofrarea peretilor, planseelor, 22 - Tehnologia meseriei

Fig. 47 Panouri de cofraj 1) placaj 2) rama de cherestea

Fig. 48 Panouri demontabile din placaj 1) placaj 2) rama de cherestea

fundatiilor, stalpilor, grinzilor, etc.  ƒPanouri din PAL sau PFL se obtin prin
xarea panourilor din PAL sau PFL pe rame de lemn. Suprafetele in contact cu betonul se ung cu solutie de bitum, iar inainte de cofrare suprafete de contact cu betonul se ung cu petrolatum sau ulei mineral.  ƒ Panouri metalice (
g. 49) se folosesc la cofrarea peretilor monolit. Cele mai utilizate panouri metalice sunt cele din duraluminiu.  ƒPanouri mixte (
g. 50) au fetele confectionate din placaj de cofraj de tip P, cu grosimea egala cu 15 mm. In componenta lor mai sunt prezente o serie de elemente metalice (teava Fig. 49 Cofraje metalice plane dreptunghiulara, menghine, placute metalice, 1) panou metalic; 2) schelet talpi de sprait, coltare si chingi, consola de de rigiditate; 3) element de strangere; 4) element de reglare podina si intinzator cu
let). a ventilatiei; 5) podina de lucur; K10. Elemente de solidarizare

6) element de supraincarcare; 7) element de rigidizare pentru elementele de supraincalzire

ƒCalotii (jugurile) sunt utilizate la prinderea si rigidizarea panourilor care alcatuiesc tiparele stalpilor, uneori ale grinzilor, impiedicand umarea cofrajelor datorita impingerii laterale a betonului. Ei pot
demontabili sau
csi. Calotii csi (
g. 51) se confectioneaza pe santier din scanduri cu grosimi de 24 mm si latimi de 100-150 mm, prinse in cuie sau din manele cu diametrul de 6-8 cm sau o combinatie intre scanduri si Tehnologia meseriei - 23

manele prinse in cuie sau legate cu sarma rasucita. Calotii demontabili (de inventar) se executa din platbande sau corniere

Fig. 51 Caloti ficsi pentru talpi

Fig. 52 Caloti metalici 1) astereala; 2) chingi; 3) calori metalici reglabili; 4) pene metalice

Fig. 50 Elemente componente ale cofrajului mixt usor (tip CMU) a) cofraj (ansamblu); b) bare (B); c) menghina (M); d) placute (G); e) placute (U); f) coltar; g) chinga; h) consola pentru podina; i) tirant; j) talpa spraitului (ST); k) sprait (S); l) blocaj cu pana (BP); m) intinzator cu filet.

Fig. 53 Caloti metalici triunghiulari alegerea lor in functie de dimensiunile stalpilor: C St IA - calot stalp IA; C St IB - calot stalp IB

metalice prevazute cu gauri in care sunt introduse pene metalice de solidarizare. Pot
executati sub forma de bare drepte (
g.52) sau triunghiulare (
g. 53).  ƒRamele de montaj se utilizeaza la montarea cofrajelor stalpilor si peretilor (
g. 54). Rama se compune din doua parti, una inferioara, din scandura, cu 24 - Tehnologia meseriei

Fig. 54 Rama de montaj

dimensiuni egale cu ale elementului de constructie, si una superioara cu dimensiuni egale cu cele ale cofrajului exterior. Prima parte se
xeaza in cuie sau dibluri montate in beton, iar cea de-a doua este
xata in cuie pe partea inferioara. Distantierele mentin panourile tiparului la distante prevazute in proiect. Se confectioneaza din prisme de beton sau ceramica prevazute cu un gol axial pentru
xarea buloanelor de strangere care pot sa ramana in masa betonului (
g. 55). Distantierele pot
si din lemn, dar in acest caz strangerea se face foarte

Fig. 55 Distantiere de beton sau ceramica: 1) distantier; 2) bulon de strangere; 3) placuta de repartitie; 5) scandura panoului

aproape de panouri (
g. 56). L. Elemente care sustin, sprijina si transmit incarcarile

Fig. 56 Fixarea de cofraj a legaturilor de sarma si a diatantierelor: 1) legatura de sarma; 2) distantier; 3) montant; 4) panou

Aceste elemente alcatuiesc esafodajul. L.1. Elementele orizontale se folosesc la sustinerea cofrajelor pentru placi si a panourilor de fund ale grinzilor. Aceste elemente pot
executate din lemn sau metal. Elementele orizontale pot
traverse, executate din scandura de rasinoase
xata in cuie pe panourile laterale ale grinzilor sau grinzi extensibile (
g. 57) Tehnologia meseriei - 25

Fig. 57 Grinzi extensibile din lemn: 1) papuc metalic; 2) grinda extensibila din lemn; 3) bride; 4) teava; 5) pana

care sunt inlocuite din ce in ce mai mult cu grinzi metalice extensibile (
g. 58) deoarece acestea au un numar foarte mare de utilizari (aproximativ 200).

Fig. 58 Grinzi metalice extensibile: a) cu deschidere de 3-5 m; b) cu deschidere de 4-6 m; c) cu deschidere de 6-9 m; 1-9) parti componente ale grinzilor

Fig. 59 Popi ficsi: a) pop simplu (in cruce); b) pop cu contrafise

Fig. 60 Popi reglabili metalici (de inventar): a-e) tipuri constructive; 1) tronson inferior; 2) tronson filetat; 3) piulita cu urechi; 4) bolti; 5) inel; 6) tronson superior; 7) placuta sprijin; 8) popi metalici extensibili; 9-10) spraituri; 11) talpa de sprijin pentru sprait; 12) colier; 13) profil de rezemare; 14) placa de baza 26 - Tehnologia meseriei

L.1. Elementele verticale preiau si transmit la elementele inferioare sarcinile care actioneaza asupra elementelor orizontale. Aceste elemente se numesc popi si pot

csi (
g. 59 – din lemn) sau reglabili (din metal –
g.60). L.3. Dispozitive anexe de montare (
g. 61) sunt alcatuite din montanti, proptele si spraituri. Sunt elemente de sustinere folosite la cofraje pentru fundatii, pereti, stalpi si se executa din lemn rotund sau ecarisat sau din metal. Esafodajele metalice pentru cofraje (
g. 62) sunt tot mai utilizate deoarece se face o economie mare de material lemnos, se manipuleaza usor, sunt rezistente si au un numar mare de folosiri.

Fig. 61 Montarea popilor extensibili cu inaltimea maxima de 3,1 m: a, b, c si d= faze de montaj

Fig. 62 Elemente de sustinere a cofrajelor pentru fundatii: 1) panou; 2) montant; 3) proptea; 4) tarus; 5) sprait; 6) talpa; 7) distantier; 8) chinga Tehnologia meseriei - 27

Esafodajele metalice mobile (
g. 63), pe langa avantajele aratate mai sus, asigura si un ritm inalt de executie.

Fig. 63: a, b, c, d e) esafodaje - faze de lucru

Fig. 64 Esafodaj metalic pentru sistinerea cofrajelor placilor: a) esafodaj de lucru; b) schema decofrarii;1) cric actionat manual 28 - Tehnologia meseriei

III. UTILIZAREA DOCUMENTATIEI DE EXECUTIE: ELEMENTELE CONSTRUCTIILOR A. Notiuni generale despre constructii si partile lor componente Prin cladiri se inteleg cladireile cu unul sau mai multe nivele, care cuprind spatii impartite in incaperi cu anumite destinatii. Lucrarile prin care se realizeaza constructiile sunt in general lucrari de zidarie. Dupa scopul pentru care au fost construite, constructiile se impart in:  Cladiri de locuit (locuinte individuale, blocuri de locuinte, etc.);  Cladiri social-culturale, administrative pentru transport si sport (crese, spitale, camine culturale, scoli, teatre, sedii pentru institutii, Sali pentru sport, gari, etc.);  Cladiri industriale (uzine, fabrici, ateliere, depozite, birouri, etc.);  Cladiri agricole (silozuri, magazii, remize, ateliere pentru utilaj agricol, adaposturi pentru animale, etc.). A.1. Impartirea cladirilor pe inaltime si in plan orizontal A1.1. Impartirea cladirilor pe inaltime Dupa pozitia pe care o ocupa pe inaltime,
ecare nivel a unei cladiri poarta denumiri diferite si anume:  Subsolul format din incaperi care au pardoseala sub nivelul terenului; cand subsolul se foloseste numai pentru depozitare, se numeste pivnita;  Parterul, format din incaperi care au pardoseala la nivelul terenului sau cateva trepte deasupra acestuia;  Etajele, situate deasupra parterului (etajele I, II, III, etc.);  Peste ultimul etaj este situat podul, care cuprinde spatiul dintre planseul ultimului etaj si acoperis (
g. 65). Fig. 65 Impartirea unei cladiri pe inaltime: 1) fundatie 2) perete interior 3) perete exterior 4) planseu 5) sarpanta 6) invelitori 7) fereastra 8) balcon 9) soclu 10) trotuar 11) subsol 12) parter 13) etaj (nivel) Tehnologia meseriei - 29

A.1.2. Impartirea cladirilor in plan orizontal Fiecare nivel al cladirii este impartit in incaperi (camere) care poarta diferite denumiri, dupa destinatia care li se da. De exemplu, in cladirile de locuit exista dormitoare, camere de zi, bucatarii, camari, bai, etc. In cladirile industriale exista incaperi pentru productie, depozite, birouri, etc. In cladirile de locuit, o grupa de incaperi care serveste pentru o singura familie se numeste apartament (locuinta). B. Lucrari si elementele de constructie B.1. Lucrari de constructie Pentru construirea cladirilor este necesar sa se execute o serie de lucrari care se impart in urmatoarele categorii: B.1.1. Lucrari pentru realizarea cladirii „de rosu“ sau „de gri“ Aceste lucrari au ca scop executarea elementelor principale ale constructiei care alcatuiesc structura cladirilor, adica: fundatiile, peretii, planseele, scarile si acoperisul. Denumirea lucrarilor „de rosu“ vine de la culoarea rosie a zidariei de caramida netencuita, iar denumirea „de gri“ de la culoarea gri a betonului, panourilor mari sau a altor prefabricate din care se executa peretii. Cele mai importante lucrari care se executa pentru realizarea elementelor principale de constructie sunt urmatoarele: - lucrari de terasamente pentru fundatii (sapaturi de pamant, umpluturi, nivelari, etc.)la care iau parte sapatori, dulgheri si mecanici de utilaje pentru terasamente; - lucrari de beton si beton armat (fundatii, schele portante, pereti, plansee, etc.), la care iau parte betonistii sau zidarii, mecanicii de utilaje de preparat si transportat beton pe santier si dulgheri pentru executarea cofrajelor; - lucrari de zidarie (de caramida, de blocuri mici sau mari, de placi prefabricate, de zidarie mixta, etc.), la care iau parte zidarii si mecanicii de utilaje pentru preparat si transportat mortare si betoane; - lucrari de montaj a prefabricatelor (stalpi, grinzi, panouri de pereti, fasii sau panouri de planseu, etc.), la care iau parte montatorii de prefabricate sau zidarii care s-au specializat in astfel de lucrari si mecanicii de macarale; - lucrari de dulgherie (cofraje, schele portante, pereti si plansee de lemn, acoperisuri, etc.), la care iau parte dulgherii si mecanicii de utilaje de ridicat. 30 - Tehnologia meseriei

B.1.2. Lucrari de nisaj Aceste lucrari
nalizeaza executia cladirilor prin tencuieli, pardoseli, spoieli, zugraveli, vopsitorii si tapete. B.1.3. Lucrari de izolatii Scopul izolatiilor este acela de a apara contra patrunderii prin pereti si plansee a umezelii, zgomotelor, frigului si caldurii excesive din exterior. B.1.4. Lucrari de instalatii Permit o folosire buna a cladirilor, cum sunt instalatiile electrice, de apa, incalzire, ventilatie, etc. B.1.5. Lucrari de instalatii tehnologice si de montaj ale utilajelor de productie Aceste lucrari se executa la cladirile industriale. C. Elementele de constructie Elementele de constructie care alcatuiesc structura unei cladiri sunt urmatoarele: C1. Fundatia este elementul de constructie care suporta greutatea cladirii, adica preia incarcarile de la peretii exteriori si interiori sau de la stalpii cladirii si le transmite terenului pe care este asezata constructia. Acest teren se numeste teren de fundatie, iar suprafata fundului fundatiei se numeste talpa fundatiei. Fundatiile se executa din beton simplu sau beton armat. Forma si dimensiunile lor depind de natura terenului si de greutatea pe care trebuie sa o suporte. C2. Peretii. Se numesc pereti elementele de constructie asezate vertical, care sunt destinate sa separe incaperile unei cladiri unele de altele si de exterior, sa sustina planseele dintre niveluri, terasa sau acoperisul si sa transmita la fundatie greutatea lor proprie si a celorlalte elemente pe care le sustin, etc. Din punct de vedere al pozitiei pe care o ocupa intr-o cladire, se deosebesc pereti interiori si pereti exteriori: - peretii exteriori au rolul de a inchide cladirea pe conturul ei si de a Tehnologia meseriei - 31

apara interiorul de intemperii; - peretii interiori au rolul de a desparti incaperile intre ele. Din punct de vedere al destinatiei, se deosebesc pereti de rezistenta (portanti) si pereti despartitori (neportanti). Atat peretii interiori, cat si cei exteriori pot
de doua categorii: - pereti portanti (de rezistenta, de sustinere, purtatori), care preiau incarcarile date de alte elemente de constructie, cum sunt greutatea peretilor de la etajele superioare, greutatea si incarcarea planseelor si a acoperisului; - pereti neportanti, care nu primesc incarcari, ci sunt sustinuti de alte elemente de constructie. Cand peretii interiori sau exteriori neportanti sunt executati din zidarie sau alte materiale, intre stalpii scheletului de beton armat, ei se numesc pereti de umplutura. Peretii exteriori care se monteaza din panouri mari, rezemate pe plansee se numesc pereti purtati sau pereti cortina. Peretii interiori neportanti se mai numesc si pereti despartitori, deoarece servesc numai la despartirea incaperilor si se pot sprijini pe grinzile scheletului cladirii, pe nervurile planseelor sau direct pe placa acestora. Peretii portanti se executa din zidarie de caramida sau din blocuri mici din beton, din zidarie mixta de caramida si beton, din beton turnat in cofraje sau din panouri mari prefabricate. Peretii despartitori se executa din materiale usoare: zidarie de caramida plina sau gaurita, cu grosimea de ¼ sau ½ caramida, blocuri mici de beton usor, placi de ipsos sau panouri prefabricate din materiale, etc. In peretii exteriori si interiori – portanti si neportanti despartitori – se prevad golurile necesare pentru tamplarie (usi si ferestre). Pentru sustinerea zidariei de deasupra golurilor se monteaza grinzisoare de lemn, otel sau beton armat, numite buiandrugi, sau se executa arce din zidarie de caramida. Pentru
xarea tamplariei in golurile prevazute in zidaria peretilor, se monteaza ghermele si prasnuri de lemn. In scopul indepartarii fumului si a gazelor provenite din arderea diferitilor combustibili in sobele de incalzit, precum si pentru asigurarea aerisirii (ventilarii) incaperilor, se executa cosuri de fum si cosuri de ventilatie,
e in grosimea peretilor, daca acestia sunt executati din zidarie groasa,
e alaturi de pereti, in cazul in care acestia (peretii despartitori) nu au grosime su
cienta. C3. Scheletul de rezistenta (portant, de sustinere). Sistemul de rezistenta care sustine greutatea unei constructii impreuna cu toate incarcarile ce se aplica pe ea si prin intermediul caruia acestea se transmit la fundatie, se numeste schelet de rezistenta. Acesta este alcatuit din stalpi legati intre ei cu 32 - Tehnologia meseriei

grinzi care sustin planseele si poate
executat din beton armat, otel sau lemn. C3.1. Scheletul din beton armat – stalpi si grinzi formand cadre- poate
turnat in cofraje (monolit) sau poate
montat din elemente prefabricate. Intre cadre se executa pereti de umplutura sau pereti despartitori. C3.2. Scheletul metalic consta tot din stalpi si grinzi formand cadre, care sunt executate din piese de otel avand diverse pro
le legate intre ele cu nituri, buloane sau prin sudura. C3.3. Scheletul din lemn este format din stalpi (popi), o grinda orizontala – cosoroaba, care leaga stalpii de lemn la partea lor superioara si care sustine planseul de lemn sau acoperisul. Cadrele formate din stalpi, talpa si cosoroaba se intaresc pentru a nu se deforma cu piese inclinate, numite contra
se sau contravantuiri. Piesele scheletului de lemn se imbina la locurile unde se intalnesc prin imbinari executate in diferite moduri si se
xeaza cu buloane, cuie sau scoabe. In general, pentru scheletul de rezistenta se foloseste lemn de brad sau de stejar, cioplit sau ecarisat. Cladirile cu schelet din lemn se executa din ce in ce mai rar, deoarece executia lor nu este economica si cu acest schelet nu se pot realiza cladiri cu mai multe niveluri. Astfel de cladiri cu schelet din lemn se folosesc pentru construirea baracilor necesare pentru santierele de constructii (birouri, magazii, dormitoare, etc.). C4. Plansee sunt elemente de constructie care se executa deasupra
ecarui nivel al cladirii, avand rolul de a sustine pardoseala si incarcarile utile din diferite incaperi (oameni, mobile, masini, etc.). Planseele se reazama pe peretii portanti sau pe grinzile scheletului de rezistenta. Ele se pot realiza din beton armat monolit sau prefabricat, grinzi metalice sau din lemn si uneori din bolti de caramida. C4.1. Plansee din beton armat pot
alcatuite numai dintr-o placa plana,
e dintr-o placa cu grinzi, nervuri sau grinzi si nervuri (grinzi cu dimensiuni reduse). Ele pot
marcate in doua moduri: din beton armat turnat pe loc in cofraje (monolit), odata cu turnarea scheletului de beton armat si din fasii sau din panouri mari prefabricate din beton armat sau precomprimat, montate pe elemente portante. C4.2. Plansee metalice se executa din grinzi din otel pro
lat, asezate distantat si rezemate pe elementele de sustinere (zidurile sau grinzile scheletului). In spatiul dintre grinzile metalice, ca elemente de sustinere se pot folosi: placi de beton armat turnat in cofraje, placi prefabricate din beton armat, corpuri de umplutura ceramice sau de beton, boltisoare executate din zidarie de caramida sau de beton, etc. C4.3. Plansee de lemn sunt alcatuite din grinzi de lemn ale caror capete reazema pe elemente portante (ziduri de caramida sau de blocuri mici). Peste Tehnologia meseriei - 33

grinzi se monteaza pardoseala din dusumele simple, din parchet batut pe dusumea oarba, etc. Intre grinzi se executa o umplutura de moloz sau de nisip uscat pe o astereala de scandura pe sipci batute in cuie pe laturile grinzilor. Sub grinzi se executa tavanul de tencuiala pe sipci si trestie sau plasa de rabit, din scanduri geluite si pro
late, etc. Planseele de lemn se executa din ce in ce mai rar si numai la case de locuit, constructii agrozootehnice si altele de mica importanta. C5. Scarile sunt elemente de constructie pe care se circula intre nivelurile cladirilor (scari interioare) si intre nivelul terenului si parterul cladirilor (scari exterioare). Scarile sunt alcatuite din trepte, contratrepte si podeste, avand balustrada cu mana curenta. Scarile interioare se executa din beton armat monolit, din prefabricate din beton armat si uneori Fig. 66 Elementele componente ale unei scari: din lemn sau metal; cele exterioare 1) treapta; 2) contratreapta; 3) podest; se executa din beton simplu, zidarie 4) balustrada; 5) mana curenta de caramida, beton armat monolit sau prefabricate din beton armat. C6. Acoperisurile sunt elemente de constructii asezate peste planseul ultimului etaj, avand ca scop sa apere cladirea de actiunea intemperiilor (ploaie, zapada, vant, etc.) si sa constituie spatiu pentru pod. Acoperisul este alcatuit din sarpanta, care constituie un schelet portant si din invelitoare. Sarpanta acoperisului poate
executata din piese de lemn, piese de otel sau din prefabricate de beton armat. Ea este formata in general din ferme. In
g. 67 este aratata o sarpanta din lemn pe ferme, precum si denumirile pieselor componente. Intre ferme se aseaza pene, peste care se monteaza capriorii. La acoperisurile din lemn, pe capriori se bat in cuie scanduri, formand astereala, peste care se aseaza invelitoarea. Invelitoarea se executa din materiale rezistente la actiunea intemperiilor (carton astfaltat, tigle, olane, tabla, etc.). Cea mai simpla invelitoare este cea din carton astfaltat prins in cuie pe astereala din scandura. Uneori, peste primul strat de carton se lipeste cu bitum cald un al doilea strat; spre a Fig. 67 Elementele sarpantei: nu
luat de vant, cartonul astfaltat se 1) coarda; 2) pop; 3) arbaletier; 4) contrafisa;
xeaza cu sipci. 5) coama; 6) pana; 7) caprior 34 - Tehnologia meseriei

La acoperisurile cladirilor industriale, invelitoarea de carton astfaltat se aplica direct pe placile de beton armat, asezat intre ferme de pene. Cele mai rezistente invelitori pentru casele de locuit sunt cele din tigle olane. Invelitoarea din tigla se poate executa fara astereala, tiglele asezanduse direct pe sipci batute pe capriori. La unele constructii agricole, invelitorile se executa si din sita, sindrila, paie, etc. Portiunea de acoperis care iese din afara fatadei se numeste streasina si are rolul de a apara fatada cladirii de scurgerea apei de ploaie de pe invelitoare. Apa se aduna in jgheaburi din tabla pana la trotuar, de unde este preluata de rigole sau de reteaua de canalizare. Pentru iesirea din pod pe acoperis, in scopul luminarii podului, se lasa goluri, in care se monteaza tabachere alcatuite din rame cu capac prevazute cu geam. La acoperisurile cu tigla se executa lucarne din lemn, prevazute cu ferestre C7. Terasele inlocuiesc acoperisul tip sarpanta in cazul in care cladirea nu are nevoie de pod. In acest caz planseul peste ultimul etaj este amenajat ca terasa protejata cu izolatii hidrofuge, termice si fonice, precum si cu pardoseala din placi de mozaic. In majoritatea cazurilor, blocurile de locuinte si cladirile social-culturale, administrative si pentru sport, cat si cele industriale sunt prevazute cu terase in loc de acoperis. D. Lucrari de nisaj Cele mai importante lucrari care
nalizeaza cladirile executate ”de rosu” sau ”de gri”, alcatuite din elementele principale aratate mai sus, sunt urmatoarele: D1. Lucrarile de tamplarie Prin lucrari de tamplarie se inteleg usile si ferestrele, care pot avea dimensiuni si forme diferite, ele executandu-se pe toc. Ferestrele sunt prevazute cu cercevele de lemn sau metal la care se monteaza geamurile si sunt in general duble, adica cu doua randuri de cercevele, ele se pot prevedea afara cu obloane sau rulouri. Usile pot
simple sau duble si de asemenea pot
executate din lemn sau din metal. D2. Lucrari de tencuieli si placaje Sunt lucrari care se executa la interiorul si exteriorul cladirilor la care peretii se imbraca cu tencuieli sau placaje, iar tavanele cu tencuieli; uneori, peretii se executa din caramida aparenta, eliminandu-se tencuiala sau placarea. Tehnologia meseriei - 35

Peretii ai caror fete trebuie sa
e rezistenti la uzura se imbraca cu placaje de marmura, piatra, mozaic, gresie, faianta, etc. In bai, bucatarii, W.C.-uri, etc., unde peretii trebuie sa se spele usor se executa placaje de faianta, sticla, material plastic, ori vopsitorii in ulei. La peretii interiori se pot executa si imbracaminti de lemn decorative denumite lambriuri. La exterior, partea inferioara a fatadelor (soclu) se imbraca cu tencuieli rezistente (din mortar de ciment si praf de piatra sau mozaic, etc.) ori cu placaje (piatra, marmura, etc.). Fatadele cladirilor se tencuiesc sau se placheaza cu caramida, placi de piatra, etc. In jurul ferestrelor se executa uneori pro
luri ornamentale, numite ancadramente; la partea de jos, ferestrele au spre exterior un solbanc. Sub strasina se pot executa pro
luri iesite de la linia fatadei, alcatuind impreuna cornisa. D3. Pardoselile Sunt lucrari executate pe plansee si au menirea de a permite circulatia persoanelor. Ele se executa din diferite materiale, potrivit cu destinatia incaperilor si cu modul de circulatie. Pardoselile rigide se executa din beton, mozaic sau placi diverse de mozaic, gresie ori marmura. Pardoselile din lemn sunt alcatuite din dusumele, parchete sau calupuri din lemn tare. Pardoselile speciale se executa din linoleum, xilolit, covoare din materiale plastice, etc. D4. Vopsitorii, zugraveli si tapete Tamplaria si uneori peretii tencuiti se vopsesc in culori de ulei sau de materiale sintetice. De obicei, peretii tencuiti se spoiesc cu lapte de var sau se zugravesc cu vopsele de apa, huma si clei, iar uneori pe ei se lipesc tapete de hartie. D5. Sobele Se executa din caramida sau placi de teracota si se folosesc la incalzirea camerelor. E. Lucrari de izolatii Sunt de trei categorii: E1. Izolatiile hidrofuge care au scopul de a apara cladirea impotriva actiunii distrugatoare a umezelii. 36 - Tehnologia meseriei

E2. Izolatiile termice protejeaza cladirea impotriva patrunderii frigului sau a caldurii excesive din exterior prin pereti sau prin planseul peste ultimul etaj. E3. Izolatiile fonice au rolul de a impiedica patrunderea zgomotului dintr-o incapere in alta sau de la exterior spre interior. F. Lucrari de instalatii interioare O cladire, ca sa
e functionala necesita si diferite lucrari de instalatii, care sa permita o buna folosire a cladirii, precum si obtinerea unui confort cat mai mare. F1. Instalatiile sanitare au ca scop alimentarea cu apa a cladirii (aducerea apei la lavoare, bai, etc.) si canalizare (scurgerea apelor intrebuintate). F2. Instalatiile electrice sunt destinate iluminatului cladirilor, functionarii motoarelor, masinilor, etc. In aceasta grupa se mai cuprind instalatiile de sonerie, telefon, radio, televizor, precum si posturile de transformare. F3. Instalatiile de incalzire centrala servesc la incalzirea cladirilor prin radiatoare. Acestea functioneaza
e cu apa calda, abur sau aer cald,
e cu energie electrica. F4. Instalatiile de gaze se folosesc la aducerea gazelor pentru incalzirea sobelor, alimentarea instalatiilor de incalzire centrala, etc. F5. Ascensoarele servesc la circulatia intre etaje pentru persoane sau materiale (pentru greutati). F6. Crematoriile sau arzatoarele de gunoi sunt folosite la arderea gunoaielor menajere de la apartamente. G. Sistemele de constructii ale cladirilor La executarea cladirilor de locuit, social-culturale, administrative si industriale se aplica diverse sisteme de constructie, si anume sistemele de constructii portante (de sustinere, de rezistenta). Avand posibilitatea de a se alege sistemul de constructie, se permite si gasirea unor solutii de organizare a lucrarilor si a unor metode de munca prin care sa se asigure durata cea mai scurta de executie a lucrarilor si calitatea cea mai buna. G1. Sistemul de constructie „pe ziduri portante“ Caracteristica acestui sistem consta in orientarea zidurilor portante, ceea ce duce la urmatoarele variante ale sistemului: - ziduri portante longitudinale a, b, c (
g. 68) la care zidurile exterioare longitudinale si zidurile mediane longitudinale
ind Tehnologia meseriei - 37

portante, fasiile de planseu sau planseele intregi se aseaza pe directie perpendiculara pe aceste ziduri, pe care se reazema; - ziduri portante pe ambele directii, la care incaperile se formeaza intre zidurile portante longitudinale si cele transversale; fasiile de planseu pot
asezate pe oricare dintre cele doua directii, iar planseele intregi pot
rezemate pe toate laturile, deoarece pe ambele directii zidurile sunt portante; - ziduri transversale si ziduri Fig. 69 Cladire cu schelet de beton armat sau metalic: mediane longitudinale portante, 1) fundatii; 2) stalpi interiori; in care caz zidurile longitudinale 3) stalpi exteriori; 4) grinzi; 5) grinzi principale; 6) grinzi de planseu; exterioare sunt portante si au 7) pereti exteriori de umplutura; numai rolul de a izola cladirea 8) pereti despatitori asezati pe planseu termic si fonic de mediul exterior; fasiile de planseu se aseaza pe directia longitudinala, rezemand pe zidurile portante transversale, iar planseele intregi pot
asezate pe trei ziduri portante. La cladirile cu inaltimea pana la 5 niveluri, zidurile portante pot
executate din zidarie de caramida, din blocuri mici ceramice sau din beton. La cladirile cu mai mult de 5 niveluri, peretii portanti se executa din beton turnat in cofraje de inventar alunecatoare (glisante), ori din panouri prefabricate. G2. Sistemul de constructie „pe schelet de beton armat“ Structura portanta a cladirii in acest sistem se compune din stalpi, grinzi si plansee. Sistemul se numeste „pe cadre de beton armat“. El se aplica la cladirile care au mai mult de 5 niveluri. Stalpii, grinzile si planseele pot
executate
e monolit, adica executate pe loc in cofraje de inventar,
e din elemente prefabricate, care se monteaza si se imbina la santier. Elementele prefabricate pot
: stalpi, grinzi sau cadre intregi si fasii sau panouri de planseu. Intre cadre, peretii se executa din zidarie de caramida, blocuri ceramice, beton usor, precum si din panouri mari. Peretii despartitori se pot executa din placi de ipsos, beton usor, placi
brolemnoase, etc. Aceeasi structura se poate executa „pe schelet metalic“, in care caz cadrele (stalpii si grinzile), uneori si planseele sunt alcatuite din elemente metalice. 38 - Tehnologia meseriei

G3. Sistemul de constructie „din panouri mari“ Este unul din cele mai folosite sisteme de executie a cladirilor de locuit. Panourile mari se fabrica pe cale industriala, iar transportul, ridicarea si montarea lor se executa mecanizat. Deoarece panourile mari de pereti au dimensiunile unei camere, alcatuirea incaperilor se face usor prin imbinarea panourilor de pereti exteriori cu cele de pereti interiori. Peretii portanti din panouri mari se monteaza in doua variante: Fig. 70 Cladire executata din - peretii portanti pe ambele panouri mari din beton directii, cand toti peretii interiori si exteriori
ind portanti, fasiile de planseu pot
asezate pe orice directie, rezemand pe oricare perete, iar panourile mari de planseu pot rezema pe patru pereti; - pereti transversali si pereti mediani-portanti, in care caz peretii exteriori sunt neportanti; fasiile de planseu reazema pe peretii transversali, iar panourile mari de planseu pot rezema pe peretii transversali si pe peretele median. G4. Sistemul de constructie „din elemente spatiale prefabricate“ Elementul spatial poate
o camera, o camera cu anexe, doua camere, un grup sanitar (baie, W.C.), etc. Acest sistem prezinta avantajul de a scurta cel mai mult durata lucrarilor pe santier, deoarece elementele spatiale se prefabrica in fabrici prin module industriale si sunt aduse si montate pe santier, gata
nisate. In modul acesta, se realizeaza un grad de mecanizare inalt si in acelasi timp se reduce consumul de materiale si pretul de cost al cladirilor. Acest sistem de constructie a inceput sa se aplice din ce in ce mai mult. G5. Sistemul de constructie „cu etaje ridicate“ Potrivit acestui sistem, intai se monteaza stalpii prefabricati din beton armat sau metal, iar apoi la parter se executa din beton armat toate planseele cladirii suprapuse in pachete (intre ele se aseaza hartie, nisip, etc, care impiedica lipirea planseelor unul de altul) . Pe planseul superior se executa terasa sau acoperisul, dupa care, cu ajutorul unor vinciuri (prese) hidraulice montate pe capul stalpilor, planseul este ridicat la nivelul necesar. Planseul are gauri cu gulere metalice care permit atat lunecarea lor de-a lungul stalpilor, cat si
xarea Tehnologia meseriei - 39

lor de stalpi. Pe planseul urmator se monteaza peretii din panouri, pardoselile, tamplaria si se executa
nisajele, dupa care planseul cu etajul
nisat se ridica la nivelul necesar. In acelasi mod se procedeaza cu toate planseele, respectiv cu toate etajele, montandu-se si toate instalatiile necesare. Avantajele principale oferite de folosirea acestui sistem sunt urmatoarele: se lucreaza numai la nivelul solului, se elimina cofrajele, esafodajele si schelele, precum si utilajele grele de ridicat care ocupa spatii mari, iar durata executiei se reduce simtitor. IV. EXECUTAREA PERETILOR TURNATI A. Executarea peretilor turnati A.1. Tehnologia de executie a peretilor din beton armat monolit; Peretii din beton armat se numesc diafragme verticale si se executa din beton greu obisnuit sau din beton usor cu agregate din granulit. Lucrarile de executie a diafragmelor din beton armat monolit sunt urmatoarele: x cofrarea; x armarea; x turnarea si compactarea beronului; x decofrarea. A.1.1. Cofrarea diafragmelor din beton armat monolit; Cofrajele ce se folosesc la executarea diafragmelor din beton armat monolit sunt de urmatoarele tipuri: x demontabile, alcatuite din elemente de inventar, cu panouri din material lemnos; x plane metalice de inventar; x glisante; x spatii metalice, tip tunel Cofrajele demontabile din elemente de inventar sunt alcatuite din panouri solidarizate cu moaze si tiranti. Cu acest tip de cofraje se pot realiza diafragmele diferitelor structuri de cladiri (fagure, celular, nucleu central de diafragme). La executia diafragmelor in cofraje demontabile, se amplaseaza o fata a cofrajului care se sprijina provizoriu, iar fata a doua a cofrajului se asambleaza dupa executia armaturii si introducerea ramelor pentru goluri. Cofrajele plane metalice, ca si cofrajele spatiale metalice de tip tunel, se folosesc la executia diafragmelor structurilor tip fagure, la care planseele 40 - Tehnologia meseriei

sunt monolite. Diafragmele monolite ale structurilor fagure se pot realiza in panouri plane metalice, atunci cand planseele sunt prefabricate. Cofrajele glisante se folosesc la executia monolita a diafragmelor structurilor inalte. Cofrajele plane metalice si cele spatiale se monteaza cu ajutorul macaralei. A.1.2. Armarea diafragmelor; Diafragmele constructiilor cu structura tip fagure sau de tip celular, cu inaltimea de P + 4E (parter + 4 etaje) si P + 10 E (parter + 10 etaje) se armeaza, de obicei, constructiv. Din calcule rezulta ca armarea este necesara numai in zone seismice. Armarea diafragmelor poate
continua pe toata suprafata lor sau concentrat pe anumite zone caracteristice (marginile diafragmelor, colturi rami
catii, conturul golurilor). Diafragmele se armeaza cu plase legate din bare independente sau cu plase sudate. Colturile, intersectiile, rami
catiile, bulbii etc. se armeaza numai cu carcase legate din bare independente (Fig. 71). O atentie deosebita se va acorda armarii diafragmelor in jurul golurilor, precum si innadirii armaturilor.

Fig. 71 Armarea diafragmelor cu plase sudate si carcase legate, in zone caracteristice: a) armarea bulbilor de beton armat; b) armarea la ramificatie; c) armarea la coltul diafragmei; d) armarea la intersectia diafragmelor

A.1.3. Turnarea si compactarea betonului; La diafragmele cu inaltimi pana la 3 m si cu grosimi de cel putin 12 cm, betonul se poate turna direct pe la partea superioara cu furtunuri exibile, prin descarcarea din bene sau cu ajutorul pompei din beton. La betonare, betonul va
dirijat cat mai vertical si spre centrul cofrajului. Turnarea betonului va
continua, in straturi longitudinale succesive a caror inaltime depinde de modul de compactare. Fiecare strat turnat se compacteaza imediat. La un strat de maximum 50 cm grosime se foloseste pervibratorul (la diafragme cu grosimea mai mare de 15 cm) iar in cazul grosimii stratului de 0,6 ... 0,8 m se folosesc vibratoarele de cofraj (pentru diafragme cu grosimi mai mici de 15 cm). Tehnologia meseriei - 41

Se va acorda o atentie sporita betonarii marginilor diafragmelor si conturului golurilor unde armatura este mai deasa si pot sa apara segregari sau goluri. La folosirea cofrajelor plane metalice, executia unui nivel se realizeaza in doua etape. In prima etapa se toarna peretii pana la nivelul fetei inferioare a planseului, se lasa sa se intareasca su
cient betonul, pentru a putea
decofrat, se decofreaza si panourile de cofraj se transporta cu macaraua in alta zona a constructiei. In etapa a doua se executa planseul, utilizandu-se panouri plane metalice de inventar de marimea unei camere. La aceasta tehnologie este necesar ca dispunerea diafragmelor sa formeze celule deschise pe una din laturi (fata spre exterior), pentru scoaterea cofrajului de planseu. Inchiderea celulei se poate realiza cu zidarie de umplutura din produse ceramica sau BCA. Daca planseul este prefabricat, peretele de fatada se poate realiza in aceeasi etapa cu peretii interiori de rezistenta, din beton armat monolit. In acest caz este avantajos ca inchiderea sa se realizeze cu panouri mari prefabricate in trei straturi, montate inainte de betonarea diafragmelor interioare. Peretii frontali se pot realiza monolit sau prefabricat. La executia monolita este necesara izolarea lor termica prin placare cu materiale termoizolante, asezate in cofraj inaintea betonarii sau dupa decofrare. In cazul utilizarii cofrajelor de-montabile, sau a cofrajelor spatiale metalice de tip tunel, peretii si planseul se executa intr-o singura etapa. Daca diafragmele se executa cu cofraje glisante, betonul se toarna in ritm continuu, in straturi, pe tot conturul cofrat. Peretii exteriori ai structurilor executate in cofraje glisante se Fig. 72 Termoizolarea peretilor exteriori: realizeaza in trei straturi: 1) strat de rezistenta; 2) strat termoizolant; 1. stratul interior de rezistenta de 3) strat de protectie 12 ... 13 cm grosime; 2. stratul termoizolant; 3. stratul exterior de protectie a termoizolatiei gros de 4 ... 6 cm realizat din beton armat (Fig. 72). Pentru stratul termoizolant se folosesc materiale izolante rigide; blocuri din beton granulit sau gazbeton, placi din beton celular autoclavizat, placi semirigide din vata minerala intr-un ambalaj din folii de polietilena sau din carton bitumat. Clasa betonului din diafragme trebuie sa
e de cel putin Bc 15, iar la cladirile cu peste 12 niveluri, pentru a nu se ingrosa excesiv peretii portanti, clasa betonului de la etajele inferioare va
Bc 20 sau Bc 25. La turnarea betonului pe timp friguros se iau masuri de protectie a lui, pentru a preveni inghetul si a accelera intarirea. 42 - Tehnologia meseriei

A.1.4. Decofrarea diafragmelor din beton armat monolit; Cand peretii nu sunt incarcati imediat, se poate decofra daca rezistenta minima a betonului este de 25 daN/cm2. Imediat dupa decofrare se veri
ca suprafetele diafragmelor. Cand apar defecte importante (goluri, zone segregate sau necompactate), acestea se remediaza numai pe baza detaliilor acceptate de proiectant. La lucrarile la care se prevede aplicarea unor
nisaje, defectele super
ciale se remediaza odata cu executarea
nisajului respectiv. Izolarea fonica a peretilor din beton armat monolit este asigurata de cele mai multe ori de masivitatea lor. In cazul peretilor exteriori, termoizolanti, stratul termoizolant asigura si conditii de izolare fonica. Pentru izolarea fonica suplimentara a diafragmelor monolite se folosesc placaje exterioare din placi exterioare din placi de pluta SUPERLEX, din placi
brolemnoase din saltele de vata de sticla sau vata minerala, placi de vata minerala etc. Cand peretii nu sunt incarcati imediat, se pot decofra daca rezistenta minima a betonului este de 25 daN/cm2. B. Tehnologia de realizare a structurilor din panouri mari prefabricate din beton armat B.1. Generalitati: Realizarea cladirilor din panouri mari prezinta o serie de avantaje cum ar
: x cresterea productivitatii muncii; x reducerea consumului de materiale; x reducerea duratei de executie; x se elimina aproape in totalitate consumul de material lemnos; x se asigura o calitate superioara a lucrarilor; Structura cladirilor din elemente prefabricate este alcatuita dintr-un ansamblu de elemente verticale si orizontale, sub forma de panouri mari, care, prin imbinarile realizate pe santier, la montaj, duce la obtinerea unui sistem spatial ce asigura preluarea in conditii bune a solicitarilor la care este supus. Fig. 72 Dispozitive pentru manipularea elementelor prefabricate: a) pentru panouri de planseu (compensator); b) pentru panouri de pereti; c) pentru rampe de scari; d) pentru elemente spatiale; 1) cutie - suporti scripeti; 2) scripete

Tehnologia meseriei - 43

B.2. Modul de transportare si xare provizorie a panourilor mari: Panourile de pereti se transporta, manipuleaza si depoziteaza vertical sau usor inclinat. Transportul se face cu remorci tractate, amenajate cu stelaje, pe care se aseaza panourile inclinate cu 5° ... 10° fata de verticala. Depozitarea in vederea asteptarii montarii se face tot pe un asemenea stelaj. Panourile mari prefabricate sunt manipulate cu dispozitive adecvate (Fig. 72 a si b). Pentru a se asigura mentinerea panourilor de pereti la pozitie, pe durata in care se executa armarea imbinarilor, turnarea betonului si intarirea lui pana la asigurarea a circa 60° din clasa betonului, acestea se
xeaza cu dispozitive speciale (tensori). Tensorul se prinde la partea inferioara de planseu iar la partea superioara de panoul prefabricat, prin intermediul unui buton sau a unei furci (Fig. 74a) pentru aducerea la pozitie verticala a panoului prefabricat in zona centrala cu un manson
letat stanga – dreapta, cu ajutorul caruia se poate varia lungimea sa. In alte situatii se folosesc tensori
xati cu bulon sau furca de perete iar partea inferioara se prinde de un element prefabricat din beton, asezat intre blocurile de beton simplu ale fundatiei (Fig. 74b).

Fig. 74 Dispozitive speciale pentru fixarea provizorie a panourilor de pereti: a) tensor - compresor reglabil pentru fixarea provizorie a peretilor; 1) perete (de fatada sau despartitor); 2) planseu; 3) tensor - compresor; 4) furca (jug). b) dispozitiv cu tensor pentru mentinerea la pozitie in timpul monolitizarii a panourilor de pereti la infrastructuri; 1) perete infrastructura, 2 si 3) placi pentru fixarea tensorilor; 3) dispozitiv de rezemare din beton armat prefabricat; 4) armaturile longitudinale ale fundatiei; 5) tensor; 7) placa ancorare tensori, din beton armat prefabricat. 44 - Tehnologia meseriei

B.3. Tehnologia de montare a elementelor prefabricate: B3.1. Tehnologia de montare a elementelor prefabricate care alcatuiesc infrastructura cladirilor La executia infrastructurilor din panouri mari prefabricate se folosesc doua tipuri de elemente: pereti si plansee. Tehnologia de montaj, in acest caz, se compune din urmatoarele faze: x Trasarea axelor peretilor pe talpile de beton simplu sau pe radierul general; x Asezarea a cate doua blocuri de beton prefabricat intre armaturile cuzinetului pe care reazema peretele prefabricat al infrastructurii; x Orizontalitatea fetei superioare a blocurilor de rezemare, folosind mortar de ciment asezat sub acestea; x Asezarea panourilor de pereti pe blocurile de beton prefabricat de rezemare, pe axele trasate, prinderea in tensorii
xati in placile de beton prefabricat montate intre fundatii si veticalizarea peretilor prin reglarea tensorilor; x Turnarea si compactarea prin vibrare a betonului din cuzineti; x Armarea imbinarilor verticale din panourile de pereti ce alcatuiesc infrastructura; x Cofrarea imbinarilor verticale, turnarea si compactarea prin vibrare a betonului din aceste imbinari; x Asezarea mortarului de poza la partea superioara a panourilor de pereti, pe latimea de rezemare a planseelor; x Montarea panourilor prefabricate care alcatuiesc planseul peste subsol; x Turnarea betonului pentru monolitizare a panourilor pentru planseu, etapa ce se realizeaza anterior montarii peretilor parterului, daca peretii suprastructurii reazema pe un strat de mortar sau, ulterior, daca se foloseste sistemul de rezemare cu subbetonare. Cofrajele folosite la imbinarea peretilor sunt folosite sub forma de coltare, intarite cu dulapi din brad. Pentru ca imbinarile panourilor de pereti de la subsol sunt de tip deschis, cofrajele se
xeaza cu tiranti ce traverseaza zona de betonare. Ei sunt
xati pe elementele de rigidizare ale cofrajelor si sunt intinsi cu prese sau folosind sisteme cu
let. Abaterile maxime admise la montajul panourilor de pereti la subsol sunt: x pentru devierea de la verticala a panourilor de pereti pe inaltimea subsolului, 5 mm; x intre axa panoului montat si axa pozitiei corecte, 10 mm; x la grosimea stratului de mortar de ciment, + 5 mm; x la adancimea de incastrare a panourilor de pereti in subterane, + 5 mm; x la diferenta de nivel dintre doua panouri de planseu adiacente, + 5 mm; Tehnologia meseriei - 45

Fig. 75 Transmiterea pozitiei axei peretilor structurii de la reperul de pe sol si trasarea axelor peretilor structurii: 1) repere de referinta dispuse pe sol, alaturat constructiei; 2) aparat topografic (teodolit); 3) mira; 4) fir cu plumb

Betonul folosit la realizarea monolitizarilor are rezistenta caracteristica cel putin egala cu a panourilor mari prefabricate si minimum Bc 22,5. la decofrarea monolitizarilor si a cuzinetilor, rezistenta minima admisa este de 60% din clasa prescrisa. B.3.2. Tehnologia de montare a elementelor prefabricate care alcatuiesc suprastructura cladirilor etajate: B.3.2.1. Trasarea si etapele realizarii suprastructurii La montarea panourilor mari prefabricate, care alcatuiesc suprastructura cladirilor, se succed aceleasi operatii ca la executia infrastructurii. In acest caz, diferente apar ca urmare a faptului ca panourile se monteaza pe un planseu gata executat, in timp ce la infrastructura se executa in aceeasi etapa cu montajul si o parte din fundatie (cuzinetul). La trasarea suprastructurii se pun probleme deosebite, in special pentru faptul ca trebuie urmarita permanent pozitia in raport cu bornele de referinta dispuse la sol. In acest caz la trasare se disting doua faze: 1. prima faza consta in a materializa, pe constructia in executie, pozitia axelor constructiei in raport cu axele de referinta de la subsol (Fig. 75); 2. A doua faza a trasarii consta in a materializa in lung, respectiv transversal constructiei, pozitia peretilor care urmeaza a se monta. 46 - Tehnologia meseriei

In
g. 75 se prezinta modul in care se executa trasarea unei axe longitudinale. Pentru axele transversale se procedeaza la fel, singura diferenta este ca se folosesc reperele de referinta dispuse transversal constructiei. In acest caz se traseaza minimum doua axe pentru
ecare directie. Restul axelor se traseaza prin masurarea distantelor, folosind panglici de otel etalonate si prin trasarea directiei cu aparate topogra
ce. Prin acestea se poate asigura o trasare corecta, folosind numai cate doua repere dispuse la sol pentru
ecare directie in parte (longitudinal si transversal).

Fig. 76a Pozarea peretilor de fatada: 1) tensor; 2) dispozitiv cu fir cu plumb; 3) furtun de nivel; 4) echer; 5) linii - reper pentru pozarea peretilor; 6 si 6’) dispozitive de rezemare, tip A, tip B; 7) perete exterior montat; 8) perete interior care se monteaza; 9) perete exterior care se monteaza; 10) axa peretilor

Fig. 76b Pozarea peretilor interiori: 1) tensor; 2) dispozitiv cu fir cu plumb; 3) furtun de nivel; 4) echer; 5) linii - reper pentru pozarea peretilor; 6 si 6’) dispozitive de rezemare, tip A, tip B; 7) perete exterior montat; 8) perete interior care se monteaza; 9) perete exterior care se monteaza; 10) axa peretilor

Etapele realizarii suprastructurii sunt: x trasarea pozitiei axelor longitudinale si transversale; x pozarea dispozitivelor pentru rezemarea provizorie a panourilor de pereti; x montarea peretilor exteriori (Fig. 76a) si mentinerea in pozitie verticala cu tensori; x executarea pozitiei de etansare si termoizolare a rosturilor; x montarea peretilor transversali (
g. 76b) si mentinerea lor in pozitie verticala cu tensori; x armarea imbinarilor verticale si orizontale; x montarea racordurilor tuburilor pentru instalatiile inglobate; x montarea cofrajelor pe laturile libere ale imbinarilor verticale; Tehnologia meseriei - 47

x turnarea si compactarea prin vibrare a betonului din imbinarile verticale si orizontale; x montarea peretilor despartitori, a cabinelor sanitare, a golurilor pentru instalatii, etc; x trasarea pozitiei planseelor si asezarea mortarului de poza pe cantul suprioral panourilor verticale, in zonele de rezemare a dintilor panourilor de planseu; x montarea planseelor; x executarea sudurilor si imbinarea dintre mustatile planseelor. Abaterile admise la montarea peretilor exteriori, sunt urmatoarele: x pozitia in plan fata de liniile de reper; - transversal, 5 mm; - longitudinal, 5 mm; x diferenta de cota la partea superioara, 5 mm; x deschiderea rostului vertical, ± 5 mm; x devierea de la verticala pe inaltimea unui panou, 5mm. La pozarea peretilor interiori, abaterile maxime admise la montaj sunt urmatoarele: x pozitia in plan fata de liniile de reper: - transversal, 8 mm; - longitudinal, 12 mm; x diferenta de cota la partea superioara, 5 mm; x devierea de la verticala pe inaltimea unui panou, 5 mm. Monolitizarea panourilor de planseu se poate obtine in doua moduri, in functie de solutia adoptata la rezemarea peretilor interiori. Cand peretii reazema pe planseu prin intermediul unui mortar de poza, betonul de monolitizare orizontala se toarna intre panourile de planseu inainte de montarea panourilor de pereti. Daca peretii reazema prin subbetonare, monolitizarea se realizeaza dupa montarea provizorie a acestora, realizanduse astfel monolitizarea panourilor de planseu cu panourile de pereti. La executia suprastructurii se asigura aceleasi tolerante ca si la infrastructura. La latimea rosturilor dintre panourile de fatada, toleranta maxima admisa este de ± 5 mm. In ceea ce priveste devierea pe verticala a panourilor de peretin se admit maximum 5 mm pe inaltimea unui etaj, dar cel mult 10 mm pe toata inaltimea constructiei. B.3.2.2. Montarea panourilor de pereti Lucrarile de la montarea de la
ecare nivel al cladirii se pot incepe numai dupa ce s-a facut receptionarea lucrarilor de montaj – monolitizare 48 - Tehnologia meseriei

de la nivelul inferior si dupa executarea completa a lucrarilor topometrice la nivelul respectiv. Pregatirea suprafetelor de rezemare se face prin executarea urmatoarelor faze: x curatarea de praf, resturi de beton etc. a suprafetei de rezemare pe planseu ( inclusiv a treptei exterioare la panourile de fatada inferioare) x asezarea si
xarea in pozitie corecta a sortului din folie de un mm grosime, la intersectia rosturilor verticale cu rosturile orizontale ale fatadelor (
xarea sortului se face prin lipire cu prenandez); x asezarea benzilor compresibile din polistiren expandat, in lungul rosturilor orizontale ale fatadelor si
xarea acestor benzi prin lipire cu aracet, pepragul orizontal al panoului inferior; x asezarea benzilor termoizolante din polistiren expandat, cu folie de polietilena aplicata spre interior prin
xarea cu agrafe de sarma, prevazute in proiect la rosturile orizontale ale fatadelor si lipirea acestora in puncte cu aracet pe contratreapta pragului; x montarea dispozitivelor de rezemare provizorie si aducerea acestora la cotele din proiect, folosind straifuri din tabla de grosimi diferite. Lucrarile de montare ale
ecarui panou cuprind urmatoarele faze: x agatarea panoului in dispozitivele de prindere ale macaralei si ridicarea lui pe o inaltime de 20 ... 25 cm, pentru a se veri
ca siguranta prinderii si curatarea de noroi, zapada; x ridicarea panoului cu macaraua la locul de montare; x preluarea panoului de catre montatori si ghidarea lui la locul de montare pregatit in prealabil; x coborarea usoara a panoului, pana la 5 ... 10 cm deasupra locului de montaj, corectandu-se pozitia sa in raport cu axele trasate pe planseu; x coborarea planseului pe suprafata de rezemare; x asigurarea panourilor impotriva rasturnarii, cu ajutorul dispozitivelor de
xare provizorie (al tensorilor), care au fost in prealabil prinse rigid de plansee; x veri
carea si corectarea pozitiei in plan vertical si orizontal, actionand mansoanele de reglare a lungimii tensorilor si efectuand veri
carile cu ajutorul unui dreptar – boloboc, al
rului cu plumb si al unui echer gradat; x indepartarea dispozitivului de ridicare al macaralei, numai dupa
xarea panoului in pozitie de
nitiva. Montarea panourilor de fatada trebuie facuta continuu pe tot perimetrul nivelului respectiv al cladirii; nu se admite montarea panourilor “pe sarite”. Durata de montare a unui panou de perete (fara executarea sudurilor si a monolitizarilor) este intre 10 si 20 min. Tehnologia meseriei - 49

V. EXECUTAREA PLANSEELOR A. Generalitati Planseele sunt elemente de rezistenta care au rolul de a compartimenta cladirea pe verticala si de a prelua incarcarile de la nivelele superioare si de a le transmite grinzilor, stalpilor, peretilor (elementelor verticale). Planseele sunt elemente orizontale sau inclinate. Clasicarea planseelor: I. Dupa pozitia in constructie: 1. plansee din lemn; 2. plansee din metal; 3. plansee din caramida (bolti); 4. plansee din beton armat. Planseele din beton armat pot
: 1. plansee din beton armat monolit; 2. plansee din beton armat prefabricat; 3. plansee din beton armat preturnat; 4. plansee din beton armat mixte – planseu predalat; 5. plansee din beton armat fara grinzi (dala groasa); 6. plansee din beton armat cu grinzi pe o directie (grinzi principale); 7. plansee din beton armat cu grinzi pe doua directii (grinzi principale, grinzi secundare – nervuri); 8. plansee casetate; 9. plansee tip ciuperca (stalp cu capiteluri). In
g. 77 este prezentat cofraj mixt greu CMG pentru plansee cu urmatoarele caracteristici: x cu un set se poate cofra o suprafata de 500 m2; x deschiderile pentru grinzile ansamblabile sunt de 3,60-10,80 m; x pasul de reglaj al deschiderii este de 50 mm; x momentul capabil portabil 10543 kg; x cantitatea de lemn pe set: varianta placaj 10 m3; varianta cu panouri 22 m3.

Fig. 77 Cofraj mixt greu. CMG pentru plansee 50 - Tehnologia meseriei

In
g. 78 se prezinta cofrajul mixt usor CMU, cu urmatoarele caracteristici: x scheletul metalic de sustinere a placajului se realizeaza din bare tip B; x rezemarea cofrajului se face pe grinzi extensibile si popi.

Fig. 78 Cofrajul mixt usor CMU

In
g. 79 este prezentata platforma suspendata pentru cofrarea planseelor, cu urmatoarele caracteristici: x sarcina maxima pe platforma este de 2200daN/m2; x sarcina maxima pe ml de grinda rezemata pe consola este de 1200 daN/m2; x masa neta / platforma 6x6 m este de 2560 kg metal; x cantitate lemn / platforma 6x6 este 1,50 m2.

Fig. 79 Platforma suspendata pentru cofrat plansee

Fig. 80 Cofraj metalic suspendat autoportant 6x6 m

In
g. 80 se prezinta cofrajul metalic suspendat autoportant cu suprafata de 6x6m, cu urmatoarele caracteristici: x sarcina maxima 2500 daN/m2; x inaltimea grinzilor maximum 510 mm; x latimea grinzilor principale 270 mm; x latimea grinzilor secundare 150 mm; x masa neta/cofraj 6x6m este de 52140 kg. Tehnologia meseriei - 51

In
g. 81 se prezinta o masa pentru turnarea unui planseu cu urmatoarele caracteristici: xtipuri de mese: - cu patru montanti; - cu sase montanti. x suprafata cofrata cu o masa 4,2024,00 m2; xinaltimea de cofrare cu: - montanti tip MA 335 este de 2,30-3,35 m; - montanti tip MA 415 este Fig. 81 Masa pentru turnare plansee de 2,80-4,15 m; - montanti tip MA 500 este de 3,65-5,00 m. x masa neta/ansamblu masa 714-1059 kg; x cantitate lemn/pentru 1 buc. Masa 0,1-0,5 m3. In
g. 82 a, b, c este prezentata
sa tehnologica pentru executarea planseelor cu grinzi si placi cu platforma suspendata de 6x6 m.

Fig. 82 Fisa tehnologica pentru executarea planseelor cu grinzi si placi cu platforma suspendata de 6x6 m 52 - Tehnologia meseriei

Domeniul de utilizare: Se folosesc la cofrarea planseelor cu grinzi principale si secundare din beton armat monolit (
g. 82a, b). Descrierea procesului tehnologic: Tehnologia de executie consta in montarea unei platforme de turnare cu dimensiunile de 6x6 m, suspendata de stalpi din beton turnati anterior, prin tiranti si juguri. Fazele de executie: 1. Preasamblarea – se preasambleaza platformele de 6x6 m; 2. Trasarea - se preasambleaza platformele rulante PR 75; 3. Montarea – se traseaza pozitia de montaj a platformelor PR 75; 4. Cofrarea – se monteaza platforma 6x6 m, se suspenda de tiranti si montati de pe stalpi turnati anterior (
g. 82 c), dupa care se monteaza cofrajul grinzilor si a placilor; 5. Se face controlul si receptia lucrarilor executate; 6. Decofrarea consta in: - montarea tirfoarelor si slabirea tirantilor; - coborarea platformei cu circa 2,20 m cu ajutorul tirfoarelor; - decofrarea panourilor de cofraj. B. Lucrari de cofrare la placi Planseele din beton armat fara grinzi se realizeaza cu ajutorul panourilor tipizate sau netipizate, montate pe grinzi metalice. Cofrajele demontabile tipizate sunt alcatuite din panouri si elemente de sustinere si solidarizare de inventar (popi, grinzi extensibile, clesti, etc.). Panourile se monteaza astfel incat sa ocupe toate suprafetele placii si sa se foloseasca un numar minim de completari. Planseele se pot cofra si cu cofraje metalice pentru obtinerea unor suprafete plane si netede. Planseele cofrate cu mese cofrante sunt avantajoase pentru faptul ca se pot regla pe diferite inaltimi si dimensiuni de incaperi. B1. Etapele tehnologice pentru executarea cofrajelor propriu-zise:  Curatirea si nivelarea locului de montaj;  Trasarea pozitiei cofrajelor conform pozitiei elementelor de rezistenta;  Confectionarea si asamblarea cofrajului la sol;  Ridicarea cofrajelor cu sustinerile aferente pe locurile de trasare;  Fixarea provizorie a cofrajelor;  Veri
carea si de
nitivarea pozitiei lor;  Fixarea de
nitiva. Tehnologia meseriei - 53

Planseele cu grinzi dupa o directie (
g. 83).

Fig. 83 Cofrarea unui planseu cu grinzi: 1) grinda de beton armat; 2) grinda extensibila; 3) popi metalici; 4) contravantuiri transversale; 5) dispozitiv de descentrare; 6) placa de beton; 7) panou tipizat

Etapele de montare sunt aceleasi ca la placi fara grinzi cu particularitatile de executie a cofrajului pentru grinzi, prevazute la tehnologia de executie a grinzilor din beton armat monolit. Planseele cu grinzi principale si secundare (nervuri) se executa din panouri tipizate sau netipizate (
g. 84).

Fig. 84 Distributii de grinzi pe plansee cu grinzi principale si secundare: 1) grinzi principale; 2) grinzi secundare; 3) stalpi

Se va acorda o atentie deosebita cofrarii intersectiilor grinzilor pentru folosirea minimului de completari de materiale ce nu se pot refolosi. Planseele cu nervuri dese se folosesc la cofraje de inventar sub forma de cutii de lemn de 1…..1,20 m sau cutii metalice in forma de U de 1m lungime executate din tabla de 2 mm grosime. La cofrare se mai pot folosi si cofraje pierdute din beton usor sau materiale ceramice care raman inglobate in structura planseului. Planseele casetate se executa din cofraje de inventar metalice, azbociment, materiale plastice sub forma unor cutii intoarse cu muchii rotunjite. Prin folosirea acestor cofraje se fac economii de material lemnos, iar suprafetele de beton obtinute prin turnare sunt netede si usor de
nisat. La planseele tip ciuperca se folosesc cofraje ca la planseele din beton armat monolit cu placa dreapta. Planseele de tip predalat sunt plansee mixte executate din doua parti componente. Partea prefabricata se foloseste la partea inferioara prevazuta cu conectori, iar partea monolita se foloseste la partea superioara (suprabeton). 54 - Tehnologia meseriei

Legatura dintre cele doua plansee mixte se realizeaza prin introducerea armaturilor din suprabetonare prin conectorii prefabricatului (
g. 84). B.2. Lucrari de armare la placi Armarea cu bare independente se face direct pe cofraj, astfel:  se aseaza barele drepte legandu-se de armatura grinzilor, centurilor cu sarma;  se monteaza barele ridicate la 450;  se aseaza armatura de repartitie si calaretii; Armarea pe doua directii cu bare independente se face astfel:  se monteaza barele de rezistenta drepte si cele ridicate din randul inferior;  se aseaza cel de al doilea rand de bare de rezistenta. Pentru mentinerea pozitiei berelor din proiect si a pastrarii stratului de acoperire, se folosesc distantieri (purici). Armarea cu plase sudate se face astfel:  se monteaza plasele superioare;  se monteaza calaretii si barele de montaj;  se monteaza plasele de reazem. B.3. Lucrarile de turnare si compactare a betonului Inainte de efectuarea turnarii, se executa operatiile pregatitoare:  se veri
ca cofrajele, dimensiuni stabilitate, etanseitate, armaturi;  se curata cofrajul si se uda abundent cu 2…3 ore inainte de turnare (la cofrajele de lemn);  se aseaza pe cofraje podinele de circulatie pentru muncitori, utilaje, etc. Se recomanda ca betonul sa
e turnat odata cu toate elementele, fara intreruperi; grinzi, centuri, placi. Betonarea se face in felul urmator:  se toarna grinzile si centurile si se vibreaza;  se toarna placa pana la reperele de pe cofraj. Pentru vibrare se folosesc vibratoare de suprafata (placi vibrante, rigle vibrante). Se va acorda o atentie sporita zonelor cu armaturi aglomerate (imbinarilor intre grinzi – stalpi si intersectii de grinzi). Betonul trebuie sa umple perfect cofrajul fara a se produce segregari, iar pentru o calitate sporita este recomandata turnarea cu ajutorul pompelor de beton. Este interzisa circulatia pe armaturi. Rosturile de lucru (de betonare) se admit uneori accidental in zonele cu solicitari minime (
g. 85) Tehnologia meseriei - 55

Fig. 85 Pozitia rosturilor de lucru la planseele cu nervuri

Dupa terminarea betonarii, suprafata planseelor se protejeaza prin acoperire sau stropire cu apa. Daca temperatura este sub +50, betonul se protejeaza impotriva inghetului. B.4. Lucrari de decofrare Dupa intarirea betonului, cofrajele se indeparteaza prin desfacerea legaturilor si indepartarea elementelor componente ale acestuia. Decofrarea la planseele fara grinzi se face astfel:  se scot scandurile de sustinere a traverselor alaturate;  se slabesc popii si se scot penele;  se demonteaza pe rand contravantuirile, se scot popii, lasandu-se popi de siguranta (un pop la 12 m2 de placa);  se scot panourile de cofraj. Decofrarea planseelor cu grinzi se face la fel ca la grinzile din beton armat. C. Cofraje pentru placi (planseu dala) Pentru cofrarea placilor de planseu se folosesc panouri de cofraj de latimi diferite astfel alese incat sa acopere intreaga suprafata de cofrat. Cand acest lucru nu este posibil, suprafata ramasa neacoperita se completeaza cu panouri de completare care trebuie sa aiba aceeasi inaltime cu panourile modulate. Pentru compensarea erorilor atat la confectionarea panourilor de cofraj cat si de la montarea acestora, si pentru a usura decofrarea se prind pe cele doua directii perpendiculare ale dalei (placii) fururi de 5 cm latime din dulapuri de rasinoase. Prin smulgerea acestor fururi la decofrare, se creeaza posibilitatea deplasarii panourilor de cofraj pe ambele axe ale suprafetei acestora, evitandu-se degradarea prin smulgere fortata a panourilor. C.1. Fazele tehnologice pentru montarea cofrajelor la placi Faza I – trasarea; Faza II – se veri
ca pozitia in plan vertical a sistemului de sustinere (grinzi extensibile si popii); 56 - Tehnologia meseriei

Faza III – se veri
ca rezemarea dintre grinzile extensibile si popii telescopici, precum si modul de asezare a popilor pe talpa de rezemare; Faza IV – se veri
ca contravantuirile popilor extensibili; Faza V – se veri
ca distributia panourilor de cofraj pe suprafetele placii si completarea spatiilor ramase libere cu panouri de completare; Faza VI – se veri
ca din nou cota
nala a partii superioare a cofrajului care reprezinta cota intradosului placii; Faza VII – se veri
ca orizontalitatea cofrajului. C.2. Sustinerea cofrajelor Se executa ca la grinzile din beton armat. C3. Decofrarea placilor din beton armat La decofrarea placilor se executa:  Descentrarea din
let a popilor;  Executarea unui esafodaj de lucru pentru demontarea panourilor;  Scoaterea fururilor dintre panourile de cofraj;  Demontarea panourilor de cofraj;  Curatarea si ungerea panourilor;  Demontarea contravantuirilor simultan cu demontarea grinzilor extensibile si a popilor. Desprinderea scandurilor, chingilor si a panourilor de cofraj trebuie facuta cu mijloace si scule adecvate, ca sa nu se produca degradari nici cofrajelor, nici betonului. D. Plansee din lemn S-au folosit din cele mai vechi timpuri si prezinta urmatoarele avantaje:  Executie simpla;  Manopera si energie redisa;  Greutate proprie redusa;  Pret de cost redus. Planseele din lemn prezinta si o serie de dezavantaje, cum ar
:  domeniu de utilizare limitat;  se folosesc la cladiri de mica importanta;  prezinta pericol de incendiu;  durabilitate scazuta (putrezire rapida). Planseele de lemn sunt alcatuite din grinzi si elemente de umplutura. Grinzile pot avea o distributie variata, astfel (
g. 86): 1. Pe o singura directie, paralel cu latura scurta a camerei, la distanta de 70-90 cm, la deschideri mari sau grinzi dispuse alaturat la deschideri mici (
g. 87); Tehnologia meseriei - 57

Fig. 86 Distribuirea grinzilor in plan la planseele cu grinzi din lemn 1) grinzi principale; 2) grinzi secundare; 3) stalp

Fig. 87 Plansee cu grinzi din lemn dispuse alaturat 1) pardoseala; 2) dorn;

2. Pe doua directii cu grinzi principale la deschidere de 3,00….6,00 m si grinzi secundare. Pentru a micsora deschiderea grinzilor principale (>6,00 m), se prevad stalpi intermediari. Grinzile se confectioneaza din lemn de rasinoase sub forma:  lemn rotund;  lemn cioplit;  lemn semiecarisat sau ecarisat;  grinzi compuse. Grinzile marginale se amplaseaza fata de zid la 5…..10 cm, conform
g. 88. Rezemarea grinzilor pe ziduri se face pe retrageri ale zidurilor, pe console sau in nise, pe o distanta de minimum 15-20 cm, prin intermediul unui dulap din lemn (
g. 89).

Fig. 88 Amplasarea grinzilor 1) grinda; 2) pardoseala; 3) tencuiala; 4) pervaz; 5) perete

Pentru evitarea putrezirii in timp, capetele grinzilor se protejeaza cu carton si solutii antiseptice (
g. 89).

Fig. 89 Rezemarea si protectia grinzilor din lemn 1) grinda; 2) dulap din lemn; 3) izolatie termica; 4) ancora din otel-beton; 5) carton bitumat; 6) zona antiseptizanta; 7) ancora din otel lat

58 - Tehnologia meseriei

Rezemarea grinzilor pe zidurile interioare se face cap la cap cu piese metalice din pro
l laminat sau se tesesc capetele grinzilor (
g. 90)

Fig. 90 Rezemarea grinzilor din lemn pe ziduri interioare 1) grinda; 2) foaie de carton bitumat; 3) ancora din otel lat; 4) profil metalic; 5) perete

Nu se admite decalarea in plan a axelor grinzilor. In dreptul cosurilor de fum grinzile reazema prin intermediul unui jug (
g. 90) la o distanta de 25 cm fata de canalele de fum si de 12,5 cm fata de cosurile de fum. Zidaria cosului se tencuieste in dreptul planseului.

Fig. 91 Rezemarea grinzilor din lemn in dreptul cosurilor de fum 1) grinzi gemene; 2) perete; 3) jug

Pentru marirea rigidizarii planseului in plan orizontal, grinzile se ancoreaza la maxim 2,00 m de zidurile exterioare si intre ele cu piese de otel lat prinse la un capat cu suruburi de fata laterala a grinzii, iar la celelalt capat
xate cu ajutorul unei piese de blocare inglobate in zidarie sau aparent (
g. 92). In regiuni seismice, grinzile se ancoreaza in centuri de beton armat executate sub grinzi (
g. 92). Planseele cu grinzi de lemn difera intre ele prin modul de distribuire a elementelor de umplutura, a pardoselii si a tavanului.

Fig. 92 Ancorarea grinzilor din lemn: 1) grinda; 2) ancora din otel lat; 3) perete; 4) termoizolatie; 5) ancora din otel-beton; 6) cui; 7) strat de carton bitumat; 8) zona antiseptizanta; 9) dulap din lemn; 10) centura de beton armat Tehnologia meseriei - 59

E. Tehnologia de realizare si montare a planseelor din beton armat prefabricat Planseele din beton armat trec prin urmatoarele etape de fabricatie: 1. Executarea planseelor propriu-zise:  Studierea proiectului si trasarea planseului;  Confectionarea si montarea tiparului;  Confectionarea si montarea armaturilor din plansee (bare independente, plase sudate);  Curatarea zonei din interiorul tiparului, udarea platformei;  Turnarea betonului de marca superioara si vibrarea cu vibratoarele de suprafata;  Decofrarea tiparelor. 2. Incarcarea planseelor in autospeciale (autotrailere). 3. Transportul planseelor de la poligonul de prefabricare la punctul de lucru. 4. Descarcarea planseelor din mijlocul de transport si stivuirea la punctul de lucru. 5. Prinderea planseului si ancorarea lui pe pozitia de montaj. 6. Executarea monolitizarilor:  Executarea armaturilor de monolitizare;  Executarea cofrajelor de monolitizare;  Turnarea si vibrarea betonului;  Decofrarea monolitizarilor. 7. Receptia lucrarilor. E.1. Tehnologia de realizare a planseelor prefabricate Planseul predalat este un planseu cu alcatuire mixta. Avantaje:  Reducerea cantitatilor de cofraje;  Confera planseului un grad ridicat de monolitizare;  Executie rapida;  Reducere mare de manopera. Dezavantaje:  Consum mare de otel-beton. Planseul predalat este alcatuit din doua piese: 1. piesa prefabricata la partea inferioara (planseul propriu-zis); 2. piesa monolita – suprabetonare- se toarna dupa montarea primei piese. Legatura intre cele doua piese se realizeaza prin conectori. E.2. Operatii pentru executie  executia esafodajelor de sustinere, popi, rigle. Esafodajul se contravantuieste pe doua directii; 60 - Tehnologia meseriei

 predalele se manipuleaza cu un dispozitiv cu un numar mare de carlige;  se executa cofrajele pentru grinzile monolite, nodurile grinda-stalp, cofraje de centru pentru monolitizari (suprabetonare);  montarea armaturilor in zona monolita a planseului cu plase sudate;  turnarea si compactarea betonului monolit se va face cu mare atentie la zonele aglomerate cu armaturi dese;  decofrarea si extragerea esafodajului de sustinere. E.3. Modul de transportare, manipulare si xare a planseelor prefabricate Planseele se transporta de regula orizontal cu platforme speciale, tractate cu autocamioane. Atat la transport, cat si la depozitare, planseele se aseaza suprapuse cu reazemele intermediare pe aceeasi verticala. Se depoziteaza maximum 6 si se transporta maximum 4 (unele peste altele). Manevrarea se face cu ajutorul unor dispozitive speciale. Planseele se prind in 4-6 puncte. E.4. Montarea panourilor de planseu din beton armat prefabricat Dupa terminarea panourilor de pereti exteriori si interiori, se trece la montarea panourilor de planseu si de scara. Etapele tehnologice pentru montare:  se uda partea superioara a panourilor de pereti;  se curata si se asterne mortarul de poza intre martorii care indica nivelul de rezemare;  se aduce planseul deasupra locului de montaj
ind dirijat de montatorii care stau pe panourile de planseu montate anterior;  se aseaza dupa pozitia din proiect;  se desprinde panoul din dispozitivul macaralei;  se realizeaza matarea suplimentara a rosturilor de pe conturul planseului prin indesare pana la refuz. Montarea panourilor de planseu se incepe cu cele de langa casa scarii. E.5. Monolitizarea Se face intre planseu si in dreptul centurilor.  Se curata de impuritati zonele de monolitizare;  Se monteaza armaturile suplimentare de monolitizare (se trec bare prin bucle sau conectorii planseului);  Se toarna beton de monolitizare si se vibreaza. Betonul folosit este de consistenta plastica si cu agregate cu granulatie de maximum 15 mm, se indeasa si se vibreaza foarte bine. Tehnologia meseriei - 61

VI. EXECUTAREA ACOPERISULUI TIP SARPANTA A. Operatii de prelucrare manuala Principalele tipuride operatii manuale folosite in dulgherie sunt: cioplirea, taierea, rindeluirea, daltuirea, gaurirea, pilirea, baterea cuielor si suruburilor. A.1. Cioplirea Aceasta operatie este greoaie, cu precizie de prelucrare destul de mica si se poate executa cu toporul, securea, toporisca, barda si tesla. Prin cioplire se pot efectua urmatoarele prelucrari: fasonarea lemnului rotund in grinzi; scobirea si taierea la jumatate a bustenilor; despicarea lemnului; ascutirea tarusilor; ingustarea si retezarea scandurilor (se realizeaza mai rar prin cioplire, deoarece se pierde mult material, preferandu-se alte metode). In cazul cioplirii, trebuie respectate urmatoarele conditii:  Pentru evitarea aschierii puternice, cioplirea se face in lungul
brelor, pe o adancime de maxim 2 cm;  Pentru a nu se misca in timpul cioplirii, lemnul trebuie rezemat de suporturi si
xat cu scoabe;  Fetele cioplite trebuie sa
e netede si abaterea lor de la paralelism, masurata de la un capat la celalalt, sa
e de maxim 1 cm. Modul de fasonare a grinzilor din lemn rotund (
g. 93) este urmatorul: busteanul decojit se
xeaza bine cu scoabe, apoi se traseaza muchia ciopliturii; dulgherul prinde cu doua maini toporul si face cateva crestaturi (la 20-30 cm distanta) pe marginea ce se va ciopli, apoi realizeaza pilirea bruta, dupa care executa netezirea suprafetei pana la muchia trasa, obtinandu-se astfel prima fata cioplita. Pe prima fata cioplita se vor aseza suporturi, repetandu-se operatiile descrise mai sus, pana cand se obtin toate fetele grinzii.

Fig. 93 Succesiunea operatiilor de fasonare a grinzilor prin cioplirea lemnului rotund 1) trasarea muchiri ciopliturii; 2) si 3) executarea crestaturilor; 4) si 5) cioplirea bruta a primei fete; 6) netezirea duprafetei pana la muchia trasata

62 - Tehnologia meseriei

Modul de lucru la scobirea si taierea la jumatate a bustenilor (
g. 93) este asemanator, doar ca se pot obtine: taierea la jumatate a lemnului prin cioplire; scobirea ulucului prin cioplirea diferitelor falturi. Acestea sunt necesare pentru realizarea unor tipuri de imbinari dulgheresti. Dulgherul foloseste in unele cazuri si dalta la aceste operatii, pe langa celelalte unelte.

Fig. 94 Succesiunea operatiilor de taiere la jumatate si scobire a bustenilor: a) taierea la jumatate a lemnului prin cioplire (1-insemnarea si taierea pe semn; 2-cioplirea zonei insemnate; 3- forma finala a piesei); b) scobirea ulucului prin cioplire (1-trasarea muchiilor si increstarea zonei cuprinse intre ele; 2- cioplirea bruta a ulucului; 3-finisarea lateralelor ulucului; 4-finisarea ulucului cu dalta); c) executarea faltului (1-trasarea muchiilor falturilor si crestarea; 2 si 3-cioplirea bruta a unui falt; 4-cioplirea celuilalt falt; 5- forma finala a piesei).

Despicarea lemnului se va face prin
xarea piesei cu un suport cu ajutorul unor scoabe, apoi va
lovita cu toporul (toporisca, securea, barda, etc.) la semnul trasat, pana la despicare. Aceasta operatie se foloseste destul de mult, deoarece lemnul fara defecte (mai ales fara defecte de structura sau noduri) se despica usor in lungul
brelor. A.2. Taierea Taierile se folosesc in doua cazuri, si anume in cazul operatiilor de croire a pieselor la dimensiunile necesare si in cazul executarii imbinarilor de
bre, dupa cum se va arata in continuare. Se realizeaza retezari, spintecari, taieri oblice sau decupari. Retezarile sunt taieri transversale (perpendiculare fata de
bre), la capete sau in multiplii de lungime. Spintecarile sunt taieturi longitudinale (paralel cu
brele) si pot
simple sau multiple. Taierile oblice au loc atunci cand directia taierii face cu directia
brelor un unghi oarecare. Decuparile au loc in cazul cand taietura urmareste un contur rectiliniu sau curbiliniu trasat pe lemn. Uneltele cele mai utilizate pentru taieri sunt ferastraiele. Joagarele se folosesc doar in cazul taierii bustenilor sau a pieselor de dimensiuni mari. Manuirea ferastraielor trebuie sa se faca usor, fara intreruperi sau devieri, Tehnologia meseriei - 63

piesa
ind
xata sau bine sprijinita. Ferastraul trebuie sa
e potrivit inainte de taiere. In functie de pozitia pe care trebuie sa aiba taietura fata de semn, exista urmatoarele tipuri de taieturi:  Taieturi pe semn, la care mijlocul semnului coresounde cu mijlocul taieturii; acestea se folosesc in cazul in care sunt intrebuintate ambele piese care se separa prin taiere si, in general, la croire.  Taieturi pe langa semn, cand taietura se face paralel cu semnul, care ramane pe piesa la o mica distanta; se folosesc in cazul in care piesa va
rindeluita, piesa ramanand apoi la dimensiunea indicata de semn.  Taieturi pe jumatatea semnului, atunci cand marginea taieturii corespunde cu mijlocul semnului; se folosesc la executarea imbinarilor. Taierea cu ferastraul incordat se foloseste in cazul retezarii scandurilor (
g. 95). Acestea se aseaza pe latime pe un suport, iar portiunea care se inlatura prin taiere va
libera. Lama ferastraului se sprijina pe muchia din partea opusa dulgherului, cu varfurile dintilor indreptate inainte. Mentinerea pozitiei lamei fata de semn se poate face cu o bucatica de lemn (se asigura astfel protectie sporita) sau prin sprijinirea partilor nedintate ale lamei de varful degetului mare de la mana care apasa piesa. Dupa ce lama ferastraului a patruns putin in adancime, taierea se Fig. 95 Retezarea cu ferastraul incordat continua folosind intreaga lungime a lamei, prin miscari de du-te-vino. Lama va patrunde atat in adancime, cat si pe latime. Miscarile se incetinesc atunci cand taierea se apropie de sfarsit, iar capatul piesei trebuie sprijinit pentru a nu se aschia muchia care a ramas netaiata. In cazul spintecarilor, piesa poate
asezata vertical (
g. 96) sau orizontal

Fig. 96 Spintecarea scandurilor in pozitie orizontala 64 - Tehnologia meseriei

Fig. 97 Spintecarea scandurilor in pozitie verticala

si este necesara folosirea menghinei de la tejgheaua de lucru. Inaltimea de
xare va
in functie de grosimea piesei (pentru a nu se produce vibratii). In cazul spintecarii orizontale (
g. 96), piesa se aseaza pe un suport astfel incat portiunea care se inlatura sa
e dincolo de marginea lui. In cazul taieturilor pe langa semn sau pe jumatatea semnului, piesa trebuie astfel
xata incat taietura sa
e pe partea dreapta a semnului, pentru a putea urmari mai bine directia de taiere a lamei. La inceputul taierii, ferastraul se tine cu mana dreapta de maner si se trage in sus pe semn, pana rezulta o crestatura. Apoi se apuca cu cealalta mana capatul bratului ferastraului si, cu miscari in jos, insotite de o impingere usoara a dintilor asupra lemnului, se executa taierea. In momentul intepenirii lamei se introduce o pana in taietura, ca sa nu mai stranga. Taierea cu ferastraul cu cu maner se face in mod asemanator. Pentru taierile inclinate (la diferite unghiuri) se poate folosi cutia de ghidare (
g. 98). Taierea cu ferastraul „coada de soarece“. In cazul decuparilor se executa mai inainte o gaura in piesa, in care se introduce varful lamelei. Taierea cu ferastraul de taiat furnir. Se executa prin deplasarea acestuia pe langa cantul unei rigle, unealta mentinandu-se permanent in contact cu ea, pentru a se mentine o taiere dreapta. Fig. 98 Folosirea cutiei de ghidare la executarea taieturilor

Taierea cu joagarul. Taierea este executata de catre doi muncitori, iar lemnul se aseaza pe un suport. Fiecare muncitor tine cu o mana de joagar si cu cealalta
xeaza bine piesa. Printr-o miscare usoara, se cresteaza piesa in dreptul semnului, dupa care se executa taierea propriu-zisa printr-o miscare ritmica si uniforma, alternativa. Cand unul dintre muncitori trage de joagar, celelalt nu trebuie nici sa impinga, nici sa apese pe joagar. A.3. Rindeluirea Netezirea pieselor cu rindelele se face in functie de dimensiunile pieselor: marimea denivelarii pieselor, gradul de
nete( rugozitate) ce trebuie obtinut, posibilitatea de manuire corecta si comoda a rindelei in timpul prelucrarii. Ordinea operatiilor de rindeluire este urmatoarea: netezirea suprafetelor – se executa cu rindeaua cioplitor; curatirea fetelor (faltuire) – se executa cu rindeaua faltuitor;
nisarea suprafetei – se executa cu rindeaua Fig. 98 FManuirea rindelei Tehnologia meseriei - 65

de cutit dublu. Aceste operatii pot
executate si cu gealaul (rindeaua cu cutit simplu sau dublu), daca piesele sunt de dimensiuni mari. Inaintea executarii rindeluirii este obligatorie veri
carea curatarii suprafetei respective (eventualele urme de pamant, moloz sau alte impuritati se inlatura cu o perie aspra pentru a nu stirbi cutitele). Se veri
ca cutitul rindelei, daca este bine montat, ascutit si daca are taisul putin iesit fata de talpa rindelei. Cand taisul iese prea mult in afara se produc adancituri in piesa. Cu cat netezirea trebuie sa
e mai
na, cu atat taisul va iesi mai putin in afara talpii. Se recomanda executarea rindeluirii in sensul
brelor. Piesa se
xeaza pe bancul sau tejgheaua de lucru, iar manuirea rindelei se face in felul urmator (
g. 99): se prinde manerul rindelei cu mana stanga, iar mana dreapta se pune in imediata apropiere a cutitului, rindeaua sprijinindu-se cu talpa de piesa; rindeaua astfel prinsa se impinge inainte si paralel cu muchia piesei, apasandu-se de maner atunci cand rindeaua inca e situata la capatul din spate (in dreapta). In acest moment, rindeaua este sprijinita de piesa doar cu partea din fata (unde se si exercita apasarea). Cand rindeaua a ajuns sa se sprijine cu toata, se apasa la fel pe ambele capete ale acesteia: in momentul in care rindeaua a ajuns la capatul opus al piesei (stanga) se apasa numai calcaiul ei, talpa tinandu-se de piesa doar cu calcaiul; se retrage apoi rindeaua spre capatul din dreapta, inclinand-o pe una din muchii (prevenind astfel Fig. 100 Manuirea gealaului: uzarea inutila a cutitului) pentru a a) la inceputul cursei; b) la sfarsirul cursei; efectua o noua cursa; se procedeaza c) controlul netezirii suprafetei cu muchia rindelei la fel, repetand operatiile descrise mai sus, pana la obtinerea netezirii corespunzatoare tip rindea care se foloseste. Rindeaua lunga (
g. 100: gealaul) se manuieste in mod asemanator, cu deosebirea ca mana stanga va cuprinde, de data aceasta, partea de jos a corpului. In timpul rindeluirii se poate face controlul netezirii cu rigla sau cu limba echerului. In cazul manuirii rindelelor de pro
lat si faltuit, rindeaua se apasa usor atat in jos cat si in lateral pentru a putea pastra permanent contactul cu marginea de ghidare. Numai asa pro
lul sau faltul vor
paralele cu marginea piesei prelucrate.

66 - Tehnologia meseriei

A.4. Razuirea Scopul razuirii este nivelarea si netezirea suprafetei pe o portiune din suprafata de prelucrat (
g. 101). In acest caz, lama razuitorului se va sprijini oblic pe piesa si acesta se va prinde de capete cu ambele maini. Cu degetele se va apasa usor mijlocul lamei, deformand-o putin. Fig. 101 Razuirea locala a suprafetelor Razuitorul se va deplasa schimbandusi pozitia la
ecare cursa, pentru ca toate ondulatiile piesei sa
e nivelate. Razuirea se poate executa si pentru netezire si nivelare pe toata suprafata piesei. In acest caz, razuitorul se manuieste tot oblic, dar in ambele sensuri. Se razuiesc numai speciile de esente tari. A.5. Daltuirea Inainte de daltuire, piesele se insemneaza in locul respectiv. Daltuirea se incepe pe semnul marcat transversal fata de
bre si apoi se continua pe semnul din lungul
brelor, evitandu-se astfel craparea lemnului. Daltuirea se foloseste des pentru executarea scobiturilor, pentru imbinari sau pentru locasurile accesoriilor. Modul de lucru este urmatorul (
g. 102):

Fig. 102 Razuirea locala a suprafetelor a) asezarea daltii fata de semn; b) si c) modul de taiere a aschiilor; d) strapungerea scobiturii

x Se aseaza dalta cu taisul la mica distanta de semn, cu partea inclinata spre interiorul scobiturii si lama perpendiculara pe piesa; x Se aplica in manerul daltii cateva lovituri usoare, cu ciocanul, pana cand taisul patrunde in lemn, comprimand
brele si apropiindu-se astfel de semn (
g. 102, b); Tehnologia meseriei - 67

x Aschia obtinuta astfel se indeparteaza prin inclinarea daltii spre spate, dupa ce a fost putin retrasa, pentru a nu se taia marginea scobiturii; x Se executa apoi, din nou, taieturi perpendiculare pe piesa, alternand cu taieturi oblice, pana cand se obtine adancimea necesara si pana ce taietura se apropie de semnul care delimiteaza celalalt capat al scobiturii (
g. 102, c); x Se executa apoi numai taieturi oblice, pana cand directia taieturii se apropie de perpendiculara pe fata (
g. 102, c); x Se schimba pozitia daltii, asezand-o cu taisul oblic spre interiorul scobiturii si se executa taieturi pana cand ultima este si perpendiculara pe fata (verticala); x Aschiile din interior se scot prin miscarea unei dalti mai inguste (inainte si inapoi), in interiorul scobiturii, fara insa a se atinge marginile acesteia. Daca scobitura este patrunsa pe intreaga grosime a piesei (
g. 102, d), trasarea semnelor se face pe ambele parti ale piesei. Daltuirea se face pe o parte a piesei, pana la jumatatea grosimii, apoi piesa se intoarce si se executa daltuirea si pe cealalta jumatate a grosimii. Nu trebuie sa se scobeasca mult material odata, pentru a nu se aschia lemnul si a nu se rupe dalta. Mana nu se tine in fata taisului (in caz contrar, se pot produce raniri). In cazul fasonarii pieselor cu dalti se pot obtine: tesituri sau rotunjiri ale muchiilor, daltuirea suprefetelor curbe, sculturi de diferite forme. Aceasta operatie se face dupa urmatoarele reguli: x Se executa taierea de intrerupere a
brelor din loc in loc,
e prin crestari cu dalta,
e cu ferastraul, pentru prevenirea craparii pieselor; x Se evita taierea contra
brelor, pozitionandu-se taisul
e in jos,
e in sus, in functie de forma piesei. Pentru daltuire, piesele mici se
xeaza pe bancul de lucru, iar cele mari se
xeaza prin asezarea dulgherului peste ele. Aceasta operatie este folosita mai des in tamplarie, dar sunt multe cazuri cand se foloseste si in dulgherie. A.6. Gaurirea; Pentru a executa gaurirea pieselor, trebuie sa se traseze mai intai centrul gaurii, in care se va aseza varful burghiului. Trasarea se face pe
ecare piesa care trebuie gaurita, in cazul in care piesele subtiri sunt gaurite in pachet, trasarea se face numai pe piesa de deasupra. Pentru gaurire, piesele se asaza in pozitia cea mai convenabila si fara sa se poata deplasa. Pentru gaurirea perpendiculara pe suprafata piesei, pozitia burghiului trebuie sa
e perfect verticala. Daca acesta se inclina putin, gaura burghiului va
stramba, iar burghiul se poate rupe. 68 - Tehnologia meseriei

Pentru gaurirea inclinata, pe suprafata piesei se formeaza mai intai un prag perpendicular pe directia de gaurire (
e cu dalta,
e prin increstarea cu ferastraul), pentru ca vaful burghiului sa nu alunece pe piesa. Pentru executarea gaurilor adanci in piesele groase, burghiul trebuie scos din cand in cand (prin invartire in sens invers) pentru a
curatat de aschii, evitand astfel “inecarea” burghiului in piesa. Pentru executarea gaurilor strapunse, in cazul folosirii burghiului melc, gaurirea se face de pe o singura parte. in cazul folosirii burghielor elicoidale, gaurirea se face de pe ambele parti, evitandu-se astfel aschierea pieselor in partea opusa gauririi. In cazul folosirii burghielor cu coarbe, bratul coarbei se roteste uniform spre dreapta, apasand manerul uniform si urmand pastrarea directiei corecte a burghiului. Pentru a nu se frange tija burghiului din cauza balansarii coarbei, se recomanda sprijinirea mainii care cuprinde manerul (cu fruntea, pieptul sau barba), in functie de inaltimea de
xare a piesei care se gaureste. A.7. Pilirea: Raspelele si pilele se pot manui cu ambele maini, cand piesele sunt
xate, sau cu o mana, cand piesele nu sunt
xate, cu cealalta sprijinindu-se piesa. in timpul manuirii, uneletele de pilit se vor deplasa pe toata lungimea lor si se vor apasa numai cand sunt impinse. A.8. Baterea si scoaterea cuielor: Aceste operatii sunt des utilizate in dulgherie, pentru asamblare, pieselor sau pentru
xarea anumitor accesorii metalice. Dimensiunile cuielor precum si numarul de cuie necesare, sunt in functie de structura pieselor asamblate, dimensiunile pieselor si modul in care actioneaza sarcinile care tind sa separe piesa. In general, lungimea cuielor este egala cu de doua sau trei ori grosimea piesei pe care o
xeaza. Diametrul Fig. 103 Batere cuielor in capatul piesei cuiului nu va depasi un sfert din grosimea celei mai subtiri piese care se asambleaza si va
de cel mult 1/5 din grosimea piesei, cand cuiele o strapung. Se recomanda urmatoarele reguli in cazul baterii cuielor; • cand piesa trebuie prinsa cu mai multe cuie, acestea nu vor
prea apropiate sau nu vor
pe directia aceleiasi
bre; Tehnologia meseriei - 69

•

dimensiunile cuielor si distantele la care se bat vor
precizate in proiect, pentru constructii importante; • in cazul cuielor batute la capatul lemnului, pentru a se preintampina smulgerea usoara a lor, cuiele de la margine vor avea varful indreptat spre interior (Fig. 103); • capetele cuielor se pot introduce cu un dorn de otel sub nivelul suprafetelor pieselor de lemn in care se bat, pentru a nu ramane in afara acesteia cand lemnul se va usca; • in cazul in care varfurile cuielor au strabatut piesa, vor
batute cu ciocanul (tinut oblic) in lungul
brelor. Scoaterea cuielor se va face cu grija pentru a nu distruge suprafata lemnului, in cazul in care acesta va
reutilizat. Pentru aceasta, sub cleste se poate aseza o bucata mica de lemn. Nu se vor scoate cuiele prin smulgere, ci numai prin apasarea in jos a falcilor clestelui. Cuiele se mai pot scoate prin baterea dinspre varf cu ciocanul (apoi, se scot cu clestele, cu ranga sau cu dispozitivul de scos cuie). A.9. Montarea si demontarea suruburilor; Suruburile pentru lemn (auto
letante) se vor introduce numai prin insurubare si niciodata prin batere (altfel, scade rezistenta asamblului); Pentru usurarea acestei operatii, suruburile pot
unse cu ceara. Surubul inainteaza in piesa de lemn prin rasucirea si apasarea surubelnitei, dupa ce varful acesteia a fost potrivit in crestaatura. Pentru a preveni ruperea surubului sau craparea pieselor din lemn care se asambleaza (mai ales in cazul speciilor tari, in care se monteaza suruburi groase), e necesar ca in locurile insemnate pentru introducerea surubului sa se execute gauri cu burghiul. Diametrul acestor gauri nu trebuie sa
e mai mare decat diametrul interior al partii
letate. In caz contrar, asamblarea nu va
rezistenta, surubul nemaiputandu-si face
let in lemn prin insurubare. In cazul in care se folosesc suruburi mecanice (buloane), in locurile trasate pentru montarea lor se vor executa gauri cu burghiul, diametrul gaurilor respective avand diametrul egal cu cel al surubului. Dupa executarea gaurii, se introduce surubul, apoi saiba de protectie si apoi piulita care, la inceput, se insurubeaza cu mana, apoi cu o cheie potrivita marimii ei, pana la strangerea maxima. B. Operatii de prelucrare mecanizata Principalele categorii de operatii care se pot executa mecanizat si succesiunea lor sunt urmatoarele: operatii de croire a lemnului, care includ retezari, spintecari, tiviri, decupari; operatii de indreptare si rindeluire; operatii de 70 - Tehnologia meseriei

retezare
nala; operatii de frezare, cepuire, strunjire; operatii de gaurire si scobire; operatii de slefuire. In cazul in care, dupa executarea operatiilor de croire mentionate, se mai fac si alte operatii de prelucrare mecanica (rindeluire, frezari, cepuire etc.), este necesar ca dimensiunile de croire sa
e prevazute cu adaosuri de prelucrare, pentru ca, dupa efectuarea tuturor operatiilor, piesa sa ajunga la dimensiunile
nale necesare. Daca lemnul este umed, adaosul se suplimenteaza cu 3-10% (in functue de umiditate). Mainile
xe se folosesc pentru prelucrarea lemnului în atelier. Este important ca muncitorii care lucreaz cu aceste maini s cunoasc bine caracteristicile tehnice ale mainilor respective, operaiile care se pot executa, reglarea corect a mainilor pentru a obine dimensiunile cerute la piesele prelucrate, tipurile de scule care se pot folosi i caracteristicile lor, modul de întreinere i exploatare. Mainile folosite la prelucrarea lemnului se folosesc la operaii de retezare, spintecare, rindeluire, tierea diferitelor pro
le, guriri, decupri, lefuiri etc. Tierea cu ferstrul circular portativ (Fig. 104) se face astfel: se începe tierea numai dupa 2-3 minute de mers în gol, pentru ca rotirea discului s ajung la turaia normal. Ferstrul se mic înainte pe linia trasat, fr smucituri i fr ca dulgherul s apese pe ferstru sau s-i foreze înaintarea, deoarece discul se poate înepeni, iar motorul se poate supraînclzi. În cazul în care s-a produs înepenirea discului în piesa de lemn, ferstrul circular trebuie tras afar. Se ateapt revenirea la turaia normal i apoi se continu tierea. In Fig. 104 sunt prezentate operaiile care se pot executa cu ferstrul circular portativ. La gurirea cu burghiul electric portativ se procedeaz astfel: vârful burghiului se
xeaz deasupra locului însemnat pentru gurlre, se pune ii funciune i se apas uor în lemn. Se veri
c directia de gurire în timpul lucrului. Dac gaura este adânc, burghiul se poate scoate afar din când pentru inlaturarea talaului. Dac gurile sunt strpunse, în momentul apropierii burghiului de fundul gurii, se reduce viteza de rotaie a burghiului pentru a se evita achierea lemnului pe partea opus. La gurirea cu burghiul electric portativ se procedeaz astfel: vârful burghiului se
xeaz deasupra locului însemnat pentru gurire, se pune in funciune i se apas uor în lemn. Se veri
c dlrectia de gurire în timpul lucrului. Dac gaura este adânc, burghiul se poate scoate afar din când pentru inlaturarea talaului. Dac gurile sunt strpunse, în momentul apropierii burghiului de fundul gurii, se reduce viteza de rotaie a burghiului pentru a se evita achierea lemnului pe partea opus. La rindeluirea cu rindeaua electric portativ se procedeaz astfel: maina este pus s funioneze în gol câteva minute, în pozitie rsturnat, Tehnologia meseriei - 71

pân se atinge turaia normal. Din acest moment dulgherul poate începe lucrul micând rindeaua inainte pe direcia
brelor, cu micri uoare i fr smucituri i apsri, pentru a nu toci cuitul i a nu supraînclzi motorul. Se repet cursele de înaintare pe pies, paralel cu
brele, pân se atinge netezimea corespunztoare a suprafeelor.

Fig. 104 Tipuri de taieturi realizate cu fierastraul circular portativ: a) spintecarea (taierea longitudinala) b) retezarea (taierea transversala) c) taierea falturilor sau a cepurilor

C. Imbinarea elementelor din lemn folosite in dulgherie Pentru executarea elementelor de constructie din lemn, materialul lemnos trebuie asamblat pentru a se obtine legaturile dintre piese, care trebuie sa aiba rezistenta prescrisa si dimensiunile necesare pentru elementele de constructie, avand in vedere ca dimensiunile sortimentelor din lemn si dimensiunile bustenilor sunt limitate atat ca lungime, cat si ca sectiune (latime si grosime) C.1. Clasicarea imbinarilor dulgheresti Deoarece in lucrarile de dulgherie se folosesc foarte multe tipuri de imbinari este necesara o clasi
care a lor in functie de mai multe criterii. Dupa rolul pe care il au in constructie: exista variantele prezentate in continuare (Fig. 105). Fig. 105 Imbinari dulgheresti: a) imbinare in lungime b) imbinare in latime c) solidarizare d) colturi e) ramificatii f) incrucisari

72 - Tehnologia meseriei

Innadirile sunt imbinari cu ajutorul carora se obtin piese cu lungime sau latime mai mare decat a materialului lemnos disponibil, corespunzator din punct de vedere a rezistentei. Innnadirile pot
de doua feluri: x Innadiri in lungime (prelungiri), cand piesele de lemn se imbina in lungime capat la capat, prin diferite metode de asamblare pentru a se asigura lungimea necesara diferitelor elemente de constructie. x Innadiri in latime, cand piesele de lemn se imbina pe canturi paralel una fata de alta, pentru a se obtine latimile necesare elementelor de constructie. Solidarizarile se folosesc pentru intarirea peselor din lemn (obtinanduse sectiuni compuse din mai multe piese de lemn) si sunt necesare pentru prelucrarea unor sarcini importante, acolo unde solicitarile sunt foarte mari. In acest caz, piesele imbinate sunt tot paralele, insa se suprapun. Nodurile (sau intaririle) sunt imbinari cu ajutorul carora se obtin legaturile dinte piese. Ele pot
de mai multe feluri: x Colturi, cand piesele imbinate se opresc la locul intalnirii (pot forma un unghi de 90° sau un unghi oarecare) x Rami
catii, cand numai una dintre piesele imbinate se opreste la locul imbinarii, cealalta continuandu-se in ambele sensuri x Incrucisari, in cazul cand ambele piese se continua in ambele sensuri. Imbinari prin piese de legatura se fac cu ajutorul pieselor din lemn sau metal care sunt sub forma de tije, pene, inele, lamele, eclise, etc. prin ele se transmit eforturile de la un element la altul, deoarece nu permit deplasarea intre elementele de lemn imbinate. Imbinarile prin incleiere se fac cu adezivi rezistenti la apa si solicitari. Dupa locul de executare, imbinarile pot
exeutate in ateliere pe santiere. Ele pot
executate in varianta demontabila sau in varianta nedemontabila (
xa). In cazul executarii imbinarilor din lemn, se vor respecta urmatoarele conditii: x Slabirea sectiunii prin chertare (taiere), baterea cuielor,
xarea suruburilor sau a altor accesorii trebuie sa
e minima, pentru a se asigura rezistenta necesara; x Imbinarea trebuie sa
e usor de executat si de intretinut x Imbinarile vor
astfel executate (mai ales in cazul solidarizarii) incat sa se evite efectele defavorabile ale umarii si contragerii lemnului (atentie la orientarea
brelor!); x Este important ca imbinarile sa nu faciliteze aparitia mucegaiului, sa nu permita stagnarea apei si sa nu impiedice aerisirea); in locurile expuse umezelii, se prevad gauri pentru scurgerea apei, care permit aerisirea si uscarea naturala a pieselor imbinate; Tehnologia meseriei - 73

x Trebuie sa se mentina in nod axalitatea eforturilor din bare (iar contrar, apar forfecari); x Se vor folosi numai imbinari de acelasi tip pentru transmiterea aceluiasi efort; x Suprafetele de contact imbinate trebuie sa
e netede; x Innadirea pieselor verticale nu va depasi o treime din lungimea totala a piesei, executandu-se la partea superioara a acesteia; x Innadirea pieselor orizontale sau oblice trebuie sa
e executata in apropierea unui reazem; x Elementele de strangere a accesoriilor se vor monta in locuri vizibile si accesibile, pentru a putea
revizuite periodic, evitandu-se slabirea imbinarilor ca urmare a contractiilor lemnului; x Lemnul nu trebuie sa aiba umiditate prea mare la montarea in constructie, deoarece prin uscare se contrage si scade rezistenta imbinarilor. C.2. Exemple de imbinari dulgheresti C.2.1. Innadiri Innadirea pieselor in latime sau lungime se poate face prin chertari, prin piese de legatura sau prin incleiere. C.2.1.1. Innadiri prin chertari in lungime (prelungiri) Exista urmatoarele tipuri de prelungiri: cap la cap, la jumatate, cu taietura oblica, cu prag, cu cep si scobitura. Innadirea cap la cap poate
dreapta sau oblica. Innadirea dreapta (Fig.106) se foloseste pentru elementele verticale si se poate intari cu eclise, cu scoabe, etc. Eclisele pot
din lemn sau metalice si pot
aplicate sau ingropate. Ele se pot
xa cu buloane (distanta intre doua buloane va
egala cu grosimea pieselor). Innadirea oblica se foloseste pentru elementele de constructie asezate in pozitie oblica (la acoperisuri – inadirea capriorilor, etc). Fig. 106 Innadiri in lungime cap la cap prin taiere dreapta, cu eclise: a) lemn ecarisat b) lemn rotund

74 - Tehnologia meseriei

Fig. 107 Innadiri in lungime la jumatatea lemnului, la piesele orizontale din lemn ecarisat: a) dreapta b) cu varf

Innadirea la jumatatea lemnului (Fig. 107 si 108) se realizeaza la piesele orizontale din constructii si se poate face in doua variante: dreapta (se consolideaza cu buloane asezate la distante egale si dispuse pe diagonale) sau cu varf. Este mult mai rezistenta si impiedica deplasarea pieselor intre ele, innadirea se poate consolida cu buloane asezate pe axa pieselor, la o distanta cel putin egala cu grosimea piesei. La piesele verticale din lemn rotund se foloseste innadirea la jumatate cu capetele drepte sau oblice. Piesele pot
intarite cu bride sau zbanturi.

Fig. 108 Innadirea la jumatatea lemnului, la piesele verticale din lemn rotund: a) cu capete drepte; b) cu capete oblice

Fig. 109 Innadirea cu Fig. 110 Innadirea cu taietura taietura oblica, cu prag oblica, cu dinte

Innadirea cu taietura oblica cu prag (Fig.109) se poate folosi la elementele verticale, orizontale si oblice. Ea se poate consolida la lemnul ecarisat, iar cel rotund cu buloane sau bride metalice asezate la 1,25 ... 1,5 d, unde d este diametrul pieselor; Innadirea cu taietura oblica cu dinte (Fig. 110) se foloseste la prelungirea elementelor orizontale din lemn ecarisat,
ind foarte rezistenta Inn
direa cu prag se folosete, în general, la lemnul ecarisat, în cazul elementelor orizontale i oblice. Nu se folosete la elementele verticale. Exist urmtoarele tipuri de înndiri: înndirea dreapt cu prag, care se poate consolida cu dou buloane
xate la jumtatea limii piesei, i înndirea Tehnologia meseriei - 75

oblic cu prag, care se folosete la tlpile i contra
ele fermelor pereilor din lemn etc. In
direa în cep i scobitur
. Aceasta se folosete mult la piesele verticale. Se întrebuineaz urmtoarele tipuri de cepuri (Fig. 111): cep simplu drept; cep simplu înclinat; cep dublu drept; cep multiplu drept; cep simplu drept, cu umeri pro
lai; cep simplu drept cu canturi rotunjite; cep simplu drept aplicat; cep simplu cilindric, care poate
aplicat i propriu; cep cilindric aplicat; cep drept ptrat; cep “coad de rândunic”. Pentru lemnul rotund, înndirea din Fig. 112 este cea mai rspândit. Adâncimea scobiturii trebuie s
e cu 1,5-1 cm mai mare decât înlimea cepului, pentru a se evita transmiterea sarcinii prin capul cepului pentru a permite tasarea pieselor în urma uscrii lemnului.

Fig. 111 Tipuri de cepuri: a, b) cepuri simple drepte; c) cep simplu inclinat; d) cep dublu drept; e) cep multiplu drept; f) cep coada de randunica

Fig. 112 Innadirea in lungime cu prag: a) dreapta, b) oblica

Fig. 114 Innadirea in lungime cu cep: a) de capat b) de mijloc

Fig. 115 Innadirea prin alaturare

Fig. 113 Innadirea in lungime cu cep si scobitura pe toata grosimea lemnului (la lemn rotund)

C.2.1.2. înn
direa prin chert
ri în l
ime. Se folosesc urmtoarele tipuri de chertri: prin alturare, prin suprapunere cu tietur dreapt, oblic, curb, cu fal, cu lamb i uluc. Înn
direa prin al
turare se mai numete “îmbinare neted”. Se poate realiza în urmtoarele variante: cu chingi, cu cepuri sau cu scoabe. înndirea cu chingi (Fig. 114) se utilizeaz pentru obinerea panourilor. 76 - Tehnologia meseriei

Chingile pot
de capt sau de mijloc i pot
aplicate sau îngropate i au forme: drepte, cilindrice, în “coad de rândunic”, “picot” etc. Cepurile vor avea urmtoarele dimensiuni: grosimea cepului va
egal cu o treime din grosimea pieselor îmbinate (în cazul cepului drept i al celui cilindric) sau jumtate din grosimea pieselor îmbinate (în cazul cepului “coad de rândunic”, lungimea cepurilor va
aproximativ egal cu dublul grosimii pieselor îmbinate. Aceste trei variante de întrire se folosesc, în general, pentru scânduri i dulapi i se utilizeaz la confecionarea pereilor din lemn sau a cptuelilor. La grinzi, înndirea prin alturare se poate întri cu buloane sau cepuri suplimentare.

Fig. 116 Innadirea prin Fig. 117 Innadirea cu taietura suprapunere: curba, intarita cu chingi a) cu clapa; b) cu pandremea (la lemn rotund)

Fig. 118 Innadirea cu falt

Inn
direa prin suprapunere (Fig. 116) se folosete pentru dulapi i scânduri, la confecionarea pereilor, acoperiurilor i a construciilor provizorii; înndirea cu tietur dreapt sau curb (Fig. 117) se folosete la lemnul rotund. înndirea se poate întri
e cu cepuri proprii sau aplicate în diferite forme,
e cu chingi. Cepurile se dispun alternativ, pentru a nu
pe aceeai vertical. Inn
direa cu fal (Fig. 118) se folosete foarte mult la duumele. Inn
direa cu lamb
i uluc (Fig. 119). Lamba poate

x sau aplicat i poate avea form dreapt, triunghiular, trapezoidal (coad de rândunic).

Fig. 120 Innadirea cu pene tesite Fig. 119 Innadirea cu lamba trapezoidala (“coada de randunica”) si uluc

C.2.1.3. înn
diri prin piese de leg
tur
. Piesele de legtur se introduc în îmbinri i împiedic deplasarea reciproc a elementelor de construcie îmbinate. Tehnologia meseriei - 77

Inn
diri cu pene. Penele pot
confecionate din lemn tare (stejar, fag, pin) sau din metal (font, oel, metale uoare). a). Pene din lemn. Acestea vor
tiate perpendicular pe
bre i pot avea forme teite (Fig. 121), cilindrice sau prismatice drepte (Fig. 122). Penele teite sunt reglabile, iar înclinarea feei teite este de 1/6-1/10. La montare, ele vor
mai lungi cu 2-3 cm decât piesele care se îmbin. Aceste pene permit o bun strângere a îmbinrii. Penele prismatice drepte pot
montate longitudinal. Penele Fig. 121 Innadirea cu pene cilindrice cilindrice se monteaz numai transversal. Prescripii pentru îmbinrile cu pene din lemn: x se pot realiza cu sau fr interspaii între piesele componente; x se folosesc la înndirile în prelungire solicitate alternativ la întindere i compresiune; x adâncimea chertrii pentru pene va
la lemnul ecarisat de cel puin 2 cm, i egal cu maximum 1/5 din grosimea piesei în care se
xeaz, iar la lemnul rotund va avea adâncimea minim de 3 cm i egal cu cel mult 1/4 din grosime: x pana i locaul ei vor avea colurile rotunjite, pentru a se evita
surarea pieselor îmbinate; x unde exist ocuri, vârful penei va
prevzut cu gaur pentru splint (cui de siguran).

Fig. 122 Innadirea in lungime cu pene prismatice si tesite: a) cap la cap cu eclise ingropate (la lemn rotund); b) cu taietura oblica si eclise aplicate; c dreapta cu parg si pene tesite 78 - Tehnologia meseriei

Imbinrile cu pene din lemn se folosesc la: x prelungiriie cap la cap. În acest caz, consolidarea realizandu-se cu eclis îngropat,
xat cu pene prismatice drepte i întrit cu buloane (Fig.122, a) x prelungirile cu tietur oblic (Fig. 122, b), unde consolidarea are loc cu eclise aplicate
xate cu buloane; x prelungirile cu prag (Fig. 122, c), unde pragurile pot
drepte sau oblice. În acest caz, se folosesc dou pene teite, cu grosimea egala cu înlimea. Penele metalice se folosesc uneori la înndi prelungire i, în special, la executarea nodurilor grinzilor cu zbrele. In Fig. 123 este prezentat un tip de înndire în lungime cu inele. în cazul în care se folosesc pene cu dini i gheare metalice (Fig. 124). Acestea se introduc forat, cu dispozitive speciale, adecvate
ecrui tip de pan. Condiiile de utilizare a penelor metalice sunt urmtoarele:

Fig. 123 Innadirea in prelungire cu inele (pene metalice)

x îmbinrile cu pene metalice se pot solidariza cu uruburi prevzute cu aibe, aezate în centrul
ecrei pene; x pana inelar neted trebuie s ptrund în ambele elemente îmbinate cu jumtate din înlimea sa; x limea elementelor îmbinate cu pene metalice trebuie s
mai mare cu cel puin 4 cm decât diametrul interior al penelor; x grosimea elementelor îmbinate cu pene metalice trebuie s
e cu cel puin 3 cm mai mare decât înlimea penei i de cel puin 5,8 cm; x se interzice montarea inelelor în piese cu defecte, acestea ne
ind rezistente; x distana de la centrele inelelor la capetele pieselor înndite trebuie s
e egal cu cel de puin 1,5 ori diametrul inelului. Tehnologia meseriei - 79

Fig. 124 Tipuri de pene metalice

Inndiri cu tije. Tijele sunt piese metalice, din lemn tare (stejar), mase plastice, care se introduc în elementele care se îmbin. Se folosesc urmtoarele tipuri de tije cilindrice: cuie, uruburi etc. In afar de tijele cilindrice, se folosesc la înndiri i tije lamelare, care pot
sub form de plcue din lemn

Fig. 125 Imbinari cu tije: a) simetrice, b) asimetrice

tare sau plcue din oel (plci exibile); Dup modul de execuie a îmbinrilor cu tije, acestea pot
: x îmbinri la care tijele se introduc în locauri sau guri pregtite înainte (exemple: uruburi uzuale i buloane; Fig. 126 Dispunerea cuielor dornuri i tifturi cu diametre mai mari folosite la imbinari: a) in siruri decât 5 mm, uruburi pentru lemn i longitudinale, b) in siruri oblice; c) in zig-zag, d) modul de batere cuie cu diametre mai mari. a cuielor 80 - Tehnologia meseriei

x îmbinri la care tijele se introduc prin batere direct (dornuri i tifturi cu diametre mai mici de 5 mm; cuie cu diametre mai mici de 6 mm); x îmbinri la care tijele se introduc prin înurubare (uruburi cu diametre mai mici de 4 mm). Dupa modul de solicitare, îmbinrile cu tije cilindrice pot
simetrice sau asimetrice (Fig. 125). Condiiile de utilizare a tijelor sunt prezentate în cele ce urmeaz. uruburile, buloanele, dornurile i tifturile se amplaseaz pe un numr par de rânduri, pentru a se evita aezarea unui rând de tije în zona central a inimii lemnului (care are rezistena sczut); nu se recomand aezarea în zig-zag. Cuiele se pot amplasa pe un numr de rânduri atât par, cât i impar, drept, în zig- zag i pe diagonal (Fig. 126). La îmbinrile de prelungire realizate cu ajutorul buloanelor, pentru economie, o parte din tijele cilindrice folosite, pot
dornuri sau de alt tip, îns cel puin 25% vor
buloane. De regul, nu se folosesc mai puin de 2 buloane la o îmbinare, iar diametrul bulonului se alege de obicei între 1/4 i 1/30 din grosimea pachetului care se strânge. In cazul folosirii dornurilor, tifturilor i buloanelor la prelungiri, înndirea se face cu piese ajuttoare numite fururi (din lemn sau metal), aezate între piesele care se îmbin (
g. 127). în cazul îmbinrilor scândurilor i dulapilor, grosimea fururilor va
egal cu cea a pieselor îmbinate iar la înndirea grinzilor cu seciune simpl se recomand ca grosimea fururii s
e egal cu cel puin 0,6 din grosimea grinzii. Nu se folosesc mai puin de 4 dornuri sau cuie la o îmbinare. Nu se admit îmbinri de prelungire la piesele solicitate la întindere realizate cu ajutorul cuielor. În cazul îmbinrilor cu ajutorul cuielor, pentru a se respecta distanele prescrise, se recomand utilizarea unor abloane pe care sunt trasate linii i noduri în care vin btute cuiele Tehnologiile moderne folosesc tot mai multe plci metalice perforate pentru baterea cuielor, ceea ce permite mecanizarea acestor operaii. Pentru ca lemnul s nu crape, distana dintre cuiele de pe un rând va
de 15-25 ori diametrul cuiului, iar distana de la cui la marginea piesei va
de cel puin 15 ori diametrul cuiului, în lungul
brelor, sau de 4 Fig. 127 Baterea cuielor in adancimea ori diametrul cuiului, transversal fa pieselor: a si b) exterioare pe ambele fete; c) de
bre (Fig. 127). Distana minim exterioare pe o fata si ascunse pe cealalta Tehnologia meseriei - 81

dintre rândurile de cuie va
egal cu de 4 ori diametrul cuiului, la rândurile longitudinale, reprezentând de 3 ori diametrul cuiului, la rândurile oblice sau în zig-zag. Pentru a se evita crparea lemnului, cuiele consecutive trebuie s se bat deplasat. înndirile executate cu cuie se realizeaz cu ajutorul ecliselor sau fumurilor. Posibilitile de ptrundere a cuielor în parchetul de îmbinat sunt prezentate în Fig. 128. C.2.1.4. Inn
diri încleiate. In ultimul timp, îmbinrile încleiate se folosesc din ce în ce mai mult i în construcii, realizându-se cu ajutorul lor soluii constructive moderne, îndrznee, i tehnologii noi de montare i asamblare. Înndirile Fig. 128 Posibilitati de patrundere a cuielor: încleiate prezint urmtoarele avan- a) pe intreaga grosime a parchetului, b) taje: construciile realizate din lemn depasing grosimea parchetului, c) inecat au deschideri mai mari, sunt de 4-5 ori mai uoare i sunt de 25-30% mai ieftine decât construciile asemntoare din beton armat. Construciile din lemn încleiat prelucrate corespunztor i bine ignifugate îi pstreaz capacitatea portant pân la 500°C (în timp ce construciile metalice, numai pân la 45°C); este înlturat posibilitatea deformrii independente a pieselor componente; se realizeaz îmbinri fr slbiri ale seciunilor. îmbinrile încleiate sunt, pentru construciile din lemn, de o importan asemntoare cu cea pe care au îmbinrile sudate pentru construciile metalice. Se folosesc urmtoarele tipuri de înndiri prin încleiere (Fig. 129): x cap la cap (se folosesc la elementele supuse comprimrii sau încovoierii); x pe suprafaa teita cu înclinare 1/10-1/20 (sunt rezistente); x cu dini (sunt foarte rezistente). La executarea înndirilor trebuie aleas îmbinarea cea mai potrivit pentru legtura care trebuie s se obin. Pentru aceasta, trebuie s se in cont i de natura solicitrilor la care sunt suprapuse elementele respective (Fig.130). La elementele supuse la compresiune, se recomand urmtoarele înndiri: cap la cap cu tietur dreapt consolidat cu eclise; Fig. 129 Innadiri incleiate: a) cap la cap la jumtatea lemnului întrit cu (N-forta de compresiune), b) cu suprafata c) cu dinti triunghiulari (N-forta de inele, bride, spirale, manoane etc.; cu tesita, tractiune; M- moment de torsiune). 82 - Tehnologia meseriei

tietur oblic; cu cep i scobitura. La elementele supuse la întindere se pot folosi urmtoarele înndiri: cap la cap cu tietur cu eclise
xate în buloane i pene; cu tietur oblic cu dinte; cu tietur dreapt cu prag i oblic cu prag întrit cu pene, inele, dornuri, tifturi, buloane. Celelalte tipuri de înndiri, cum ar
înndirea cap la cap întrit cu scoabe sau înndirile în lime, sunt numai îmbinri constructive care permit obinerea mrimilor necesare în lungime sau lime, fr a
îmbinri de rezistent. C.2.2. Solidarizari Solidarizarile se obtin prin imbinarile pieselor in grosime sau in grosime si latime, rezultand piese cu rezistenta sporita, in functie de noua sectiune, care se folosesc mult pentru elementele de constructii supuse la incovoiere. Ele se pot obtine prin chertari, piese de legatura sau incleieri.

Fig. 130 Solicitari la elementele din lemn: a) compresiune, b) intindere, c) incovoiere

Solidarizari prin chertari Cele mai folosite sunt chertarile cu praguri consolidate cu buloane (Fig.131), la care adancimea pragurilor nu trebuie sa depaseasca 1/3 din suma grosimilor pieselor solidarizate (se folosesc, de exemplu, la solidarizarea talpilor fermelor) Solidarizari prin piese de legatura Acestea sunt mai rezistente, se realizeaza cu economie de material. Se pot realiza dupa Fig. 131 Solidarizare cu praguri cum se va arata in continuare. Solidarizari cu pene din lemn (Fig.132). Solidarizarea pieselor alipite se face cu pene prismatice drepte montate longitudinal sau oblic, iar solidarizarea pieselor cu interspatii se poate face cu pene prismatice drepte sau tesite (reglabile). Cele mai rezistente solidarizari sunt cele cu pene si prag sau cu pene si dinte (folosite, de exemplu, la grinzile planseelor din lemn). Solidarizari cu pene metalice inelare. Aceste solidarizari sunt rezistente, se realizeaza cu economii de material si se folosesc cu aceleasi prescriptii ca cele de la innadiri (se folosesc, de exemplu, la grinzile planseelor de lemn cu deschidere mare). Tehnologia meseriei - 83

Solidarizari cu lamele (Fig. 133) trebuie consolidate cu alte piese.

Fig. 132 Solidarizare cu pene de lemn: a) cu pene prismatice, montate longitudinal fata de piese fara interspariu, b) cu pene prismatice drepte, montate la piese cu interspatiu, c) cu pene prismatice drepte montate oblic fata de piese fara interspatiu, d) cu piese prismatice tesite, montate la piese cu interspatiu

Lamelele pot
din lemn tare si trebuie respectate urmatoarele conditii de utilizare: ƒGrosimea lemnelor va
egala cu 10-15 mm; ƒFibrele lemnului trebuie sa
e transversale fata de lamele; ƒAdancimea de ingropare a lamelei trebuie sa
e cel putin egala cu de 2 ori grosimea ei si trebuie sa
e egala in ambele Fig. 133 Solidarizare cu lamele: a) lamele pe toata latimea piesei, b) lamele pe o parte piese solidarizate; din latimea piesei ƒAdancimea totala a locasului nu trebuie sa depaseasca 1/5 din grosimea
ecarei piese care se imbina si trebuie sa
e mai mare cu 1-2 mm decat inaltimea lamelei; ƒLungimea lamelelor poate
e gala cu latimea pieselor sau putin mai mare; ƒDistanta dintre lamele trebuie sa
e egala cu de aproximativ 9 ori grosimea lamelei; lamelele se pot monta pe toata latimea Fig. 134 Solidarizari prin incleiere: a) piesei sau, alternative, pe o alaturare directa, b) alturare cu tesire, c) cap la cap pe grosimea piesei, d) cu dinti parte si pe alta a latimii (vezi pe grosimea piesei, e) asezarea corecta a materialului in raport cu inelele actuale. Fig.134.b); 84 - Tehnologia meseriei

ƒLamelele pot
din placute de otel cu sau fara dinti; daca au dinti, placutele se monteaza in locasuri chertate in prealalbil, iar daca nu au dinti, ele se monteaza prin batere (acestea se folosesc mult la executarea grinzilor compuse). Solidarizari prin incleiere Piesele din lemn solidarizate prin incleiere formeaza un corp care preia eforturile direct, fara a se mai folosi alte elemente ajutatoare, si au proprietati elastice si mecanice superioare fata de ale elementelor realizate din lemn obisnuit. Sporul de rezistenta al elementelor incleiate se realizeaza pe seama dispunerii concrete a materialului lemnos de diferite calitati in alcatuirea sectiunii transversale, in raport cu marimea si natura solicitarii din sectiune. Astfel, in zonele puternic solicitate se foloseste material de calitate superioara (clasa I sau II), iar in zonele mai slab solicitate se foloseste material de calitate inferioara (clasa III sau IV). Se pot folosi elementele din lemn cu sectiuni si lungimi reduse, asiguranduse astfel valori
carea superioara a materialului lemnos. Elementele masive din lemn lamelat incleiat au rezistente mai mari la foc datorita dimensiunilor mai mari si datorita rosturilor de adeziv. La realizarea solidarizarilor prin incleiere nu se produce slabirea sectiunilot elementelor din lemn. De asemenea, se pot alcatui sectiuni compuse pentru elementele de constructii si se pot realiza pe cale industriala o serie de elemente si subansambluri necesare constructiilor. La solidarizarea lemnului prin incleiere se folosesc scanduri, dulapi sau rigle, in urmatoarele conditii: grosimea maxima a pieselor folosite este de 50 mm, iar lungimea lor minima este egala cu de 20 de ori grosimea; lemnul trebuie sa aiba umiditate scazuta (mai mica decat 18%); la incleierea pieselor tebuie sa se tina seama de directia inelelor anuale si a
brelor, pentru a evita desfacerea imbinarii datorita deformarii lemnului (Fig.134.e). Solidarizarile in grosime si latime se pot realiza astfel (Fig. 134): ƒPrin alaturare directa cap la cap si pe latime; pentru a
rezistenta, alaturarea cap la cap trebuie sa alterneze in lungul piesei solidarizate, la distante cel putin egale cu de 20 ori grosimea pieselor ƒPrin alaturare cu tesirea pieselor, solidare care asigura, astfel, o incleiere mai rezistenta; alaturarea pe lungime trebuie sa alterneze la intervale cel putin egale cu de 10 ori grosimea pieselor incleiate. Intr-o sectiune transversala a elementului incleiat, numarul pieselor intrerupte nu trebuie sa depaseasca 25% din numarul total al pieselor. Executarea elementelor incleiate se realizeaza in locuri de munca inzestrate cu: utilajele necesare pentru prelucrarea lemnului si pregatirea solutiei de adeziv, precum si prese sau dispozitive de incleiere; amenajari Tehnologia meseriei - 85

speciale pentru uscarea lemnului si conditionarea lui dupa incleiere, incaperi incalzite pentru lucrarile de incleiere (la minimum 12ºC, pentru adezivi pe baza de cazeina, si la minimum 16ºC, pentru adezivi fenolformaldehidici). Suprafetele care se incleiaza, trebuie sa
e netede si bine curatate de praf, pete sau alte impuritati, inainte de incleiere cu cel mult 12 ore, Adezivii folositi trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa
e rezistenti la apa, sa
e rezistenti la actiunea ciupercilor; sa
e usor lucrabili si ieftini; sa nu
e toxici. In constructii se folosesc urmatorii adezivi:cleiuri pe baza de cazeina sau cleiuri pe baza de cazeina – ciment; adezivi fenlformaldehidici; adezivi ureo si melaminoformaldehidici etc) Adezivii se pot aplica manual (cu pensula) sau mecanizat (cu valturi sau instalatii speciale). Grosimea peliculelelor de adezivi va
egala cu 0,1 – 0,3 mm. Dupa aplicarea adezivului, piesele se preseaza in dispozitive sau prese manuale, pneumatice, hidraulice, etc. Solidarizarile incleiate nu se folosesc la elementele solicitate la intindere in directia perpendiculara pe pelicula de adeziv. C.2.3. Noduri (sau intalniri) Se folosesc multe tipuri de imbinari pentru alcatuirea nodurilor. Alegerea lor trebuie sa se faca, insa, in functie de rolul si pozitia pe care o au in constructie, de unghiul sub care se intalnesc piesele, precum si de directia si natura solicitarii la care este supusa piesa respectiva. Nodurile (atat colturile, si rami
catiile, cat si incrucisarile) se pot executa prin chertari, piese de legatura, incleiere. C.2.3.1.Noduri executate prin chertari Aceste tipuri de noduri sunt prezentate in continuare. Colturi realizate prin chertare Nodurile realizate prin chertare pot
la 90º sau la un unghi oarecare. Exista urmatoarele tipuri de astfel de imbinari: ƒPrin alaturare, care se pot realiza prin taiere dreapta sau oblica dupa bisectoare, pentru a
folosita la lemnul ecarisat; elementele imbinate se prind, de obicei, cu scoabe; ƒLa jumatatea lemnului (Fig. 135), care se executa in aceleasi conditii ca cele de la innadiri si se folosesc la imbinarea colturilor grinzilor, Fig. 135 Colt cu taietura la jumatate planseelor de lemn, etc.; ƒLa treimea lemnului (Fig.136), la care rezistenta coltului se sigura lasand, de la capatul piesei pana la chertare, o distanta egala, de obicei, cu latimea piesei; 86 - Tehnologia meseriei

Aceste imbinari se folosesc mult la pereti confectionati din lemn ecarisat; ƒCu taietura curba (Fig.137), care se foloseste la peretii confectionati din barne; distanta de la margine la chertare va
egala cu jumatate din diametrul barnei; ƒIn “coada de randunica” pe jumatate (Fig.138), care se aseamana cu coltul la jumatatea lemnului, cu deosebirea ca fetele care merg in grosimea chertarii

Fig. 137 Colt cu taietura dubla

Fig. 136 Colt la treimea lemnului

Fig. 138 Colt cu taietura la jumatate, in coada de randunica

sunt oblice, tesirea
ind egala cu 1/4 - 1/5 din latimea piesei; aceasta imbinare se poate folosi si la lemnul rotund, tesirea facandu-se pe cel putin jumatate din diametrul piesei si lasandu-se pentru coada de randunica o portiune egala cu diametrul piesei, iar daca se foloseste la peretii din lemn rotund, se prevede, in plus, un parg sau un cep ascuns pentru sporirea rezistentei; ƒCu cep la ambele piese (Fig.139), acesta folosindu-se la lemnul ecarisat; ƒCu cep si scobitura (Fig.140), la care cepurile pot
ascunse, semiascunse, strapunse;

Fig. 139 Colt cu cep la ambele piese

Fig. 140 Colt cu cep si scobituri: a) la 90º, cu cep drept cu prag b) ascuns c) la 45º cu cep drept deschis d) la 90º cu cpe drept deschis

ƒDeschise si pot avea forme variate (drepte, drepte cu prag, trapezoidale, oblice, etc); imbinarea poate
la 90º, la 45º (in gherung) sau la un unghi oarecare; Tehnologia meseriei - 87

ƒCu prag, care se poate folosi atat la lemnul rotund, cat si la lemnul ecarisat; imbinarea cu prag poate
pentru colturi in unghi drept sau ascutit; ƒCu chertari laterale (Fig.141), care se foloseste de obicei, la colturile in unghi ascutit ale elementelor de lemn ecarisat; chertarile pot
la o piesa sau la ambele, pe fetele pieselor, si se recomanda sa
e perpendiculare pe una din piese: distanta de la capatul piesei pana Fig. 141 Noduri cu chertari la chertare trebuie sa
e de minimum 20 cm laterale si egala cu cel mult 5 ori grosimea piesei introduse in scobitura; ƒCu lamba si uluc (Fig.142), care se foloseste la scanduri si dulapi si poate
imbinarea directa sau imbinare cu stalp. La imbinarea pentru colturi in unghi drept, adancimea peretelui va
egala cu 1/5 din grosimea piesei, iar latimea pragului va
egala cu jumatate din latimea piesei. Imbinarea se poate intari cu scoabe sau buloane. Se foloseste mult la colturile formate din grinzi si la stalpii peretilor (Fig.143).

Fig. 142 Colturi cu lamba si uluc: a) imbinare directa; b) imbinare cu stalp

Imbinarea pentru colturi in unghi ascutit poate
cu prag simplu sau cu prag dublu (Fig.144). In primul caz, portiunea de la capatul piesei, scobita pana la prag, trebuie sa
e egala cu dublul inaltimii, de minimum 20 cm. Adancimea minima a pragului este de 2 cm la lemnul ecarisat, iar cel rotund, de 3 cm. Adancimea trebuie sa
e mai mica decat o treime din grosimea piesei 88 - Tehnologia meseriei

Fig. 143 Colturi in muchie, drept, cu prag

Fig. 144 Ramificatii prin alaturare

scobite. Colturile cu prag simplu pot
ingropate partial sau total. De regula, colturile cu prag se prind cu buloane avand diametrul egal cu aproximativ 1/25 din lungimea lor, dar de cel putin 12 mm. Cand unghiul dintre doua piese este mai mic decat 30º, buloanele se
xeaza perpendicular pe axa piesei, introduse in scobitura. Cand unghiul dintre cele doua piese este mai mare decat 30º, buloanele sunt perpendiculare pe tesitura pragului. In ambele situatii, bulonul trece aproximativ prin mijlocul tesiturii. In ambele situatii, bulonul trece aproximativ prin mijlocul tesiturii. In ambele situatii, prinderea se face cu scoabe sau zbanturi asezate pe linia de contact a celor doua piese, la o adancitura egala cu 1/3 din grosimea piesei scobite. Nerespectarea distantelor prescrise sau dimensionarea si montarea incorect a buloanelor au ca efect forfecarea contrapragului sau indoirea bulonului. In Fig. 145 sunt prezentate cateva exemple de colturi in unghiuri ascutit cu prag simplu, gresit executate. Imbinarea cu prag dublu se realizeaza la lemnul rotund ca Fig. 146. Aceasta imbinare se aplica in cazul in care unghiul dintre piese este prea mic sau grosimile piesei imbinate sunt aproapa egale. Conditiile de realizare a imbinarii sunt urmatoarele:

Fig. 145 Colturi in unghi ascutit, cu prag Fig. 146 Colturi in unghi ascutit, cu prag simplu, gresit executate: a) cu taietura dublu, la lemn rotund: 1) talpa superioara, perpendiculara pe piesa scobita, b) cu taietura 2) talpa inferioara, 3) subgrinda, 4) cosoroaba. dupa bisectoarea unghiului obtuz al piesei, 5) hirdroizolatie, 6) cuie, c) cu tesitura paralela cu fata piesei scobite, 7) buloane solidarizate d) cu prag de fund

ƒCele doua praguri trebuie sa se intalneasca pe linia axei piesei introduse in scobitura; ƒAl doilea prag trebuie sa
e mai adanc decat primul cu cel putin 2 cm, insa adancimea totala a lui trebuie sa
e egala cu minimum 1/3 din grosimea piesei scobita. La colturile la care ambele praguri au aceeasi adancime sau la care pragurile nu se intalnesc pe axa piesei introduse in scobitura, nu se recomanda acest tip de imbinare. Tehnologia meseriei - 89

Rami
catii (intalniri la mijloc). Aceste noduri sunt de mai multe tipuri, prezentate in continuare. Rami
catia realizata prin alaturare (Fig.144) se foloseste pentru lemn ecarisat. La rami
catia de la capatul stalpului (de exemplu, la acoperisuri) se foloseste o subgrinda pentru rezemarea grinzii pe o suprafata mai mare. Pentru o rezistenta mai mare se folosesc si contra
se, care se pot imbina cu stalpul
e cu cep si scobitura,
e cu prag. Rami
catia cu tesitura (Fig.147) se poate folosi la imbinarea contra
selor cu stalpii peretilor sau cu popii sarpantelor. Tesitura poate
perpendiculara pe axa piesei introduse in scobitura, daca unghiul dintre piese este mai mare decat 75º, oblica fata de axa, daca unghiul dintre piese este mai mic decat 75º, sau tripla (cu trei suprafete). Piesele imbinate se taie dupa bisectoarea unghiurilor formate de axele lor. Rami
catia se poate consolida cu eclise
xate in buloane.

Fig. 147 Ramificatii in unghi oarecare: a) pentru unghi mare mare decat 75º, b) pentru unghi mai mic decat 75º, c) ramificatie tripla

Fig. 148 Ramificatie cu chertare triunghiulara, la jumatatea lemnului

Rami
catia realizata la jumatatea lemnului poate
ascunsa sau strapunsa. In unele cazuri, rami
catia se poate executa cu chertare triunghiulare (Fig.148). Rami
catia in coada de randunica este realizata prin imbinare pe jumatate de sectiune. Poate
laterala (la 90º sau la un unghi oarecare) sau frontala. Coada de randunica poate
dreapta (Fig. 149) sau oblica (Fig. 150), iar rami
catia se poate intari cu pana. Fig. 149 Ramificatie laterala in coada de randunica Fig. 150 Ramificatie oblica in coada de randunica, strapunsa cu pana

90 - Tehnologia meseriei

Fig. 151 Ramificatie cu cep si scobitura, lemn rotund si lemn ecarisat

Fig. 152 Ramificatii la lemn ecarisat: a) cu taietura la jumatate, b) in cruce

Rami
catiile cu cep si scobitura (Fig. 151) sunt asemanatoare cu imbinarile de la noduri si sunt foarte variate. Cepul poate

x sau aplicat strapuns sau ascuns, avand diferite forme. Adancimea scobiturii va
egala cu maximum 1/3 din grosimea piesei scobite, in cazul lemnului ecarisat. La lemnul rotund, cepul se executa pe 1/3 din diametrul piesei si are lungimea egala cu cel mult 1/2 din diametrul piesei scobite, patrunzand cel mult pana la jumatatea acesteia. Rami
catia la jumatate pe o treime este prezentata in Fig. 152,a. Rami
catia in cruce este prezentata in Fig. 152,b. Conditiile de executare a acestor imbinari sunt similare cu cele de la colturi. Tehnologia meseriei - 91

Fig. 153 Ramificatii oblice cu prag: a) cu prag dupa bisectoarea unghiului pieselor b) cu prag perpendicular pe axa pieselor introduse in scobitura, c) imbinari la nodurile unei grinzi cu zabrele d) imbinarea contrafisei cu grinda si cu popul; 1) talpa superioara 2) talpa inferioara 3) montant; 4) diagonala 5) grinda; 6) popi; 7) cep 8) scoabe

Rami
catiile cu prag pot
cu prag simplu sau dublu, dupa bisectoarea unghiului format de piese, sau cu prag perpendicular pe axa piesei introduse in scobitura (Fig. 153).

Fig. 154 Ramificatii oblice cu calcai (la lemn ecarisat): a) la piesele orizontale; b) la piese verticale

Rami
catii cu calcai (Fig. 154). Calcaiul este o piesa
xata cu buloane, pe care se reazema una din piesele imbinate. Forma calcaiului este diferita pentru rami
catiile de la piesele verticale. Rami
catia in foarfece se foloseste la imbinarea lemnului ecarisat (Fig. 155).

Fig. 155 Ramificatii in foarfece la lemn ecarisat

Fig. 156 Incrucisari la jumatatea lemnului, pe toata latimea: a) la 90º, b) la unghi oarecare

Incrucisari (intretaieri) realizate prin chertare. Incrucisarile care fac parte din aceasta categorie sunt prezentate in continuare, ele avand loc: ƒPe toata latimea pieselor (Fig. 156), putand
la 90º sau la un unghi oarecare; 92 - Tehnologia meseriei

ƒPe o treime a latimii (Fig. 157), o piesa avand doua taieturi la jumatate, separate printr-o treime netaiata; aceasta metoda se foloseste la incrucisarea dintre capriori si panele, la arbaletrierii fermelor, etc.

Fig. 157 Incrucisari la jumatatea lemnului, pe o treime a latimii pieselor (la lemnul ecarisat)

ƒIn cupa (Fig. 158), incrucisare care se foloseste la lemnul rotund si se obtine prin taierea curba (taierea in cupa) a unei piese si tesirea celeilalte; nodul se consolideaza cu buloane, iar pentru o imbinare mai rezistenta se poate prevedea si cep; ƒIn cruce (Fig. 159), nod care se consolideaza cu scoabe, etc. si se poate folosi, de exemplu, la incrucisarea dintre popi si clesti.

Fig. 158 Incrucisarea in cupa (la lemn rotund)

Fig. 158 Incrucisarea in cruce (la lemn rotund)

Noduri executate prin piese de legatura. Aceste noduri se poat realiza cu pene, dornuri, cuie, suruuri, inele, elemente metalice sau mixt. Elementele imbinarii pot
prevazute cu chertari sau nu. In acest caz, se aplica prescriptiile de la innadiri si solidarizari. Nodurile executate prin piese de legatura pot
: cu pene din lemn (Fig. 161) sau otel, cu suprafetele netede sau nervurate.

Fig. 161 Noduri executate cu piese de legatura cu pene din lemn

Fig. 160 Noduri executate cu ajutorul dornurilor: a) colt cu dorn din lemn, b) ramificatie cu dorn din lemn Tehnologia meseriei - 93

VII. EXECUTAREA SCARILOR A. Generalitati Scarile sunt elemente de constructie alcatuite din plane orizontale denumite trepte, asezate denivelat, la distante egale, plane pe care se circula urcand sau coborand, asigurandu-se comunicarea dintre etajele cladirii. Aglomerarile urbane au determinat aparitia unor mijloace circulante pe verticala mai rapide si mai comode cum ar
: ƒAscensoarele ƒScarile rulante Scarile au evoluat in timp atat ca materiale cat si ca forma de executie. Tipuri de scari dupa forma in plan: ƒScari cu rampe drepte (Fig. 162 a,b,c,d,e); ƒScari cu rampe curbe (Fig. 162 f,g).

Fig. 162 forme in plan ale scarilor: a, b, c, d si e) scari cu rampe drepte f, g) scari cu rampe curbe

B. Cofrarea scarilor Din punct de vedere al
nisajelor, scarile pot
de la scara simpla, de incendiu, la scara monumentala. Odata cu aparitia betonului armat, s-au putut executa scari sub orice forma, determinate de necesitati constructive si arhitecturale, utilizand in conditii optime, spatiul disponibil. Casa scarii este spatiul unde se amplaseaza scara si trebuie sa
e: ƒUsor vizibila; ƒSensul de urcare sa
e in sensul intrarii in cladire ƒSa se asigure ventilarea si iluminarea naturala. Fig. 163 Scari exterioare 94 - Tehnologia meseriei

Scarile exterioare pot
paralele sau perpendiculare pe peretele exterior al cladirii (Fig. 163 a si b) sau intr-o casa a scarii independenta, acoperita sau descoperita (Fig. 163 c). B.1. Criterii de clasicare a scarilor: ƒDupa destinatie ƒDupa forma in plan ƒDupa pozitia fata de cladire ƒDupa comportarea la foc ƒDupa inaltimea treptelor ƒDupa materialul din care se executa (Tabel 1) Clasicare dupa:

Domeniu de utilizare

Observatii, caracteristici, clasicari

Se executa pe unul sau maximum 2 niveluri, in holurile unor cladiri importante;

Indeplinesc un rol functional si un rol arhitectural deosebit

Se executa in cladiri cu multe niveluri

Asigura atat crculatia obsinuita cat si evacuarea in caz de pericol; Se recomanda ca latimea sa nu depaseasca 2,4 m

Secundare

Se executa pe intreaga inaltime a cladirii sau numai intre anumite niveluri sau pentru circulatia spre subsoluri si poduri;

Se executa cu latimi minime;

De incendiu

Se folosesc exclusiv pentru evacuarea in caz de pericol;

Industriale

Sunt destinate intretinerii sau exploatarii utilajelor industriale

Categorii de clasicare

Criteriu de clasicare

Monumentale

Principale

Destinatia cladirii

Pozitia fata de cladire

Latimea l a scarii

Exterioare

-

La cladiri cu gradul de rezistenta la foc I,II si III

Scari din beton, piatra si materiale ceramice

Interioare Incombustibile

Modul de comportare la foc

-

Se executa de obicei din metal si se amplaseaza in exteriorul cladirii; Se executa din metal, cu panta foarte mare (>=60º) Pot
acoperite sau nu

Greu combustibile Semicombustibile Combustibile

Materialul de constructie

Sari metalice La cladiri cu gradul de rezistenta la foc IV si V

Scari din lemn ignifugat Scari din lemn

Tehnologia meseriei - 95

Clasicare dupa:

Categorii de clasicare

Criteriu de clasicare

Domeniu de utilizare

Observatii, caracteristici, clasicari Recomandabile pentru circulatia copiilor, batranilor sau bolnavilor

Scari cu trepte joase h P + 3 E) si in scoli, spitale, etc;

Scari cu trepte mijlocii, la care 16,51: 50 Beton armat la scara 1:50

Umplutur

Metal: pro
le i bare rotunde

Piatr natural

Lemn în seciune longitudinal

Zidrie în general

Lemn în seciune • transversal

Zidrie de prâmat

Izolaie termic, fonic, etc.

Tencuial

Izolaie hidrofug

Mozaic

Azbociment, produse din ipsos

Rabi

Geam

Beton simplu

Indiferent de material, pentru dimensiuni mici ale câmpului, haurare uniform

158 - Desen tehnic

Reprezentarea

Haurarea precum i reprezentarea convenional se fac mai rar sau mai dese, în funcie de scara mai mare sau mai mic a desenului. Haurarea seciunilor se face cu linii echidistante. Desimea haurilor pentru reprezentarea aceluiai material, trebuie s
e identic pe toate desenele la aceeai scar a unuia i aceluiai element. In seciunile la care prile componente în contact sunt din acelai material, se modi
c distana dintre hauri. Reprezentarea convenional într-o seciune a umpluturilor, materialelor în praf, tencuielilor, betoanelor etc. se face cu un desen mai des lâng liniile de contur i mai rar spre mijlocul câmpului ce se detaliaz; dac în reprezentare se folosete o haurare, aceasta se traseaz uniform pe întreaga suprafa a câmpului (Fig. 31). Fig. 31

In cazul când câmpul are dimensiuni mari, reprezentarea materialelor se poate face numai pe o fâie îngust, la marginea câmpului. Dac este necesar reprezentarea materialelor pe vederi, aceasta se poate face i numai pe o poriune redus în zona de contur a câmpului respectiv. A.4. Rupturi; Ruptura este o reprezentare convenional care indic ruperea i îndeprtarea presupus a unei poriuni din obiectul reprezentat în vederea unei reprezentri simpli
cate i mai reduse ca întindere. Liniile de ruptur sau întrerupere pentru diferite materiale sunt indicate în Fig. 31. Când ruptura delimiteaz mai multe elemente din acelai material, pentru calitate, se poate folosi linia-punct P2. (Fig.28 i 32). Fig. 32

Fig. 33

Desen tehnic - 159

In cazul elementelor întrerupte, indiferent de material, indicarea întreruperii se poate face prin dou linii-punct (P3) (Fig. 5 i 33). Indicarea liniilor de ruptur nu este necesar la câmpurile haurate sau cu reprezentri convenionale de materiale din seciuni (Fig.31). A.4.1.Ui i ferestre; In desenele executate la scara 1:100 i mai mici, uile i ferestrele se reprezint în plan ca în Fig. 34. Cotarea este obligatorie numai în desenele de execuie, de asemenea Fig. 34

Fig. 35

sensul deschiderii uilor. In desenele executate la scara 1:50 i mai mari, reprezentrile sunt indicate în tabelul 3. Tabel 3 Denumire

Ui simple, fr prag

Ui simple, cu prag

160 - Desen tehnic

Reprezentarea convenional

Ui duble, cu deschidere în ambele sensuri, fr prag

Ui duble, cu deschidere în ambele sensuri, cu prag

Ui duble, cu deschidere în acelai sens, cu prag

Ui batante

Ui (glasvanduri) cu pri laterale
xe

Ui glisante

Ui turnante

OBSERVAII: Cotele înscrise pe linia axei, indic dimensiunile modulate ale golurilor în perei astfel; limea golului înlimea golului In cercul de pe linia axei, se înscrie indicativul uii din tabelul de tâmpl
rie; Sensul deschiderii uilor poate  reprezentat i prin linie înclinat
(ua întredeschis
), dac
spaiul respectiv nu este necesar pentru scrierea cotelor.

Desen tehnic - 161

Ui (glasvanduri) în 3 i 4 canate

Ua armonic

Ferestre simple, fr i cu urechi

Ferestre duble, fr i cu urechi

Ui-ferestre, fr i cu urechi

Ferestre i ui -ferestre cu ni de radiator la parapet

Ferestre duble cu obloane exterioare Ferestre cu obloane rulante cu ching în stânga sau în dreapta

Fereastr ghieu

OBSERVAII: Cotele înscrise sub form de fracie indic dimensiunile modulate ale golului în perei, astfel: limea golului înlimea golului

162 - Desen tehnic

-

-

în cercul de pe linia axei se înscrie indicativul ferestrei din tabelul de tâmplrie, cercurile se
xeaz în exteriorul cldirii. înlimea parapetului, de la nivelul pardoselii
nite, se noteaz cu P= si se trece: a) la câteva ferestre, atunci când este acelai; b) la toate ferestrele cu parapete de înlimi diferite. niele pentru radiatoare de înclzire din perete se indic punctat ; în caz de necesitate, ca de exemplu pentru precizarea balamalelor, se poate indica punctat sensul de deschidere. Fig. 36

Golurile suprapuse se reprezint i se coteaz separat dup cum sunt cuprinse în planul de seciune sau situate desupra planului de secionare (Fig. 36). Fig. 37

Pentru golurile cu forme variate, se dau cotele dreptunghiului de gabarit, cu trimitere la detaliu (Fig.37). In cazul golurilor în zidrie în care nu se monteaz tâmplrie, se pstreaz acelai sistem de cotare fr a se mai înscrie indicativul. Desen tehnic - 163

B. Explicarea detaliilor din desenele de executie B.1. Detaliul Este o poriune dintr-un desen de ansamblu care scoate în eviden dimensiunile i formele elementelor desenate. Scrile utilizate în desenul de execuie sunt: 1. scri gra
ce uzuale: - 1:200; - 1:100; - 1:50. 2. scri pentru detalii: - 1:10; - 1:20. Elementele de zidrie se coteaz prin poziionarea în raport cu axele de trasare ale sistemului constructiv (Fig.38.), considerând c axa zidurilor exterioare este întodeauna la 125 cm fa de interior iar cea a zidurilor interioare de rezisten se a în axa geometric. Poziia se mai coteaz i prin dimensiunea i distana dintre perei, prin cote interioare. Linia de cot este trasat în aa fel încât s intersecteze elementele caracteristice, la distana de minimum 1 cm fa de perete. Golul din zidrie se coteaz la dimensiunea lui nominala (Fig. 39) fr urechi, tencuial sau tâmplrie, printr-o fracie care la numrtor are scris limea, iar la numrtor, înlimea golului de la faa pardoselii, la ui, sau de la parapet, la ferestre. Fig. 38 In Fig 39 b. se prezint un gol de fereastr în care: - p=90; arat înlimea de la cota pardoselii (parapetul notat cu p are înlimea de 90 cm) ; - 180 cm este limea golului de fereastr; - 150 cm este înlimea golului în care se va introduce tocul de fereastr. In Fig. 40 se prezint un gol de u în care: - 90 cm este limea golului de u în care va intra tocul; - 2, 10 m reprezint înlimea golului egal cu înlimea tocului de u. Tot în aceast
gur este prezentat cu linie întrerupt o fereastr la etajul inferior în care p (parapetul) este egal cu 2, 50 m, limea ferestrei este egal cu 80 cm iar înlimea ei este de 1, 80 m.. 164 - Desen tehnic

Fig. 39

Arcul de cerc
gurat în detaliu arat sensul de deschidere a uii. In cerculeul care însoete detaliul, se a o linie de fracie unde la numrtor se trece numrul sau indicativul detaliului (b), iar la numitor se trece nr. planei (15) în care este desenat detaliul.

Fig. 40

Golurile exterioare la ui i ferestre se coteaz în exterior, poziia
ind indicat prin cotarea succesiunii de plinuri i goluri. La golurile inferioare, poziia se indic fa de peretele cel mai apropiat. Golurile superioare (Fig.40) se reprezint i se coteaz separat; cele care nu sunt cuprinse în planul de secionare sunt reprezentate prin linii întrerupte i prin cota respectiv a parapetului. La partea superioar a golului se prevd buiandrugi, în general prefabricai. Alegerea schemei de montare a acestora este prezentat în (Fig. 41)
ind în funcie de grosimea zidului i de limea golului.

Desen tehnic - 165

Fig. 41 Buiandrugi prefabricai pentu zid
rie 1,2,3,4 i 5 - pentru ziduri portante; 6,7,8 - pentru ziduri neportante

b)

a)

Fig. 42 Detaliu fereastr
a) cu glaf de lemn b) cu glaf din marmur
sau pl
ci mozaicate

La partea inferioara, golul pentru ferestre (Fig. 42) se termin spre exterior cu solbanc, prevzut cu lcrimar, care permite îndeprtarea rapid a apei Fig. 43 Seciune prin pragul unei ui la balcon

166 - Desen tehnic

provenite din ploi sau din topirea zpezii, de pe pro
lul golului. La interior se prevede un glaf din lemn (Fig. 42, a) sau din plci mozaicate (Fig. 42, b). La uile exterioare (Fig. 43) între nivelul pardoselii din interior i cel din exterior se realizeaz o denivelare de 2 cm care împiedic ptrunderea apei la interior. Pentru mascarea golurilor de ferestre se utilizeaz traforuri realizate din zidrie de crmid sau elemente prefabricate. Pentru realizarea traforurilor din crmid aparent,
gurat în elevaie cu linie plin, sau din crmid tencuit,
gurat în elevaie cu linie întrerupt (Fig. 44), se folosesc scrile de detaliu 1:20 sau 1:10, în vedere
ind desenat sistemul de esere a crmizilor, prin poziia i dimensiunile lor fa de gol. Vederea se completeaz cu o seciune orizontal i una vertical, în care se indic i poziia de montare a tâmplriei ferestrelor respective. Se coteaz

Fig. 44 Trafor de c
r
mid
aparent
sau tencuit
1-gol; 2-plin de c
r
mid
; 3-buiandrug; 4-zid
rie de c
r
mid
cu goluri verticale; 5-pant
din tencuial
la glaf; 6-pant
de tencuial
pe elemente de c
r
mid


Fig. 45 Cotarea courilor de fum din c
r
mid
Desen tehnic - 167

Fig. 46 Reprezentarea str
pungerii coului din c
r
mid
prin învelitoare

golurile ferestrelor, golurile traforului i dimensiunea crmizilor care le încadreaz, grosimea rosturilor dintre crmizi, precum i grosimea zidurilor. Courile de fum i de ventilaie se reprezint în planuri printr-o seciune a canalelor, realizate prin eserea zidriei din crmid sau din elemente prefabricate. Courile de crmid se coteaz cu dimensiuni multiplu de 12, 50 (Fig. 45), inând seama de amplasarea canalelor în afara centurilor zidurilor de rezisten i de toate detaliile de alctuire a racordrii cu învelitoarea (Fig. 46). Courile din elemente prefabricate se reprezint ca în Fig. 47. Suprafeele vizibile ale courilor cptuite cu crmid se deseneaz ca în Fig. 48. Copertina de la partea de sus a cosurilor este redata ca in
g. 48. Inlimea courilor se coteaz în funcie de poziia lor fa de coam (Fig 50) iar la terase, fa de nivelul ultimului strat (1, 50 m). Ventilaiile se reprezint i se coteaz la fel ca i courile de fum, deoarece au seciuni similare. Reprezentarea courilor realizate pentru regiuni seismice indic i consolidarea lor în poriunea de peste ultimul nivel: armarea la

c) a)

b) Fig. 47 Modalit
i de grupare a courilor prefabricate a - cu dou
fumuri; b - cu trei fumuri; c - cu patru fumuri

Fig. 48 Copertina prefabricat
la courile de fum

168 - Desen tehnic

Fig. 49 C
ptuirea courilor de fum i de ventilaie

Fig. 50 În
limea coului fa
de coam


exterior, zidirea cu mortar de ciment i aplicarea unei tencuieli de mortar M50 (marca mortarului) cu grosimea de 3 cm. C. Reprezentarea elementelor de construcii din lemn Piesele din lemn se reprezint în desen prin semne convenionale. Dimensiunile cotate se refer la lungime, lime, adâncime sau grosime cât i la determinarea poziiei în ansamblu respectiv. Dac piesele nu se execut din lemn de rinoase, specia se menioneaz pe desen.

Desen tehnic - 169

C.1. Reprezentarea elementelor din materiale lemnoase brute Aceste materiale se folosesc sub form de lemn rotund (bile, manele sau prjini) i se repreziont printr-o secine transversal i o elevaie. In Fig. 51 este reprezentat cotarea lemnului rotund unde: simbolul seciunii circulare; - ‡ reprezint diametrul mediu al piesei dat în cm; - L lungimea elementului cotat in m cu dou zecimale

a)

b)

Fig. 51 Cotarea lemnului rotund a) reprezentarea la scar
 1:50 b) reprezentarea la scar
 1:50

Lungimea L se scrie deasupra liniei de referinta dar cand nu este posibil, ea se poate trece si sub aceasta linie. C.2. Reprezentarea elementelor a) din materiale lemnoase ecarisate (prelucrate); In Fig. 52; a, b, c, d sunt b) prezentate câteva produse din lemn semiecarisat la care elementele cotrii se exprim astfel: - ruptura se reprezint cu linie c) frânt; - ½ arat c piesa are o seciune semirotund; d) - ‡ diametrul mediu al Fig. 52 Cotarea lemnului semiprelucrat: seciunii circulare; a) lemn semirotund reprezentat la scara > 1:50 - 1 lungimea piesei prelucrate b) lemn semirotund reprezentat la scara < 1:50 (1=4,35 arat c lungimea c) lemn rotund cioplit, cu dou
fee plane d) lemn rotund cioplit, cu dou
patru plane este de 4,35 m); Semne conventionale care arat seciunea transversal a piesei; 170 - Desen tehnic

- h distanta între fetele paralele ale piesei în cm; (Fig. 54; e, f, g, h.) 28x24 arat grosimea (28 =28 mm) X înlimea (24 cm); C.3.Reprezentarea produselor derivate din lemn; In Fig. 54 sunt reprezentate aceste produse unde: Fig. 53 Cotarea lemnului prelucrat: e) scândur
aezat
pe lat f) scândur
aezat
pe muchie g) rigl
h) grind


e)

f)

g)

h)

a)

c)

b)

d)

e)

-

Fig. 54 Reprezentarea convenional
pentru produse derivate din lemn: a) placaj; b) panel secionat transversal; c) panel secionat longitudinal; d) PAL; e) PFL

PAL reprezint plci din achii aglomerate de lemn; PFL plci din
bre din lemn.

Desen tehnic - 171

D. Reprezentarea elementelor asamblate Elementele de asamblare sunt: cuiele, uruburile, buloanele, scoabele, eclisele, rondelele, etc. iar se reprezint cu linie continu în planul de secionare i cu linie întrerupt când sunt în afara planului (Fig.55).

Fig. 55 Asambl
ri prin cuie: a) reprezentare obinuit
; b) reprezentare simplicat
; 1) cui în planul de secionare; 2) cui în afara planului de secionare

a)

b)

Cui 3x50 simbolizeaz un cui cu diametrul de 3 mm i lungimea de 50 mm. In Fig.56 se arat modul de ptrundere a cuielor în pachetul de imbinat unde: - c este grosimea piesei i ea nu trebuie s
e mai mic de 4xd pentru a se împiedica crparea pieselor; - d este diametrul cuiului folosit la îmbinare, Fig. 56 Posibilit
i de p
trundere a cuielor în parchetul îmbinat

In Fig. 57 se arat modul de dispunere a cuielor într-o îmbinare de prelungire, unde distana de la margina elementelor de îmbinat pân la primul rând de cuie sau între rândurile de cuie este egal cu 4xd, undc d este diametrul cuiului. Fig. 57 Dispunerea cuielor într-o îmbinare de prelungire: a) în rânduri drepte; a) în zig-zag;

172 - Desen tehnic

a)

b) Fig. 58 Reprezentarea bulonului: a) obinuit; b) spintecat;

a)

b)

d)

c)

e)

Fig. 59 Reprezentarea asambl
rilor cu uruburi: a) uruburi pentru lemn; a) reprezentarea asambl
rii cu uruburi pentru lemn (vedere) pentru forma capului; c) reprezentarea asambl
rii cu uruburi pentru lemn (vedere) prin cruci; d) reprezentarea asambl
rii cu uruburi cu let metalic i piuli
, în vedere; e) reprezentarea asambl
rii cu uruburi cu let metalic i piuli
, în seciune;

In Fig. 59 este prezentat o asamblare cu buloane unde bulonul este reprezentarea simpli
cat printr-o ax, piulia sub form de X iar rondela printr-o linie perpendiculara pe axa bulonului. In Fig. 59, se poate observa o asamblare cu urub unde simbolul M 6x20 are urmtoarea semni
caie: - M tipul
letului (metric); - 6 diametrul
letului în mm; - 20 lungimea urubului în mm. In Fig. 60, sunt prezentate scoabele care se reprezint printr-o linie îngroat unde ‡ 12 reprezint diametrul de 12 mm al scoabei iar ls (deschiderea) = 200 mm.

Fig. 60 În
direa în l
ime a doi dulapi cu scoabe: a) vedere lateral
; b) plan;

Desen tehnic - 173

E. Reprezentarea îmbin
rii pieselor din lemn; Elementele din lemn se îmbin între ele prin diferite tieturi care, prin alturare, suprapunere sau întreptrundere i solidarizare cu anumite elemente ajuttoare, piesele s capete o form, o poziie i o rezisten speci
c pentru a rezista la eforturi. Dup forma i felul pe care îl au, tieturile: - chertare (Fig. 61); - cep i scobitur (Fig. 62); - cu fal (Fig.63); - cu lamb i uluc (Fig.64).

Fig. 61 Chertare: a) de cap
t; a) de mijloc; c) simpl
; d) în prag;

Fig. 63 Falt

Fig. 62 Cep i scobitur


Fig. 64 Lamb i uluc: 1) lamb
; 2) uluc

E.1. Imbinarea de prelungire; Prin aceast îmbinare se asigur continuitatea în lungime a piesei din lemn aezate cap la cap i asamblat printr-un mijloc de îmbinare (Fig. 65).

Fig. 65 Îmbinare de prelungire: 1) vedere; 2) plan; 3) seciune; a) cu eclise de lemn; b) cu eclise de lemn la stâlp; c) prin chertare i buloane;d) prin chertare i zbanuri; 174 - Desen tehnic

Fig. 66 Îmbinare de solidarizare cu pene: 1) vedere; 2) seciunea A-A

Fig. 67 Îmbinare prin chertare: 1) încruciarea în cep coad
de rândunic
pe toat
lungimea; 2) încruciarea în cep coad
de rândunic
pe toat
lungimea

E.2.Imbinarea de solidarizare; Prin aceast îmbinare se realizeaz seciuni compuse necesare pentru preluarea unor solicitri (Fig. 66). E.3. Imbinarea la noduri sau la intersecii de piese; In Fig. 67 este prezentat o astfel de îmbinare prin chertare: F. Reprezentarea elementelor de construcii din lemn: Scrile de reprezentare a acestor elemente sunt: 1:50; 1:20; 1:10, cotele
ind date în cm pentru dimensiuni sub un m i în m, cu dou zecimale, pentru dimensiuni mai mari de 1 m. F.1. Reprezentarea pereilor din lemn:

Fig. 68 Planeu din lemn: a) plan; b) seciunea A-A; c) seciunea B-B; d) detaliu D; e) detaliu C; Desen tehnic - 175

Peretii din lemn sunt repezentati in plan prin grosimea lor. In cazul panourilor prefabricate este necesara reprezentarea detaliilor de alcatuire a materialelor componente, precizarea cotelor dimensionale, i a modului de montare. Planeul de lemn (Fig. 68) se reprezint în plan la scara 1:50 unde elementele cotrii au urmtoarea semni
caie: - Grinzi 10x15 buc. 11 reprezint un numr de 11 buci grinzi cu limea de 10 cm i înlimea de 15 cm; - A-A, B-B sunt seciuni executate în anumite zone ale planeului; - Parchet 22x 4 exprim grosimea plcii de parchet egal cu 2, 20 cm iar limea de 4 cm; - Duumea oarb 24x12 arat o grosime a duumelei de 2, 40 cm i o lime a acesteia de 12 cm; - Scândur 24 x 16 arat o grosime a sândurii de 2, 40 cm i o lime a acesteia de 16 cm; - ipci 24 x 48 arat o grosime a ipcii de 2, 40 cm cu o lime de 4, 80 cm. F.2. arpantele din lemn: Sunt reprezentate prin proiecii (Fig. 69) i se deseneaz la scrile 1:50 sau 1:100 în care cuprind toate datele necesare. Cele mai importante proiecii sunt: - seciunea longitudinal;

Fig. 69 arpanta: a) plan; b) seciune 176 - Desen tehnic

- seciunea transversal; - detaliile execuiei. Proiecia orizontal (planul arpantei) este desenat dup planul cldirii, urmrindu-se conturul zidurilor exterioare. Conturul acoperiului se delimiteaz pe linia streainii (numit i linia picturii). Cpriorii se
gureaz prin axele lor iar penele se reprezint la scar prin muchiile de contur. Popii, cletii, tlpile, contra
ele etc., se reprezint,
e la scar,
e prin linii întrerupte notându-se distanele între axele scaunelor sau fermelor i toate cotele necesare pentru a stabili poziia în plan a pieselor. F.3. Seciunea transversal a arpantei; Se deseneaz la scara la scara 1:50 sau 1:20 i cuprinde înlimea arpantei precum i modul de aezare a elementelor. Fiecare pies este de
nit printr-o marc înscris într-un cerc la captul unei linii de referina care se mai trec i dimensiunile i eventual, denumirea piesei (Fig 69 b). Când acoperiurile sunt simetrice, seciunea se deseneaz numai pe jumtate. F.4. Detaliile arpantei La scrile de 1:10 sau 1: 5 se reprezint diferite elemente ale arpantei i
ecare nod cu îmbinrile respective i se noteaz cu o liter mare.

Fig. 70 arpanta: c) detaliu 1; d) detaliu 2; e) detaliu 3; f) detaliu 4

Desen tehnic - 177

In plana de detalii se mai reprezint i alte elemente ale acoperiului, astfel: streain, strpungerile pentru couri etc. F.5. Ferme din scânduri; Se
gureaz pe desen poziia tuturor elementelor componente (Fig. 71). Piesele care alctuiesc elementele fermei, sunt prevzute cu linii de referin pe care sunt indicate dimensiunile respective.

Fig. 71 Ferme din scânduri b
tute în cuie

G. Reprezentarea elementelor de construcii din beton armat G.1. Notarea fundaiilor Elementele cotrii unui stâlp se explic astfel (Fig. 72): - F este simbolul fundaiilor; - A1 este indicativul stâlpului pe care-l susine fundaia i se trece ca un indice al fundaiei (FAi) ; - A i 1 reprezint axele de trsare care se intersecteaz în dreptul stâlpului SA1 i îi stabilete poziia în plan; - SA1 este indicativul stâlpului; - F1 înlocuiete indicativul FA1, în cazul în care o serie de fundaii sunt identice, având aceleai forme geometrice i Fig. 72 Reprezentarea fundaiei unui stâlp, notat
cu indicativul stâlpului acelai mod de armare; G.2. Notarea stâlpilor Se simbolizeaz cu litera S (Fig. 72) urmat de un indice format din indicativele axelor care se intersecteaz, determinând poziia stâlpului (SA1). Valorile 30 x 30 reprezint dimensiunile în cm ale seciunii stâlpului (latura mare x latura mic). 178 - Desen tehnic

O alt simbolizare poate
S1...Sn. G.3. Notarea grinzilor; Grinzile se noteaz cu litera G urmat de simbolul nivelului notat cu majuscule (pentru planeul peste subsol S i peste parter P, sau cu cifre romane I, II etc., pentru planeele peste etaje) completat cu un indice numeric care rezult din numerotarea grinzilor aceluiai planeu. Notaia grinzilor este urmat de cele dou dimensiuni ale seciunii transversale desprite prin semnul de îmulire (b x h), unde b este limea grinzii iar h este înlimea grinzii (Fig. 73). Când desenul se execut la scar mic, indicativul grinzii i dimensiunile sunt trecute deasupra liniei de contur a grinzii (Fig. 74).

Fig. 73.a Notarea grinzilor în plan

Fig. 73.b Notarea grinzilor într-un plan executat la scar
mic


In elevaie grinzile se noteaz pe o linie de referin (Fig. 74) unde la numrtor se trece indicativul grinzii (GP1) iar la numitor se trec dimensiunile b x h unde b este limea grinzii iar h înlimea ei. Dimensiunile pot
trecute i în continuarea indicativului (GP1 -25 x 35). Pentru grinzile întoarse, notarea va
precedat de aceast speci
care: GRIND ÎNTOARS G13 - 25 x 45.

Fig. 74 Notarea grinzilor i stâlpilor în elevaie Desen tehnic - 179

G.4. Notarea centurilor; Centurile se noteaz cu litera C urmat de un indice numeric pentru diferenierea lor în plan (Fig. 75). Dup indicativ se trec dimensiunile centurii astfel b x h unde b este limea centurii iar h este înlimea ei (C2- 25 x 20;. In elevaie, centurile se noteaz la fel ca i grinzile.

Fig. 75 Notarea centurilor i buiandrugilor

G.5. Notarea buiandrugilor; Buiandrugii legai monolit cu placa sau centura se noteaz cu literele B sau G urmate de un indice numeric ce speci
c tipurile asemenea cuprinse în plan. Dup indicele numeric se noteaz i dimensiunile seciunii transversale b x h. (GP1-20 x 50), (Fig. 75). In elevaie buiandrugii se noteaz la fel ca grinzile. G.6. Notarea diafragmelor (perei din beton); Se noteaz cu o liter majuscul urmat de un indice numeric care rezult din numerotarea lor în plan. Literele utilizate reprezint în general, poziia peretelui în construcia respectiv atfel: diafragmele se noteaz cu D, pereii longitudinali cu L i pereii transversali cu T. Notaia se scrie pe proiecia în plan a diafragmei sau deasupra liniei de contur, fr linie de referin, cum ar
: D5, T8, L2. G.7. Notarea elementelor prefabricate în planurile de montare; Aceste elemente se noteaz cu litere majuscule urmate de un indice numeric, pentru diferenierea tipurilor. Exemplu de notare la construcii din panouri mari: - I, T sau L - perei interiori portani, transversali sau longitudinali; 180 - Desen tehnic

- E, F- perei exteriori sau de faad; - D - perei despritori; - P - plci de planee. Exemplu de notare la construcii industriale: - C, A - cheson de acoperi; - P - pan de acoperi; - S - stâlpi; - F - ferm etc.

Fig. 76 Armarea i ancorarea courilor de fum

H. Desenarea planurilor In desenul proiectului, planul este determinant reprezentând primul element al rezolvrii cldirii. Cu ajutorul planului se rezolv simultan funciunea circulaia sistemul constructiv si plastica cldirii. Planurile unei construcii sunt seciuni orizontale obinute prin secionarea cldirii cu un plan orizontal imaginar, la o înlime de 1, 10....1, 20 m aleas în aa fel încât s taie toate elementele caracteristice ale cldirii. Planul la scara 1:200 i 1:100 (Fig. 77) constituie o reprezentare corecta a dimensiunilor elementelor constructive (ziduri, stâlpi) i a tuturor compartimentrilor interioare. In aceste desene se indic golurile uilor i ale ferestrelor, treptele scrilor etc. In planurile la scara 1:200 nu se indic sensul de deschidere a uilor, aceast indicaie aprând numai în planurile la scara 1:100 sau la scar mai mare. Cotele date sunt cele principale: în interior, pentru lungimi ale încperilor, pentru grosimi de ziduri, Desen tehnic - 181

Fig. 77 Reprezentarea planului unei cl
diri la scara  1:100

iar în exterior, pentru interaxele structurii de rezisten i dimensiunile totale. Uneori se indic i mobilarea indicativ a planurilor. Scara 1:50 se utilizeaz la desenarea planului în proiectele de execuie (Fig.78 a i b) permiând o reprezentare clar i o cotare amnunit a elementelor de construcie, completate cu precizri privind: zidurile, courile de fum i canalele de ventilaie, golurile în zidrii în funcie de dimensiunile i tipurile folosite, glafuri, solbancuri, parapete, nie pentru instalaii, nie pentru elementele de calorifer; pe plan, reprezint scrile prin proiectarea ortogonal a acestora la nivelul respectiv, traforurile pentru ferestrele de la subsoluri, sobele de înclzire etc., folosind semnele convenionale speci
ce. Planul se completeaz cu desenul pardoselilor la cmri, bi, closete, laboratoare, spltorii etc., cu indicarea dotrilor, cu mobilarea încperilor, cu amplasarea indicaiilor, echipamentelor i cu precizarea tehnologiilor (în cazul halelor industriale i al construciilor agrozootehnice), toate desenele la scara proiectului i cu indicarea utilizrii cât mai economice a spaiilor disponibile. De asemenea, pe plan, se indic toate cotele necesare execuiei: grosimi de ziduri, dimensiunile încperilor, gabarite, deschideri de goluri i determinarea lor în plan, niveluri, parapete etc. Este obligatorie cotarea corect a dimnensiunilor golurilor i corespondena în tabelele de tâmplrie prin numrul înscris într-un cerc ce corespunde cu simbolul înscris în acestea. 182 - Desen tehnic

Fig. 78a Plan parter

In planuri este important trasarea arcului deschiderii foii de u, pentru a determina în încperi spaiul necesar bunei funcionri la deschidereînchidere, fr a stânjeni circulaia sau amplasarea mobilierului. Ferestrele i uile exterioare se amplaseaz urmrind axele de compoziie i principiile stabilite pentru rezolvarea armonioas a faadelor. La
ecare încpere se scrie destinaia, suprafaa ( la construciile industriale se cere uneori i volumul),
nisajele folosite (pardoseli i zugrveli) ; Fiecare încpere se numeroteaz, de exemplu P 05, P 06...etc, adic P =parter iar 05 i 06 etc., arat numrul camerelor uurând operaiile de recunoatere din documentaia economic. Pe plan se trec axele zidurilor cu numere (1, 2, 3...) în sens longitudinal i cu cifre (a, b, c.) în plan transversal, nivelele, parapetele ferestrelor, simbolul golurilor, traseul de secionare (stabilit dup necesiti), astfel ales încât s treac prin goluri de ferestre i ui. Dac acest traseu trece la alte niveluri prin pri mai puin importante, planul de secionare se poate decala. Se fac trimiteri la detaliile de construcii, prin fracii înconjurate de un cerc, în care la numrtor se trece numrul planei al proiectului respectiv i Desen tehnic - 183

la numitor numrul detaliului. De asemenea, pe plan se scriu note cu referiri la dispoziiile constructive, indicaii pentru întocmirea pieselor economice, etc. Pentru proiecte de transformare sau adaptare, în legenda planului se menioneaz felul haurilor utilizate i msurile de luat pentru succesiunea operaiilor de ordin constructiv. Dac unele elemente importante din încperi se a deasupra planului de secionare, i care teoretic sunt invizibile pentru observator, ele se pot totui reprezenta punctat (de exemplu boilere, un pod rulant, o hot de ventilaie deasupra unei maini de gtit, plafoane decorative etc.). Planul parterului (Fig. 78 a) reprezint partea din cldire amplasat
e direct pe teren,
e înlat cu una sau mai multe trepte, care primete cota de nivel zero la nivelul pardoselii
nite a parterului corpului principal, i se reprezint în dreptul uii de intrare, artat cu semnul urmtor: Planul parterului mai poate reprezenta în exterior treptele scrilor exterioare de la intrri, intrarea principal, peronul de intrare i intrrile secundare, scara exterioar pentru etaje, porticul acoperit sau descoperit, trotuarul din jurul cldirii, jardiniere, eventual curi de lumin, indicarea acceselor la subsol, linia soclului etc. în interior, planul conine piesele de intrare speci
ce parterului, holului de intrare, accesul la scri i lifturi, piese speci
ce la: cldiri publice (portar, informaii etc.). Scara este reprezentat considerând c este sec-ionat de un plan secant la 1, 1... 1, 2 m de la nivelul pardoselii. În consecin apar numai primele trepte de la pornire, linia de întrerupere dus la 45° i treptele care vin de la subsolul cldirii, secionarea scrii considerându-se înainte de palierul intermediar. În planurile etajului, desenul scrii apare în întregime, cu podestele respective, având liniile de întrerupere la 45°, pentru marcarea nivelului planului secant al etajului; numai scara de la ultimul nivel, dac nu are acces la pod, apare complet (Fig. 78b). Ca detalii speciale ale planulului etajelor Fig. 78b apar podestele de sosire 184 - Desen tehnic

i plecare ale scrilor i lifturilor, prezena balcoanelor, logiilor, terasele cu accesele exterioare, cotele de nivel ale etajelor. In rest planul etajelor se reprezint la fel ca planul parterului fr amenajrile terenului. In unele cazuri se prezint i planul de deasupra ultimului etaj (planul podului) când poate
amenajat special pentru locuit (ca mansard dac este su
cient de înalt). Planul subsolului are toate cotele de nivel negative,
ind sub nivelul parterului, în întregime sau numai parial pe spaiul de sub parter. In general, acest plan cuprinde spaiile amenajate pentru depozitare (pivni) sau pentru accesoriile instalaiilor cldirii (central termic, garaje, postul de transformare, spltorii, atelier de întreinere, boxe etc.) i uneori spaii pentru locuit, cu respectarea anumitor condiii de igien i confort. Planul acoperiului se deseneaz la scrile 1:100 sau 1:50, atât pentru acoperiurile cu pante, cât i pentru cele în teras. La acoperiurile cu pante se traseaz întâi liniile perimetrale, respectiv pictura, (Fig.79), apoi se duc bisectoarele unghiurilor, care se întâlnesc dou câte dou, determinând coame de pant sau dolii. Linia care unete punctele de intersecii ale coamelor pe pant formeaz coama de Fig. 79 Reprezentarea planului creast. învelitorii - varianta cu arpant
Pentru intersecii de volume diferite, reprezentarea acoperiului se bazeaz pe acelai principiu al trasrii liniilor de intersecie la 45°, rezolvarea
ind în funcie de limea volumelor, înlimea lor, sau unghiul sub care se intersecteaz. Planul acoperiului este proiecia în plan orizontal a pantelor, cu trasarea coamelor, a doliilor i detaliilor,
xarea poziiilor courilor de fum, ventilaiilor, rsutorilor de la closete luminatoarelor, tabacherelor, lucarnelor, a gurilor de scurgere, jgheaburilor etc. Se contureaz punctat zidurile exterioare ale ultimului nivel, se traseaz linia exterioar a corniei, sau a streainii acoperiului i se coteaz pe dou direcii toate elementele, pentru determinarea cu precizie a poziiei lor i pentru a uura realizarea lor de ctre constructor. Panta se indic cu sgei pe care se precizeaz valoarea în procente (de exemplu, 3%, 4, 5% etc.). Planurile acoperiurilor se coteaz prin indicarea cotelor (dimensiunilor) generale ale conturului la pictur, Desen tehnic - 185

corelate cu dimensiunile ultimului nivel i cu cotele de detaliu pentru toate elementele constructive ale acoperiului. Se ine seama c acoperiul unei cldiri poate avea pante de mrimi diferite i c liniile de la pictur pot s nu
e la acelai nivel. Dac acoperiul are linia picturii la acelai nivel i pantele de aceeai mrime, proprietile geometrice eseniale pentru a efectua trasarea lor sunt urmtoarele: liniile vârfului sunt la aceeai distan de liniile de pictur i proiecia liniilor coamelor înclinate i a doliilor sunt bisectoarele unghiurilor formate de liniile picturii sau de prelungirile lor. Pentru acoperiurile cu linia picturilor la mai multe niveluri, în primul rând se execut trasarea punctat a planului construciei i apoi a perimetrului versanilor. Pe planul acoperiului de tip teras (Fig.80) este
gurat planeul de beton armat al ultimului nivel, parapetul (aticul) i izolaiile hidrofuge i termice.

Fig. 80 Reprezentarea planului învelitorii - varianta cu teras


Pentru a putea preciza poziia sifoanelor de scurgere interioar sau a jgheaburilor i burlanelor pentru scurgerea exterioar, zidurile se traseaz cu linii punctate. Pe planul acoperiului de tip teras se deseneaz i rosturile de dilataie i de tasare. De asemenea, pe plan se mai prevd rebordurile la dou cldiri alturate cu niveluri diferite, punctele de strpungere a hidroizolaiei pentru antenele de televiziune, ventilaii, paratrsnete, chepenguri de acces etc. 186 - Desen tehnic

Pantele de separaie ale suprafeelor înclinate formeaz panouri în form de triunghi; pe ele se traseaz o sgeat pe care se indic panta de scurgere a apelor ( de exemplu 2%, 5% etc.). Planul terasei se deseneaz, ca i la acoperiurile cu pante, la scara ultimului nivel (1:100 sau 1:50) ; se indic toate elementele terasei, se coteaz dimensiunile generale i pariale, determinându-se poziia
ecrui element din plan. I. Desenarea seciunilor Planurile nu pot preciza în mod explicit diferite înlimi ale construciilor proiectate. Pentru rezolvarea acestor probleme se folosesc seciunile verticale imaginare prin volumul construciei, realizate printr-un plan secant perpendicular pe planurile orizontale. In felul acesta se determin, la scar, diferite înlimi caracteristice, interioare i exterioare ale construciei. Seciunea longitudinal este planul secant paralel cu faada longitudinal, iar seciunea transversal, considerat caracteristic pentru cldire ( de obicei prin intrarea principal a cldirii), este planul secant paralel cu faada lateral. Numrul seciunilor verticale depinde de complexitatea construciei. De multe ori traseul de secionare se poate desfura dup o linie frânt, trecând prin elementele caracteristice ale cldirii, pentru evidenierea cât mai multor detalii constructive, trasând prin goluri nu prin ziduri pline. Seciunea caracteristic este considerat cea trasversal, întrucât cuprinde majoritatea elementelor constructive Traseul seciunii se marcheaz în planuri prin segmente liniare mai groase (linie-punct), cu vârful sgeilor indicative îndreptate spre planul de vedere. Intr-o cldire se pot
gura una sau alta din cele doua fee secionate, aceasta depinzând numai de interesul reprezentat din punct de vedere constructiv, în general
ind preferat vederea de la dreapta spre stânga. Seciunile determin dimensiunile pe vertical ale cldirii (Fig.81) i evideniaz principalele ei elemente constructive (ziduri, planee, scri, podete, fundaii, acoperi etc.); de asemenea, redau detaliile de
nisaj panta învelitorii etc. Dac cldirea are mai multe etaje deservite de o scar principal, seciunea vertical trebuie s treac în mod obligatoriu prin scar, pentru a scoate în eviden caracteristicile casei scrii. In seciune se arat suprapunerile zidriei de la fundaie pân la nivelurile superioare, materialele din care sunt executate (crmizi blocuri de zidrie etc.), felul planeelor folosite (monolite, prefabricate, din lemn etc.), acoperiul cu pante, terasele, dac exist pod, mansard etc. In cazuri speciale, se evideniaz rezolvarea decorativ a traseelor cu indicarea detaliilor studiate la scri convenabile; de asemenea se evideniaz: înlimile de ziduri, parapetele, buiandrugii, balcoanele, niele de calorifer, courile, ventilaiile, stâlpii, arcele, înlimile golurilor, glafurile, solbancurile, ferestrele cu Desen tehnic - 187

Fig. 81 Reprezentarea unei seciuni transversale

supralumin, luminatoarele, acoperiurile cu pante diferite, precum i alte particulariti ale construciei, concordanta detaliilor din seciuni cu cele la scar mrit (detalii); se marcheaz curile de lumin, subsolurile, accesele, trotuarele, scrile exterioare etc., accesoriile acoperiului (cornie, streaini, lucarne, tabachere, jgheaburi etc.), arpante. Metoda desenrii seciunilor este identic cu cea a planurilor, inându-se seama de axele principale i secundare luate din plan i urmrindu-se traseul prilor secionate. Dac scara permite, pe seciuni, se
gureaz i pro
lul decoraiilor exterioare, ancadramentele ferestrelor i uilor, frontoanelor, brâurilor, soclul etc. Desenul pornete de la cota ± 0, 00 care reprezint nivelul
nit al pardoselii parterului.

Fig. 82 Reprezentarea faadei principale 188 - Desen tehnic

J. Desenarea faadelor Desenul faadelor reprezint proieciile vederilor cldirii pe un plan vertical de proiecie. La toate cldirile se deseneaz întâi fada principal, cu indicarea intrrii principale, apoi faada posterioara i faadele laterale; dac faadele laterale sunt asemntoare, se prezint numai una dintre ele. Faadele redau gra
c aspectul exterior al viitoarei construcii. Ele reprezint imaginea plastic i real a volumelor, cu indicarea precis a poziiilor ferestrelor, a uilor de intrare (principale i secundare), a decoraiilor exterioare, a
nisajelor arhitecturale. Faadele se deseneaz dup ce s-au desenat planurile tuturor nivelurilor i seciunilor cldirii. Planurile, seciunile i faadele trebuie corelate, determinând împreun volumul construciei. Pentru desenarea faadei (Fig.75) se iau din planuri dimensiunile pentru lungimi sau limi, iar pentru înlimi, cotele sau nivelurile de seciuni. Tot la scar se rezolv i celelalte elemente ale faadei, care se iau din planele de detalii, pentru indicarea streainii, corniei, pro
laturilor, a soclului, a scrilor exterioare etc. Pentru desenarea corect a faadelor, se ridic din plan axele principale i secundare de compoziie i traveile, se determin poziia golurilor i, în prima faz se traseaz toate elementele componente cu linii uoare de creion; apoi se
xeaz dimensiunile soclului, brâurilor, pro
lelor etc. Desenarea elementelor funcionale i plastice ale faadelor începe de la linia de pmânt pân la coama acoperiului sau linia superioar a parapetului terasei. In cazul cldirilor cu volume compuse i curi interioare, se pot uni faadele cu seciunile respective, desenul primind denumirea de seciune-faad. La scara 1:200 sau 1:100, faadele se deseneaz într-o form schematic, reprezentând în special volumele i golurile. La scara 1:50 se indic amnunit toate elementele din proiecia vertical i se reprezint materialele de
nisaj ale faadei (tencuiele din praf de piatr, cu desenele respective; crmida aparent; placajele ceramice, piatra brut sau în apareiaj, prelucrat cu bosaje, cu sculpturi; betonul aparent; bârnele din lemn etc. Acoperiul se deseneaz în pante, în teras sau cu formele speci
ce; indicativ se redau: materialele învelitorii (igla, ia, indrila etc.), forma streainilor i a cornielor, cu pro
lurile de legtur, conform cu indicaiile date la construciile gra
ce. Pe desen se
gureaz i elementele accesorii, ca: jgheaburi, burlane, lucarne, tabachere, couri, ventilaii etc. De asemenea se redau toate elementele constructive ale faadei: balcoane, logii, porticuri, cerdacuri, copertine, decrouri, pro
luri, scri exterioare, trotuare, parapete, jardiniere, balustrade etc. Faadele se deseneaz cu linii subiri, reprezentarea materialului s
e cât mai sugestiv. La aceast scar se prevd cote pe vertical, pentru delimitarea Desen tehnic - 189

diferitelor registre, pentru toate elementele ce nu pot
reprezentate în planuri. Aceste cote se scriu, pe cât posibil, pe o linie comun de referin, vertical; de asemenea se dau note explicative pentru
nisaje i se fac trimiteri pentru gsirea detaliilor de faad în planele respective. In proiectele de execuie se detaliaz toate elementele constructive i de
nisaj, care nu apar su
cient de clar în cadru desenului efectuat la scara 1:50, 1:20 sau 1:10 sau care nu sunt tipizate. Astfel, pe traveea de faad, pe seciunea transversal sau longitudinal, în plan i chiar pe faade, sunt incercuite zonele care urmeaz s se detalieze i se fac trimiteri la planele care conin detaliile respective. Detaliile se deseneaz la scara 1:5, pentru elementele de beton sau zidrie (Fig.90), i chiar la scara 1:1, dac se detaliaz tâmplria sau alte elemente care nu pot
su
cient de explicite la o scar mai mic. Pentru un proiect de execuie, numrul detaliilor care se deseneaz nu este limitat, depinzând de complexitatea construciei i de rezolvrile diferitelor elemente. Aceste detalii trebuie s
e su
ciente ca numr i grad de detaliere, pentru a face posibil execuia.

Fig. 83 Reprezentare detalii acoperi: a) detaliu streain
, varianta cu arpant
; b) detaliu corni
cu jgheab, varianta la planeu-teras
. 190 - Desen tehnic

K. Planuri de cofraj Aceste planuri se întocmesc la scara 1 : 50 iar în funcie de claritate i complexitate, la scrile: 1 : 20 sau 1 : 100. Planul de cofraj este desenul care reprezint muchiile interioare ale cofrajului. Stâlpii de sub planeu se reprezint secionai (Fig. 76 a). Planul de cofraj pentru scar este alctuit, dup poziia scrii între niveluri, din unul sau dou podete i placa înclinat care constituie rampa scrii (Fig.77a). Cotele în plan determin dimensiunile podestului, grosimea zidului, dimensiunile golului scrii, distana dintre linia de începere i terminare a plcii de pant, precum i limea acesteia. Pe podestul de la parter i etaj i pe podestele intermediare, se scriu cotele de nivel relative (cotele de nivel la faa
nit a plcii). Pe plan se speci
c marca betonului i, deoarece acesta cuprinde i planul de armare, se indic i tipul de oel folosit.

Fig. 84 Copertin
din beton armat: a) plan cofraj

Desen tehnic - 191

Bibliograe: 1. Culegere de standarde de desen tehnic-autori: E. Diaconescu i Al. Constantinescu; 2. Desen de construcii i instalaii-autori: Veronica Florea, Delia Prundeanu i Radu Mrgineanu; 3. Cartea zidarului; 4. Cartea dulgherului – autor: C. Rosoga, I. Davidescu

192 - Desen tehnic

CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE ÎN MESERIA DE “DULGHER – TÂMPLAR- PARCHETAR”

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA MATEMATIC APLICAT

Matematic
aplicat
- 1

2 - Matematic
aplicat


CAPITOLUL I 1. OPERAII CU NUMERE ÎNTREGI. ADUNAREA I SCDEREA Întâlnim numere naturale atunci când numrm obiecte din jurul nostru, de asemenea, le mai întâlnim în unele probleme de msurare. Sczând pe 3 din 2, ca rezultat nu obinem un numr natural. Pentru a putea scdea orice numr natural din orice alt numr, a trebuit s extindem ideea de numr, introducând i numere negative; ca urmare, cu numerele întregi se efectueaz adunri, scderi, înmuliri i împriri. Numerele întregi se folosesc i în unele msurri, ca de exemplu în msurarea temperaturilor (pe scara Celsius). Amintim notaiile: N ®0, 1, 2, 3, ... ¾, pentru mulimea numerelor naturale; N* = ®1, 2, 3, 4... ¾, pentru mulimea numerelor naturale nenule (fr numrul 0); Z = ®0, r 1, r 2, r 3, r 4... ¾, sau ®...-2, -1, 0, +1, + 2, + 3, ... ¾, pentru mulimea numerelor întregi. De asemenea, Z* = Z - ®0¾. Adunarea numerelor întregi este: Comutativ, adic a + b = b + a, oricare ar
numerele (întregi) a i b; Asociativ, adic (a + b) + c = a + (b + c), oricare ar
numerele (întregi) a, b, i c. Din aceste proprieti rezult c în calcule putem efectua adunrile indiferent în ce ordine. De exemplu, putem calcula: 55 + 76 + 45 = (55 + 45) + 76 = 100 + 76 = 176 Numrul 0 este element neutru pentru operaia de adunare. Orice numr întreg are un opus, notat – a, care este i el numr întreg. Din aceste proprieti rezult c scderea numrului întreg b din numrul întreg a poate
înlocuit prin adunarea lui a cu opusul lui b: a - b = a + (-b) Reamintim c putem des
ina o parantez în faa creia se a semnul -, schimbând semnele tuturor termenilor ce se a în parantez. Folosind proprietile adunrii, putem calcula: Matematic
aplicat
- 195

-5 – 3 + 2 – 8 = (-5 -3 -8) + 2 = -16 + 2 = -14, 5 – 1 + 2 – 4 = 5 + (-1 -4) + 2 = 5 – 5 + 2 = 2, (+8) – (+6) – (-2) + (+4) – (+4) = 8 – 6 + 2 + 4 – 4 = 2 + 2 + 0 = 4, (+18) – (+36) – (-12) + (+24) – (+14) = 18 – 36 + 12 +24 – 14 = (18 + 12) – (36 + 14) + 24 = 30 – 50 +24 = 54 – 50 = 4, (8 – 3 – 10) – (-3 + 8 – 12) = 8 – 3 – 10 + 3 – 8 +12 = = (8 – 8) + (3 – 3 ) + (12 – 10) = 2 EXERCIII 1) Scriei patru numere (naturale) care au cifra zecilor 9, cifra sutelor 3, cifra unitilor 2 i care s
e cât mai mici posibile. 2) A) Un numr este cu 288 mai mare decât 1.831. Care este numrul" B) Alt numr este cu 4.865 mai mare decât 511. Care este numrul" 3) A) Un numr este cu 1.221 mai mic decât 592. Care este acest numr" B) Alt numr este cu 855 mai mic decât 15.258. Aai acest numr. 4) Efectuai adunrile: a. 5 + 206; b. 172 + 86; c. 9 001 + 910; d. 11 001 + 1 011; e. 3 034 + 971 + 66; f. 729 + 4 + 1 456 + 72 001. 5) Efectuai scderile: a. 742 – 122; b. 3 271 – 3 070; c. 142 – 140; d. 3 030 – 971; e. 10 001 – 999; f. 172 431 – 72 453. 6) Aranjai în ordine cresctoare numerele: -12, - 5, +3, +7, -2, 0, -1, +1, -16, +9 7) Efectuai calculele: a. (-5) + (-2); b. (-9) + (+3); c. (-8) – (+4); d) (-4) – (-9); e. (+7) – (+9) f. (-11) – (+13); g. (-8) – (-17); h) (+9) – (+15); i) (-55) + (+14); j) (+4) + (+10) – (-12) – (+27); k) (+36) – (-12) – (+27); l) (+14) – (-24) – (+14) – (-27) + (-36) + (+23); m) (5 – 4 – 10) – (-4 + 5 – 13); n) (+14) – (+24) + (-48) – (+14) – (-27) + (-34); o) (-12) – (+14) – (-9) – (+16) – (-8) – (+11). 8) Stabilii dac este adevrat sau nu: a. (+10) + (-9)  (-10) + (+9); b. (+4) + (-24)  (-1) + (+21); c. (+18) + (+5) ! (+18) + (-4); d. (-11) + (+6)  (-2) + (+3); e) (+18) – (+15) ! (+18) – (+5). 9) În dou vase sunt 312, respectiv 413 litri de ulei. Vrem s turnm uleiul în alte dou vase, unul având volumul de 500 litri. Ce volum minim trebuie s aib celalalt vas" 196 - Matematic
aplicat


10) Urmtoarele zece adunri trebuie efectuate în cel mult 5 minute: 7+

5+

88+

36+

312+

3 411+

522+

85+

6

9

34

13

878

1 827

1 416

2 413

12 803

9 014+

3 211 856+ 1 837 011

9

6

41

75

161

2 303

38

326

45 320

4 022 485

4

7

70

42

451

6 041

817

4 041

2. ÎNMULIREA I ÎMPRIREA NUMERELOR ÎNTREGI Reamintim c înmulirea numerelor întregi se efectueaz inând seam de urmtoarea regul: Valoarea absolut
a produsului a dou
numere este egal
cu produsul valorilor absolute ale factorilor. Semnul produsului este +, când cei doi factori au acelai semn, i este -, când cei doi factori au semne diferite. Regula semnelor este deci: (+) x (+) = +; (-) x (-) = +; (-) x (+) = -; (+) x (-) = -. Înmulirea numerelor întregi este: Comutativ, adic a x b = b x a, oricare ar
numerele (întregi) a i b; Asociativ, adic (a x b) x c = a x (b x c), oricare ar
numerele a, b i c; Distributiv fa de adunare, adic a x (b + c) = a x b + a x c, oricare ar
numerele a, b i c. Numrul 1 este element neutru pentru operaia de înmulire. Folosind distributivitatea, atunci cand avem de efectuat un calcul de forma a x b + a x c (adic dou înmuliri i o adunare), preferm s-l efectum sub forma a x (b + c), scoând factor comun. Folosind proprietile înmulirii, s calculm: (+2) x (+7) x (+5) = (+2) x (+5) x (+7) = (+10) x (+7) = 70, (-4) x (+12) x (+25) = (-4) x (+25) x (+12) = (-100) x (+12) = -1 200 (-2) x (-7) x (+5) = (-2) x (+5) x (-7) = (-10) x (-7) = + 70 Exerciiu rezolvat. Calculai: a) 152 x 38 + 152 x 12; b) 55 x 48 + 45 x 18; c) 81 x 12 + 43 x 81 + 81 x 5 Rezolvare. a) Ar trebui s efectum cele dou înmuliri, apoi adunarea. Obinem rezultatul mai repede, dac observm c putem scoate factor comun pe 152. Deci 152 x 38 + 152 x 12 = 152 x (38 + 12) = 152 x 50 = 7 600. Matematic
aplicat
- 197

b) La fel ca mai înainte, putem scoate factor comun pe 481. Obinem: 55 x 48 + 45 x 48 = (55 + 45) x 48 = 100 x 48 = 100 x 48 = 4 800 c) Scoând factor comun pe 81, obinem 81 x (12 + 43 + 5) = 81 x 60 = 4 860 Dac a i b sunt dou numere întregi, astfel încât b 0, câtul dintre a i b, notat prin a : b, este acel numr întreg c, în cazul în care el exist, pentru care a = b x c. Se scrie c = a : b. De exemplu, (-30) : (+6) = -5, deoarece (-6) x (-5) = -30. La fel, (+15) : (+5) = +8, (-20) : (-4) = +5, (+24) : (-4) = -6. Observm c regula semnelor este, pentru împrire, aceeai ca i pentru înmulire. Problem
rezolvat
. Un metru ptrat de linoleum cost 1 300 lei. Cât cost linoleumul necesar pentru acoperirea podelei unei camere cu lungimea de 4 m i limea de 3 m" Rezolvare. Am întâi aria podelei: 4 x 3 = 12 (metri ptri). Dac 1 mp de linoleum cost 1300 lei, atunci 12 mp de linoleum cost de 12 ori mai mult, adic 12 x 1 300 (lei). Efectuând înmulirea, obinem costul linoleumului = 15 600 lei. EXERCIII 1) a) Un numr este de 23 ori mai mare decât 17. Care este numrul" Alt numr este de 28 ori mai mare decât 381. Care este numrul" c) Ionic merge spre coal cu viteza de 4 km/h. Pe lânga el trece un automobil ce are viteza de 12 ori mai mare decât viteza lui Ionic. Aai viteza automobilului. 2) a) Un metru ptrat de covor cost 2 300 lei. Cât cost un covor dreptunghiular cu lungimea de 3 m i limea de 2 mp? b) Un dreptunghi are înalimea de 8 cm, iar baza de 3 ori mai mare decât înlimea. Cât este aria sa? 3) Calculai, scoând mai întâi factor comun: a) 86 x 21 + 86 x 19; b) 34 x 14 + 34 x 15 + 34 x 16; c) 22 x 13 + 75 x 22 + 22 x 12; d) 48 x 106 + 106 x 21. 4) Calculai cât mai repede posibil: a) 88 x 15 – 88 x 3; b) 69 x 46 – 36 x 69; c) 504 x 33 – 404 x 33; d) 1 050 x 48 – 48 x 950. 5) Efectuai înmulirile: a) (-5) x (+5); b) (-4) x (-6); c) (+24) x (-30); d) (-1) x (-15) x (-12) e) (-3) x (-7) x (-6); f ) (-2) x (-3); g) (-2) x (-3) x (-4); h) (-2) x (-3) x (-4) x (-5); i) (-3) x (-3) x (-4) x (-5); j) (-2) x (-4) x (-6) x (-8). 198 - Matematic
aplicat


6) Calculai: 7) a) 3 + (-5)2; b) 23 – 5; c) (+80) – (+7) + (-8) + (+7) + (-80) – (+4); d) (+2 – 9 – 10 + 1) + (-3 + 10 – 1); e) (-8) – (+3) + (-10) – (-8) – (+8) – (-8); f) (20 + 22) x >24 – 23 x (22 – 2)@; 8) a) 5 + (-3); b) 2 x 32 – 42; c) (+19) – (+9) + (-7) + (+9) + (-19) – (+3); d) (3 – 7 – 11 +5) + (-1 + 12 – 6); e) (-7) – (-4) + (-9) + (-7) – (+5) + (-7); 9) Scriei mulimea divizorilor întregi ai numerelor: a) -1; b) 10; c) 7; d) -15; e) 8 a) -3; b) -12; c) 4; d) -6; e) -10 10) Determinai elementele urmtoarelor mulimi: A = ®x N _ x divide pe -12¾ B = ®x Z _ x divide pe 8¾ C = ®x N _ -13 divizibil cu x¾ D = ®x Z _ 6 divizibil cu x¾

3. ADUNAREA I SCDEREA NUMERELOR RAIONALE Atunci când „lum pri dintr-un întreg” sau când msurm segmente, suprafee, volume, numere care nu sunt neaprat întregi. De fapt, a fost nevoie s
e aduse numerele raionale, mulimea acestor numere se noteaz, de obicei cu litera Q. Orice numr raional poate
reprezentat printr-un punct pe axa numerelor. El poate
scris ca fracie m , în care numratorul m este un numr întreg, iar n numitorul n un numr natural, diferit de 0. m Numerele raionale negative pot
scrise în forma - n , unde m i n sunt numere naturale (iar n 0). De exemplu, numrul raional 10 poate
scris m -6 m - 10 sau - 5 . Numerele raionale pot
scrise în forma + n , sau n , unde m 6 3 i n sunt numerele naturale (iar n 0). Avem 5 3 m 2m 3m 4m n = 2n = 3n = 4n Numerele m i n pot
alese prime între ele, în care caz fracia se numete ireductibil
. Numerele raionale pot
scrise i zecimal, dac avem în vedere ca = m : n. Exemple: în loc de se mai scrie i 0,1; în loc de se scrie 0,4, iar în loc de - se scrie i -0,75. Dac încercm s scriem zecimal pe , obinem 0,6666...; se mai scrie i 0, (6), trecând perioada între paranteze. La fel, 481 = 5,34444... = 5,3(4). 90 Matematic
aplicat
- 199

În general, dac scriem zecimal un numr raional, atunci în dreapta virgulei apare un numr
nit de cifre 0, urmate eventual de o perioad. S ne reamintim c numrul raional scris zecimal periodic 0,(7) se scrie în form de fracie 7 , iar 0,(12) se scrie în form de fracie 12 sau (dup 99 9 simpli
carea cu 3). Numrul raional 3,(52) se transform în fracie în felul urmtor: 352-3 349 3,(52) = 99 = 99 Numrul raional 3,5(2) se transform în fracie în felul urmtor: 3,5(2) = 352-35 = 317 90 90 Adunarea i scderea numerelor raionale scrise zecimal se fac dup regulile obinuite, inând îns seama de virgul. De exemplu: 11,4 + 11,4 3,25 3,25 14,65 8,15

EXERCIII 1) Sunt prime între ele numerele: a) 6 i 15; b) 88 i 123; c) 99 i 123; d) 36 i 35; e) 41 i 141? Justi
cai rspunsul. 2) a) Simpli
cai cu 3 fraciile: 6 ; 9 ;15; 23 3 6 9 21 18 27 72 45 b) Simpli
cai cu 9 fraciile: 27; 36 ;63; 27 Simpli
cai cu 6 fraciile: 18 ; 18 ;60 ; 42 12 24 90 54 3) Simpli
cai fraciile (obinând fracii ireductibile): a) 3 ;b) 20 ;c) 44 ;d) 12 ;e) 24 ;f) 96 ;g) 105;h) 150 ;i) 81 ; j) 16 ; 6 50 33 9 4 144 90 510 120 64 166 1666 16666 166666 k) 664 ; l) 6664 ; m) 66664; n) 666664 . 4) Comparai între ele (aducându-le la acelai numitor) fraciile: a) 2 i 13; b) 7 i 2 ; c) 25 i 28; d) 72 i 88 ; e) 59 i 59 3 21 15 5 8 9 27 29 60 61 5) Scriei în form de fracie numerele raionale: a) 4 4 ; b) 13 1 ; c) 711 ; d) 5 1 ; e) 3 1 ; f) 2 1 ; g) 4 7; h) -1 1 ; i) -6 5 ; j) -4 1 . 9 4 5 2 14 3 6 7 9 3 200 - Matematic
aplicat


4. ÎNMULIREA I ÎMPRIREA NUMERELOR NATURALE

Dac numerele raionale sunt scrise în form de fracie, produsul lor se obine înmulind numrtorii între ei i numitorii între ei: m p mxp n • q = nxq Dac numerele raionale sunt scrise zecimal, produsul lor se obine dup regulile obinuite, inând seam de virgule. De exemplu: 31,2 x 0,24 = 7,488. Regula semnelor rmâne valabil. Aadar, (+) x (+) = (-) x (-) = +; (+) x (-) = (-) x (+) = -; Înmulirea numerelor raionale este comutativ
, asociativ
i distributiv
fa
de adunare. Orice numr raional a 0 are un invers, notat 1 . Înmulind numrul a cu a inversul su, obinem ca rezultat 1: 1 a x a= 1 De exemplu, inversul lui 2 este 1 = 0,5 iar inversul lui 2 este 3 . În 3 2 2 m general, dac a = n , atunci 1 = n . a m Împrirea numrului raional a cu numrul raional b ( 0) se de
nete ca
ind înmulirea lui a cu inversul lui b: 1 a:b=axb Dac numerele sunt scrise în form de fracie, împrirea se face înmulind deîmpritul cu inversul împritorului sau, altfel spus, „înmulind cu fracia rsturnat”. Dac numerele sunt scrise zecimal, împrirea se face dup regulile obinuite. EXERCIII 1) Efectuai înmulirile: a) 2 x 3 ; b) 5 x 9 ; c) 4 x 5 ; d) (- 1 x(- 2 ; e) (- 2 x(+ 5 ; f) 10 x(- 3 ; 3 4 3 10 3 2 2 3 3 6 7 4 (

Matematic
aplicat
- 201

(

(

(

(

5. EXTRAGEREA RDCINII PTRATE DIN NUMERE RAIONALE POZITIVE. APROXIMRI În general, vom spune c numrul raional p este ptrat perfect, dac exist un numr raional a astfel încât p = a2. Regula semnelor ne arat c ptratele perfecte nu pot s
e numere negative. Dac
p este un num
r raional p
trat perfect, atunci putem scrie p = a2 cu a num
r pozitiv. Acest num
r pozitiv a (i numai acesta) va  numit r
d
cin
p
trat
a lui p i va  notat astfel: . Aadar, 8 este rdcina ptrat a lui 64, dar -8 nu este rdcin ptrat a lui 64; = 8. Numrul 3 este rdcina ptrat a lui 9 , dar - 3 nu este rdcina 16 4 4 ptrat a lui . Numrul 1,4 este rdcina ptrat a lui Deoarece 02 = 0, vom considera c 0 este ptrat perfect i ca

= 0. Orice ptrat perfect este pozitiv sau 0. Îns nu orice numr raional pozitiv este ptrat perfect. Metod de extragere a rdcinii ptrate: Exemplu pentru numrul 1024 i numrul 752,4049:

202 - Matematic
aplicat


Matematic
aplicat
- 203

Obinem ca rezultat 27,43. Aadar 752,4049 este ptrat perfect i

EXERCIII 1) Completai tabelele: a)

b)

c)

2) Care este rdcina ptrat a numrului?

3) Care din propoziiile ce urmeaz sunt adevrate?

4) Aai rdcina ptrat a urmtoarelor numere: a) 50,41; b) 68,89; c) 31,36; d) 69,8896; e) 6988,96; f) 0,3136 5) Aai primele patru cifre ale fraciei zecimale ce reprezint pe:

LUCRARE PENTRU VERIFICAREA CUNOTINELOR Calculai:

204 - Matematic
aplicat


CAPITOLUL 2 RAPORT, PROCENT

Fie a i b numere raionale pozitive, b 0. Raportul lor este a , iar k = b a este valoarea raportului b . Observaii: - a i b sunt termenii raportului; - dac a i b sunt mrimi exprimate cu aceei unitate de msur, atunci raportul mrimilor este raportul numerelor care exprim cele dou msuri. Exemplu: De câte ori este mai mic limea unui dreptunghi fa de lungimea acestuia dac L = 12 cm i l = 6 cm. Avem , deci limea este de dou ori mai mic decât lungimea. - dac termenii raportului sunt dou msuri diferite, exemplu distan
i timp atunci raportul lor este o marime nou, viteza. Exemplu: Trenul accelerat 1651 a parcurs distana de 238 km in 2 ore. Care a fost viteza trenului? p Raportul de forma 100 (p  Q, p 0) se numete raport procentual. p se citete „p la sut” sau „p procente” i înseamn p . 100 Exerciii: 1. Lungimea unui dreptunghi este de 10m i limea de 2 m. Completai: a. Raportul dintre lungimea i limea dreptunghiului este .................; acest raport arat c lungimea este de ................ ori mai mare decât limea sau c laimea dreptunghiului este de .............. ori mai mic decât lungimea. Matematic
aplicat
- 205

b. Raportul dintre limea i lungimea dreptunghiului este..............; acest raport arat c limea este .............. din lungime. 2. Lungimea unui teren în form de dreptunghi este de 20 km i limea 8 hm. a. Care este raportul dintre lungimea L i limea l a terenului? Ce reprezint acest raport? b. Care este raportul dintre limea l i lungimea L a dreptunghiului? Ce reprezint acest raport? 3. tiind c 76 4. Pentru 4 kg de mere se pltesc 76 lei. Ce reprezint raportul 4 ? 5. Numrul a este de 5 ori mai mic decât numrul b i 1 din numrul c. 7 Calculai: a. Raportul dintre a i b; b. Raportul dintre a i c; c. Raportul dintre 5 i 1 ; 7 d. Raportul dintre c i b; e. De câte ori este mai mare c decât b; f. Cât la sut din b este c.

206 - Matematic
aplicat


CAPITOLUL 3 UNITI DE MSUR A. Uniti de msur pentru lungimi, transform
ri: 1 km

1 hm

1 dam

1m

1 dm

1 cm

1mm

1000 m

100 m

10 m

1m

0,1 m

0,01 m

0,001 m

Pentru a transforma o unitate de masur în alta, utilizm urmtoarea schem: km

-

hm

dam

m

dm

cm

mm

unitile mari se transform în uniti mici prin înmultire cu 102n; unitile mici se transform în uniti mari prin împrire cu 102n, n
ind numrul de segmente dintre cele dou uniti;

Lungimile se masoar cu diverse instrumente de msurat lungimi: rigla gradat (folosit în proiectri i de colari), metrul obinuit (folosit în special la msurarea pânzei), metrul tâmplarului, metrul de croitorie, ruleta, lanul, ublerul, micrometrul etc. Oricât de bun ar
un instrument folosit, el masoar cu o anumit eroare. De aceea orice msurare presupune o aproximare. B. Uniti de masur pentru suprafee, transform
ri: 1 km2

1 hm2

1 dam2

1 m2

1 dm2

1 cm2

1 mm2

10002 m2

1002 m2

102 m2

1 m2

m2

m2

m2

Alte uniti de masur pentru suprafee sunt hectarul (ha) i arul (ar): 1 ha = 1002 m2; 1 ar = 102 m2; 1 ha = 1 hm2; 1 ar = 1 dam2. Pentru a transforma o unitate de msur în alta, utilizm urmtoarea schem: km2

-

hm2

dam2

m2

dm2

cm2

mm2

unitile mari se transform în uniti mici prin înmulire cu 102n; unitile mici se transform în uniti mari prin împrire cu 102n (n este numrul de segmente dintre cele dou uniti). Matematic
aplicat
- 207

C. Uniti de msur pentru volum, transform
ri: 1 km3

1 hm3

1 dam3

1 m3

1 dm3

1 cm3

1 mm3

10003 m3

1003 m3

103 m3

1 m3

m3

m3

m3

Multiplii metrului cub se utilizeaz foarte rar în viaa practic. Pentru a transforma o unitate de msur în alta, utilizm urmtoarea schem: km3

-

hm3

dam3

m3

dm3

cm3

mm3

unitile mari se transform în uniti mici prin înmulire cu 103n; unitile mici se transform în uniti mari prin împrire cu 103n (n este numrul de segmente dintre cele dou uniti).

Exerciii: 1. a. b. c.

Transformai in kilometri: 200 dam; 80 000 cm; 120 000 mm; 11,2 m; 1200 hm; 534 000 dm; 90 000 cm; 936 000 mm; 125 hm; 14,5 dam; 739 000 m; 1 249 000 dm; 12 500 000 mm; 14,5 hm; 537 000 cm; 729 dam; 1350 dm; 9345, 5 m.

2. Un dreptunghi are limea de 23 cm. S se calculeze lungimea sa tiind c dac aceasta se mrete de dou ori, iar limea se mrete cu 2 atunci aria dreptunghiului se mrete cu 1215 m2. 3. Pentru un pavaj se folosesc plci de mozaic cu suprafaa de 120 cm2, aezate în rânduri a câte 12 plci
ecare. Aai aria suprafeei pavate. 4. Transformai în mm3: 40 cm3; 7 m3; 0,0000933 hm3; 80 dm3; 0,0000000023 km3; 0,42 dam3. 5. Transformai în m3: 18 km3; 0,000415 dam3; 1 476 000 mm3; 0,005 km3; 3250 dm3; 4500 cm3.

208 - Matematic
aplicat


6. Calculai volumul unui cub cu latura de 8 cm. 7. O cutie cu medicamente este un paralelipiped dreptunghic ce are L = 4 cm, l = 2 cm i h = 1 cm. Câte cutii sunt necesare pentru a umple un bacs cu lungimea de 96 cm, limea de 20 cm i înlimea de 25 cm. 8. S-au transportat 3 m3 de pmânt cu o rab în care încap 60 000 cm3. Câte transporturi au fost efectuate? 9. a. Care este volumul unui cub cu muchia de 2 cm? b. Care este volumul unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile de 6 cm, 8 cm i 9 cm?

Matematic
aplicat
- 209

CAPITOLUL 4 GEOMETRIE PLAN

UNGHIURI De
niie: Se numete unghi
gura geometric format din dou semidrepte care au aceeai origine. O = vârful unghiului >OA i >OB = laturile unghiului

drept m ( O) = 90o

ascuit m ( A)  90o

obtuz m ( B) > 90o

ascuit m ( C) = 180o

210 - Matematic
aplicat


Dou unghiuri cu msurile egale se numesc unghiuri congruente. Notaie: congruent

m ( O) = m ( OI);

 AOB   AI OI BI

Unghiuri complementare sunt dou unghiuri cu suma msurilor lor egala cu 90o. Unghiuri suplementare sunt dou unghiuri cu suma msurilor egal cu 180o. Dou unghiuri care au acelai complement, sau acelai suplement, sunt congruente. Deniie: Se numete bisectoare a unui unghi propriu o semidreapt cu originea în vârful unghiului, situat în interiorul unghiului, astfel încât cele dou unghiuri formate de ea cu laturile unghiului iniial s
e congruente.

 AOB   BOC

 AI OI CI   BI OI CI

>OC = bisectoare

>OI CI = bisectoare

Unghiurile formate în jurul unui punct au ca sum a msurilor lor 360o, m ( AOB) + m ( BOC) + m ( COD) + m ( DOE) + m ( EOA) = 360o .

Matematic
aplicat
- 211

Unghiuri opuse la vârf sunt dou unghiuri care au acelai vârf i laturile unuia sunt în prelungirea laturilor celuilalt. Ele sunt congruente.  AOB  AI OI BI opuse la vârf. Drepte perpendiculare (sau ortogonale) sunt dou drepte congruente care prin intersecia lor formeaz un unghi drept (Ÿpatru unghiuri drepte). a A b,  (a, b) = 90o Distana de la un punct la o dreapt este perpendiculara dus din acel punct pe dreapt.

A a AB A a >AB@ = d (A, a) este distana de la punctul A la dreapta a.

Mediatoarea unui segment este dreapta perpendicular pe segment în mijlocul segmentului. 212 - Matematic
aplicat


Unghiuri adiacente sunt dou unghiuri proprii care au vârful comun, o latur comun, iar celelalte dou laturi sunt situate de o parte i de alta a dreptei care conine latura comun.

TRIUNGHIUL Deniie: Triunghiul este
gura geometric format dintr-o reuniune a trei segmente determinate de trei puncte necoliniare. Elemente: - 3 laturi: (AB), (BC), (CA) sau c, a i, respectiv b i 3 unghiuri: A, B, C

Clasi
care: 1) dup laturi a. echilateral, are toate laturile congruente b. isoscel, are dou laturi congruente c. scalar sau oarecare Matematic
aplicat
- 213

2)

dup unghiuri a. ascuitunghic, are toate unghiurile ascuite b. dreptunghic, are un unghi drept c. obtuzunghic, are un unghi obtuz

Laturile triunghiului dreptunghic se numesc: catete, laturile care formeaz unghiul drept; ipotenuz, latura opus unghiului drept.

Perimetrul unui triunghi este suma lungimilor laturilor sale, deci a+b+c sau AB+BC+CA. Linii importante în triunghi

1) Mediana este segmentul care unete vârful unui unghi al triunghiului cu mijlocul laturii opuse. Notaie: AAI = ma; BBI = mb; CCI = mc

Medianele sunt concurente, iar punctul de intersecie se numete centrul de greutate al triunghiului, notat de obicei cu G, i are proprietatea c se a la 2/3 fa de vârf i 1/3 fa de baz. 214 - Matematic
aplicat


2) Bisectoarea interioar este bisectoarea unui unghi dintr-un triunghi. Cele trei bisectoare se interesecteaz într-un punct notat de obicei cu I, care este centrul cercului înscris în triunghi (tangent la laturile triunghiului). Orice punct al bisectoarei este egal deprtat de laturile unghiului respectiv.

3) În
limea este perpendiculara dus din vârful unui unghi pe latura opus; e notat de obicei cu h (ha, hb, hc, corespunztor cu latura pe care este dus). >AAI@; >BBI@; >CCI@ înlimi AAIABC; BBI AAC; CCIAAB AAI=ha; BBI= hb; CCI= hc Punctul de intersecie al înlimilor se numete ortocentru i e notat de obicei cu H. În triunghiul dreptunghic ortocentrul este în vârful drept al triunghiului. În triunghiul obtuzunghic ortocentrul este în exteriorul triunghiului. În triunghiul ascuitunghic ortocentrul este în interiorul triunghiului.

4) Mediatoarea este perpendiculara construit pe latura unui triunghi, în mijlocul laturii. Scriem c xy este mediatoarea corespunztoare laturii (BC) astfel: AI >BC@ i >BAI@ >AC@ i xyABC i AI xy.

Matematic
aplicat
- 215

Punctul de intersecie al mediatoarelor este centrul cercului circumscris triunghiului. Mediatoarea i bisectoarea sunt
guri geometrice formate din puncte care au toate o aceeai proprietate. O
gur geometric care conine toate punctele din plan (sau spaiu) având o aceeai proprietate, este un loc geometric. (bisectoarea, mediatoarea, cercul, sfera, ...)

CONGRUENA TRIUNGHIURILOR OARECARE Deniie: Dou triunghiuri sunt congruente dac au laturile (omoloage) congruente dou câte dou i unghiurile (scrise în ordinea dat) corespunztoare congruente. Deci: 'ABC 'AI BI CI dac: >AB@>AI BI@; >BC@>BI CI@; >CA@>CI I A @ i  A AI; B BI; C CI. Cazurile de congruen
: Cazul 1. Dou triunghiuri sunt congruente dac au câte dou laturi i unghiul cuprins între ele respectiv congruente. Cazul 2. Dou triunghiuri sunt congruente dac au câte o latur i unghiurile alturate ei respectiv congruente. Cazul 3. Dou triunghiuri sunt congruente dac au laturile respectiv congruente.

216 - Matematic
aplicat


Se obinuiete a se rezuma (i nota) astfel: Cazul 1: LUL (latur, unghi, latur) Cazul 2: ULU (unghi, latur, unghi) Cazul 3: LLL (latur, latur, latur) Dac triunghiurile sunt dreptunghice, atunci cazurile de congruen au urmtoarea formulare: Cazul 1: Dou triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac au catetele respectiv congruente. Cazul 2: Dou triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac au câte o catet i câte unul dintre unghiurile ascuite congruente. Cazul 11: Dou triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac au ipotenuzele congruente i câte unul dintre unghiurile ascuite congruente. Cazul 21: Dou triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac au ipotenuzele i câte o catet respectiv congruente. DREPTE PARALELE De
niie: Dou drepte distincte, a i b, coninute în acelai plan, care nu au nici un punct comun, se numesc drepte paralele. Deci a ˆb = ‡ Axioma paralelelor sau Axioma lui Euclid Printr-un punct dat, exterior unei drepte date, exist o singur paralel la dreapta dat. Unghiurile formate de dou drepte paralele cu o secant (sau transversal). Perechile: 1 i 5 2 i 6 sunt unghiuri 4 i 8 corespondente congruente 3 i 7 4 i 6 3 i 5

unghiuri alterne interne congruente

1 i 7 2 i 8

unghiuri alterne externe congruente

3 i 6 4 i 5

unghiuri interne i de aceeai parte a secantei suplementare

1 i 8 2 i 7

unghiuri externe i de aceeai parte a secantei suplementare Matematic
aplicat
- 217

Teorem
: Dou unghiuri cu laturile respectiv paralele (sau respectiv perpendiculare) sunt congruente dac sunt ambele ascuite sau ambele obtuze i sunt suplementare dac unul este ascuit iar cellalt obtuz.

Teorem
: Suma msurilor unghiurilor unui triunghi este 180o. m(A) + m(B) + m(C) = 180o

Consecine: 1. Într-un triunghi echilateral msura
ecrui unghi este de 60o. 2. Într-un triunghi dreptunghic unghiurile ascuite sunt complementare. În triunghiul dreptunghic isoscel, unghiurile ascuite au msura de 45o. 3. Un triunghi isoscel cu msura unui unghi de 60o este triunghi echilateral 4. Într-un triunghi dreptunghic cu msura unui unghi de 30o, cateta ce se opune acestui unghi are lungimea egal cu jumtate din lungimea ipotenuzei. Deniie: Unghiul care este adiacent i suplementar cu un unghi al unui triunghi se numete unghi exterior unui triunghi. ACD este unghi exterior triunghiului. Msura unghiului exterior al unui triunghi este egal cu suma msurilor celor dou unghiuri neadiacente cu el. m(ACD) = m(A) + m(B)

218 - Matematic
aplicat


Deniie: Bisectoarea unui unghi exterior al unui triunghi se numete bisectoare exterioar a triunghiului. >BE = bisectoarea interioar ABE EBC >BF = bisectoarea exterioar: CBF FBD

Proprietate: Bisectoarea interioar i cea exterioar a unui unghi al unui triunghi sunt perpendiculare, deci: BEABF. Deniie: Se numete linie mijlocie în triunghi segmentul care unete mijloacele a dou laturi.

Proprietate: Linia mijlocie a unui triunghi este paralela cu cea de-a treia latur i are ca lungime jumtate din lungimea acesteia.

PATRULATERUL Deniie: Patrulaterul este
gura geometric care îndeplinete condiiile: a) oricare trei puncte sunt necoliniare; b) oricare dou dintre segmente n-au nici un punct interior comun. Este, deci,
gura geometric format din reuniunea a patru segmente determinate de patru puncte necoliniare (din acelai plan) considerate în ordinea scris. Clasi
care: 1. convex 2. concav Matematic
aplicat
- 219



Segmentul care unete dou vârfuri opuse se numete diagonal
. >BD@ i >AC@ = diagonale Suma msurilor unghiurilor unui patrulater convex este 360o. Paralelogramul este patrulaterul convex care are laturile opuse paralele.

Proprieti: 1. Laturile opuse sunt congruente: >AB@ >DC@; >BC@  >AD@ 2. Unghiurile opuse sunt congruente: A  C; B  D 3. Diagonalele se intersecteaz una pe alta în prti congruente: 4.

Unghiurile alturate aceleiai laturi sunt suplementare: m(B) + m(C) = m(A) + m(B) = ... = 180o (sau unghiurile consecutive sunt suplementare). Paralelograme particulare: Deniii i propriet
i

1. Dreptunghiul – este un paralelogram care un unghi drept (toate unghiurile drepte). Propriet
i. Are proprietile paralelogramului (4) 5. Diagonalele sunt congruente: (AC)  (BD) 6. Mediatoarelor laturilor sunt axe de simetrie ale dreptunghiului 220 - Matematic
aplicat


2. Rombul este paralelogramul care are dou laturi consecutive congruente (toate laturile sale sunt congruente). Propriet
i. Are cele patru proprieti ale paralelogramului. 5. Diagonalele sunt perpendiculare (AC A BD) i sunt bisectoarele unghiurilor lui. 6. Diagonalele sunt axe de simetrie.

3. P
tratul este un dreptunghi care are dou laturi consecutive congruente (toate laturile sale sunt congruente). Propriet
i. Are cele 6 proprieti ale dreptunghiului i: 7. Are diagonalele perpendiculare i congruente: AC A BD i (AC)  (BD). 8. Diagonalele sunt i bisectoarele unghiurilor respective. 9. Ptratul are patru axe de simetrie: diagonalele i mediatoarele laturilor lui.

4. Trapezul este un patrulater care are dou laturi paralele i celelalte dou laturi neparalele. AD // BC; AD  BC; AD = baza mic BC = baza mare Înlimea este distana dintre cele dou baze: AE A BC; AE A AD >AE@ = înlime deci este perpendiculara comun celor dou baze. Trapezul cu laturile neparalele congruente se numete trapez isoscel

Matematic
aplicat
- 221

Propriet
i: 1. Unghiurile alturate unei baze sunt congruente: A B; D  C. 2. Diagonalele sunt congruente: >AC@  >BD@; DE A AB

Trapezul cu un unghi drept se numete trapez dreptunghic.

Linia mijlocie în trapez este segmentul care unete mijloacele laturilor neparalele

MN linie mijlocie i este paralel cu bazele MN // AB // DC

Linia mijlocie în trapez este egal cu semisuma bazelor.

222 - Matematic
aplicat


CERCUL

De
niie: Cercul este locul geometric al punctelor din plan egal departate de un punct
x (numit centrul cercului). Notaie: C(O;R) cerc de centru O i raz R. Linii în cerc 1. Raza este segmentul care unete orice punct al cercului cu centrul cercului. Dac: A; B; C; D; E C(O;R) atunci OA; OB ... sunt raze. Raza se noteaz cu R sau r. 2. Coarda este segmentul care unete dou puncte de pe cerc: >BC@ = coarda. 3. Diametrul este coarda ce trece prin centrul cercului (DE/coarda; O  (DE); >DE@ = 2R) 4. Arcul de cerc este o portiune de cerc mrginit de dou puncte. BC = arcul BC.

Unghiuri în cerc

1. Unghi la centru este unghiul cu vârful în centrul cercului i laturile raze. AOB = unghi la centru m(AOB) = m(AB) (deci se msoar prin msura arcului cuprins între laturi) 2. Unghi înscris în cerc este unghiul cu vârful pe cerc i laturile coarde. BAC înscris în cerc;

Unghiul înscris în cerc are ca msur jumtatea msurii arcului cuprins între laturi. Un unghi drept (de 90o) subîntinde un diametru: 'MNP dreptunghic. m (NMP) = 90o ; NP = 2R

Matematic
aplicat
- 223

3. Unghiul format de o coard i tangenta într-o extremitate a ei (tangenta
ind o dreapt care are un singur punct comun cu cercul):

Deci BAC are ca msur jumtatea msurii arcului subîntins de coard.

4. Unghiul interior este unghiul format de dou secante care se intersecteaz în interiorul cercului.

Deci unghiul interior se msoar prin semisuma msurilor arcelor cuprinse între laturi. 5. Unghi exterior este unghiul cu vârful în exterior i laturile secante sau tangente cercului

Deci unghiul exterior are ca msur semidiferena msurilor arcelor cuprinse între laturi. Poligoane regulate înscrise in cerc Dup numrul laturilor, poligoanele sunt: 1. triunghiul, cu 3 laturi 2. patrulaterul, cu 4 laturi 3. pentagonul, cu 5 laturi 4. hexagonul, cu 6 laturi 5. decagonul, cu 10 laturi, .a.

224 - Matematic
aplicat


Numrul diagonalelor unui poligon este: nr. diag. =

unde n este numrul laturilor poligonului.

Deniie: Se numete poligon regulat un poligon convex cu toate laturile congruente i toate unghiurile sale congruente. Latura, apotema i aria unui poligon regulat înscris în cerc, în funcie de raza cercului circumscris poligonului: Aria unui poligon se de
nete ca suma ariilor unor triunghiuri în care se descompune poligonul. Aria unui poligon regulat este: An = unde p = perimetrul poligonului i an = apotema poligonului sau: 1. Ptratul

2. Triunghiul echilateral

3.

Hexagonul regulat

Matematic
aplicat
- 225

ARII 1. Triunghiul

2. Patrulater oarecare

AABCD = A'ABD + A'BCD

3. Paralelogramul

A = a*b sau A = ab sin A

4. Dreptunghiul h b 5.

P
tratul

226 - Matematic
aplicat


6.

ROMBUL i orice poligon cu diagonalele perpendiculare

7. Trapezul

8. Cercul

9. Sectorul circular

10. Coroana circular


Matematic
aplicat
- 227

CAPITOLUL 5 GEOMETRIE ÎN SPAIU Propoziii despre puncte, drepte, plane Planul este o suprafa care include o dreapt orientat în toate direciile. Suprafaa este rotund daca nu include o astfel de dreapt. Un plan poate
determinat în urmtoarele condiii: 1. dou drepte paralele; 2. dou drepte concurente; 3. o dreapt i un punct exterior ei 4. trei puncte necoliniare Teorem
: O dreapt este paralel cu un plan, dac este paralel cu o dreapt coninut în acel plan.

Deniie: Numim perpendicular pe un plan o dreapt perpendicular pe dou drepte neparalele coninute în acel plan. O dreapt perpendicular pe un plan este perpendicular pe orice dreapt coninut în acel plan. Teorem
: dintr-un punct exterior unui plan, se poate duce pe acel plan o singur perpendicular i numai una. Deniie: Distana de la un punct la un plan este perpendiculara dus din acel punct la plan.

CORPURI GEOMETRICE

1. 2.

Poliedre Corpuri rotunde 1. Poliedre

Deniie: Poliedrul este un corp geometric mrginit de suprafee plane, deci de fee poligonale. 228 - Matematic
aplicat


Clasicare: a) prisma, dreapt sau oblic; b) piramida, regulat sau oarecare; c) trunchiul de piramid Prisma – corp geometric cu feele laterale dreptunghiuri sau paralelograme i dou baze paralele i congruente (care pot
orice fel de poligoane). În
limea prismei este distana dintre baze. Prisma dreapt
este prisma în care muchiile laterale sunt perependiculare pe baze. Prisma oblic
este prisma în care muchiile nu sunt perpendiculare pe baze. Dac bazele unei prisme sunt paralelograme, prisma se numete paralelipiped. Arii i volume Notaii: V = volumul Al = aria lateral Ab = aria bazei At = aria total h = înlimea BIO A (ABC) Al = suma ariilor feelor laterale At = Al + 2* Ab V = Ab * h Prisma dreapt
Al = perimetrul bazei înmulit cu înlimea (Al = P * h) Ab = aria poligonului de baz At = Al + 2* Ab V = Ab * h Paralelipipedul dreptunghic Not
m: a, b i c muchiile care se întâlnesc în acelai vârf, d = diagonala.

Matematic
aplicat
- 229

Cubul

Piramida Piramida este un corp geometric (poliedru) de
nit de un poligon plan, numit baz, i un punct exterior planului su. Punctul exterior se numete vârful piramidei. Feele laterale sunt triunghiuri: 'VAB, 'VAB, ... Segmentul care unete vârful piramidei cu un vârf al bazei se numete muchie lateral
. Laturile poligonului de la baza piramidei se numesc muchiile bazei. Perpendiculara dus din vârful piramidei pe planul bazei se numete înlimea piramidei.

Piramida regulat
este piramida care are baza un poligon regulat, iar înlimea trece prin centrul bazei; feele laterale sunt triunghiuri isoscele. Într-o piramid regulat, înlimea unei feei laterale se numete apotema piramidei.

230 - Matematic
aplicat


VO = h o putem determina din: 'VOM dreptunghic în O 'VOA dreptunghic în O VM = aI o putem determina din: 'VOM dreptunghic în O 'VMA dreptunghic în M Dac baza unei piramide este un triunghi, piramida se numete tetraedru. Dac muchiile unui tetraedru sunt toate congruente, tetredrul se numete tetraedru regulat. Volumul unui tetraedru este un numr egal cu o treime din produsul dintre aria unei fee i înlimea care este perpendicular pe ea (în orice tetraedru).

Trunchiul de piramid
Deniie: Trunchiul de piramid este un poliedru obinut prin intersecia unei piramide cu un plan paralel cu baza i îndeprtând partea dinspre vârf.

Matematic
aplicat
- 231

Dac trunchiul de piramid provine dintr-o piramid regulat, el se numete trunchi de piramid regulat. Feele laterale sunt trapeze isoscele.

Înlimea unei feei se numete apotema trunchiului. OOI A (ABC), OOI A (AI BI CI) OOI = înlimea h o putem aa din: 'MIEM dreptunghic în E i 'DIFD dreptunghic în F. aI = apotema trunchiului o putem aa din 'MIEM dreptunghic în E i I 'B NB dreptunghic în N.

În plan: raportul ariilor a dou poligoane asemenea este egal cu ptratul raportului de asemnare. În spaiu: raportul volumelor a dou piramide asemenea este egal cu cubul raportului de asemnare. 232 - Matematic
aplicat


Unde V i VI sunt volumele a dou piramide asemenea.

2. Corpuri rotunde Cilindrul Deniie: Cilindrul circular este corpul geometric cuprins între o suprafa cilindric circular i dou plane distincte, paralele cu planul cercului care genereaz suprafaa cilindric. Conul

Deniie: Se numete con circular corpul geometric mrginit de o pânz conic circular i de planul cercului care genereaz pânza conic. Dac pânza conic circular de vârf V i baz cercul C (O,R) are proiecia lui V în centrul cercului C(O, R), atunci se numete dreapt.

Matematic
aplicat
- 233

Trunchiul de con Deniie: Se numete trunchi de con circular drept corpul mrginit de o pânz conic circular, de baza acestuia i de un plan paralel cu ea, situat de aceeai parte a vârfului ca i baz. Trunchiul de con se numete drept dac pânza conic circular este dreapt. C(O,R) = baza mare C(OI, r) = baza mic

Sfera Deniie: Se numete sfer de centru i raz R ! 0 locul geometric al punctelor M din spaiu, pentru care OM = R

Calota sferic


234 - Matematic
aplicat


ARII I VOLUME 1. Prisma oblic


2. Prisma dreapt


3. Paralelipiped dreptunghic

4. Piramida (oarecare)

Matematic
aplicat
- 235

5. Piramid
regulat


6. Trunchiul de piramid
(oarecare)

7. Trunchiul de piramid
regulat


8. Cilindrul

236 - Matematic
aplicat


9.Conul

10. Zona sferic


Matematic
aplicat
- 237

CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE ÎN MESERIA DE “DULGHER – TÂMPLAR - PARCHETAR”

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA NO
IUNI DE ORGANIZARE I LEGISLA
IA MUNCII

Noiuni de organizare i legislaia muncii - 1

NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII 1. Cunoaterea locului i rolului construciilor în cadrul economiei de pia
Noiunea de pia
. Potrivit tratatelor de economie i prerilor unanime ale specialitilor, piaa desemneaz sfera economic în care producia de mrfuri apare sub form de ofert, iar nevoile de consum sub form de cerere. Într-o asemenea accepiune, sfera confruntrii ofertei cu cererea de mrfuri i realizarea lor sub forma actelor de vânzare-cumprare are în vedere, pe de o parte, producia total de mrfuri, iar pe de alt parte, întregul consum, atât productiv, cât i neproductiv. Totodat, respectivul concept are în vedere, atât relaiile care au ca obiect un bun oarecare, cât i relaiile care se refer la sfera serviciilor,
e c este vorba de utilizri industriale i asimilate acestora,
e c se refer la destinaii privind consumul individual. În plus, trebuie subliniat c, datorit diviziunii sociale a muncii, orice produs ce face obiectul relaiilor de pia trece, înainte de a intra în consum, prin mai multe procese tranzacionale i prin diferite forme de circulaie, generând o multitudine de relaii care fac ca structura pieei s aib un caracter foarte complex. Un asemenea fenomen a determinat specialitii s susin ideea potrivit creia diversitatea proceselor ce formeaz obiectul actelor de schimb, natura diferit a subiecilor care apar în relaiile de pia, localizarea pieei, precum i alte elemente, dau acesteia imaginea unui imens conglomerat de subdiviziuni, prezentând în consecin o structur deosebit de complex. Urmare a unor asemenea concepte, trebuie subliniat faptul c, întradevr, piaa reprezint un mare ansamblu, un mecanism complet, dar care trebuie tratat pe componente, difereniat, inându-se seama de structura sa secvenial. Una din pieele importante este piaa construciilor care îi pune amprenta asupra celorlalte componente ale economiei de pia. Piaa construciilor, particularitate a mediului economic. Pentru o analiz corect a pieei construciilor, a acestui domeniu în general, se impune, pe lâng studierea i cunoaterea structurii i a particularitilor domeniului, înelegerea fenomenelor economice i a formelor concrete de manifestare în cadrul pieei respective, având totodat în vedere condiiile reale de desfurare a activitii în construcii. Construciile au reprezentat în toate timpurile una dintre componentele eseniale ale civilizaiei umane, constituind suportul desfurrii principalelor activiti economice, sociale i politice. Noiuni de organizare i legislaia muncii - 241

O prim mare problem a sectorului construciilor o reprezint identi
carea unor noi orientri, pe baze raionale, care s permit proiectarea activitii în construcii ca element al permanentei dezvoltri economice. O alt problem fundamental a acestui domeniu o constituie, în contextul economiei de pia, e
ciena activitii în construcii, principalul deziderat al oricrei activiti economice i care este în prezent în primul rând rezultatul progresului tehnic, al aplicrii imediate, corecte i permanente a inveniilor i inovaiilor tehnologice, al mecanizrii i automatizrii proceselor de producie, precum i al unui sistem managerial capabil s genereze performan economic. Aspectele speci
ce ale pieei construciilor sunt determinate, în mare msur, de particularitile acestui domeniu. În primul rând, aceste particulariti de
nesc i delimiteaz sectorul construciilor ca domeniu distinct al economiei, iar în al doilea rând genereaz anumite implicaii în desfurarea activitii speci
ce, provocând forme de manifestare caracteristice fenomenelor economice, ceea ce impune specialitilor o anumit orientare în studierea pieei construciilor, pentru adoptarea celor mai juste msuri pentru diminuarea efectelor perturbatoare produse de aceste particulariti asupra e
cienei economice. În cadrul acestui capitol ne-am propus s prezentm unele dintre reperele ce marcheaz locul sectorului construciilor în cadrul economiei naionale, elemente ce determin speci
citatea respectivei piee, precum i câteva particulariti ale procesului de cercetare de marketing a pieei construciilor. Locul sectorului de construcii în cadrul economiei româneti Timpul a demonstrat c domeniul construciilor, prin produsele sale, cldiri, elemente de infrastructur, amenajri ale teritoriului etc., a jucat i joac un rol esenial în desfurarea i dezvoltarea activitilor economice i social-culturale, acionând deosebit de favorabil asupra evoluiei societii umane. Se poate, deci, a
rma c progresul oricrei societi este bazat, printre altele, pe importante eforturi de investiii umane, materiale i
nanciare menite s contribuie la refacerea, renovarea i modernizarea continu a structurii i suprastructurii de care dispune
ecare ar. În complexul de eforturi, precum i în cadrul de realizare a investiiilor respective, un rol important revine sectorului de construcii, atât în calitate de realizator al multora dintre obiectivele presupuse de programele de investiii, cât i în calitatea sa de bene
ciar i gestionar al unui mare volum din fondurile alocate respectivelor investiii. Pentru o cât mai bun înelegere a aspectelor referitoare la locul i importana domeniului construciilor în economia i macrostructura unui 242 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

stat, inclusiv în România, cât i a fenomenelor generate i cu ajutorul crora se poate asigura simultan o argumentaie tiini
c i pragmatic, prezentul studiu apeleaz la o dubl abordare, conceptual i statistic. Conceptual, pentru a intui, analiza i contura principalele fenomene generate în cadrul societii de ctre activitatea de construcii, inclusiv amploarea impactului evoluiei respectivelor fenomene asupra structurilor sociale. Statistic, pentru a înfia cifric dimensiunile sectorului respectiv, dimensiunile fenomenelor generate, precum i dimensiunile macro i micro economice ale inuenelor exercitate asupra dezvoltrii durabile a societii româneti. Argumente statistico-economice privind importana sectorului de construcii în cadrul economiei româneti Solicitrile societii la care trebuie s rspund sectorul construciilor. În România, domeniul construciilor cunoate, în prezent, o nou orientare, în direcia realizrii de produse capabile s rspund exigenelor societii contemporane,
e c este vorba de exigene de natur economic, social sau de mediu. Principalele cerine la care trebuie s rspund sectorul construciilor în România, ar aat în plin proces de dezvoltare i restructurare economic, sunt: asigurarea locuinelor pentru populaie, dezvoltarea i modernizarea infrastructurii cilor de comunicaii, suplimentarea serviciilor urbane, precum i rezolvarea problemelor legate de protecia mediului (poluarea urban
ind, în general, peste media admisibil). Aceste cerine impun soluii, abordri i strategii distincte pentru activitile din domeniul construciilor, arhitecturii, amenajrii teritoriului i urbanismului în ara noastr. Prin strategia naional de dezvoltare economic pe termen mediu, România i-a stabilit, ca unul dintre principalele obiective, integrarea în Uniunea European. Reformele speci
ce domeniului de construcii, ce urmeaz a
realizate în vederea materializrii strategiei respective i a valori
crii disponibilitilor de care ara noastr dispune contureaz, totodat, i necesitatea crerii unor mecanisme de conducere speci
ce, capabile s ofere soluii problemelor complexe ce apar, atât la nivelul macroeconomic, cât i în cadrul
ecrui domeniu de activitate în parte. Creterea economic durabil poate
realizat numai prin modernizarea industriei, agriculturii, infrastructurii i serviciilor. În cadrul acestui deziderat, dezvoltarea i modernizarea infrastructurii i amenajarea durabil a teritoriului naional, reprezint “temelia” pentru întreaga activitate economico-social i deci, în consecin, obiectivele pe care societatea româneasc i le-a
xat în acest domeniu capt o importan deosebit. Cile de realizare a unor asemenea obiective implic o serie de eforturi conceptuale, care trebuie s propun soluii viabile i e
ciente, capabile s ofere metode i tehnici manageriale moderne, pentru a contribui la dezvoltarea ritmic a economiei româneti. Noiuni de organizare i legislaia muncii - 243

Având în vedere toate aceste aspecte, investiiile din construcii trebuie s dein o pondere semni
cativ din totalul investiiilor realizate la nivel naional. În principal, investiiile în domeniul construciilor s-au materializat în ansamblul lucrrilor prin care au fost realizate noi obiective, în reconstruirea, dezvoltarea, modernizarea sau reabilitarea cldirilor deja existente, în lucrrile de montaj ale utilajelor tehnologice i funcionale cu întregul complex de operaii prin care s-a realizat asamblarea pe antiere a componentelor lor, precum i
xarea pe fundaii a acestora. Specicitatea pieei construciilor Piaa construciilor are în vedere sistemul de relaii speci
ce generate de activitile desfurate de ctre întreprinderile care îi ofer produsele i serviciile de construcii altor întreprinderi sau organizaii, cât i populaiei. Drept urmare, ea se particularizeaz, în cadrul pieei globale, atât prin natura produselor, cât i prin speci
cul clienilor pe care îi intereseaz produsele i serviciile respective, deci individualizându-se atât prin modul de manifestare i concretizare a cererii i ofertei, cât i prin modul de realizare a tranzaciilor. Pentru a delimita piaa construciilor, ca i în cazul altor piee componente ale pieei globale, este necesar luarea în consideraie a unui ansamblu de elemente speci
ce: consumul; numrul, categoria i importana organizaiilor i indivizilor, formatorii cererii; tipul produselor realizate i care formeaz oferta speci
c construciilor. Elemente ale procesului de cercetare a pieei în domeniul construciilor. Piaa construciilor, ca de altfel orice pia, grupeaz toi utilizatorii de obiective sau servicii speci
ce domeniului, atât pe cei ai întreprinderii care cerceteaz piaa, cât i pe cei ai altor uniti economice de pro
l. Organizaia care apeleaz la cercetrile de marketing i dorete s determine dimensiunile propriei sale piee trebuie s cunoasc partea de pia acoperit de produsele sale i, în aceeai msur, partea i puterea de penetraie a produselor realizate de celelalte întreprinderi din acelai domeniu de activitatea. Totodat, foarte important este i identi
carea principalelor tendine de evoluie ce se manifest pe piaa construciilor. Astfel, ca i în cazul celorlalte piee, cercetarea pieei construciilor are o component calitativ i una cantitativ. Prima component are în vedere identi
carea utilizatorilor, natura i speci
cul acestora, iar cea de a doua urmrete cuanti
carea importanei acestor utilizatori i a capacitii lor de absorie, prin intermediul unor procese de cercetare speci
ce. 244 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII 2. Cunoaterea modului de organizare i funcionare a unei societ
i de construcii – ROF Societate 1. Structura funcional
Funciile organizaiei Termenul de organizare îl folosim atât de frecvent, încât viaa noastr de
ecare zi ar deveni mult mai srac dac ar
s renunm la el. Ne organizm timpul de lucru, timpul liber, activitile dintr-o sptmân, întâlnirile de afaceri, întâlnirile cu prietenii, crile din bibliotec,
ierele de lucru din memoria calculatorului, etc. Prin aceast activitate, noi punem ordine i reducem entropia asociat structurii pe care o organizm. Organizarea s-a dezvoltat ca o necesitate, pentru a crete e
ciena i calitatea muncii. Prin procesul de organizare se genereaz ordine structural
i funcional
. Într-o întreprindere, organizarea se refer, în mod deosebit, la dou aspecte, organizarea structurii administrative i organizarea structurii funcionale. Cele dou structuri organizatorice se condiioneaz reciproc, dar nu într-un mod determinist. Aceasta înseamn c pentru aceeai structur administrativ putem avea mai multe structuri funcionale i invers, pentru realizarea aceleeai structuri funcionale pot
concepute mai multe variante de structuri administrative. Acest aspect este foarte important, deoarece el permite ca pentru orice întreprindere s existe mai multe variante de structuri administrative i structuri funcionale posibile, care pot
optimizate astfel ca s se realizeze o organizare structural i funcional cât mai e
cient. Acest rezultat este important i pentru instituiile publice, deoarece el permite s se acioneze asupra organigramelor iniiale date prin actul de constituire i s se realizeze structuri organizatorice mai performante. Organizarea este un proces dinamic. Odat realizate structura administrativ i structura funcional a unei organizaii, ele nu trebuie considerate rigide i imuabile. Ele trebuie considerate într-un proces dinamic, în sensul c se pot modi
ca oricând este nevoie pentru a permite organizaiei o adaptare permanent la cerinele mediului extern competitive sau la cerinele câmpului de fore politice care stabilesc misiunea i obiectivele organizaiei. Organizarea se refer la modul în care se descompun progresiv procesele de munc dintr-o organizaie în componente funcionale din ce în ce mai mici, se realizeaz de ctre anagajai prin procesarea resurselor disponibile i apoi se integreaz sub forma produselor i serviciilor destinate consumatorilor. Organizarea
rmei const în stabilirea i delimitarea proceselor de munc
zic i intelectual, a componentelor acestora (micri, timpi, operaii, Noiuni de organizare i legislaia muncii - 245

lucrri, sarcini, etc.), precum i gruparea lor pe posturi, formaii de munc, compartimente, etc., corespunztor anumitor criterii manageriale, economice, tehnice i sociale, în vederea realizrii în cele mai bune condiii a obiectivelor previzionate. Organizarea poate avea ca anvergur întreaga
rm sau numai o parte component a ei. Ea este o funcie generic a managementului. Atunci când se organizeaz un proces sau o activitate component a lui, se trece de la mediul continuu i comportamentul haotic, la un mediu structurat i un comportament reglementat printr-o serie de proceduri. Prin organizare se creeaz condiiile necesare pentru implementarea deciziilor i realizarea obiectivelor organizaionale. Totodat, desfurarea proceselor se face în mod programat i controlabil. Organizarea este o funcie managerial care poate genera un numr in
nit de soluii teoretice. În practic, se încearc obinerea unei soluii optime, dar de cele mai multe ori se accept o soluie su
cient de bun, care s satisfac cerinele de contingen ale mediului intern cu cele ale mediului extern. Organizarea are ca
nalitate realizarea a dou structuri fundamentale, una funcional i una organizatoric. Cele dou structuri se coreleaz, dar nu se condiioneaz în mod univoc. Cu alte cuvinte, pentru o structur funcional pot exista mai multe structuri organizatorice, iar o structur organizatoric poate genera mai multe structuri funcionale. Managementul ca tiin, încearc s gseasc cea mai bun corelare dintre cele dou structuri i integrarea lor în funcionalitatea organizaiei. Structura funcional i structura organizatoric nu sunt rigide i nici intransformabile Exist o anumit dinamic a lor în timp, ca o reacie necesar de adaptare la schimbrile produse în mediul extern organizaiei. Orice organizaie are o structur funcional generic, în sensul c întreg spectrul de activiti se poate descompune pe baza criteriului de omogenitate în urmtoarele categorii: activiti de cerectare-dezvoltare, activiti de producie, activiti comerciale, activiti
nanciar-contabile i activiti de personal. Realizarea
ecrei categorii de activiti constituie o funcie a organizaiei. Structura funcional a organizaiei se refer la urmtoarele funcii sau funciuni: a) cercetare-dezvoltare, b) producie, c) comercial, d)
nanciar-contabil, e) de personal. Fiecare dintre funciile mai sus menionate se poate descompune în mai multe activiti. La rândul ei o activitate se poate descompune în mai multe atribuii. Continuând aceast descompunere de sus în jos, unii autori consider atribuia ca un agregat de sarcini:„Sarcina reprezint o component de baz a 246 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

unui proces de munc complex sau un proces de munc simplu ce contribuie la realizarea unui obiectiv individual, care, de regul, se atribuie spre realizare unei singure persoane”. La descompunerea atribuiilor în sarcini se au în vedere cali
carea, cunotinele, deprinderile i aptitudinile angajailor. Deoarece sarcinile se raporteaz la persoane, ele au o anumit autonomie funcional. Important este s subliniem faptul c aceast descompunere nu este standardizat, ea depinzând de contextul operaional al
rmei. Într-o
rm mic, procesul de descompunere este foarte redus,
ecare angajat
ind încrcat cu cât mai multe sarcini i activiti, indiferent dac acestea sunt omogene sau neomogene. Organizaia Într-o
rm mare, procesul de munc se descompune în componente cât mai mici, care se distribuie apoi celor angajai. Totodat, într-o
rm dinamic, apt de a se adapta continuu cerinelor impuse de mediul extern, descompunerea proceselor de munc în componente tot mai mici se modi
c în timp. De aceea, este important de reinut procesul generic de descompunere al muncii în entiti omogene cât mai mici i nu de
nirea rigid i cantitativ a acestor entiti. De multe ori, inovarea i dezvoltarea tehnologic fac ca multe dintre activitile i sarcinile de
nite într-un anumit context de munc s dispar. De exemplu, în urm cu dou decenii, introducerea datelor în calculator se fcea cu ajutorul cartelelor perforate. Într-o
rm care dispunea de un centru de calcul, perforarea cartelelor constituia o sarcin sau chiar o activitate foarte important. Perfecionarea echipamentelor de calcul a permis ca introducerea datelor s se fac folosind tastatura. Perforatoarele au disprut i o dat cu ele au disprut i activitile de perforare a cartelelor. Funcia de cercetare-dezvoltare Aceast funcie integreaz activitile care au ca scop generarea de noi cunotine i idei privind procesul de producie i implementarea lor. Inovarea constituie una dintre cele mai puternice strategii competitive pentru
rme. Funcia de producie Funcia de producie se poate descompune într-o serie de activiti, care depind prin natura lor de speci
cul proceselor de execuie din
rm. În sens generic, se pot considera urmtoarele activiti mai importante: programarea, lansarea i urmrirea produciei; fabricaia sau exploatarea; controlul proceselor i a rezultatelor acestora; întreinerea i repararea utilajelor; realizarea unor procese secundare de tip suport, de natur energetic sau informaional. Funcia comercial Aceast funcie cuprinde activitile care contribuie la realizarea conexiunilor i a uxurilor operaionale dintre organizaie i mediul ambiant. Ea se realizeaz în dou sensuri: dinspre mediu spre organizaie i invers, dinspre organizaie spre mediul extern. Noiuni de organizare i legislaia muncii - 247

Funcia nanciar-contabil În condiiile trecerii la economia de pia, importana funciei
nanciarcontabile a crescut tot mai mult, atât pentru
rme cât i pentru instituiile publice. În realizarea acestei funcii se deosebesc trei activiti importante:
nanciar, contabil i controlul
nanciar de gestiune. Funcia de personal Funcia de personal integreaz activitile prin care se realizeaz recrutarea, angajarea, pregtirea i perfecionarea continu a personalului din organizaie. 2. Structura organizatoric
a întreprinderii Structura organizatoric este de
nit ca ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor organizatorice i al relaiilor dintre acestea astfel constituite încât s asigure premisele organizatorice adecvate realizrii obiectivelor prestabilite. Structura organizatoric poate
considerat drept scheletul
rmei i cuprinde dou pri: a) structura de conducere sau funcional, b) structura de producie sau operaional. În cadrul acestor pri se regsesc componentele primare i anume postul, funcia, compartimentul, relaiile organizatorice, ponderea ierarhic, nivelul ierarhic. Postul este alctuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor i responsabilitilor desemnate pe anumite perioade de timp
ecrui component al
rmei. Obiectivele postului se regsesc în sistemul piramidal al obiectivelor
rmei. O alt component a postului este autoritatea formal sau competena organizaional ce poate
ierarhic atunci când acioneaz asupra persoanelor i funcional când se exercit asupra unor activiti. În afara autoritii formale, titularii postului dein i autoritate profesional exprimat de nivelul de pregatire i experiena de care dispune o persoan. Funcia constituie factorul care generalizeaz posturi asemntoare din punct de vedere al ariei de cuprindere, a autoritii i responsabilitii. Functiile pot
grupate în: - funcii de conducere, - funcii de execuie. Compartimentele sunt rezultatul agregrii unor posturi i funcii cu continut similar i/sau complementar reunind persoane care desfoar activiti relativ omogene i solicit cunotine specializate dintr-un anumit domeniu, sunt amplasate într-un anumit spaiu i subordonate nemijlocit unei singure persoane. Compartimentele pot
: - operaionale, - funcionale. 248 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

Relaiile organizatorice sunt alctuite din ansamblul legturilor dintre componentele structurii stabilite prin reglementri o
ciale. Relaiile organizatorice pot
: - de autoritate, - de cooperare, - de control, - de reprezentare. Nivelurile ierarhice sunt alctuite din ansamblul subdiviziunilor organizatorice plasate pe linii orizontale la aceeai distan fa de managementul de vârf al
rmei. Numrul de niveluri ierarhice este inuenat de dimensionarea
rmei, diversitatea activitilor, complexitatea produciei dar i de competena managerilor. Ponderea ierarhic reprezint numrul persoanelor conduse nemijlocit de un cadru de conducere i înregistreaz valori diferite. Astfel pe verticala structurii organizatorice crete ctre nivelurile inferioare iar pe orizontala structurii organizatorice se ampli
c pe msura trecerii de la compartimente cu activitate tehnico-economic spre compartimente cu activitate operaional. Structura organizatoric prin modul de combinare a resurselor umane, materiale i
nanciare condiioneaz e
ciena desfurrii activitii necesare realizrii obiectivelor, precum i calitatea i operativitatea sistemului decizional i con
guraia sistemului informaional. Sistemul organizaional trebuie s realizeze obiectivele stabilite în condiiile minimizrii costului economic i social, contribuind astfel la armonizarea intereselor individuale i de grup. Funcionalitatea structurii organizatorice este condiionat atât de factori endogeni cât i exogeni
rmei, analiza acestora constituind o rezerv nelimitat în creterea e
cienei managementului
rmei. Alturi de aceast form de organizare poate exista i o organizare informal alctuit din ansamblul gruprilor i al relaiilor interumane stabilite spre satisfacerea unor interese personale. Aceast organizare informal, dei însoete organizarea formal acioneaz, de cele mai multe ori, independent de aceasta. Cauzele apariiei organizrii informale in de afectivitate, satisfacii, interese, aspiraii, nivel de pregtire, cali
care i origine social. Componentele organizrii informale sunt grupul informal, liderul informal, relaiile informale. Între cele dou tipuri de organizare este o strâns interdependen determinat de unele asemnri i anume: sunt constituite în cadrul aceleeai organizaii, servesc realizrii unor obiective, au un caracter dinamic i general. Se deosebesc prin marea mobilitate a organizrii informale i subordonarea acesteia realizrii unor aspiraii personale. Noiuni de organizare i legislaia muncii - 249

Inuenele organizrii informale pot
atât pozitive cât i negative, rolul managementului formal constând în cadrul organizrii formale, realizându-se astfel încât obiectivele individuale cât i cele de grup. Variabila organizaional este reprezentat de factorii interni sau externi unitii care condiioneaz caracteristicile acesteia dar i factori tipologici utilizai în abordarea comparativ a mai multor
rme. Variabilele organizatorice sunt: - dimensiunea
rmei, - complexitatea
rmei, - caracteristicile procesului tehnologic, - nivelul dotrii tehnice, - gradul de specializare i cooperare în producie, - dispoziia teritorial, - caracterul procesului de desfacere, - ritmul de înnoire a produselor i tehnologiilor. Acestea inueneaz con
guraia structurii organizatorice precum i componentele acesteia. De aici reiese necesitatea identi
crii factorilor care in de managementul
rmei i de luarea lor în consideraie, când se utilizeaz diferite metode i tehnici de conducere. Clasi
carea structurii organizatorice se face folosind dou criterii: 1. Dup morfologia structurii respectiv componente, mod de îmbinare i raporturile ce se stabilesc între elementele de natur funcional i operaional se disting urmtoarele tipuri de structuri: a) structura ierarhic se caracterizeaz printr-un numr redus de componente operaionale,
ecare persoan
ind subordonat unui singur ef iar conducerea
ecrui compartiment exercit toate atribuiile conducerii la acel nivel; b) structura funcional caracterizat prin existena compartimentelor operaionale i funcionale, conductorii sunt specializai într-un anumit domeniu iar executanii primesc ordine atât de la e
i ierarhici, cât i de la conducerea compartimentelor funcionale; c) structura ierarhic-functional caracterizat prin existena componentelor operaionale i funcionale. Executanii sunt subordonai efului ierarhic; 2. Criteriul ce ine seama de funcionalitatea, e
ciena, exibilitatea structurii: a) privat tradiionale, b) sisteme birocratice, c) sisteme moderne. 3.Cerine i etape în proiectarea unei structuri organizatorice e
ciente. Procesul de analiz, proiectare, evaluare i îmbuntire a structurii 250 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

organizatorice presupune respectarea urmtoarelor cerine: a. Asigurarea unui evantai optim al subordonrii adic una dintre cele mai valoroase caliti ale unei structuri organizatorice este supleea ei caracterizat printr-un numr mic de nivele ierarhice; b. Crearea i dependena compartimentelor, adic
ecare funciune ce prezint importan pentru realizarea politicii i obiectivelor unei întreprinderi trebuie s se constituie într-un compartiment specializat. Exist patru criterii de corelare a compartimentelor specializate: - importana lor, - frecvena legturilor dintre ele, - interdependena lor, - competena managerului. c. Asigurarea unei conduceri i a unor servicii funcionale competente. Un serviciu funcional nu este e
cient pentru întreprindere decât dac este alctuit din persoane responsabile, operaionale, competente, active i e
ciente. d. Asigurarea economiei de comunicaii. O structura e
cient trebuie s minimizeze volumul comunicaiilor nestandardizate i necodi
cate; e. Folosirea delegrii în cadrul procesului de conducere. Pentru problemele curente de rutin conducerea trebuie s
e descentralizat i cât mai aproape de executani. Procesul de analiza i proiectare a structurii organizatorice presupune parcurgerea urmtoarelor etape: - analiza obiectivelor întreprinderii, - de
nirea activitilor i stabilirea coninutului lor, - proiectarea compartimentelor, gruparea lor i stabilirea relaiilor dintre ele, - proiectarea propriu-zis a structurii organizatorice, - evaluarea funcionalitii i a laturii constructive a întreprinderii. Fiind un element dinamic i complex, structura organizatoric necesit perfecionri continue pe baza unor studii realiste care s
e bazate pe conceptele tiinei manageriale. f. Documente de formalizare a structurii organizatorice a întreprinderii. Pentru formalizarea unei structuri organizatorice se folosesc urmtoarele documente: a) regulamentul de organizare i funcionare care cuprinde cinci pri i anume: - prima parte, denumit organizarea
rmei, cuprinde dispoziii generale, actul normativ de în
inare, obiectul de activitate, tipul societii, statutul juridic i prezentarea structurii organizatorice; - partea a doua se refer la atribuiile
rmei; Noiuni de organizare i legislaia muncii - 251

-

în partea a treia se fac precizri cu privire la conducerea
rmei. Se precizeaz care sunt atribuiile adunrii generale a acionarilor, atribuiile consiliului de administraie, atribuiile conducerii executive cu detalierea responsabilitilor pentru funciile de director general i director pe funciuni; - partea a patra cuprinde atribuiile i diagrama de relaii pentru
ecare compartiment funcional i operaional; - partea a cincea cuprinde dispoziii generale; b)
a postului este un document operaional important ce prezint în detaliu elementele cerute unui salariat pentru ca acest s-i poat exercita în condiii normale activitatea. Fia postului cuprinde: - denumirea i obiectivele postului, - compartimentul din care face parte, - competenele i responsabilitile, - cerinele referitoare la studii, vechime i aptitudini. Fia postului servete ca document organizatoric indispensabil
ecarui salariat i ca suport pentru evaluarea muncii acestuia. c) organigrama - o reprezentare gra
c a structurii organizatorice a întreprinderii care red o parte din componentele structurii, i anume: - compartimente, - nivelurile ierarhice, - relaiile organizaionale, - ponderea ierarhic. Organigrama este un instrument important folosit în analiza managementului
rmei. Din punct de vedere al sferei de cuprindere pot
: - organigrame generale, - organigrame pariale Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor i a relaiilor dintre ele, organigramele pot
: - piramidale, - circulare, - orientate de la dreapta la stânga. Post, funcie compartiment Metaforic vorbind, structura organizatoric este similar structurii arhitecturale a unei cldiri, respectiv a modului în care aceasta este compartimentat pe tronsoane, etaje i camere. Compartimentarea cldirii, aranjarea camerelor i a conexiunilor dintre ele s-au fcut atât din raiuni inginereti care s asigure rezisten i stabilitate construciei, cât i din raiuni funcionale care s asigure desfurarea în cele mai bune condiii a activitilor 252 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

prevzute prin proiect. Din acest punct de vedere, o cldire de locuit va avea o structur arhitectural diferit de o cldire pentru birouri sau o cldire industrial. Dar i reciproca este adevrat, în sensul c pentru asigurarea aceleeai funcionaliti (locuit, birouri, industrie) se pot imagina i realiza o diversitate de structuri i stiluri arhitecturale. În orice organizaie coexist dou procese fundamentale: procesul tehnologic destinat realizrii produselor i serviciilor pentru care a fost creat organizaia i procesul de management, care asigur realizarea primului în condiii de e
cien economic i de calitate. Cele dou procese se intercondiioneaz reciproc, dei rolul primordial revine procesului tehnologic de producie. Toate activitile care alctuiesc cele dou procese se grupeaz pe baza principiilor de integrabilitate i omogenitate în domenii de diferite dimensiuni i denumiri (departamente, compartimente, birouri, etc.) i se atribuie unor posturi, caracterizate printr-o serie de competene profesionale i decizionale, responsabiliti i obiective. Structura organizatoric a unitii economice reprezint ansamblul posturilor i compartimentelor de munc din care este constituit unitatea, modul lor de grupare i subordonare precum i legturile ce se stabilesc între ele pentru realizarea în mod corespunztor a tuturor sarcinilor de munc detaliate în raport cu speci
cul unitii respective. Atunci când este proiectat, o structur organizatoric raional i e
cient trebuie s respecte urmtoarele cerine generale: - s acopere întregul spectru de activiti din organizaie; - s distribuie aceste activiti astfel încât s se evite suprapunerile i paralelismele; - s asigure continuitate i uiditate în realizarea activitilor; - s asigure respectarea unitii de conducere la
ecare nivel pe cât posibil, respectiv,
ecare subordonat s aib un singur ef; - s
e exibil, în sensul de a se putea adapta uor diferitelor cerine, cum ar
ampli
cri în cazul dezvoltrii organizaiei, reduceri de posturi în cazul unui declin al organizaiei, comasri ale unor compartimente, etc. Realizarea unei structuri organizatorice e
ciente presupune deci s se analizeze modul în care ea rspunde cerinelor de mai sus. Aceasta înseamn c structura trebuie s
e gândit i proiectat în funcie de spectrul de activiti din organizaie i nu în funcie de persoanele care urmeaz s lucreze în cadrul ei. Dei pare paradoxal, multe dintre structurile organizatorice realizate pentru o serie de instituii publice de la noi, atât înainte, cât i dup 1989, au fost concepute pentru a satisface cerinele subiective ale unor persoane i mai puin pentru satisfacerea unui interes public. Aceast tendin se poate observa i atunci când se formeaz un nou Guvern. Structura lui organizatoric este gândit pornindu-se de la oameni i nu de la spectrul de activiti i probleme. De aceea, în activitatea noului organism pot aprea o serie de disfuncionaliti Noiuni de organizare i legislaia muncii - 253

i incoerene. Indiferent de întreprinderea sau instituia la care ne referim, elementele caracteristice ale unei structuri organizatorice sunt urmtoarele: Postul. Postul de munc reprezint cea mai simpl subdiviziune organizatoric cu sens complet. El se de
nete ca
ind un ansamblu de sarcini, obiective, competene i responsabiliti ce revin, în mod regulat i permanent, unui singur angajat. Principiul de agregare a acestora îl constituie omogenitatea activitilor. Obiectivele atribuite postului constituie argumentele raionale ale utilitii postului, ce exprim necesitatea crerii lui, precum i criterii de evaluare a muncii angajatului pe postul respectiv. Aceste obiective se realizeaz prin intermediul sarcinilor, ca urmare a competenei profesionale, a autonomiei decizionale i a autoritii formale de care dispune persoana angajat pe postul respectiv. Anvergura procesului de decizie i de aciune asociat unui post în vederea realizrii obiectivelor propuse constituie autoritatea formal a acestuia. Responsabilitatea asociat unui post reprezint obligaia moral i legal ce revine angajatului de a-i îndeplini obiectivele, la nivelul cerinelor impuse de calitate i e
cien. Funcia. Totalitatea posturilor de munc care prezint aceleai caracteristici principale formeaz o funcie. Rezult c într-o organizaie, pentru aceeai funcie pot exista mai multe posturi de munc, pe care s se fac angajri. De exemplu, într-o organizaie pot lucra mai muli angajai având funcia de ef de secie sau ef de birou. În concordan cu procesele fundamentale dintr-o organizaie, funciile pot
de execuie sau de management. Ponderea ierarhic
/norma de conducere. Ponderea ierarhic reprezint numrul de salariai condui nemijlocit de un manager. Dimensiunea acestei ponderi depinde de speci
cul muncii, al organizaiei, precum i de concepia managerial existente. De exemplu, într-o întreprindere de mrime mijlocie sau mare ponderea ierarhic este de 4-8 subalterni pentru poziiile situate în jumtatea superioar a piramidei manageriale i poate s creasc pân la 20-30 de subalterni, pe msur ce nivelul ierarhic se apropie de baza piramidei Compartimentul. Acesta reprezint ansamblul persoanelor care efectueaz munci omogene sau complementare, contribuind astfel la realizarea acelorai obiective i
ind subordonate aceluiai manager. Necesitatea crerii acestor compartimente deriv din unitatea proceselor fundamentale i deci, din nevoia integrrii activitilor i oamenilor ce le realizeaz. Dup modul de executare a autoritilor în cadrul grupului, compartimentele pot
: a) compartimente de baz, în care în afar de conductorul compartimentului nimeni nu posed delegare de autoritate privind comanda i coordonarea 254 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

subordonailor; b) compartimente de ansamblu, care rezult din gruparea sub o autoritate unic a mai multor compartimente de baz i în care autoritatea ierarhic se execut prin delegri succesive de la conductorul principal la cel al compartimentului de baz. Nivelul ierarhic. Acesta reprezint ansamblul compartimentelor care se a la aceeai distan ierarhic fa de vârful piramidei manageriale. El se caracterizeaz prin aceeai competen decizional sau autoritate formal. Nivelul ierarhic se coreleaz invers proporional cu ponderea ierarhic. Cu cât ponderea ierarhic are o valoare mai mic, cu atât vor
mai multe niveluri ierarhice în organizaia respectiv. Cu cât numrul de niveluri ierarhice este mai mare, cu atât piramida managerial este mai înalt i invers, cu cât numrul de niveluri ierarhice este mai mic cu atât piramida devine mai aplatizat. Conexiunile funcionale. Pentru integrarea tuturor activitilor este necesar ca între diferitele compartimente s existe legturi funcionale. Acestea pot
verticale, orizontale sau oblice. Conexiunile verticale i oblice se caracterizeaz prin transmiterea informaiilor de jos în sus i a deciziilor de sus în jos. Cu alte cuvinte, aceste legturi permit transferul de autoritate i de control. Conexiunile orizontale se folosesc pentru informare reciproc i permit cooperarea între compartimente i oameni. Conexiunile pot
formale sau informale i ele materializeaz relaiile de management. Structurile organizatorice pot
: - structuri organizatorice înalte, - structuri organizatorice plate. Modele de structuri organizatorice În literatura de specialitate se gsesc diferite clasi
cri de structuri organizatorice, care se difereniaz prin modul în care se grupeaz funciile i posturile din organigram. Cele mai importante clase sau modele de structuri organizatorice sunt: structuri funcionale, structuri divizionale, structuri matriceale, structuri pe echipe i structuri neuronale. Noiuni de organizare i legislaia muncii - 255

NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII 3. Cunoaterea elementelor componente i a factorilor care inueneaz
procesul de producie 1. Denirea conceptului de proces de producie: Întreprinderile productive îi realizeaz funciunea de producie prin desfurarea în bune condiii a procesului de producie. Procesul de producie contribuie atât la obinerea diferitelor produse, lucrri i servicii, cât i la crearea unui ansamblu de relaii de producie între persoane ce concur la realizarea acestuia. Conceptul de proces de producie poate
de
nit prin totalitatea aciunilor contiente ale angajailor unei întreprinderi, îndreptate cu ajutorul diferitelor maini, utilaje sau instalaii asupra materiilor prime, materialelor sau a altor componente în scopul transformrii lor în produse, lucrri sau servicii cu anumit valoare de pia. În cadrul unui proces de producie componenta principal o constituie procesele de munc iar în anumite ramuri industriale la acestea se adaug i anumite procese industriale. inând seama de aceste componente, conceptul de proces de producie mai poate
de
nit prin totalitatea proceselor de munc i a proceselor naturale ce concur la obinerea produselor sau la execuia diferitelor lucrri sau servicii. Procesul de producie poate
abordat i sub raport cibernetic, ca un proces destinat s transforme un set de elemente denumite ieiri. Abordat din acest punct de vedere, procesul de producie poate
de
nit prin trei componente: intrri, ieiri, realizarea procesului de produie. Componenta principal a procesului de munc poate
de
nit prin aciunea muncitorilor cu ajutorul uneltelor de munc asupra diferitelor materii prime, materiale sau alte componente în vederea transformrii lor în bunuri economice. 2. Criterii de clasicare a elementelor componente ale procesului de producie Componentele procesului de producie pot
clasi
cate dup mai multe criterii: - în raport cu modul în care particip la executarea diferitelor produse, lucrri sau servicii în procesul de munc ce constituie principala component a unui proces de producie sunt: a) procesele de munc de baz prin care se îneleg acele procese care au ca scop transformarea diferitelor materii prime i materiale în produse, lucrri sau servicii care constituie obiectul activitii de baza a întreprinderii; b) procesele auxiliare sunt acelea care prin realizarea lor asigur obinerea 256 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

unor produse sau lucrri care nu constituie obiectul activitii de baza a întreprinderii, dar care asigur i condiioneaz buna desfurare a proceselor de munc de baz; c) procesele de munc de servire au ca scop executarea unor servicii productive care nu constituie obiectul activitii de baz sau activitii auxiliare dar care prin realizarea lor condiioneaz buna desfaurare atât a activitii de baz, cât i a celor auxiliare; - procesele de producie se mai pot clasi
ca i în raport cu modul este execuie, dup care sunt: a) procese manuale, b) procese manual mecanice, c) procese de aparatur; - în raport cu modul de obinere a produselor
nite din materii prime: a) procese de munc directe - atunci când produsul
nit se obine ca urmare a efecturii unor operaii succesive asupra aceleeai materii prime; b) procese sintetice - atunci când produsul
nit se obine din mai multe feluri de materii prime dup prelucrri succesive; c) procese analitice când dintr-un singur fel de materii prime se obine o gama larg de produse. - în raport cu natura tehnologic a operaiilor efectuate: a) procese chimice, b) procese de schimbare a con
guraiei sau formei, c) procese de ansamblu, d) procese de transport. - în raport cu natura activitii desfaurate: a) procese de producie propriu-zise formate din diferite operaii tehnologice, b) procese de depozitare sau magazinaj, c) procese de transport. Diferitele procese i operaii elementare se reunesc într-un anumit mod formând un ux de producie speci
c fabricrii diferitelor produse sau executrii diferitelor lucrri sau servicii. Producia, vazut
ca rezultat al realiz
rii procesului de producie Conceptul de producie are o accepiune complex, ceea ce necesit o abordare dup diferite criterii: a) dup natura produciei se deosebesc: Noiuni de organizare i legislaia muncii - 257

- întreprinderi care furnizeaz servicii, - întreprinderi care îi realizeaz producia prin montaj, - întreprinderi care fabric produse prin transformarea materiilor prime i a materialelor. În prima categorie intr prestrile de servicii sau prestrile de ordin intelectual care nu se concretizeaz într-un produs material. În a doua categorie intr acele întreprinderi care efectueaz numai operaiuni de montaj pe baza pieselor sau a diferitelor componente pe care le achiziioneaz de la alte întreprinderi. În a treia categorie intr întreprinderile care obin produse prin transformarea materiilor prime i a materialelor cu ajutorul unor utilaje sau instalaii. b) Sub raportul continuitii desfurrii lor, procesele de producie se pot clasi
ca: - procese de producie discontinue, adic procese de producie neliniare, ce se caracterizeaz prin aceea c produsele se obin prin prelucrri succesive la diferite locuri de munc grupate în ateliere sau secii de producie, iar producia discontinu este o producie fabricat pe laturi de unicat i producie de mas; - procese de producie continue, a cror producie este de tip liniar i se caracterizeaz prin faptul c procesul de prelucrare a materiilor prime i materialelor nu se întrerupe între dou locuri de munc consecutive i necesit stocaje intermediare între posturi. Producia de tip continuu se realizeaz pe linii tehnologice sau de fabricaie caracterizate printr-o vitez regulat de transformare i de transfer i cu aprovizionare continu. c) Dup tipurile de fabricaie care de
nesc relaiile întreprindere-client: - fabricaia pe comand ce se caracterizeaz prin faptul c produsul nu se execut decât dup primirea unei comenzi ferme care stabilete felul produsului, cantitatea, calitatea i termenele de execuie; - fabricaia pe stoc, ce se caracterizeaz prin faptul c produsele se execut fr a se cunoate cumprtorii, produsele putând
comandate imediat de clieni; - fabricaia mixt reprezint o variant a produciei la comand, întreprinderea executând pe stoc piese sau subansamble ce se vor monta în mod operativ la comanda bene
ciarilor. 4. Tipurile de producie, concept, criterii de clasicare, caracteristici Conducerea i organizarea activitii de producie din cadrul întreprinderii se a într-o dependen direct fa de tipul produciei. Prin tip de producie se înelege o stare organizatoric i funcional a întreprinderii, determinat de nomenclatura produselor fabricate, volumul produciei executate pe
ecare poziie din nomenclatur, gradul de specializare a întreprinderii, seciilor i 258 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

locurilor de munc, modul de deplasare a diferitelor materii prime, materiale, semifabricate de la un loc de munc la altul. În practic se disting 3 tipuri de producie: - tipul de producie în serie, - tipul de producie în mas, - tipul de producie individual. Tipul de producie preponderent ce caracterizeaz o întreprindere impune metodele i tehnicile de organizare a produciei de baz auxiliare i de servire precum i modul de pregtire a fabricaiei noilor produse de eviden i control a activitii productive. Tipul de producie în mas este caracteristic întreprinderilor care fabric o gam redus de tipuri de produse iar
ecare tip de produs se execut în cantiti foarte mari, adic în mas. În condiiile acestui tip de producie are loc o specializare a întreprinderii în ansamblu sau pe secii i ateliere pân la nivelul locurilor de munc. La acest tip de producie deplasarea produselor de la un loc de munc la altul se face în mod continuu, de regul bucat cu bucat, folosindu-se în acest scop mijloace de transport în cea mai mare parte mecanizate i automatizate. Prin caracteristicile sale, tipul de producie în mas creeaz condiii pentru automatizarea produciei i organizarea ei sub form de linii tehnologice în ux. Tipul de producie în serie caracterizeaz întreprinderile care fabric o gam mai larg de produse în cantitii mari, mijlocii sau mici. În raport cu nomenclatorul produselor fabricate i mrimea seriilor de fabricaie precum i gradul de specializare a seciilor, atelierelor i a locurilor de munc, acesta poate
mai accentuat sau mai redus, iar deplasarea produselor de la un loc de munc la altul se face în catiti egale cu mrimea lotului de transport. Pentru deplasarea produselor de la un loc de munc la altul se folosesc mijloace de transport cu mers continuu, în cazul seriilor mari i cu mers discontinuu în cazul unor serii mici de fabricaie. La întreprinderile caracterizate prin tipul de producie în serie amplasarea diferitelor maini i utilaje se face pe grupe omogene sau pe linii de producie în ux. 5. Tipul de producie individual Întreprinderile caracterizate prin acest tip de producie execut o gam foarte larg de produse,
ecare fel de produs
ind unicat sau executându-se în cantiti foarte reduse. În cantitatea tipului de produse individuale, diferitele secii, ateliere i locuri de munc sunt organizate dup principiul tehnologic, folosind maini, utilaje i fora de munc cu caracter universal pentru a
adaptate rapid la execuia unei varieti de feluri de produse în condiii de e
cien economic. O alt caracteristic a acestui tip de producie o constituie faptul c produsele sau piesele se deplaseaz de la un loc de munc la altul, bucat cu Noiuni de organizare i legislaia muncii - 259

bucat sau în loturi mici, folosindu-se pentru deplasare mijloace de transport cu mers discontinuu.Datorit caracterului de unicat al produselor sau gamei largi de produse, pregtirea tehnic a fabricaiei nu este la fel de detaliat ca la tipul produciei în mas. 6. Metode de organizare a produciei de baz
Pornind de la marea diversitate a întreprinderilor care îi desfoar activitatea în cadrul economiei naionale, se pot stabili anumite metode i tehnici speci
ce de organizare a acestora pe grupe de întreprinderi, avânduse în vedere anumite criterii comune. Asupra metodelor de organizare a produciei de baz are inuen gradul de transformare al produselor
nite, precum i gradul de complexitate al operaiilor procesului tehnologic. Primul tip de organizare a produciei de baz este organizarea produciei în ux, pe linii de fabricaie, speci
c întreprinderilor care fabric o gam redus de feluri de produse în mas sau în serie mare. În aceste cazuri organizarea produciei în ux se caracterizeaz în metode i tehnici speci
ce cum sunt: organizarea pe linii tehnologice pe band, pe linii automate de producie i ajungându-se în cadrul unor forme agregate superioare la organizarea pe ateliere, seci sau a întreprinderii în ansamblu, cu productia în ux, în condiiile unui grad înalt de mecanizare i automatizare. Organizarea produciei în ux se caracterizeaz prin: - divizarea procesului tehnologic pe operaii egale sau multiple sub raportul volumului de munc i precizarea celei mai raionale succesiuni a executrii lor, - repartizarea excutrii unei operaii sau al unui grup restrâns de operaii pe un anumit loc de munc, - amplasarea locurilor de munc în ordinea impus de succesiunea executrii operaiilor tehnologice, - trecerea diferitelor materii prime, piese i semifabricate de la un loc de munc la altul în mod continuu sau discontinuu, cu ritm reglementat sau liber, în raport cu gradul de sincronizare al executrii operaiilor tehnologice; - executarea în mod concomitent a operaiilor la toate locurile de munc în cadrul liniei de producie în ux; - deplasarea materialelor, a pieselor, semifabricatelor sau produselor de la un loc de munc la altul prin mijloacele de transport adecvate; - executarea în cadrul formei de organizare a produciei în ux a unui fel de produs sau pies sau a mai multor produse asemntoare din punct de vedere constructiv, tehnologic i al materiilor prime utilizate. În concluzie, se poate spune c organizarea produciei în ux se poate de
ni c acea form de organizare a produciei caracterizat prin specializarea locurilor de munc în executarea anumitor operaii, necesitate de fabricarea 260 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

unui produs, a unor piese, a unui grup de produse sau piese asemntoare, prin amplasarea locurilor de munc în ordinea impus de succesiunea executrii operaiilor i prin deplasarea produselor sau pieselor de la un loc de munc la altul, cu mijloace adecvate de transport, întregul proces de producie desfurându-se sincronizat pe baza unui ! unic de funcionare stabilit anterior. 7. Caracteristicile organiz
rii fabric
rii produselor dup
metoda produciei individuale i de serie mic
. În cadrul agenlor economici exist o serie de uniti economice care execut o gam larg de produse în loturi foarte mici sau unicate. Aceast situaie impune adoptarea unui astfel de sistem i metode de organizare a produciei de baz care s corespund cel mai bine realizrii de produse unicat sau în serii mici. Principalele caracteristici ale acestui mod de organizare sunt: - organizarea unitilor de producie dup principiul tehnologic Conform acestei metode de organizare unitile de producie se creeaz pentru efectuarea anumitor stadii ale procesului tehnologic, iar amplasarea unitilor i a utilajelor din cadrul lor se face pe grupe omogene de maini. În acest caz dotarea locurilor de munc se face cu maini universale care s permit efectuarea tuturor operaiunilor tehnologice la o mare varietate de produse; - trecerea de la o operaie la alta a produsului are loc bucat cu bucat În acest caz exist întreprinderi foarte mari în procesul de producie, ceea ce determin cicluri lungi de fabricaie i stocuri mari de producie neterminat. - pentru fabricarea produselor se elaboreaz o tehnologie în care se vor stabili urmoarele aspecte: a) felul i succesiunea operaiunilor ce vor
executate, b) grupele de utilaje pe care vor
executate operaiile, c) felul SDV-urilor ce vor
utilizate. Aceast tehnologie urmeaz a se de
nitiva pentru
ecare loc de munc. - pentru proiectarea tehnologiei de fabricaie se folosesc normative grupate, evideniindu-se elaborarea de tehnologii detaliate care ar necesita o mare perioad de timp i costuri ridicate. 8. Tendinele actuale i de perspectiv
în organizarea produciei În cadrul sistemelor avansate de producie, sistemul de fabricaie îi schimb modul de a rspunde unor sarcini diverse de fabricaie în condiiile de e
cien i competitivitate. Sistemul exibil de fabricaie reprezint un rspuns dat unor cerine speci
ce dar nu constituie o soluie universal aplicabil în orice condiii. Sistemele de fabricaie actuale reprezint rezultatul unei evoluii de peste 100 ani i constituie un mod de rspuns la modi
crile aprute în mediul economic în care activeaz. Noiuni de organizare i legislaia muncii - 261

Un sistem exibil de fabricaie este un sistem de producie capabil s se adapteze la sarcini de producie diferite, atât sub raportul formei i dimensiunilor, cât i al procesului tehnologic care trebuie realizat. Se consider c un sistem exibil de fabricaie trebuie s aib urmtoarele caracteristici: 1. integrabilitate, 2. adecvare, 3. adaptabilitate, 4. dinamism structural. În practic nu poate
vorba de caracteristici absolute ci doar de anumite grade de integrabilitate sau dinamism structural, deoarece nu pot
atinse simulat toate aceste caracteristici. Practica a evideniat trei stadii ale sistemelor exibile de fabricaie care difer prin complexitate i arie de cuprindere astfel: 1. Unitatea exibil
de prelucrare Aceasta reprezint, de regul, o main complex, echipat cu o magazie multifuncional, un manipulator automat care poate funciona în regim automat. 2. Celula exibil
de fabricaie Aceasta este constituit din dou sau mai multe uniti exibile de prelucrare dotate cu maini controlate direct prin calculator. 3. Sistemul exibil de fabricaie Cuprinde mai multe celule de fabricaie conectate prin sisteme automate de transport, iar întreg sistemul se a sub controlul direct al unui calculator care dirijeaz i sistemul de depozitare, echipamentele de msurare automat i testare. Astfel se asigur o coordonare total a subsistemelor economice prin intermediul calculatorului electronic. Fa de sistemele rigide de fabricaie, cele exibile prezint urmtoarele avantaje: - capacitate mare de adaptare la modi
crile survenite prin schimbarea pieselor de prelucrat având loc modi
carea programelor de calculator i nu schimbarea utilajelor; - posibilitatea de a prelucra semifabricate în ordine aleatoare; - autonomie funcional pentru trei schimburi, fr intervenia direct a operatorului uman; - utilizarea intensiv a mainilor cu comand numeric, a roboilor i a sistemelor automate de transport i control; - posibilitatea de evoluie i perfectabilitate treptat în funcie de necesitile de producie. Dezvoltarea sistemelor exibile de fabricaie precum i introducerea robotizrii constituie direcii noi de organizare, inducând efecte importante asupra tuturor subsistemelor de producie. În introducerea noilor tehnologii 262 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

robotizate cea mai mare importan o au activitile de pregtire organizatoric. S-a constatat c în multe cazuri fondul de timp al tehnologiilor robotizate este folosit în proporie de numai 50-55%. Aceast situaie nu se datoreaz unor erori tehnologice privind construcia sau modul de operare al calculatorului, ci unei incorecte organizri i conduceri ale unitilor de producie. Aceasta înseamn c pericolul modi
crilor tehnologice nu const în efectul acestora asupra omului, ci mai curând în imposibilitatea acestora de a la recunoate i deci de a-i sesiza i inuena efectele. Introducerea robotizrii modi
c situaia
nanciar a unitii industriale mrindu-i volumul de mijloace
xe, îmbuntind condiiile de producie, ceea ce va duce la producerea anumitor perturbaii i la creterea
abilitii sistemelor operative, de execuie i de conducere. Gestiunea produciei Reprezint un concept complex care cuprinde ansamblul activitilor efectuate de o întreprindere din momentul identi
crii unei cerine de pia pân în momentul distribuirii ctre bene
ciari a bunurilor solicitate. În mod practic, pentru a putea identi
ca activitile implicate în gestiunea produciei este necesar s se porneasc de la ciclul complet de activiti realizate de întreprindere pentru fabricaia unui produs sau executarea unei lucrri. Într-o întreprindere industrial ciclul activitilor legate de gestiunea produciei este format dintr-un ciclu de comercializare i un ciclu de producie, producia aându-se practic la interferena acestora. Gestiunea produciei reprezint o activitate complex pentru desfurarea creia se utilizeaz o serie de metode: 1. Programarea liniar folosit în optimizarea alocrii resurselor Programarea liniar ine cont de dou elemente: obiective i restricii. Programarea liniar poate
folosit în gestiunea produciei pentru rezolvarea unor probleme: - de repartizare a produciei pe diferite maini în condiiile maximizrii pro
tului, - privind transportul produselor între locurile de munc i între acestea i punctele de distribuie, - de determinare a cantitilor din diverse bunuri ce trebuie produse. 2. Metoda PERT Se aplic în cazul produciei de unicate complexe i de mare importan, la care operaiile succesive trebuie realizate prin respectarea restriciilor de prioritate i de termene. 3. Metoda „Just in time” Aceasta este considerat de specialiti ca o condiie important pentru obinerea unei organizri superioare a produciei, iar aplicarea ei contribuie Noiuni de organizare i legislaia muncii - 263

la reducerea costurilor de producie aferente stocurilor de materii prime, materiale, piese i subansambluri. 9. Ciclul de producie - noiune i structur
Acesta caracterizeaz nivelul de organizare al produciei i al muncii în cadrul întreprinderii industriale. În procesul de producie materiile prime i materialele parcurg o serie de operaii la diferite locuri de munc i în diferite secii, într-o anumit ordine prevazut de procesul tehnologic. Ciclul de producie reprezint o succesiune de activiti prin care materiile prime i materialele trec în mod organizat pe uxul tehnologic pentru a
transformate în semifabricate sau produse
nite, iar durata ciclului de producie reprezint intervalul de timp dintre momentul lansrii în fabricaie a diferitelor materii prime i materiale i momentul transformrii lor prin prelucrri succesive în produse
nite. Durata ciclului de producie reprezint un element de baz folosit în programarea produciei în scopul stabilirii termenelor de începere a procesului de producie a unui produs sau lot, a elaborrii programelor operative de producie, a calculului stocului de producie neterminat, necesarului de mijloace circulante i vitezei de rotaie a acestora. Prin durata sa, ciclul de producie inueneaz toate laturile activitii acesteia. Cu cât este mai mic durata ciclului de producie, cu atât vor
folosite mai raional resursele materiale i umane în întreprindere. Durata ciclului de producie depinde de o serie de factori care inueneaz atât mrimea elementelor structurale ale ciclului de producie, cât i perioada de deplasare a obiectelor muncii de la o operaie la alta. Prin structura ciclului de producie se înelege totalitatea elementelor componente precum i ponderea duratei acestora fa de durata total a ciclului de producie. Cunoaterea structurii ciclului de producie este necesar pentru stabilirea duratei lui, precum i pentru identi
carea msurilor tehnice i organizatorice ce trebuie luate în scopul reducerii acesteia. Durata total a ciclului de producie se împarte în dou pri: perioada de lucru i perioada de întreruperi. Perioada de lucru cuprinde durata ciclului operativ, durata proceselor naturale i durata activitii de servire. Ciclul operativ are ponderea cea mai mare în structura ciclului de producie, durata acestuia cuprinzând duratele tehnologice i durata operaiunilor de pregtire-încheiere. Durata proceselor naturale reprezint perioada de timp de-a lungul creia, sub inuena condiiilor naturale, procesul de munc înceteaz, procesul de producie continu. Activitatea de servire asigur condiiile normale de lucru pentru desfurarea operaiilor de transformare nemijlocit a obiectelor muncii în produse
nite. În cadrul acestora intr transportul obiectelor muncii de la un loc de munc la altul i controlul tehnic de calitate. 264 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

Perioada de întrerupere cuprinde întreruperile care au loc în procesul de producie. În cadrul duratei ciclului de producie nu se includ toate întreruperile, ci numai acelea care sunt considerate normale pentru condiiile locului de munc. În funcie de cauza care le-a guvernat, întreruperile pot
grupate în: - întreruperi în cadrul schimbului sau interoperaii, - în afara schimbului sau de regim. 10. Politici de producie O întreprindere productiv, pe baza strategiei alese, poate adopta politici de producie diferite, inând seama de obiectivele economice stabilite de resursele de care dispune i de piaa potenial. De regul se pot deosebi dou politici importante: - întreprinderea se organizeaz pentru a executa anumite produse sau lucrri prin folosirea propriilor uniti de producie grupate în aceeai incint sau dispersate teritorial, - întreprinderea execut, în totalitate sau parial, produse folosind componente realizate de alte întreprinderi. În primul tip de politic, întreprinderea execut politica sa iar unitile de producie, ca i conducerea administrativ, sunt grupate într-un singur loc. Pe msura dezvoltrii pe baza efecturii de noi investiii se poate adopta o politic de descentralizare a produciei prin crearea de noi uniti de producie. O astfel de politic de producie ridic probleme noi privind achiziionarea de terenuri, construirea de noi cldiri, atragerea sau formarea de for de munc. A doua politica de producie este aceea de a executa produse sau lucrri apelând în totalitate sau parial la componentele executate de alte întreprinderi care devin astfel subfurnizori. Tipurile de politic de producie bazat pe subfurnizori este acela care se desfoar în situaia în care o întreprindere, numit cea care d dispoziie de producie, încredineaz execuia unor lucrri care concur la realizarea obiectelor de fabricaie unei alte întreprinderi i este denumit subfurnizor. Politica de producie bazat pe furnizori este cu totul altceva decât furnizarea de ctre o întreprindere de produse, lucrri sau servicii altei întreprinderi i, deci, care intr în conceptul de aprovizionare tehnico-material. Politica de producie cu subfurnizori presupune existena unor legturi speciale între cel ce d dispoziie de producie i subfurnizori, respectiv de la darea comenzilor pân la efectuarea controlului privind modul de execuie al diferitelor componente. Politica de producie cu subfurnizori este motivat economic, juridic, strategic atunci când nu are fonduri su
ciente pentru dezvoltare sau atunci când subfurnizorii produc componente la preuri mai reduse sau de o calitate mai bun, în comparaie cu cele produse în unitile proprii sau atunci când ei sunt specializai în execuia anumitor lucrri. Noiuni de organizare i legislaia muncii - 265

Sub raport juridic, o întreprindere apeleaz la subfurnizori atunci când posibilitile sale de dezvoltare sunt limitate datorit existenei unei legi antitrust, iar sub raport strategic - când exist riscul în crearea de noi capaciti proprii sau când întreprinderea urmrete ca în timp subfurnizorii s îi devin
liale. În afara celor dou politici prezentate anterior, pe plan economic exist i o politic de producie care presupune realizarea unei largi cooperri între întreprinderi. Cooperarea între întreprinderi reprezint procesul economic prin care se stabilesc legturi strânse de producie între întreprinderi care concureaz la fabricarea diferitelor produse. Cooperarea poate
: - pe produse, atunci când anumite întreprinderi, denumite conexe, livreaz unele produse
nite; - pe piese; - tehnologic - atunci când o întreprindere, folosind excedentul de capacitate de care dispune, efectueaz prelucrri tehnologice pentru alte întreprinderi. Implicarea factorilor de mediu în activitatea întreprinderii moderne Consideraii generale cu privire la relaia întreprindere - mediul ambiant Firma îi organizeaz i desfoar activitatea sa sub impactul condiiilor concrete ale mediului su ambiant. Mediul ambiant reprezint un ansamblu de factori eterogeni de natur economic, social, politic, tiini
cotehnic, juridic, geogra
c i demogra
c ce acioneaz pe plan naional i internaional asupra întreprinderii, inuenând relaiile de pia. Întreprinderea este parte integrant a mediului ambiant, este o component economic a acestuia. În condiiile actuale mediul ambiant se caracterizeaz printr-un dinamism accentuat, printr-o cretere spectaculoas a frecvenei schimbrilor. Mediul ambiant este de trei feluri: - mediu stabil, unde schimbarile sunt rare, de mic amploare i uor vizibile; - mediu schimbtor, unde schimbrile sunt frecvente, de o amploare variat, dar în general previzibile; - mediu turbulent, unde schimbrile sunt foarte frecvente, de amploare mare, cu incidente profunde asupra activitii întreprinderii i greu de anticipat; Componentele mediului ambiant ale întreprinderii sunt: micromediul, mezomediul, macromediul. Micromediul întreprinderii cuprinde ansamblul componentelor cu care aceasta intr în relaii directe. 266 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

Acestea sunt: - furnizorii de mrfuri care sunt ageni economici ce asigur resursele necesare de materii prime, material, echipamente i maini; - prestatorii de servicii reprezentai de
rme sau persoane particulare care ofer o gam larg de servicii utile realizrii obiectivelor
rmei; - furnizorii forei de munc sunt unitile de învmânt, o
ciile forei de munc i persoanele care caut un loc de munc; - clieni care sunt consumatori, utilizatori industriali, întreprinderi comerciale sau ageniile guvernamentale crora le sunt oferite, spre consum, bunurile produse de întreprindere; - organismele publice - asociaiile profesionale, asociaiile consumatorilor, mediile de informare în mas i publicul consumator; - concurenii sunt
rme sau persoane particulare care-i disput aceeai categorie de clieni, iar în situaii frecvente aceiai furnizori sau prestatori de servicii. Mezomediul este o noiune intermediar care devine tot mai necesar în explicarea evoluiei macroeconomice a întreprinderii. Pentru remedierea oricror de
ciene de explicare se studiaz comportamentul întreprinderii din sistemul productiv si social cel mai apropiat întreprinderii si care poate
un intermediar între macromediul si micromediul întreprinderii. Mezomediul trebuie s intereseze în mod deosebit sistemul de conducere al întreprinderii pentru c permite abordarea relaiilor acesteia cu mediul sau în termeni mult mai apropiai de lumea afacerilor. O întreprindere poate face parte din urmtoarele sisteme mezoeconomice: - o anumit industrie, - o zona geogra
c sau administrativ, - un grup de întreprinderi. Aceste sisteme sunt în msur s inueneze aciunile, deciziile i rezultatele unei întreprinderi, inuena exercitat la acest nivel poate
atât direct cât i indirect, dar are un caracter general, în sensul c inueneaz toate întreprinderile care aparin aceluiai sistem. Activitatea oricrei întreprinderi, ca i a celorlali ageni din cadrul micromediului întreprinderii, se a i sub inuena altor factori de mediu, care acioneaz pe o arie mai larg. Legtura care se stabilete între întreprindere i aceti factori este de regul industrial, inuena exercitându-se pe termen lung i formând macromediul întreprinderii Componentele macromediului sunt: mediul demogra
c, numrul populaiei, structura pe sexe i grupe de vârst, numrul de familii i dimensiunea medie a unei familii, repartizarea teritorial i pe medii a populaiei, rata natalitii. Noiuni de organizare i legislaia muncii - 267

Analiza unor astfel de caracteristici i surprinderea tendinei lor reprezint punctul de pornire în evaluarea dimensiunii cererii poteniale, a pieei întreprinderii; - mediul economic, Ansamblul elementelor care compun viaa economic a spaiului în care acioneaz întreprinderea determin mediul economic al acesteia. Acesta determin volumul i structura ofertei de mrfuri, nivelul veniturilor baneti, marimea cererii de mrfuri, micarea preurilor la nivelul concurenei; mediul tehnologic, Întreprinderea se implic în dinamic mediului tehnologic, atât ca bene
ciar cât i ca furnizor, în principal prin intermediul pieei. Este una din cele mai dinamice componente ale macromediului întreprinderii i dobândete o exprimare concret prin invenii, inovaii, mrimea i orientarea fondurilor destinate cercetrii, explozia produciei noi, perfecionarea produciei tradiionale, reglementri privind delimitarea tehnologiilor poluante; - mediul cultural - reprezentat de ansamblul elementelor ce privesc sistemele de valori, obiceiuri, tradiii, credine i norme ce guverneaz statutul oamenilor în societate; - mediul politic reect structurile societii, clasele sociale i rolul lor în societate, forele politice i raporturile dintre ele, gradul de implicare al statului în economie, gradul de stabilitate al climatului politic intern, zonal, internaional. - mediul instituional cuprinde ansamblul reglementrilor de natur juridic ce vizeaz direct sau indirect activitatea de pia a întreprinderii; - mediul natural - condiiile naturale ce determin modul de localizare i de distribuire în spaiu a activitii umane. Aceast conjunctur economic reprezint starea curent i concret a fenomenelor, proceselor i evenimentelor speci
ce unei ramuri ale economiei naionale. Importana sa este dat de reducerea resurselor de materii prime neregenerabile i de accentuarea gradului de poluare; Relaiile întreprinderii cu mediul extern În calitatea sa de component a mediului, întreprinderea se a întrun contact permanent cu diferite componente. Întreprinderea intr întrun ansamblu de relaii prin care îi orienteaz i
nalizeaz activitatea economic. Aceste relaii dintre întreprindere i componentele mediului su extern sunt prin natura i coninutul lor de dou feluri: relaii de pia i relaii de concuren. Din multitudinea de relaii ale întreprinderii cu mediul su extern se remarc prin amploare i complexitate relaiile de pia. Acestea au ca obiect vânzarea i cumprarea de mrfuri i servicii, împrumutul de capital i angajarea forei de munc. Studierea pieei constituie premisa i punctul de plecare în activitatea oricrei întreprinderi. 268 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

Mecanismul pieei reprezint pentru întreprinderea modern termenul de confruntare al situaiei prezentate cu cea de perspectiv, sursa de idei pentru produse noi sau pentru modernizarea celor existente. Relaiile întreprinderii cu piaa sunt reectate i de uxul aprovizionare, producie, desfacere. De asemenea, aceast relaie se reect i în orientarea activitii întreprinderii ctre obiective prioritare cum sunt: satisfacerea în condiii superioare a nevoilor consumatorilor prin produsele create i oferite, crearea rentabilitii i e
cienei economice pe baza sporirii vânzrilor totale i a pro
tului unitar. Relaiile întreprinderii cu piaa vizeaz trei mari componente i anume: - piaa mrfurilor, - piaa capitalului, - piaa forei de munc. Natura i dimensiunile relaiilor întreprinderii depind de o serie de factori generali i speci
ci, obiectivi i subiectivi, interni sau externi întreprinderii, cei mai importani
ind: cadrul economico-social, speci
cul pieei i caracterul întreprinderii. Relaiile întreprinderii cu piaa cunosc, astfel, o mare diversitate i se pot grupa dup mai multe criterii: - dup obiectul relaiilor. Potrivit acestui criteriu, relaiile întreprinderii cu piaa sunt de dou feluri: - relaii de vânzare-cumparare, - relaii de transmitere, receptie de informaii. Relaiile de vânzare-cumparare pot lua forme diferite i anume: livrarea de mrfuri, achiziionarea de mrfuri i servicii, prestarea de servicii, închirierea, împrumutul precum i activitile de intermediere. Principalele forme pe care le îmbrac succesiv relaiile de vânzarecumparare sunt: - relaii precontractuale - relaii contractuale, - relaii postcontractuale. Relaiile precontractuale se realizeaz în principal prin negociere, comand, cerere de ofert i ofert ferm. Relaiile contractuale au ca instrument principal contractul la care se adaug o serie de activiti ca: facturarea, livrarea, transportul, recepia i decontarea. Relaiile postcontractuale apar în perioada de garanie i postgaranie. Relaiile de transmitere de informaii au ca scop susinerea i concretizarea relaiilor de vânzare-cumprare, realizându-se prin publicitate, relaii publice i alte forme de promovare. Noiuni de organizare i legislaia muncii - 269

Dup pro
lul agenilor de pia, relaiile pot
: cu furnizorii, cu prestatorii de servicii, cu bene
ciarii, cu instituiile i cu mecanismele de stat; Dup frecven, relaiile sunt permanente, periodice sau ocazionale; Dup gradul de concentrare, relaiile pot
concentrate dimensional, spaial sau temporal i relaii dispersate. Obiectivele economice ale întreprinderii în condiii concureiale În condiiile actuale întreprinderea nu se poate reduce la un organism simplu care urmrete maximizarea pro
tului, ci este un organism complex, ce se confrunt cu o multitudine de obiective contradictorii ce in de strategia
ecrei întreprinderi. Concurena const într-o multitudine de forme de comportament ce se manifest în cadrul relaiilor dintre furnizori pentru captarea interesului unei clientele cât mai numeroase. Pentru a de
ni aceste forme de manifestare a concurenei se pot avea în vedere urmtoarele aspecte: - interesele i aspiraiile clientelei, - libertatea de a aciona, - interesele i aspiraiile productorilor în calitate de ofertani, - existena în mediul economic a unor reglementri juridice i a unei stri psihologice i sociale care impun sau favorizeaz anumite aciuni sau comportamente din partea agentului economic. În condiiile economiei de pia concurena apare ca o necesitate obiectiv, face parte din regulile de joc ale pieei. Competitivitatea unui agent economic este determinat în principal de trei mari caracteristici i anume: servicii, costuri i calitate. Ansamblul raportului de interaciune în care intr agenii economici în lupt pentru asigurarea resurselor de aprovizionare i a pieei de desfacere formeaz sistemul relaiilor de concuren. Mijloacele i instrumentele utilizate în relaiile de concuren se pot delimita în jurul produsului, preului, promovrii i distribuiei. Concurena este de dou tipuri: - direct, manifestat între întreprinderile care realizeaz bunuri identice sau cu mici diferenieri, destinate satisfacerii aceleeai game de nevoi; - indirect - manifestat între întreprinderile care se adreseaz acelorai nevoi sau nevoi diferite prin oferta unei game variate de lucru. Pentru a se asigura desfurarea în bune condiii a activitaii economice, statul trebuie s asigure un cadru concurenial normal care presupune existena urmatoarelor elemente i anume: - autonomia întreprinderii, - libertatea de în
inare a oricrui tip de întreprindere, - promovarea celor mai rentabile produse din punct de vedere al intereselor
ecrei
rme, 270 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

- reglementri economico-
nanciare egale pentru toi agenii economici, indiferent de forma de proprietate, - formarea liber a preurilor, - stabilitate prin reglementri bugetare pe piaa extern, - msuri pentru favorizarea participrii pe piaa extrabugetar, - reglementri clare pentru sancionarea prin instanele juridice a
rmelor nerentabile.

Noiuni de organizare i legislaia muncii - 271

NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII 4. Cunoaterea structurii organizatorice a unui antier Organizarea antierului antierul este spaiul în care se execut o construcie prevzut cu toate dotrile necesare (corp administrativ, magazii, instalaii, grup sanitar, utilaje, ci de comunicaii, etc.). Proiectele de organizare a antierului cuprind msurile pentru aducerea la timp a materialelor, a utilajelor i a forei de munc, precum i ordinea
reasc de desfurare a procesului tehnologic. Proiectul de organizare stabilete urmtoarele: - construcii provizorii i instalaiile necesare, - ordinea de aprovizionare cu materiale, - ordinea în care se vor aduce utilajele (manuale i mecanizate), - ordinea i termenele în care se vor executa lucrrile, - ordinea i termenele în care se vor aduce pe antier echipele de muncitori de alte specialiti. Conductorul punctului de lucru are sarcina de a pregti toate operaiile ce urmeaz a se desfura în antier: - veri
carea mijloacelor de munc (maini, utilaje, instalaii, dispozitive, scule, unelte, etc.), - veri
carea materialelor i a elementelor auxiliare, - instruirea echipelor de lucru în activitatea speci
c, - curarea, nivelarea i compactarea terenului, - conduce efectiv executarea lucrrii. Planurile calendaristice Planurile calendaristice stabilesc ordinea i termenele în care trebuie realizate lucrrile precum i termenul de punere în funciune a obiectivului. Abaterile de la ordinea lucrrilor cuprinse în planul de organizare atrage dup sine stânjenirea muncii echipelor. Pentru ca o lucrare s
e de bun calitate fazele, operaiile i procesele tehnologice de lucru trebuie executate în mod corect. Formaiile de munc Lucrrile se execut de ctre muncitori organizai în formaii de munc. Formaia de munc cu cel mai redus numr de muncitori se numete formaie minim i uneori poate
compus dintr-un sigur muncitor. Formaia de munc format din mai muli muncitori i condus de ctre un ef se numete echip, respectiv ef de echip. În cadrul echipei intr muncitori de diferite cali
cri corespunztoare operaiilor i fazelor de lucru pe care trebuie s le execute. Muncitorii cu o cali
care superioar vor executa 272 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

operaii i faze mai complicate iar cei cu o cali
care inferioar vor executa operaii i faze mai simple. Sectoarele de lucru Sectoarele de lucru sunt poriuni ce se obin prin împrirea lucrrii de executat. Metode de organizare a lucrrilor Exist trei metode de lucru : în paralel, în succesiune, în lan. Prin metoda de lucru în paralel, în toate sectoarele se execut acelai proces de munc, în acelai timp. În cazul metodei de lucru în succesiune, lucrrile dintr-un sector încep numai dup terminarea lucrrilor din sectorul anterior, iar pentru metoda de lucru în lan, dup terminarea unui proces de lucru dintrun sector se trece în urmtorul sector i se execut acelai proces de lucru. Dup ce spaiul construibil a fost eliberat de materiale, are loc nivelarea terenului i începerea lucrrilor de organizare a antierului.

Noiuni de organizare i legislaia muncii - 273

NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII 5. Cunoasterea notiunilor privind normele de munca aplicate in unitatile de constructii Continutul si obiectivele activitatii de normare a muncii NORMAREA MUNCII reprezinta activitatea de cercetare analitica a proceselor de munca, cu ajutorul unor metode si procedee adecvate si de stabilire a cantitatii de munca real necesara pentru efectuarea in conditii normale de lucru si cu respectarea conditiilor de calitate prescrise, a unor operatii, lucrari, servicii sau activitati utile societatii. Normarea muncii cuprinde doua laturi distincte si anume: - organizarea muncii sau studiiul metodelor - masurarea muncii. Organizarea muncii sau studiul metodelor reprezinta activitatea de cercetare a proceselor si conditiilor de munca, a altor factori ce determina utilizarea corespunzatoare a fortei de munca, precum si activitatea de aplicare a masurilor rezultate pe aceasta baza. Organizarea muncii urmareste reducerea continutului muncii oricarei activitati, pornind de la o metoda initiala si ajungand la o metoda perfectionata, prin eliminarea risipei de timp, prin reducerea eforturilor in timpul executiei si prin eliminarea miscarilor inutile si obositoare. Noua metoda trebuie sa asigure o organizare mai buna a locului de munca si deservirea corespunzatoare a acesteia. Masurarea muncii urmareste inregistrarea timpului de munca strict necesar pentru efectuarea operatiilor, lucrarilor, serviciilor sau activitatilor dupa metoda noua sau imbunatatita. Aceste doua laturi ale normarii muncii sunt interdependente, iar actiunea lor comuna se concretizeaza in elaborarea de norme de munca fundamentate. 1. Structura procesului si a timpului de munca 1.1. Structura procesului de munca Procesul de munca este latura de baza a procesului de productie reprezentand activitatea
zica, intelectuala sau mixta a executantului (individual sau colectiv). In afara productiei materiale, a serviciilor sau in indeplinirea unei functii in sfera neproductiva. Gradul de mecanizare si automatizare al partilor componente ale procesului de productie determina caracterul muncii executantului, pentru transformarea sau actionarea directa asupra obiectului muncii (munca manuala, munca 274 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

manuala mecanizata sau activitate de supraveghere a functionarii utilajului). Operatia de munca este acea parte a procesului de munca de a carei efectuare raspunde un executant (individual sau colectiv) pe un anumit loc de munca, dotat cu utilajele si uneltele necesare pentru a actiona asupra unor anumite obiecte sau grupe de obiecte ale muncii, in cadrul aceleiasi tehnologii. Operatia de munca poate cuprinde elemente ale procesului de productie, prin care nu se realizeaza transformari ale obiectului muncii, dar sunt necesare pentru realizarea procesului respectiv, ca de exemplu: controlul tehnic al calitatii executiei operatiilor, transportul obiectului muncii de la o operatie la alta, depozitarea (inmagazinarea) acestuia in vederea reintroducerii in procesul de productie. In unele cazuri, in functie de gradul de diviziune a muncii, operatia de munca poate cuprinde si numai astfel de elemente. 1.2. Structura timpului de munca La elaborarea studiilor de normare a muncii, atat pentru analiza metodei cat si a timpului de munca, apare necesitatea cercetarii simultane a situatiei in timp a tuturor celor trei elemente care concura la realizarea procesului de productie: executantul (individual sau colectiv), utilajul si obiectul muncii, deoarece aceeasi perioada de timp poate reprezenta, de exemplu, pentru executant perioada de munca, pentru utilaj perioada de nefunctionare, pentru obiectul muncii perioada de asteptare sau diverse alte combinatii. 2. Normele de munca Norma de munca exprima cantitatea de munca necesara pentru efectuarea unei operatii sau lucrari de calitate prescrisa, de catre una sau mai multe persoane cu cali
care corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala in conditiile unor procese tehnologice si de organizare precizate. Norma de munca cuprinde timpul productiv (TP), timpul pentru intreruperile reglementate de desfasurare a procesului tehnologic stabilit si de organizare rationala a muncii (t10), timpul pentru odihna si necesitati
ziologice in cadrul programului de munca (ton), precum si descrierea procesului tehnologic, organizarea locului de munca, sarcinile si metodele de lucru, categoria de incadrare a lucrarii si normele de tehnica securitatii muncii. 2.1. Formele de exprimare a normelor de munca In functie de natura activitatii sau caracteristicile principale ale procesului de productie, normele de munca pot
: norme de timp, norme de productie, atributii concrete cu precizarea zonelor de deservire, sarcini de serviciu sau alte tipuri de norme corespunzatoare activitatilor respective. Cand se refera la un singur executant, norma (sarcina) de munca este individuala. Noiuni de organizare i legislaia muncii - 275

In cazul organizarii si desfasurarii muncii in colectiv se pot elabora si aplica norme de munca colective care stabilesc numarul, meseriile, functiile si nivelul de cali
care a personalului din formatia de munca normata, potrivit prevederilor indicatoarelor de cali
care in vigoare. La unele activitati, normele de munca se pot exprima, de exemplu, si sub forma de: frecventa a lucrarilor pe o anumita perioada, stabilita in functie de durata
ecarei lucrari (de exemplu numarul de controale ce trebuie efectuate pe zi de un controlor la activitatea de transporturi in comun); volum al marfurilor (exprimat valoric sau in unitati naturale) ce poate
vandut intr-o anumita unitate de timp etc. De asemenea, in unele cazuri justi
cate, determinate de speci
cul deosebit al activitatii sau a serviciilor, normele de munca pot
exprimate si sub forma de tarife, cote procentuale din incasarile realizate, etc., cu conditia ca acestea sa
e fundamentate pe baza consumului de munca necesar realizarii lor. 2.1.1 Norma de timp si norma de productie Normele de timp si cele de productie au un continut comun si exprima legatura directa dintre sarcinile de munca si timpul de munca necesar pentru realizarea acestora. Prin norma de timp (de munca) – NT - se intelege timpul real necesar stabilit unui executant – care are cali
carea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate normala – pentru efectuarea unei unitati de lucrare (produs), in conditii tehnice si organizatorice precizate. Norma de productie – Np – reprezinta cantitatea de produse sau de lucrari stabilita a se efectua intr-o unitate de timp (luna, schimb, ora, etc) de catre un executant – care are cali
carea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate normala - in conditii tehnice si organizatorice precizate. Norma de timp se ecprima in unitati de timp – ora (secunde – om, minute – om, ore – om, zile – om etc.) pe unitatea
zica de lucrare (produs) (buc., kg., m., etc) pe unitatea de timp – om (secunda – om, minut – om, ora – om, schimb – om, zi – om etc.). Pentru ca unitatea de masura a normei de timp sa poata
deosebita de timpul consumat efectiv pentru realizarea sarcinii respective, eset necesar ca – pe langa unitatea de timp – sa se adauge si notiunea de “norma”. In felul acesta, norma de timp va
exprimata in “ore – om – norma”. In cazul lucrului in colectiv (echipa, brigada), pentru a se cunoaste precis unitatea de masura la care se refera norma de timp eset necesar a se preciza daca norma se refera la durata executarii operatiei de intregul colectiv sau la timpul de munca necesar tuturor executantilor individuali din colectivul respectiv. In primul caz, se va utiliza expresia de “ore – echipa – brigada – norma”, iar in cel de-al doilea caz “ore – om – norma” 276 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

Normele de timp pot
foloste
e ca atare,
e pentru stabilirea celorlalte norme si, in primul rand, a normelor de productie. Normele de productie se utilizeaza, de regula, in cazul productiei de masa si de serie mare, la care operatiile sau lucrarile se repeta in mod frecvent, o perioada mai lunga de timp. Norma de munca se exprima sub forma de norma de productie si la procesele de aparatura sau la productia cu ritm reglementat pe banda. 2.1.2. Sarcini de serviciu sau sfera de atributii si norma (zona) de deservire Atunci cand lucrarile sunt variate si cu durate de executie relativ mici sau atunci cand ordinea in care apar lucrarile si ponderea
ecareia dintre ele se contureaza abia in timpul desfasurarii lor, fara a putea
precizate anticipat, cum este cazul lucrarilor de intretinere sau reparatii curente a utilajelor,
inde neeconomica stabilirea si exprimarea normei de munca sub forma de norma de timp sau de productie, aceasta se exprima sub forma sarcinilor de serviciu sau a sferei de atributii, cu precizarea normei (zonei) de deservire si gradului de ocupare in munca a personalului. Sfera de atributii (SA) reprezinta ansamblul de taributii si sarcini de munca stabilite unui executant – care are cali
carea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate normala – pentru a le indeplini in cadrul procesului de productie la care participa sau al activitatii pe care o desfasoara, in conditii tehnice sau organizatorice precizate. Aceasta se stabileste
e pe baza determinarii directe a cantitatii de munca necesara pentru lucrarile cu volum cunoscut,
e pe baza examinarii volumului total de munca necesar realizarii lucrarilor intr-o perioada mai lunga de timp. Exprimarea normei de munca sub forma sferei de atributii se utilizeaza si acolo unde prescriptiile tehnologice sau tehnica securitatii de muncii prevad anumite posturi xe, obligatorii, cum ar
de exemplu: la controlul personalului, la intrarea si iesirea din sectii sau unitate; macaragii, electricienii de la camerele de comanda ale centralelor sau sectiilor electrice; vanzatorii din unitatile de desfacere cu un singur lucrator; personalul TESA etc. In astfel de cazuri, norma de munca cuprinde descrierea detaliata a tuturor atributiilor si sarcinilor de munca ce trebuie indeplinite de catre executant la postul respectiv. Norma (zona) de deservire (ND) reprezinta locul de munca, delimitat prin suprafata sau inzestrarea sa ori prin numarul de obiecte ale muncii, in care exercita atributiile sau sarcinile de munca. Astfel, norma de deservire pentru un ungator de masini reprezinta numarul de masini ce s-a stabilit pentru a
unse de catre el intr-o anumita perioada de timp; pentru muncitorii de la ingrijirea incaperilor de productie – numarul de Noiuni de organizare i legislaia muncii - 277

metri patrati de incapere; pentru lacatusii de revizie la calea ferata – numarul de executanti din subordine etc. Norma de deservire trebuie sa
e stabilita si in cazul in care normele de munca exprimate sub forma normelor de timp sau de productie pe unele locuri de munca (utilaje) nu asigura ocuparea completa a executantului in decursul regimului normal (schimbului) de lucru. In astfel de cazuri, determinate in special de mecanizarea proceselor de munca, stabilirea normei de deservire are ca scop folosirea completa a timpului de munca al executantilor, precizand numarul utilajelor (locurilor de munca) ce pot
deservite simultan de catre
ecare executant. De exemplu, in industria textila, tesatorul are stabilita atat norma de productie (metri de tesatura sau numar de batai pe schimb), cat si numarul de razboaie pe care trebuie sa le deserveasca simultan. 2.1.3. Norme de personal (Np) In foarte multe cazuri ca, de exemplu, la procesele de aparatura, la productia de banda, in comert, in constructii, in industria miniera, in exploatarile forestiere etc., munca este organizata in colectiv (echipa, brigada, etc), in cadrul caruia executantii individuali colaboreaza la realizarea in comun a sarcinilor de munca ce revin colectivului respectiv. In asemenea situatii, odata cu stabilirea normei de munca pe colectiv, este necesar sa se precizeze si numarul de personal pe meserii, functii si nivel de cali
care, sub forma unei norme de personal. Norma de personal (formatia normata de munca) reprezinta numarul strict necesar de personal pe meserii, functii si nivel de cali
care pentru realizarea, de catre executantul colectiv, a unui ansamblu de sarcini normate de munca, in conditii tehnice si organizatorice precizate. De exemplu, pentru confectionat recipienti, la operatia de nituire, formatia de lucru se compune din 3 muncitori si anume: un muncitor de categoria a 2-a care executa baterea niturilor, un muncitor de categoria I care executa incalzirea niturilor si un muncitor de categoria 1, care tine contrabuterola. Norma de munca pentru aceasta formatie exprimata sub forma de norma de timp (1 minut – echipa sau 3 minute – om, pentru baterea unui nit), se completeaza cu norma de personal de 3 muncitori in echipa, cu cali
carea si cu sarcinile concrete ale
ecaruia corespunzator lucrarilor ce le executa
ecare. Norma de personal precizeaza formatiile de munca necesare, pe locuri de munca, linii tehnologice, ateliere, sectii, servicii, birouri etc. la baza stabilirii ei trebuie sa stea organizarea rationala a muncii si folosirea completa de catre executanti a timpului de munca. La unele locuri de munca (de exemplu, la productia cu caracter sezonier) sarcinile de munca normate se pot modi
ca, putand apare situatii in care 278 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

acelasi executant sa lucreze cu norme exprimate in mod diferit (norme de timp, de productie etc) in raport cu operatiile (lucrarile) executate. 2.2. Clasicarea normelor de munca Normele de munca se clasi
ca in: - norme pe elemente, care se refera la efectuarea unei singure operatii sau lucrari; acestea pot
exprimate sib forma normelor de timp, de productie, sferelor de atributii, normelor de deservire si de personal; - norme grupate, care rezulta din insumarea normelor pe elemente, pentru efectuarea unui grup de operatii sau lucrari; spre deosebire de normele pe elemente, cele grupate nu pot
exprimate, de regula, decat sub forma normelor de timp. Dupa grupare, in anumite cazuri, normele de timp pot
exprimate si sub forma normelor de productie. 2.3. Conditii de calitate ale normelor de munca Pentru ca norma de munca sa
e de calitate ea trebuie sa poata
realizata de catre toti executantii care poseda cali
carea corespunzatoare lucrarii respective si si-au insusit modul rational de executare a acesteia, lucreaza cu intensitate normala (ritm normal) si respecta conditiile tehnice si organizatorice prevazute. Pentru a-si realiza sarcina de munca in anumite conditii tehnico – organizatorice precizate, executantul dispune de o cantitate de energie
zica si nervoasa pe care o poate consuma. In momentul cand epuizeaza aceasta energie mediu pe unitatea de timp, el este nevoit sa se odihneasca, in vederea mentinerii capacitatii de munca pe toata durata programului de lucru. Ca urmare, normele de munca trebuie sa
e in asa fel elaborate incat sa nu solicite in unitatea de timp o cantitate de energie mai mare decat cea posibila de consumat de catre un executant mediu. In practica, criteriul de evaluarea a gradului de incordare a normelor il constituie timpul de munca real necesar pentru executarea operatiilor (lucrarilor) in ritm normal, in conditiile tehnico – organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor respective, urmand ca diferentele de intensitate a muncii, determinate de anumiti factori obiectivi (efortul prin solicitare statica, efortul prin solicitare dinamica, conditiile de munca in care se desfasoara lucrarile, etc), sa
e echilibrate prin asigurarea unui timp de odihna, organizat corespunzator speci
cului
ecarei munci prestate. Daca toate normele practicate in cadrul unei unitati, pe sectii, ateliere, compartimente tehnice, economice, etc., si locurile de munca sau intre unitati, la nivelul subramurilor Noiuni de organizare i legislaia muncii - 279

si ramurilor economiei, vor respecta asemenea conditii de calitate in raport cu conditiile tehnice si organizatorice in care se desfasoara munca, se poate a
rma ca acestea au un grad egal de incordare, adica pun in fata executantilor cerinte echivalente. In practica, insa, datorita inuentei diferitilor factori, normele de munca nu reecta intotdeauna cu strictete timpul de munca real necesar pentru efectuarea operatiilor (lucrarilor), ceea ce face ca acestea sa nu aiba acelasi grad de incordare. Unii dintre acesti factori au un caracter obiectiv, adica sunt independenti de executant ca de exemplu tipul productiei, caracterul muncii, forma de cooperare in munca, di
cultatea executarii unor parti ale operatiilor in munca; alti factori pot avea un caracter subiectiv, adica sunt dependenti de executant, ca de exemplu: nivelul de cali
care a acestuia, deprinderile in munca, capacitatea de munca, metoda de munca utilizata, etc. Gradul de incordare a normelor se reecta, de regula, in indicele de indeplinire a normelor respective si in repartizarea executantilor pe niveluri de indeplinire a normelor. Cu cat este mai mare indicele de indeplinire a normelor de munca, gradul de incordare este considerat mai mic si invers. Rezulta ca pentru a studia dispersia gradului de incordare a normelor, este necesar sa se calculeze si sa se analizeze dispersia indeplinirilor individuale de norme, care prezinta, de regula, o distributie de tip “Gauss”, a carei forma poate diferi in functie de tipul productiei si caracterul muncii. 3. Normativele de munca Normativele de munca reprezinta elemente componente ale normelor de muca, stabilite sub forma unor marimi sau durate ale procesului de munca, care se folosesc la determinarea consumului de munca necesar pentru efectuarea unor parti componente ale operatiilor sau lucrarilor, ori sub forma de ponderi ale diferitelor categorii de personal. 3.1. Normativele de munca Din punct de vedere al continutului lor, normativele de munca pot
: - normative de timp (de munca) - normative de deservire - normative de personal. Normativul de timp (de munca) (Nt) reprezinta timpul necesar pentru efectuarea unuia sau mai multor elemente grupate ale procesului de munca sau pentru intreruperi reglementate, in functie de factorii de inuenta si in conditii tehnice si organizatorice precizate. Aceste normative sunt astfel sistematizate incat normele de munca sa poata
calculate prin insumarea timpilor din 280 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

normative, pentru elementele care corespund sarcinilor concrete de munca. Normativele de timp se exprima in unitati de timp – om pe unitate naturala de productie, iar pentru unele elemente ale normei de munca (Tdl, ton, sau tto), in procente fata de timpul de baza, operativ sau productiv. In functie de complexitatea lor, normatovele de munca se impart in: a) normative de timp pep elemente (miscari, manuiri, etc) (Nte) care redau timpul necesar pentru efectuarea unui element al operatiei, in conditii tehnice si organizatorice precizate. Ele se elaboreaza, in general, pentru productia de masa, serie mare si serie mijlocie. b) normative de timp grupat (Ntg) care redau timpul necesar pentru efectuarea unui grup de elemente ale procesului de munca, in conditii tehnice si organizatorice precizate. Normativele de timp pot
elaborate si pentru elementele structurale ale normei de timp (timp de pregatire si incheiere, timp operativ – de baza sau ajutator – timp de deservire a locului de munca si timp de odihna si necesitati
ziologice). Normativul de deservire (Nd) reprezinta elementuld e calcul folosit la stabilirea normelor de deservire in functie de factorii de inuenta. De exemplu, in activitatea de intretinere auto, normativul de deservire pentru gresori este de 50 autocamioane sau 33 autobuze pe zi, pentru un muncitor gresor. Normativul de personal (Np) reprezinta elementul de calcul folosit la stabilirea normei de personal sau direct a numarului de personal, in functie de factorii de inuenta, in conditii tehnice si organizatorice precizate. De exemplu, intr-o autobaza, pentru stabilirea numarului de gresori se foloseste normativul de personal, de 0,03 muncitori/ zi pentru un autobuz si 0,02 muncitori pe zi pentru un autocamion. Normativul de personal reprezinta inversul normativului de deservire. Dupa sfera de aplicare, normativele de munca pot
, ca si normele de munca, uni
cate pe economie, pe departament (organ central sau local) sau pe grup de unitati economico – sociale. In activitatea de normare a muncii se pot utiliza si alte normative care stau la baza calculului necesarului de munca, cum sunt: Normativul de regim tehnologic (Nr) care reprezinta marimea stabilita pentru precizarea conditiilor de folosire rationala a masinilor, utilajelor si instalatiilor, a materiilor prime sau a materialelor utilizate in desfasurarea procesului de productie; poate
dat in legatura cu tipul sau caracteristiile masinii, utilajului, instalatiei (presiunea de regim, turatia, avansul, viteza de perforare, latimea de lucru, etc.), ale sculelor folosite (unghiul de atac, numarul de dinti, etc), ale materialelor prelucrate si produselor obtinute (duritatea, aciditatea, densitatea, caldura speci
ca, umiditatea, culoarea tolerantelor dimensionale, etc) sau cu tehnologia folosita (timpul sau viteza de reactie, Noiuni de organizare i legislaia muncii - 281

numarul de treceri, numarul de portii pe sarja, presiunea, temperatura, etc). normativele de regim sunt folosite pentru stabilirea intensitatii si e
cacitatii actiunii masinii, utilajului sau instalatiei asupra produsului. Normativele de regim folosite trebuie sa contina datele care sa permita determinarea celor mai avantajoase regimuri de lucru, tinand seama de timpul productiei si felul utilajului, de caracteristicile materiei prime si ale materialelor ce se prelucreaza, de caracterul prelucrarii si, in general, de particularitatile productiei ce se efectueaza. Normativul de frecventa (Nf) care reprezinta numarul de repetari a unei actiuni pe unitatea de msura a lucrarii (produsului), determinat de anumiti factori de inuenta. De exemplu, la operatia de rebobinare a
relor de batatura de pe bobine pe canete, timpul necesar pentru legarea
rului la o rupere este de 0,3 minute. Cum norma pentru operatia de rebobinare are ca unitate de masura timpul pe un kg
re de o anumita calitate, inseamna ca trebuie determinata frecventa de rupere la un kg de
re. Daca numarul de ruperi (frecventa ruperilor) pe kg este 5, inseamna ca pentru inlaturarea acestor ruperi trebuie prevazut un timp egal cu 5x0,3=1,5 minute la un kg de
re. De asemenea, daca la executarea productiei pe masini – uneltele trebuie efectuate operatii de control la
ecare a 10-a piesa, inseamna ca frecventa masurilor (normativul de frecventa) este de 0,1 pe o piesa. Daca timpul necesar pentru o masurare este de 0,35 minute, inseamna ca in calculul normei de timp pentru o piesa se vor include 0,35x0,1=0,035 minute. La stabilirea normelor de munca trebuie sa se tina seama si de normativele prevazute de tehnica securitatii muncii, care precizeaza conditiile ce trebuie asigurate (microclimat, zgomot, iluminat, etc.), iar in unele cazuri chiar numarul de personal necesar pentru desfasurarea activitatii in conditii de deplina securitate a muncii.

282 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE ÎN MESERIA DE “DULGHER – TÂMPLAR - PARCHETAR”

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA SNTATEA I SECURITATEA MUNCII, SITUA
II DE URGEN


S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen
- 1

Capitolul I Identicarea, preg
tirea i curairea instrumentelor, sculelor, uneltelor, mainilor, utilajelor i instalaiilor. A. lntroducere Domeniul Construciilor se bucur de o larg varietate de instrumente, scule, unelte, maini, utilaje i instalaii care uureaz foarte mult efortul
zic al muncitorilor. In funcie de lucrrile ce urmeaz a se executa, muncitorii trebuie s
e capabili s-i stabileasc întreaga gam de dotri necesare, chiar din momentul în care el studiaz proiectul de execuie. Dup lucrrile care se execut, se pot identi
ca urmatoarele instrumente, scule, unelte, maini, utilaje i instalaii care, înainte de începerea lucrului, trebuie pregtite iar la terminarea operaiilor, trebuie curate i depozitate corespunztor. In ceea ce urmeaz, sunt prezentate aceste instrumente, scule, unelte, maini, utilaje i instalaii; rolul acestora, precum i câteva modaliti de curare i pstrare. B. Instrumente de m
sur
si control B.1. Metrul; confecionat din lemn, plastic sau metal, este utilizat la msurarea dimensiunilor. Este gradat în milimetri (cu simbol mm) i centimetri (cu simbol cm). Deoarece în domeniul construciilor se lucreaz cu tolelante mai mari decât în alte domenii (domeniul mecanic etc; unitile de msur cel mai des folosite sunt centimetrul i metrul (simbolizat m). La terminarea lucrului, petele de murdrie vor
terse cu o cârp moale ce nu va zgâria scala gradat a metrului. Se va pstra în cutii sau pe rafturi fr a suporta greutatea altor obiecte.

B.2. Ruleta; o panglic metalic cu dimensiuni de 1; 2; 3; 5; 10, 15; 20; 25; 50 m. Este gradat în mm, cm i m. La fel ca metrul, se utilizeaz la msurarea lungimilor. S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen
- 285

Dup terminarea lucrrilor, petele de murdrie vor
terse cu o cârp moale ce nu va zgârâia scala gradat a ruletei dup care se va unge cu o pelicul
n de ulei de in. Se va pstra în cutii speciale. B.3. Panglica de oel; este o panglic din oel divizat în acele dimensiuni ca ruleta i se folosete la msurarea dimensiunilor mai mari. Are dimensiuni cuprinse între 10; 15; 20; 25; 50; 100 m. B.4. Bolobocul; este un instrument de veri
care a orizontalitii i verticalitii ce se bazeaz pe stabilitatea unei bule de aer introdus într-un tub transparent montat într-o form paralelipipedic din lemn, plastic sau metal. La terminarea veri
crilor, muncitorul va terge petele de murdrie cu o cârp moale ce nu va zgârâia geamul transparent al tuburilor de sticl dup care se va unge cu o pelicul
n de ulei de in. Se va pstra în cutii sau pe rafturi fr a suporta greutatea altor obiecte. B.5. Firul cu plumb sau cumpna; este folosit la veri
carea verticalitii i se compune dintr-o sfoar de care este agat o greutate. La terminarea lucrului, zidarul va terne greutatea
rului cu o cârp moale i o va pstra într-o cutie special. In cazul pauzelor lungi în activitate, se va unge cu o pelicul
n de ulei de in pentru a-l proteja împotriva oxidrii (ruginirii) B.6. Furtunul de nivel alctuit dintr-un furtun de cauciuc lung de 15-20 m, prevzut la ambele capete cu tuburi transparente Furtunul este umplut cu ap ce ajunge pân la nivelul celor doua tuburi din capetele lui. Se folosete la stabilirea nivelului orizontal i lucreaz pe principiul vaselor comunicante. La terminarea lucrului, se va elimina apa din furtun, se vor terge petele cu o cârp moale atât de pe furtun cât i de pe tuburi, dup care se va închide într-o cutie special. B.7. Echerul x este în form de L i este numit colar. Este cel mai utilizat i poate avea valori de 90° 45° i de 135°(Fig. a). B.8. Echerul reglabil se
xeaz la un unghi dup un ablon sau raportor. Aceste echere se pot folosi atât la msurare cât i la veri
carea unghiurilor (Fig. c). 286 - S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen


B.9. Raportoarele se folosete la msurarea unghiurilor interioare sau exterioare i sunt de mai multe feluri iar cel mai complex este raportorul cu vernier (Fig. d). Se confecioneaz din lemn, metal sau material plastic. La sfâritul lucrrilor, se va va terge cu o cârp uscat dup care se va aeza pe o suprafa perfect dreapt pentru evitarea modi
crilor de form. Echerele din metal se vor proteja cu o pelicul
n de ulei de in. B.10. Însemntorul se folosete la trasarea liniilor paralele cu
bra lemnului. B.11. Zgârieciul se folosete la trasarea liniilor perpendiculare pe
bra lemnului. B.12. Compasul se folosete la trasare cercurilor. B.13. abloanele pentru trasat se utilizeaz la trasarea diferitelor tieturi ale pieselor. Cu ajutorul abloanelor se economisete timp la trasare. B.14. Sfoara servete la trasarea tuturor rândurilor de crmizi, ea se
xeaz la capete cu ajutorul unor scoabe putând
mutat la
ecare rând sau la mai multe rânduri de crmizi. La terminarea lucrului, se spal, se terge iar dac perioada de staionare este mai mare, se va aplica o pelicul
n de ulei de in. C. Scule folosite în dulgherie C.1. Pilele pentru ascuirea sculelor tietoare precum i la netezirea asperitilor rezultate în urma prelucrrii lemnului cu diferite unelte de tiat, pentru rotunjirea muchiilor, fasonarea pieselor din lemn i pentru tunderea furnirelor. Sunt confecionate din oel special pentru a rezista la uzur.

a) b) c) d) e)

Pile: a) dreptunghiular
; b)semirotund
; c) p
trat
; d) rotund
; e) cuit S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen
- 287

La terminarea operaiilor, se vor terge cu o cârp uscat dup care se vor pstra în cutii speciale. Rapelele se folosesc la degroarea pieselor din lemn.

Rapele: a) dreptunghiular cu canturi paralele; b)dreptunghiular cu canturi curbe; c) semirotund; d) rotund

C.2. Periile de sârm folosite la curarea suprafeelor. Sunt executate din
re de sârm otelit iar la terminarea lucrrilor se pstreaz în rafturi sau în cutii. a)

b)

c)

d)

C.3. Lopata din tabl prevzut cu o coad din lemn, se utilizeaz la manipularea varului-past, agregatelor, cimentului, mortarului, pmântului etc. La sfâritul lucrului, partea metalic se va spal, se va terge cu o cârp dup care o va proteja cu o pelicul
n de ulei de in. C.4. Toporul se folosete la cioplirea, despicarea i retezarea lemnului; C.5. Securea sau toporica are coad mai scurt i greutate mai mic decât toporul, i are aceeai întrebuinare; C.6. Barda are lama lat i întoars puin într-o parte, are coada scurt i tiul pe o parte i se folosete la cioplirea lemnului i baterea cuielor; C.7. Tesla se folosete la cioplire, retezare, despicare, batere i scoatere de cuie. C.8. Joagrul se folosete pentru tierea butenilor, a grinzilor groase, sau a pieselor din lemn în pachete i are lungimea de 1, 20-2 m. Exist joagre pentru pentru tieri longhitudinale(pânza acestora se îngusteaz de la un capt la cellalt, de la 25 cm la 11 cm) i joagre pentru tieri transversale(au latura curb, lama având la capete 6 cm iar la mijloc 13-18 cm pentru a putea tia prin retragere); C.9. Ferstraiele sunt folosite frecvent la lucrrile de dulgherie existând urmtoarele tipuri: C.9.1.Fer
straie încordate au mai multe mrimi iar forma dinilor variaz în funcie de felul tierii(dini cu faa oblic în raport cu linia bazei, dantura
ind în form de L - folosit la spintecri sau tieri longitudinale sau în form de triunghi lateral în T folosit la retezri sau tieri transversale). Ascuirea dinilor se va face dup 3-4 ore de lucru deoarece dinii se tocesc. La terminarea lucrului, ferstrul se decordeaz i se cur; 288 - S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen


C.9.2.Fer
str
u „coad
de vulpe” se folosete acolo unde nu poate folosi
erstrul încordat din cauza cadrului. Se folosete la tieri complicate, la piese cu dimensiuni mici precum i la tierea panourilor; C.9.3.Fer
str
ul lat cu mâner; are pânza de aceeai lime ca i ferstrul „coad de vulpe” dar nu se îngusteaz spre vârf i are aceeai utilizare; C.9.4. Fer
str
ul de potrivit cu mâner x sau mobil se folosete la ajustarea îmbinrilor sau la executarea tierilor
ne la piesele mici sau subiri; C.9.5. Fer
str
u „coad
de oarece” are lama îngust i ascuit la vârf. Se folosete la tierea canturilor curbe, la decupri, la tierea gurilor i locaurilor; C.9.6. Fer
str
ul de t
iat furnir are dimensiuni mici i se folosete la croirea furnirelor cu care se acoper unele suprafee. Pentru a putea
folosite, ferstraiele trebuie ceaprazuite i ascuite înainte de folosire. Ceaprazuirea este operaia de îndoire a dinilor alturai, alternativ într-o parte i în cealalt (sau de turtire a vârfurilor dinilor). Aceast operaie se face în scopul obinerii unei tieri mai largi decât grosimea pânzei, pentru a se evita înfundarea dinilor în materialul lemnos. Folosirea abloanelor la anumite tieri duce la economisire de timp. C.10. Rindele pentru îndreptat i netezit suprafee plane Rindeluirea este operaia de îndeprtare de pe piesele de lemn a asperitilor produse de sculele mainilor cu care piesele au fost prelucrate înainte. Pentru aceast operaie se folosesc urmtoarele tipuri de rindele: S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen
- 289

C.10.1. Rindeaua cioplitor se folosete la netezirea primar a suprafeelor. Corpul rindelei este îngust i are un cuit cu ti convex montat la 45°; C.10.2. Rindeaua f
tuitor se utilizeaz la curarea suprafeelor prelucrate cu rindeaua cioplitor sau la netezirea pieselor tiate cu ferstrul care nu au denivelri mari. Corpul rindelei este mai lat i are un cuit cu ti drept, montat la 45°; C.10.3. Rindeaua cu cuit dublu
niseaz suprafeele prelucrate cu rindeaua ftuitor sau piesele de lemn scurte. Cuitul este dublat pe o anumit lungime cu un contra
er pentru îndeprtarea achiilor. C.10.4. Geal
ul (geluitorul) sau rindeaua lung
se utilizeaz la curarea i netezirea pieselor de dimensiuni mari. Corpul gealului este lung, iar cuitul poate
simplu (pentru curire) sau cu contrai (pentru netezire); C.10.5. Rindeaua pentru f
luit se folosete la executarea falurilor; C.10.6. Rindeaua pentru 
nuit este reglabil i se folosete la executarea ulucelor (anurilor); C.10.7. Rindeaua pentru zimuit se folosete la zimuirea suprafeelor late (nu i a canturilor) care urmeaz a
încleiate; C.10.8. Rindele pentru prolat folosite la executarea diferitelor pro
le. C.10.9. Rindele pentru fasonat i netezit suprafee curbe se folosesc pentru operaiile i suprafeele menionate. Cuitul rindelor se poate demonta i ascui iar talpa rindelei se unge periodic cu ulei de in. C.11. Cuitoaia se folosete la îndreptarea pieselor din lemn de dimensiuni mari. C.12.Unelte pentru dltuit: Operaia de dltuire se folosete la; 290 - S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen


¾Scobituri pentru îmbinare; ¾Locauri pentru accesorii; ¾Scobiri; ¾Tieri; ¾îndeprtarea adezivului rmas sau scurs; ¾Sclupturi. Tiul dlilor ptrunde în lemn datorit împingerii sau lovirilor aplicate cu ciocanul. C.12.1. Dalta îngust
are lama groas
i t
i pe o fa
. Se folosete la executarea scobiturilor adânci. Tipuri de dli: C.12.2. Dalta lat
are lama subire i se a) dalt
îngust
; b) dalt
lat
; folosete la obinerea scobiturilor puin adânci i c) dalt
semirotund
subire pentru fasonarea lemnului; C.12.3. Dalta semirotund
subire se folosete la sclupturi. Dlile se ascut pe o singur parte a tiului. C.13. Unelte pentru gurit Lama burghielor folosite la gurit au forma spiral, elicoidal, melc, lingur etc. Burghiele se întrebuineaz în urmtoarele scopuri: ¾Executarea locaurilor pentru cepurile cilindrice; ¾Executarea locaurilor pentru diferite accea) b) sorii; pentru burghie: ¾Pentru preîntâmpinarea crprii lemnului Coarbe a) cu cric; b) simple la introducerea cuielor sau uruburilor cu diametre diferite; ¾Pentru a permite utilizarea altor unelte de prelucrat (ferstru coad de oarece în cazul decuprilor, dlile etc. Burghiele pot
prevzute cu mâner din metal sau din lemn, cu coarbe, care pot
cu cric sau simple sau cu vrile. Burghiele au tiuri diferite în funcie de dimensiunea i direcia gurii fa de
bre i anume: C.13.1. Burghiul melc (sfredelul) se folosete pentru g
uri mici cu diametrul între 2-12 mm în lemn tare; C.13.2. Burghiul elicoidal pentru g
uri adânci i mari cu diametrul între 6-50 mm în orice direcie;

Burghie cu maner: a) maner din metal; b) maner din lemn;

S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen
- 291

Vrile: a) cu rotire alternativ
; b) cu rotire într-o singura direcie;

C.13.3. Burghiu spiral folosit la g
urile mari în orice direcie; C.13.4. Burghiu lat pentru g
uri Tipuri de burghie: a) burghiu melc; mari executate oblic fa
de bre; b) burghiu spiral; c) burghiu elicoidal; C.13.5. Burghiul lingur
folosit d) burghiu lat cu centru; e) burghiu lingura; f) burghiu pentru frezat la g
uri mari executate în lungul brelor. C.14. Unelte pentru btut i scos cuie C.14.1. Ciocanul sau dispozitive speciale pentru b
tut cuie. Sunt folosite manual iar dispozitivele au avantajul c au productivitate mai mare. C.14.2. Cletele pentru scoaterea cuielor sunt executate în mai multe variante. La sfâritul zilei, se va spal prin frecare cu o perie de sârm iar resturile de moloz vor
depozitate în locuri special amenajate.

Dispozitiv pentru batut cuie: 1) vergea cu maner; 2) tub; 3) palnie; 4) cutie pentru cuie

Unelte pentru scos cuie: a) cleste; b) cleste patent; c) ranga; d) ranga “picior de capra”

Dispozitive pentru scoaterea cuielor: a) dispozitiv (1 - maner; 2 - manson; 3 - guler; 4 - falci; 5 - brat curb); b) cleste pentru scos cuie din cofraje (1 - brat de actionare; 2 - falci; 3 - brat curb; 4 - prelungitor)

292 - S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen


C.15. Unelte pentru înurubat i bulonat In acest scop se folosesc urubelnie, chei
xe (de diferite dimensiuni i chei cu flci mobile). C.16. Roaba confecionat din tabl pe o roat din cauciuc, se folosete la transportul materialelor. Unelte pentru insurubat Dup o zi de munc, roaba se spal cu ajusi bulonat: torul unei perii de sârm i ap iar în cazul în a) surubelnite; b) cheie xa; c) cheie cu falci mobile (fanceza) care perioada de staionare este mai îndelungat, partea metalic se protejeaz cu o pelicul
n de ulei de in dup care se pstreaz într-o magazie. C. 17. Cruciorul de materiale Folosete la transportul materialelor. Este confecionat din tabl pe un cadru metalic sprijinit pe dou roi din cauciuc. La terminarea lucrului, cruciorul se spal cu ajutorul unei perii de sârm i ap iar în cazul în care perioada de staionare este mai îndelungat, partea metalic se protejeaz cu o pelicul
n de ulei de in dup care se pstreaz într-o magazie. C.18. Scafa metalic Este o cutie cilindric decupat în fa i prevzut cu mâner. Are capaciti de 500, 1000 i 2000 ml i se utilizeaz la manipularea materialelor în vrac. La terminarea lucrului, scafa se spal cu ajutorul unei perii de sârm i ap iar în cazul în care perioada de staionare este mai îndelungat, partea metalic se protejeaz cu o pelicul
n de ulei de in dup care se pstreaz într-o magazie. C.19.Tomberonul Este o cutie metalic ce poate
rsturnat în jurul axei celor doua roi metalice. Are capacitatea de 0, 175 mc i se folosete la transportul materialelor în antier. Dup o zi de munc, tomberonul se spal cu ajutorul unei perii de sârm i ap iar în cazul în care perioada de staionare este mai îndelungat, partea metalic se protejeaz cu o pelicul
n de ulei de in dup care se pstreaz într-o magazie C.20.Conteinerul folosit la transportul i ridicarea materialelor prin manipularea lui cu ajutorul macaralei (crmizi, BCA, saci etc). S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen
- 293

La terminarea unei zile de munc, conteinarul se spal cu ajutorul unei perii de sârm i ap iar în cazul în care perioada de staionare este mai îndelungata, partea metalic se protejeaz cu o pelicul
n de ulei de in dup care se pstreaz într-o magazie C.21. Benele verticale pentru ridicarea mortarului sau betonului cu ajutorul macaralelor. Pentru manipulare ele se aga în cârligul macaralei cu ajutorul cablurilor din oel. La partea inferioar sunt prevzute guri de descrcare. La terminarea lucrului benele sunt splate cu ap i peria de sârm iar în cazul staionrilor mai îndelungate, sunt protejate anticoroziv i depozitate în locuri ferite de umezeal. De la locul de descrcare materialele se încarc în ben dup care se pot transporta cu un crucior pân la macara. D. Maini utilizate la lucr
rile de dulgherie D.1. Autobetoniera se compune dintr-o toba dublu tronconic montat pe asiul unui autovehicul. Toba este acionat de un motor termic, altul decât cel folosit la deplasarea autovehiculului. Autobetoniera are capaciti de 3 sau 6 mc (metri cubi). Se folosete la prepararea i transportul mortarului i betonului la distane mari deoarece ea are proprietatea de a amesteca în timpul mersului componentele mortarului sau betonului, lucru ce nu permite întrirea materialului transportat. De curare, intretinere i exploatare, se va ocupa oferul -mecanic ce deservete autobetoniera. D.2. Transportorul mobil cu band se folosete la transportul materialelor vrsate sau în buci pe orizontal sau în plan înclinat. Are lungimea benzii de 15 m pe o lime de 500 mm. Se compune din: ¾covor din cauciuc pe care se aeaz materialele; ¾rolele pe care circul banda; ¾tambur de acionare a benzii manevrat de un reductor pus în micare de un motor electric; 294 - S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen


¾asiul transportorului este o construcie sudat; ¾dispozitiv de înclinare a saiului. Dup terminarea lucrului, se cur toate piesele componente ale benzii transportoare iar în cazul când perioada de stagnare este mai lung, piesele vor
protejate cu o pelicul
n de ulei de in. Deplasarea se face prin tractare. D.3. Autocamioanele transport materialele de la fabrici la depozitele
rmelor i de aici pe antier la punctele de lucru. Ele pot
cu: ¾platform
x; ¾platform basculant (autobasculante). Au sistem de deplasare propriu prevzut cu toate instalaiile necesare, montate pe un asiu cu ben utilizat la încrcarea materialelor. Dup aprovizionare, benele vor
mturate i splate iar de întreinerea autocamioanelor se vor ocupa oferi deserveni. D.4.Tractoarele; sunt folosite la remorcarea diferitelor maini, utilaje i instalaii care nu au sistem de deplasare propriu. Sistemul de deplasare poate
pe: ¾roi; ¾enile. Pe tractoare se pot monta diferite echipamente ce dau posibilitatea mecanizrii lucrrilor de terasamente (buldozer, screper, încrctor etc.). De splarea i întreinerea tractorului se va ocupa tractoristul. D.5. Remorcile sunt platforme montate pe roi i pot
: ¾
xe (treilre) utilizate la transportul sarcinilor grele i voluminoase; ¾basculabile. Transport materialele de la productori la depozitele
rmelor i de aici pe antier la punctele de lucru. Remorcile cu platform
x destinate transportului sarcinilor grele, poart denumirea de semiremorci; D.6. Semiremorcile folosite la transportul materialelor în vrac (var, ciment etc.); Cimentrucul este o semiremorc pentru transportul materialelor în vrac. Dup aproviS
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen
- 295

zionare, benele i platformele remorcilor vor
mturate i splate iar întreinerea va
fcut de ctre oferul deservent. D.7. Fierstrul circular pentru tiat în lungime are un cadru de susinere 1(batiu)
xat pe o fundatie special sau pe pardoseal. Masa de lucru 2 (din font sau lemn) este montat la partea de sus a batiului i este prevzut la mijloc cu un loca în care se rotete discul 3 al
erstrului. Axul 4 al acestui disc este montat pe batiu, sub masa de lucru i este pus în micare de un motor electric. Pe masa de lucru, de o parte i de alta a locaului discului, se a dou anuri pentru
xarea dispozitivelor de ghidare 5.

Taierea cu erastraul circular: a) erastraul circular stationar pentru spintecare; b) cutit de despicat; c) impingator in scobitura; d) schema de organizare a locului de munca la erastraul circular pentru taiat in lungime

Pentru a preveni înfundarea tieturii i blocarea prii din spate a discului în timpul lucrului, aceast main unealt este dotat cu un cuit de despicat 6, care este montat în spatele discului (la 10-13 cm) i în planul acestuia, iar dinii discului au un ceapraz. Pentru prevenirea accidentelor de munc,
erstrul este prevzut cu anumite dispozitive de protecie 7 cum ar
: ¾dispozitiv de ghidare
xat în partea din fa a discului pentru a împiedica aruncarea înapoi a scândurii; ¾ecran din tabl sau din lemn care acoper poriunea de sub mas a discului; ¾capot de protecie pentru poriunea de deasupra mesei discului. In vederea tierii, materialului brut trasat se aeaz în stive 9, în dreapta dulgherului 10 de la circularul 11. înainte de a începe operatia de spintecare, dulgherul
xeaz rigla de ghidaj a
erstrului, a crei deprtare de dinii
erstrului trebuie s
e egal cu limea cerut pentru piesa din lemn. Dup aceea, dulgherul ia piesa cu mâna dreapt din stiv, o aeaz în faa discului, lipind un cant al ei de rigla de ghidaj i o împinge cu o micare uniform ctre discul care va efectua despicarea. Ajutorul 12 prinde piesele tiate i le aeaz în stiva pieselor tiate din dreptul lui 13, iar deeurile le aeaz în depozitul amplasat în stânga lui 14. 296 - S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen


D.7.1. Fier
str
ul circular portabil are un disc montat pe arborele motorului electric 1, este prevzut cu o talp(scaun) 3 de sprijin. Motorul se
xeaz de talp cu ajutorul unei articulaii 2, care permite i rotirea lui, dup caz, în vederea schimbrii adâncimii de tiere a discului. Fierstrul 4 este prevzut cu dou mânere 5 i 6, prin intermediul crora acesta poate
împins. Discul
erstrului este prevzut cu o aprtoare constituit din dou pri: • una superioar
x 7; • una inferioar, care este mobil 8 Taierea mecanica a lemnului pe santier: în jurul axei discului. a) erastraul circular portabil cu discul La începerea tierii, partea mobil montat pe arborele motorului; b) taierea longitudinala; c) taierea transversala; a aprtorii este oprit de piesa d) taierea falturilor si a cepurilor; din lemn, iar pe msur ce discul 1-motor electric; 2-articulatie; 3-talpa de sprijin; 4-disc; 5,6-aparatori. avanseaz(datorit împingerii asupra celor dou mânere) acesta se rotete în jurul axei discului, intrând sub partea
x a aprtorii. La ridicarea
erstrului de pe materialul tiat, partea mobil a aprtoarei este împins de un arc în poziia iniial, acoperind discul
erstrului. Dup pornirea motorului, se las discul s mearg în gol 2-3 min. pân ajunge la turaia normal i numai dup aceea se începe tierea. în timpul tierii
erstrul se deplaseaz întâi pe linia trasat. Dulgherul nu trebuie s apese pe
erstru i nici s foreze înainte deoarece discul se poate înepeni iar motorul se poate supraînclzi. In caz de înepenire, circularul trebuie tras afar, lsat s revin la turaia normal i numai dup aceea s continue tierea. Orice defeciune la utilajul electric se remediaz de ctre electricianul de întreinere din antier. D.8. Maina de gurit cu percuie este folosit la practicarea gurilor în diferite materiale (lemn, beton, metal, BCA etc.). La terminarea lucrului, se va terge cu o cârp uscat, se va demonta burghiul dup care se va pstra într-o cutie special.

S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen
- 297

D.8.1.Burghiul electric portabil cu ghidaj este prevzut cu un dispozitiv alctuit din dou coloane solidarizate printr-o pies de baz; aceste coloane prevzute cu arc, ghideaz i susin utilajul în timpul lucrului. Arborele portburghiu (la care se
xeaz burghiul 4) este legat de arborele motorului electric printr-un angrenaj reductor, care permite variaia rotaiei Burghiu electric portabil: arborelui portburghiu în funcie de natura a) cu ghidaj; b) fara ghidaj; 1) maner; 2) motor electric; 3) mandrina; lemnului ce este gurit. 4,5) suport cu arc Motorul electric 2 este prevzut cu un mâner 1. Prin rotirea acestora spre dreapta este pus în funciune motorul electric, care asigur rotirea burghiului în sensul de tiere i înaintare în lemn. Când mânerele sunt rotite spre stânga, burghiul se rotete în sens opus, fapt ce permite scoaterea lui din locaul gurit (pentru curare). Acest burghiu este prevzut cu o mandrin 3 i cu suporii cu arc 5. Cu ajutorul acestui burghiu, se pot executa guri verticale i orizontale cu diametre pân la 50 mm i adâncimi pân la 500 - 1000 mm. Productivitatea burghiului electric portabil depete de 5 - 6 ori pe cea a burghiului manual. Greutatea burghiului este între 5 - 6 kg. D.9. Maina de rindeluit staionar se compune din dou plci metalice netede 1 i 3 între care este montat unealta tietoare 6 sub forma unui cilindru care se rotete în jurul axului 2. Rindeluirea se obine datorit diferenei de înlime care se realizeaz între plci, diferen care este tiat pe un cuit în piesa de lemn i eliminat sub form de tala. Limea de rindeluire la aceast main este de 200 - 600 mm iar grosimea talaului este de 1-2 mm. Alte caracteristici ale mainii stationare de rindeluit sunt:   xturaia 4000-6000rot/min;   xviteza de tiere 8-27 m/s;   xviteza de avans manual 6-12 m /min. Pentru rindeluire, dulgherul apas piesa din lemn pe masa mainii iar cu mâna dreapt imprim piesei o micare de avans (înaintare) pentru a realiza operatia de rindeluire. Dup ce captul piesei rindeluit a trecut de cuit, dulgherul schimb poziia mâinii stângi pe captul rindeluit realizând apsarea din acel loc pentru a se putea evita producerea accidentelor, continuând s împing piesa cu mâna dreapt. D.9.1. Rindeaua electric
portabil
este alctuit dintr-un organ de lucru i un cadru rigid prevzut cu dou mânere 8 i 9 i dou tlpi (una anterioar 298 - S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen


11 i una posterioar 12). Organul de lucru este compus dintr-un tambur 13 în interiorul cruia se gsesc cuitele (cu lungimea de 60-100 mm), care sunt ascuite pe o singur fa,
ind montate pe arborele motorului electric cu ajutorul unor dispozitive speciale. Cele dou dispozitive servesc pentru alunecarea mainii pe piesa de lemn. Tlpile pot
deplasate pe vertical cu ajutorul unor uruburi de Rindeluirea mecanica a lemnului: reglaj, în vederea determinrii grosimii a) schema de lucru a masinii de rindeluit stationara; b) rindeaua electrica talajului. portabila Rindeaua electric portabil are greutatea de 7-15 kg i viteza de lucru de 4-5 m/min. limea de rindeluire este de 60-100 mm iar adâncimea de lucru 1, 5-2 mm. Rindeaua electric portabil are o productivitate de 5-10 ori mai mare decât cea realizat de rindeaua manual. Pentru a se realiza rindeluirea, se cur suprafaa care urmeaz a
prelucrat (se scot cuiele, dac exist); apoi se veri
c montarea mainii i a cuitului. Dup aceea se las maina s funcioneze în gol câteva minute, în poziie rsturnat, pân când se obine turaia normal. Numai dup aceea, dulgherul poate începe lucrul, deplasând rindeaua înainte, pân la marginea piesei, fr apsri i smucituri care ar putea provoca tocirea cuitului sau supraînclzirea motorului electric. Prin repetarea paralel a acestor curse, se obine rindeluirea suprafeei respective. D.10. Polizorul manual utilizat la ascuirea sculelor, lefuirea suprafeelor, debitarea materialelor. Este prevzut cu un disc abraziv de duritate mare. La terminarea lucrului se va terge cu o cârp uscat dup care se va pstra într-o cutie special. E. Utilaje pentru constructii E.1. Macaraua turn; asigur transportul pe orizontal i vertical a elementelor de construcii. Ridic sarcini între 5-10 t (tone). Se compune din urmtoarele subansamble: ¾platform
x; ¾platform rotitoare; S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen
- 299

¾turnul macaralei; ¾braul sau sgeata macaralei; ¾cabina de comand; ¾mecanismul pentru ridicarea sarcinii; ¾mecanismul pentru înclinarea braului; ¾mecanismul pentru rotirea i deplasarea macaralei; ¾aparatajul pentru comanda i reglarea macaralei. Macaraua este deservit de un macaragiu autorizat iar dac zidarii au i cali
carea de legator de sarcin, pot ajuta macaragiul la legarea sarcinilor în cârligul de macara precum i la transmiterea semnalelor de dirijare. De curarea i întreinerea macaralelor se va ocupa macaragiul deservent. E.3. Automacarale sunt macarale montate pe un asiu de autovehicul ce asigur o deplasare rapid. Acionarea mecanismelor macaralei se face de la motorul autovehiculului sau de la un mo-tor montat separat pe platforma rotitoare a macaralei. Automacaralele au capaciti de ridicare de peste 100 t (tone) i înlime de ridicare pân la 50 m. De curarea i întreinerea automacaralelor, se va ocupa macaragiul deservent care va
autorizat. E.4. Macaraua fereastr; constituit dintr-un troliu acionat de un motor electric. Este destinat sarcinilor mici ce urmeaz a
plasate la golurile din perei. La terminarea lucrului, se cur prin tergere cu o cârp, dup care se va proteja cu o folie din plastic împotriva intemperiilor. E.5. Incrctoare Sunt maini autopropulsate care execut manipularea materialelor sub form de buci, ambalate sau în vrac, le transport pe orizontal pe distant mic dup care le depun
e prin cdere,
e prin stivuire folosindu-se pentru acest scop de o cup sau de un sistem de furci. De curarea i întreinerea încrctoarelor se va ocupa mecanicul deservent. F. Instalatii pentru construcii F.1. Ascensorul; executat în doua tipuri: ¾Ascensorul de materiale folosit pentru înlimi mici i sarcini între 150-750 kg. Se compune din: - cadrul inferior; 300 - S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen


- turnul sau catargul de ridicare; - mecanismul de acionare; - platforma de încrcare transport; - tronsoane; - accesorii. ¾Ascensorul de materiale i persoane se folosete pentru înlimi mari i sarcini pân la 75t. Se monteaz la exteriorul cldirii i se compune din: - mecanism de acionare; - cabin; - contragreuti deplasabile; - catarg; - dispozitive de ancorare; - staie de baz; - tronsoane. La terminarea lucrului, se va cura platforma pentru materiale i persoane iar în cazul în care se constat c au aprut defeciuni, este anunat eful punctului de lucru. F.2. Troliile; sunt mecanisme pentru transportul pe vertical sau orizontal a sarcinilor putând lucra independent sau în componena unor maini de ridicat. Ele pot
acionate manual sau mecanic.  ¾ Troliul manual se compune din: - toba din tabl sudat; - coroana dinat solidarizat pe tob; - cablu de ridicare a sarcinii; - manivele;  ¾ Troliul mecanic (1t) se compune din: - saiu; - mecanism de acionare; - sistem de frânare; - limitator de curs. La terminarea lucrului se va cura prin splare i tergere iar în cazul în care se constat ca au aprut defeciuni, este anunat eful punctului de lucru sau mecanicul de întreinere. F.3. Schelele sunt construcii cu caracter provizoriu dar de care depinde buna desfurare a procesului de producie a lucrrilor de pe antier. Ele se execut din piese de lemn sau metal astfel asamblate încât s asigure la nivelul dorit platformei de lucru care s permit circulaia muncitorilor i depozitarea materialelor. Se împart în dou categorii: S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen
- 301

¾Schele confecionate pe antier (nedemontabile) a cror fasonare i montare se execut pe antier; ¾Schele de inventar (demontabile), la care piesele componente sunt tipizate i executate în ateliere specializate rmânând ca la punctul de lucru s
e numai montate. La terminarea lucrrilor, schelele se demonteaz, se curat i se protejeaz cu substane anticorozive iar elementele de legtur (brri, suruburi, piulie etc.) sunt pstrate în ulei ars pentru a se împiedica oxidarea. F.4.Staiile de betoane Sunt instalaii complexe pentru prepararea mortarelor i betoanelor în cantiti cuprinse între 15.000 i 100.000 mc/an. Prile componente ale unei astfel de staii sunt: ¾malaxorul care transport i malaxeaz agregatele; ¾dozator de ciment sau var; ¾draglina pentru manipularea agregatelor; ¾dozator de agregate; ¾siloz ciment sau var; ¾transportor cu melc; ¾contor de ap montat în instalaie de ap; ¾centrala de abur pentru lucrul pe timp friguros. Dozarea apei, cimentului sau varului se face automat iar dozarea agregatelor se face manual. Staia este deservit de ctre un mecanic specializat care se ocup atât de prepararea betonului i mortarului cât i de întreinere i reparare. Capitolul II Preîntâmpinarea pericolelor: M
suri de protecia muncii A. lntroducere Protecia muncii are drept scop asigurarea celor mai bune condiii pentru prevenirea accidentelor de munc i a bolilor profesionale. Normativele care reglementeaz msurile de protecia muncii sunt : ¾Constituia României; ¾Codul Muncii; ¾Legea Proteciei Muncii nr. 319/2006; ¾Normele generale de protecia muncii ¾Normele speci
ce de securitate a muncii pentru lucrri de zidrie, montaj prefabricate i
nisaje în construcii; Msurile de protecia muncii sunt asigurate prin respectarea normelor generale i normelor speci
ce de protecia muncii. 302 - S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen


B. Norme generale de protecia muncii Normele generale de protecie a muncii cuprind principalele msuri de prevenire a accidentelor de munc i bolilor profesionale general valabile pentru orice activitate. Msurile de prevenire au ca scop eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidentare i/sau îmbolnviri profesionale existeni în sistemul de munc. B.1.Accidentele de munc Accidentul de munc reprezint vtmarea violent a organismului precum i intoxicaia acut profesional care au loc în timpul procesului de munc sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu i care provoac incapacitate temporar de munc de cel puin trei zile, invaliditate sau deces. Pentru a
cali
cat drept accident de munc, accidentul trebuie s se produc într-un moment i într-un loc în care activitatea persoanei încadrate în munc s se încadreze în exercitarea atributelor prevzute în Contractul de munc. Persoana accidentat trebuie s execute o sarcin de munc, reprezentând
e obligaia principal,
e activiti secundare referitoare la pregtirea uneltelor, curarea masinilor i a locului de munc. De asemenea, se consider accidente de munc i accidentele produse în urmtoarele împrejurri: ¾Accidentul suferit de elevi, studeni sau ucenici în timpul efecturii practicii profesionale; ¾Accidentul suferit de cei care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv în cadrul unor activiti culturale, sportive, în timpul i din cauza îndeplinirii acestor sarcini; ¾Accidentul suferit de orice persoan ca urmare a unei aciuni din proprie iniiativ pentru prevenirea sau înlturarea unui pericol ce amenin avutul public sau pentru salvarea de viei omeneti; ¾Accidentul suferit de persoane încadrate în munc în timpul i pe traseul normal deplasrii de la locul de munc la domiciliu i invers; ¾Accidentul cauzat de activiti care nu au legtur cu procesul muncii, dac se produc la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei
zice, ori în alt loc de munc organizat de acestea în timpul programului de munc. B.2. Elementele accidentului de munc sunt: B.2.1.V
t
marea organismului trebuie s aib o cauz exterioar, s
e violent i involuntar. Dup natura factorilor care le provoac vtmrile pot
: mecanice, termice, electrice, chimice, prin iradiere sau combinate. S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen
- 303

¾Vtmrile mecanice se materializeaz în contuzii, tieturi, striviri, fracturi, înepturi i sunt cauzate de diferite corpuri în micare, de suprafee alunecoase la deplasare, de obiecte ascuite sau tioase, de animale. ¾Vtmrile termice se manifest sub form de arsuri i sunt cauzate de contactul victimei cu acra deschis, cu obiecte calde, de radiaii calorice sau de temperatura ridicat a aerului din spaiul de lucru. ¾Vtmrile electrice se datoreaz trecerii prin organism a unui curent electric de o anumit tensiune i intensitate i se concretizeaz în arsuri i electrocutri. ¾Vtmrile chimice se manifest sub forma intoxicaiilor acute provocate de substanele toxice sau a arsurilor chimice provocate de substanele caustice. ¾Vtmrile prin iradiere sunt datorate expunerii organismului la radiaii. ¾Vtmrile combinate sunt produse de mai muli factori de natur diferit. Exemplu: la o explozie vtmarea organismului se produce atât sub efectul ocului mecanic, cât i al celui termic. B.2.2.Timpul producerii accidentului Accidentul trebuie s se încadreze în una din urmtoarele perioade de timp: ¾în timpul procesului de munc; ¾în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu sau a sarcinilor de stat sau obteti; ¾înaintea începerii sau dup încetarea lucrului; ¾în timpul pauzelor ce au loc în desfurarea procesului de munc; ¾în timpul deplasrii de la domiciliu la serviciu i invers; ¾în timpul programului o
cial de lucru, pentru activiti ce nu au legturi cu procesul muncii, dac evenimentul s-a produs la un loc de munc; ¾în timpul îndeplinirii practicilor pentru elevi, studeni, ucenici sau a vizitelor cu caracter didactic. B.2.3.Locul producerii accidentului Pentru a se încadra în categoria accidentelor de munc, un accident trebuie s se produc la locul de munc. Prin loc de munc se înelege incinta unitii respective i punctele de lucru care aparin aceleiai uniti dar sunt dispersate în alte locuri din aceeai localitate sau din alte localiti. Se accept prin lege ca accident de munc i evenimentele produse pe traseul de deplasare de la locul de munc la domiciliu i invers, dac se încadreaz în intervalul de timp su
cient parcurgerii acestuia. 304 - S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen


B.2.4.Calitatea victimei Se consider accident de munc acea situaie în care o pers. a fost vtmat prin participarea la procesul de munc. Aceste persoane pot
: ¾persoane angajate cu contract de munc, convenie civil sau orice alt form legal; ¾elevi, studeni, ucenici - în practic sau în timpul vizitelor cu caracter didactic. Accidentele de munc pot
evitate prin deservirea corect a utilajelor i instalaiilor, prin respectarea programului de reparaii u acestora, a normelor lor de întreinere, prin instituirea unei severe discipline la
ecare loc de munc i prin acordarea, de ctre muncitor, a întregii atenii în executarea sarcinii de producie B.3. Pregtirea i instruirea personalului Pregtirea i instruirea în domeniul proteciei muncii este parte component a pregtirii profesionale i are ca scop însuirea cunotinelor i formarea deprinderilor de securitate. Instructajul de protecia muncii la nivelul persoanelor juridice i
zice cuprinde trei faze: 1.instructajul introductiv general; 2.instructajul la locul de munc; 3.instructajul periodic. Aceste instructaje conin noiuni despre :  ¾procesul de construcie;  ¾organizarea locului de munc;  ¾prevenirea i stingerea incendiilor;  ¾pregtirea în vederea începerii lucrului;  ¾pstrarea ordinii i cureniei la locul de munc;  ¾reguli de igien personal. B.3.1. Instructajul introductiv general Se face: a) noilor încadrai în munc; b) celor transferai de la o unitate la alta; c) celor venii în unitate ca detaai; d) elevilor colilor profesionale, liceelor industriale i studenilor pentru practica profesional; e) persoanelor aate în unitate în perioada de prob în vederea angajrii. Scopul instructajului introductiv general este de a informa despre activitile speci
ce unitii respective i principalele msuri de protecia muncii care trebuie respectate în timpul lucrului. S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen
- 305

B.3.2. Durata instructajului introductiv general Depinde de speci
cul activitii, complexitatea proceselor tehnologice, de gradul de mecanizare i automatizare i de nivelul de pregtire a noilor încadrai. Aceast durat va
stabilit prin instruciuni proprii i nu va
mai mic de 8 ore. In cadrul instructajului introductiv general se vor expune, în principal, urmtoarele probleme: ¾riscurile de accidentare i îmbolnvire profesional speci
ce unitii; ¾legislaia de protecia muncii în vigoare; ¾consecinele posibile a necunoaterii i nerespectrii legislaiei de protecia muncii; Dup terminarea instructajului introductiv general, personalul va
supus veri
crii cunotinelor de protecia muncii pe baz de teste. Nu vor putea
angajai cei care nu i-au însuit cunotinele prezentate în instructajului introductiv general. B.3.3.Instructajul la locul de munc
Se face dup instructajului introductiv general i are ca scop prezentarea riscurilor i msurilor de prevenire speci
ce locului de munc unde a fost repartizat persoana respectiv. Instructajul la locul de munc se face de ctre conductorul direct a locului de munc respectiv. Durata instructajului la locul de munc depinde de complexitatea utilajului sau locului de munc la care se va lucra i nu va
mai mic de 8 ore repartizate pe timpul perioadei de prob. Instructajul la locul de munc se face pe baza prevederilor normelor speci
ce de securitate a muncii, precum i a instruciunilor proprii, elaborate pentru locul de munc la care va lucra persoana respectiv. Instructajul la locul de munc va cuprinde informaii privind: ¾riscurile de accidentare i îmbolnvire profesional speci
c locului de munc; ¾prevederile normelor speci
ce de securitate a muncii i a instruciunilor proprii. Instructajul la locul de munc va include obligatoriu demonstraii practice privind activitatea pe care persoana respectiv o va desfura. Admiterea de
nitiv la lucru a persoanei instruite se va face numai dup ce eful ierarhic superior celui care a fcut instructajul a veri
cat c persoana supus instructajului i-a însuit cunotinele de protecia muncii. B.3.4.lnstructajul periodic Se face întregului personal i are drept scop s aprofundeze normele de protecia muncii. 306 - S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen


Acest instructaj se va completa în mod obligatoriu i cu demonstraii practice. Instructajul periodic se face de ctre conductorul locului de munca respectiv. Intervalul între dou instructaje periodice pentru lucrtori va
stabilit prin instruciuni proprii în funcie de condiiile locului de munc, dar nu va
mai mare de 6 luni. Instructajul periodic se va face suplimentar celui programat i în urmtoarele cazuri: ¾când un salariat a lipsit peste 30 zile calendaristice din producie; ¾când s-a modi
cat procesul tehnologic ori s-au schimbat utilajele i sculele; ¾când au aprut modi
cri a normelor de protecia muncii; ¾la reluarea activitii dup un accident de munc; ¾la executarea unor lucrri speciale. Instructajul de protecia muncii (introductiv general, la locul de munc i periodic) se va consemna în mod obligatoriu în
a individual de instructaj, stabilit conform modelului tipizat elaborat ae Ministerul Muncii i Proteciei i Solidaritii, cu indicarea materialului predat, duratei i datei instruirii. Fia de instructaj se semneaz de cel instruit, de cel care a efectuat i veri
cat instructajul, con
rmând astfel c materialul predat a fost însuit. Fia de instructaj se întocmete pentru personalul permanent, angajat cu convenii civile sau detaat, pentru lucrtorii sezonieri, temporari sau zilieri i va
pstrat de conductorul procesului de munc, respectiv de cel care are sarcina efecturii instructajului la locul de munc. B.4. Echipamentul individual i alimentaia de protecie. B.4.1. Echipamentul individual de protecie Reprezint mijloacele cu care este dotat
ecare participant la procesul de munc, pentru a
protejat împotriva factorilor de risc de accidentare i îmbolnvire profesional. Scopul acordrii este prevenirea accidentelor de munc i a îmbolnvirilor profesionale în cazurile când au fost epuizate orice alte mijloace tehnice i organizatorice de protecia muncii sau când nu pot
avute în vedere asemenea mijloace. Echipamentul individual de protecie se acord gratuit tuturor salariailor expui riscurilor de accidentare sau îmbolnvire profesionala. Procedura de stabilire a necesarului de echipament individual de protecie pe categorii de personal i condiii concrete de lucru, criteriile de acordare, obigaiile lucrtorilor sunt stabilite prin Normativul - cadru de acordare i utilizare a echipamentului individual de protecie, elaborat de Ministerul Muncii i Solidaritii Sociale. S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen
- 307

Personalul lucrtor, precum i celelalte categorii de persoane care bene
ciaz de echipament individual de protecie sunt obligate s aib cunotine privind caracteristicile i modul de utilizare a acestuia, s-l utilizeze doar în scopul pentru care a fost atribuit, s-l prezinte la veri
crile periodice prevzute, s solicite înlocuirea sau completarea lui când nu mai asigur îndeplinirea funciei de protecie. Degradarea echipamentului individual de protecie din vina personalului cruia i-a fost atribuit, sau înstrinarea lui, înainte de expirarea duratei de utilizare prevzute, atrage rspunderea acestuia pentru prejudiciul cauzat, potrivit legii. Nepurtarea echipamentului individual de protecie în cazul în care acesta este corect acordat i în stare de funcionare, sau utilizarea acestuia în alte scopuri sau condiii decât cele prevzute în instruciunile de utilizare, va
sancionat conform legislaiei în vigoare. Personalul participant la procesul de munc are dreptul s refuze executarea sarcinii de munc dac nu i se acord mijloacele individuale de protecie necesare, prevzute în lista intern sau în Normativul-cadru, fr ca refuzul s atrag asupra sa msuri disciplinare. La lucrrile de zidrie i tencuieli se folosete urmtorul echipament individual de protecie: Echipamentul de protecia muncii pentru lucrul la înlime const din : ¾casca de protecie ce se poart în permanen legat sub brbie; ¾centura de siguran ce se
xeaz pe corp, iar legaturile dintre centura i locul de ancorare se va face cu franghii sau bretele de siguran. Aceste centuri au rolul de a susine muncitorul suspendat în timpul lucrului, de a-l reine suspendat, salvându-l astfel de la cderea în gol (cazul lucrrilor curente de c-tii montaj). Centura de siguran va
veri
cat în mod obligatoriu înainte de folosire. De asemenea se va indica muncitorul i locul
x de care urmeaz sa se prind. ¾centura de siguran cu scaun dublu pentru lucrri executate la exterior; ¾dispozitiv de siguran pentru lucrul la înlime in locuri foarte periculoase. Dispozitivul se monteaz deasupra înlimii muncitorului prins de un punct
x. Pe lâng caracteristicile lor mecanice(rezistenta la uzur, la umiditate, la coroziune) centurile de siguran trebuie adaptate pentru
ecare loc de munc astfel încât s corespund cel mai bine condiiilor de munc, oferind în acelai timp i comoditate în lucru. ¾capion utilizat în perioada friguroas; ¾ochelari de protecie utilizai la spargerea crmizilor pietrelor, la tencuit; ¾palmare sau mnui din piele pentru protejarea palmelor; 308 - S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen


¾bocanci cu talp din cauciuc pentru protejarea picioarelor împotriva cderii de obiecte; ¾cisme din cauciuc, protejeaz piciorul împotriva apei i noroiului; ¾cisme electroizolante folosite împotriva electrocutrii; ¾casc protecie; ¾centur de siguran. B.4.2.Echipamentul individual de lucru Reprezint mijloacele pe care persoanele juridice le acord unui salariat pentru protejarea îmbrcmintei i înclmintei personale, în timpul procesului de munc. Echipamentului individual de lucru se acord de ctre persoanele juridice, în condiiile negociate de conducerea acestora i reprezentanii salariailor. Cheltuielile necesare achiziionrii echipamentului individual de lucru sunt suportate în proporie de 50% de ctre persoana juridic, din costurile de producie, iar diferena se suport de ctre bene
ciari. La lucrrile de zidrie i tencuieli se folosete urmtorul echipament individual de lucru: ¾salopet din bumbac; ¾pufoaic. B.5. Materialele igienico-sanitare i alimentaia de protecie Materialele igienico-sanitare, constituie mijloace de igien individual (spun, unguente, perii de unghii, past i periu pentru dini, prosoape, etc.) utilizate pentru prevenirea îmbolnvii profesionale. Materialele igienico-sanitare se distribuie gratuit salariailor în scopul asigurrii igienei i proteciei personale, în completarea msurilor generale luate pentru prevenirea unor îmbolnviri profesionale. Salariaii sunt obligai s utilizeze materialele igienico-sanitare primite în conformitate cu indicaiile personalului sanitar. Materialele igienico-sanitare care se acord gratuit salariailor, cantitile respective i periodicitatea acordrii acestora, se stabilesc prin contractul colectiv de munc, la recomandarea medicului întreprinderii i pe baza caracteristicilor locurilor de munc. Astfel: ¾în cazul proceselor de munc ce se desfoar în condiii de praf, care produc murdrirea mâinilor i a corpului, se acord spun, perie de unghii; ¾în cazul proceselor de munc ce au loc în condiii de contact direct cu unele substane iritante asupra pielii, se acord spun, preparate pentru protecia pielii, perie i past pentru dini; ¾la locurile de munc cu zgomot care poate afecta auzul, se acord cti antizgomot sau antifoane; S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen
- 309

¾la locurile de munc în care sunt prezente noxe chimice sau pulberi care pot ptrunde în organism pe cale respiratorie, se acord mti adecvate proteciei cilor respiratorii. Neutilizarea corect a materialelor igienico-sanitare constituie abatere de la normele de protecia muncii, de care se fac vinovai conductorul locului de munc i salariaii respectivi. B.6.Alimentaia suplimentar Potrivit legii, se acord obigatoriu i gratuit de ctre persoana juridice i
zice, persoanelor care lucreaz în locuri de munc cu condiii grele i vtmtoare. Se va urmri ca alimentele acordate s asigure pstrarea structurii i funcionalitii organelor i sistemelor mai sensibile, la agresivitatea agentului nociv din mediul de munc(
cat, rinichi, sistem nervos, etc.). Stabilirea alimentelor ce se vor oferi ca alimentaie suplimentara gratuit, cantitatea i precizarea acesteia pe grupe de persoane crora li se va acorda, vor face obiectul contractului de munc între conducerea unitii i reprezentanii salariailor. Astfel: 1.la locurile de munc expuse la solveni organici, se pot oferi: ¾lapte dulce semidegresat, produse lactate acide, brânzeturi din lapte de vac degresat sau semidegresat; ¾carne slab(friptur); ¾pete slab prjit, etc. 2.la locurile de munc expuse la gaze iritante pulmonare, se pot oferi: ¾lapte i produse lactate acide, brânzeturi din lapte integral, unt, margarina vitaminizat cu vitamina A i D; ¾fructe i legume bogate în vitamina C i caroten (citrice, morcovi, salat verde, ardei gras, tomate etc.); ¾pâine neagr. 3. la locurile de munc expuse la microclimat cald, nefavorabil, se pot oferi: ¾sucuri i nectaruri naturale din fructe i legume (mere, pere, caise, citrice, tomate etc.); ¾ap carbogazoas salin. B.7. Echipamentele tehnice Reprezint mainile, utilajele, instalaiile, aparatura, dispozitivele, uneltele i alte mijloace asemntoare necesare în procesul muncii. Conducerea persoanei juridice sau persoana
zic trebuie s ia toate msurile necesare pentru ca echipamentul tehnic s
e adecvat sarcinii de 310 - S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen


munc sau adaptabil cu uurin pentru îndeplinirea acesteia, fr a prezenta riscuri pentru securitatea i sntatea salariailor. Atunci când nu este posibil s se asigure în întregime echipamentul tehnic este utilizabil de salariai fr riscuri pentru sntatea i securitatea lor, conducerea persoanei juridice sau persoana
zic trebuie s ia msuri adecvate pentru reducerea la minim a riscurilor. Pe toat durata sa de utilizare, echipamentul tehnic trebuie meninut, printr-o întreinere adecvat, într-o astfel de stare încât s nu prezinte riscuri pentru sntatea i securitatea salariailor. Atunci când utilizarea unui echipament tehnic este susceptibil s prezinte un risc pentru securitatea i sntatea salariailor, conducerea persoanei juridice sau persoana
zic trebuie s ia toate msurile necesare pentru a se asigura c: ¾utilizarea echipamentului tehnic este accesibil numai salariailor desemnai cu aceast atribuie; ¾salariaii care efectueaz reglarea, repararea sau întreinerea sunt special desemnai s efectueze astfel de operaii. Msurile de securitate a muncii trebuie s conin pentru
ecare faz a utilizrii echipamentului tehnic (montare, punere în funciune, probe experimentale, exploatare, reglare, veri
care, defectri previzibile, întreinere, demontare, reparare, etc.), care pot prezenta riscuri de accidentare i/sau îmbolnvire profesional, cel puin urmtoarele: ¾instruciunile de securitate a muncii; ¾indicatoarele de securitate care trebuie utilizate i modul de amplasare a acestora; ¾lista cuprinzând enumerarea mijloacelor tehnice de protecie asociate echipamentului tehnic i menionarea funciilor de protectie pe care le realizeaz; ¾lista cuprinzând enumerarea echipamentelor individuale de protecie cu care urmeaz a
dotai salariaii; ¾lista incompatibilitilor chimice pentru noxele coninute sau vehiculate în echipamentul tehnic; ¾msuri de prim ajutor e
cace; ¾msuri de prevenire i stingere a incendiilor; ¾condiiile constructive i de mediu pe care trebuie s le îndeplineasc echipamentele tehnice pentru prevenirea exploziilor; ¾concentraiile maxime admise pentru substanele toxice, inamabile sau explozive, coninute sau vehiculate în cadrul echipamentului tehnic, care nu sunt prevzute în actele normative; ¾
ele toxicologice a noxelor coninute sau vehiculate în cadrul echipamentului tehnic, însoite de metodologiile de determinare i neutralizare; S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen
- 311

¾lista substanelor toxice, inamabile i / sau explozive, ce se prevd a
utilizate sau care vor rezulta, cantitile maxime admise la locul de munc, compartimentarea spaiului de depozitare, precum i metodologiile de neutralizare; ¾msuri speci
ce pentru planul de alarmare a utilizatorului, rezultate ca urmare a utilizrii echipamentului tehnic. Instruciunile de securitate a muncii vor preciza aciunile ce trebuie întreprinse de operatori, precum i interdiciile pe care acetia trebuie s le respecte la utilizarea echipamentului tehnic, astfel încât s
e prevenite accidentrile i/ sau îmbolnvirile profesionale. Echipamentul tehnic trebuie utilizat numai pentru operaiile i condiiile pentru care a fost destinat. Echipamentele tehnice vor
astfel amplasate încât gabaritul funcional maxim s nu intersecteze cile de circulaie. Echipamentul tehnic care prezint riscuri datorate degajrilor de gaze, vapori, pulberi sau lichide, trebuie prevzut cu dispozitive de reinere i/ sau evacuare adecvate, amplasate cât mai aproape de locurile de degajare. Dac exist riscul contactului cu pri mobile ale unui echipament tehnic care poate conduce la accidentri, atunci ele trebuie prevzute cu protectori sau dispozitive de protecie, care s împiedice ptrunderea în zonele periculoase sau s opreasc micarea prilor mobile înaintea ptrunderii în zonele periculoase. B.8.Protectori i dispozitive de protecie Trebuie: ¾s
e construite robust; ¾s nu genereze ele însele riscuri suplimentare; ¾s nu poat
înlturate cu uurin; ¾s nu li se poat anihila cu uurin funcia de protecie; ¾s
e situate la o distan adecvat fa de zona periculoas; ¾s nu limiteze mai mult decât este necesar observarea ciclului de lucru; ¾s permit interveniile necesare pentru montare i / sau înlocuirea elementelor mobile, precum i lucrrile de întreinere, pe cât posibil, fr demontarea protectorilor sau a celorlalte mijloace de protecie. Prile echipamentului tehnic care prezint temperaturi excesive -ridicate sau sczute - trebuie s
e izolate sau îngrdite corespunztor, pentru a preveni contactul lucrtorilor cu acestea sau, dup caz, chiar apropierea de el. Echipamentul tehnic trebuie s
e adecvat pentru a proteja lucrtorii contra riscurilor de electrocutare prin atingere direct sa indirect. 312 - S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen


Echipamentele tehnice vor
prevzute cu dispozitive de siguran, de semnalizare i de control, corespunztoare i necesare pentru prevenirea accidentrilor i îmbolnvirilor profesionale. Operaiile de întreinere trebuie s poat
efectuate când echipamentul tehnic este oprit. Dac echipamentul tehnic este prevzut cu un program de întreinere, acesta trebuie respectat întocmai i trebuie inut la zi. Intreinerea, reglarea, depanarea, repararea i revizia trebuie efectuate numai de ctre personal desemnat în acest scop. Echipamentul tehnic trebuie prevzut cu dispozitive care s nu permit punerea accidental în funciune pe perioada când este în stare de repaos. Organele de comand ale echipamentului tehnic, trebuie s
e vizibile i identi
cabile cu uurin i, dac este necesar, s
e marcate corespunztor. Ele trebuie amplasate în afara zonelor periculoase. De la postul de comand principal, operatorul trebuie s aib posibilitatea de a se asigura c nici o persoan nu se a în zonele periculoase. Orice echipament tehnic trebuie prevzut cu un dispozitiv de comand care s-l opreasc complet i în condiii de securitate. Comanda de oprire trebuie s aib prioritate la executare fa de comanda de pornire. Orice echipament tehnic trebuie prevzut cu un dispozitiv pentru oprirea de urgen atunci când riscurile existente i timpul normal dc oprire impun aceasta. Intreruperea, restabilirea dup o întrerupere, sau variaia de orice fel a alimentrii cu energie a mainii, nu trebuie s conduc la o situaie periculoas. In particular: ¾maina nu trebuie s porneasc necomandat; ¾oprirea mainii nu trebuie s poat
împiedicat odat ce comanda a fost deja transmis; ¾nici o parte mobil sau pies
xat pe main nu trebuie s cad sau s
e aruncat; ¾oprirea automat sau manual a oricrei pri mobile nu trebuie s poat
împiedicat; ¾dispozitivele de protecie trebuie s-i pstreze e
cacitate complet. B.9.Echipamente portabile Acionate electric sau pneumatic vor
prevzute cu dispozitive care s împiedice funcionarea lor necomandat. Echipamentele portabile acionate electric sau pneumatic vor
astfel concepute încât la lsarea lor din mân, s se întrerup acionarea micrii mecanismului portscul. S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen
- 313

B.10. Cozile i mânerele uneltelor de man Vor
netede, bine
xate, i vor avea dimensiuni i forme ergonomice, care s permit prinderea lor sigur i comod. B.11.Uneltele de percuie Vor
executate din oeluri corespunztoare, în aa fel încât, sub aciunea eforturilor la care sunt supuse în timpul lucrului, partea activ s nu sufere deformri permanente,
suri sau desprinderi de achii. B.12.Unelte manuale prevzute cu articulaii (foarfeci, cleti, etc.) Vor avea o construcie robust i nu vor prezenta frecri mari sau jocuri în articulaii. Braele de acionare vor
astfel concepute încât la închidere s rmân un spaiu su
cient între ele, pentru a se preveni prinderea degetelor sau a altor pri ale organismului uman. Uneltele manuale vor
veri
cate la începutul
ecrui schimb. Este interzis utilizarea acelor unelte manuale care nu se prezint într-o stare tehnic corespunztoare. B.13. Rspunderea juridic; (extras din Legea Proteciei Muncii Nr. 319/2006) Nerespectarea dispoziiilor legale privitoare la protecia muncii, atrage rspunderea disciplinar, administrativ, material, civil sau penal, dup caz, potrivit legii. Neluarea vreuneia dintre masurile legale de securitate si sanatate in munca de catre persoana care avea indatorirea de a lua aceste masuri, daca se creeaza un pericol grav si iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 2 ani sau cu amenda. Nerespectarea de catre orice persoana a obligatiilor si a masurilor stabilite cu privire la securitatea si sanatatea in munca, daca prin aceasta se creeaza un pericol grav si iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 2 ani sau cu amenda. Constituie contraventii faptele savarsite de angajatorii aati in una dintre situatiile prevazute de legea 319/2006. Contraventiile se sanctioneaza in conformitate cu articolul 39 din lege. C. Norme specice de protecia muncii pentru lucr
ri de zid
rie i nisaje în construcii 314 - S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen


C.1.Prevederi comune tuturor lucrrilor de zidrie i nisaje în construcii; C.1.1. Incadrarea i repartizarea personalului pe locuri de munc
Operaiile de zidrie, montaj prefabricate i
nisaje în construcii, se vor executa numai de personal cali
cat i instruit special pentru operaia respectiva, respectandu-se întocmai instrucia de circulaie i micare, instruciunile tehnice de exploatare, de protecie a muncii i PSI. Examinarea i avizarea medical sunt obligatorii pentru exercitarea meseriilor legate de zidrie, montaj prefabricate i
nisaje în construcii, atât la angajare cât i periodic. Examenul medical în vederea încadrrii în munc, se efectueaz obligatoriu înainte de proba practic, examen, concurs sau termen de încercare, urmtoarelor categorii de persoane: ¾celor care urmeaz s
e angajai i celor care îi reiau activitatea dup o întrerupere mai mare de 6 luni calendaristice; ¾ucenicilor, practicanilor, elevilor i studenilor care urmeaz s
e instruii pe meserii i profesiuni, precum i în cazul schimbrii meseriei pe parcursul instruirii; ¾celor care sunt transferai sau detaai în alte locuri de munc sau activiti care pot
ocupate, numai dac sunt îndeplinite cerinele legale de ordin sanitar. Efectuarea controalelor medicale în vederea angajrii în funcii legate de sigurana circulaiei; periodicitatea acestora, investigaiile clinice i de laborator, se stabilesc prin norme elaborate de ctre Ministerul Sanatatii. C.1.2.Instruirea personalului Instructajul de protecie a muncii se va face pe faze, în conformitate cu prevederile Normelor generale de protecia muncii. Intervalul dintre doua instructaje periodice va
de 30 de zile calendaristice, cu excepia celor efectuate personalului tehnico-administrativ, pentru care intervalul este de 12 luni calendaristice, conform Normelor generale de protecie a muncii. Personalul care deine funcii de conducere -ef antier, inginer ef, ef lot, ef echip- îi însuete cunostinele de protecie a muncii prin studiu individual, iar veri
carea cunotinelor asimilate se va face prin examinare în comisii i la datele stabilite de conducerea unitii. 1) Este obligatorie efectuarea unui instructaj zilnic de protecie a muncii la începerea lucrului; excepie face personalul tehnico-administrativ. 2) Instructajul zilnic se va face de ctre conductorul direct al locului de munc pentru toi lucrtorii din formaia sa, timp de 5-10 minute i se va consemna în registrul de predare-primire al serviciului sau în condica de serviciu, dup caz. S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen
- 315

3) Instructajul zilnic va cuprinde msurile de protecie a muncii care trebuie respectate în desfurarea activitii din ziua respectiv, luându-se în considerare condiiile concrete ale locului de munc la momentul dat. 4) Veri
carea efecturii i însuirii acestui instructaj se va face de ctre e
i ierarhici, prin sondaj, consemnandu-se într-o not constatrile fcute i msurile ce se impun. Toi lucrtorii din activitile de zidrie, montaj, prefabricate i
nisaje în construcii sunt obligai, s utilizeze echipament individual de protecie adecvat, conform „Normativului cadru de acordare i utilizare a echipamentului individual de protecie”, emis prin Ordinul 225/95 al Ministrului Muncii i Solidaritii Sociale. C.1.3. 0rganizarea locului de munc
i a activit
ilor Este obligatorie împrejmuirea zonei de lucru în raza de aciune a utilajelor de ridicat, respectiv a lucrrilor ce prezint pericol. Pasarelele, scrile i platformele de lucru de lâng utilajele de construcii i lucrrile ce prezint pericol, trebuie de asemenea s
e prevzute cu balustrade i inute în stare de curenie. Pentru lucrri executate la înlimi sub 5 m se vor folosi schele simple, iar pentru înlimi peste 5 m se vor utiliza schele conform indicaiilor din proiectele tehnologice. Schelele vor
prevzute cu balustrade din scândur de bord i vor
executate astfel încât sa corespund sarcinilor pe care le vor avea de suportat. Se interzice utilizarea de schele improvizate i circulaia personalului muncitor sub schele pe care se lucreaz. Personalul muncitor din antiere va putea
utilizat numai la lucrrile i în zona de lucru pentru care i s-a fcut instructajul de protecie a muncii corespunztor. In toate locurile periculoase, atât la locurile de lucru, cât i acolo unde este circulaia mare, se va atrage atenia asupra pericolului de accidente, prin indicatoare vizibile atât ziua cât i noaptea. Accesul ctre toate locurile de munc se va asigura fr obstacole sau goluri neacoperite. Gropile i puurile de foraj de pe teritoriul antierului se vor împrejmui. antierul va
împrejmuit pentru a se evita accesul persoanelor strine. Se vor îngrdi cu împrejmuiri continue, lucrrile în curs de construcie, situate de-a lungul drumurilor publice. In cazul în care împrejmuirea se execut la o distan mai mica de 10 m de o lucrare în curs de construcie, care are o înlime mai mare de 12 m, aceasta trebuie prevzut cu copertin lat de cel puin 1m i cu o ramp de 20 grade spre partea opus lucrri. De-a lungul muchiei de sus a copertinei trebuie o bordur înalt de 15 cm. 316 - S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen


Mainile i utilajele de construcii vor
astfel instalate încât s asigure, stabilitatea i imposibilitatea unor deplasri necomandate. Se interzice lsarea pe antier a mainilor i utilajelor de construcii, precum i a mijloacelor de transport in poziii în care stabilitatea nu este asigurat sau în care e posibil deplasarea lor necomandat. Evacuarea molozului i a deeurilor de materiale din obiectivele de construcie i schelele aferente, de la o înlime mai mare de 4 m trebuie fcut cu ajutorul jgheaburilor închise, în lzi închise sau în conteinere. Captul inferior al jgheabului trebuie sa se ae la o înlime de cel mult 1 m deasupra solului. In cazul în care acest lucru nu este posibil, captul inferior al jgheabului trebuie s se termine într-un buncr de depozitare pentru a se evita producerea prafului. Locurile în care se depoziteaz molozul i deeurile de materiale de construcii evacuate de sus trebuie s
e îngrdite. Toate golurile din perei amplasate cu marginea de jos la o înlime sub 0, 70 m deasupra planeului i care comunic spre exteriorul construciilor sau dau spre locuri unde nu exist un planeu continuu, se vor îngrdi. De asemenea se vor acoperi i îngrdi cu balustrade executate pe tot conturul, cu o înlime de cel puin 1 m, golurile din planeele cldirilor în construcie pe care se execut lucrri sau e posibil s se circule; golurile vor
marcate cu indicatoare de pericol. Se interzice executarea concomitent de lucrri la doua sau mai multe nivele diferite, aate în puncte pe aceeai vertical, fr dispozitive de protecie a muncii corespunztoare. Golurile de ferestre i ui unde nu s-a montat tâmplaria vor
închise provizoriu pentru a feri personalul muncitor de curenii de aer. In cazul in care in timpul lucrului este posibil o emanaie de gaze toxice sau inamabile, personalul muncitor trebuie prevenit asupra pericolului i instruit în privina msurilor de protecie. antierele respective vor
înzestrate cu un numr su
cient de detectoare de gaze i cu mti izolante. Pe tot timpul lucrului în zona periculoas va trebui sa existe personal sanitar dotat cu cele necesare pentru a acorda ajutor imediat in cazul unui accident de munc. In cazul apariiei neateptate - în timpul lucrului - a unei emanaii de gaze vtmtoare sau inamabile, lucrul va
oprit i personalul muncitor evacuat, pân la luarea msurilor corespunztoare de protecie a muncii: Manipularea mecanizat pe orizontal i vertical a diferitelor încrcturi se va executa numai cu respectarea tuturor prevederilor legale de lucru în vigoare, cu ajutorul mijloacelor de ridicare i transport pe vertical i orizontal. Dac în timpul transportului, se defecteaz utilajul sau una din prinderi cedeaz, elementul va
coborât; dac acest lucru nu e posibil, pân la S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen
- 317

înlturarea defeciunii, locul de sub încrctur va
împrejmuit i se vor organiza posturi de paz pentru interzicerea ptrunderii personalului muncitor în zona respectiv de asemenea se pun indicatoare de avertizare. Aceste msuri vor
sistate numai dup reintrarea în normal. Primirea încrcturilor pe construcie se va face de catre personalul muncitor, numai dup oprirea complet a mijloacelor de ridicat. Personalul muncitor va sta pe schele sau pe planeu. Se interzice aplecarea personalului muncitor în afara construciei pentru a desprinde elementele din cârligul mijlocului de ridicat. Apropierea încrcturii se va face cu cârlige de tragere sau frânghii ajuttoare. Personalul muncitor va
asigurat cu echipament de protecie pentru lucrul la înlime i locuri periculoase. Ridicarea încrcturilor se va face pe vertical. Nu se admite poziia oblic a dispozitivelor de prindere i nici târârea încrcturilor cu mijlocul de ridicat. Se interzice executarea lucrrilor la înlime în perioade de timp nefavorabil - vânt puternic peste 11 m/s., ninsori, polei în locurile de lucru cu vizibilitate redus etc.; Nu este permis a se executa - în exterior-lucrri de sudur la temperaturi interzise de prescripiile tehnice pentru asemenea lucrri. Executarea unor lucrri, ca montri de prefabricate, turnri de betoane etc, pe timp de noapte, se poate face cu luarea unor msuri de : - iluminat corespunztor, care s asigure o vizibilitate perfect pe întreaga suprafa a zonei de lucru; - dotare a personalului ce lucreaz cu mijloacele de ridicat cu echipament de protecie reectorizant; - vopsire a cârligului mijlocului de ridicat i a cablurilor de legtur în culori reectorizante; - acionare a dispozitivului de semnalizare acustic la orice micare a mijlocului de ridicat; - dotare cu lumini de semnalizare a mijlocului de ridicat; - iluminare local cu lmpi portabile a zonelor de lucru; - iluminare separat a locurilor de depozitare a materialelor si elementelor de construcii ce se manipuleaz; - iluminare corespunztoare a cilor de acces. De asemenea, personalul muncitor va avea aviz medical c e apt pentru lucru de noapte i la lumina arti
cial. Msurile enumerate nu sunt limitative i pot
completate în funcie de condiiile locale. In toate locurile de lucru, personalul muncitor va
dotat cu echipament de protecie speci
c pe care e obligat s-l poarte în timpul lucrului i pân la prsirea teritoriului antierului. 318 - S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen


La executarea lucrrilor la înlime sau în alte zone periculoase, personalul muncitor va
prevzut cu centuri de siguran legate puncte
xe ale construciei, precum i cu truse, geni, ladie sau cutii pentru pstrarea sculelor, uneltelor i a unor piese mrunte. Accesul în construcii i la locurile de munc se face exclusiv pe scri de
nitive sau pe scri mobile. C.1.4. Norme specice de protecia muncii la lucr
rile de înc
rcare i desc
rcare a materialelor de construcii Depozitarea materialelor se va face în locuri special amenajate atât pentru obinerea unor condiii de pstrare cât i pentru evitarea accidentelor de munc la manipularea lor. Este interzis transportul cu braele a greutilor mai mari de 50 kg de ctre un singur muncitor. Pentru manipularea materialelor cu greuti mai mari de 50 kg precum i pentu cazurile în care înlimea de ridicare este mai mare de 3 m este obligatoriu a se lucra mecanizat. La transportul manual, se vor respecta urmtoarele prescripii, greutatea maxim care poate
transportat de un muncitor pe teren neaccidentat pe o distan de maxim 60 m este de : ¾10 kg. pentru adolesceni (16-18 ani) de sex feminin; ¾16 kg. pentru adolesceni (16-18 ani) de sex masculin; ¾20 kg. pentru femei peste 18 ani; ¾în cazul greutilor pân la 50 kg, muncitorii se vor ajuta reciproc la ridicarea i coborârea lor pe spate; ¾transportul materialelor cu ajutorul trgilor este permis numai pe teren neaccidentat (în palier) pe o distana de maxim 50 m, dar pe scri cu trepte i rampe de acces se interzice. Sculele folosite la încrcare i descrcarea manual vor
veri
cate înainte de întrebuinare pentru a nu prezenta defeciuni. Este strict interzis staionarea sau deplasarea pe sub utilaje care ridic materiale. Când operaiile se execut i în timpul nopii, locurile de munc vor
iluminate i curate de resturile de materiale, pentru a evita împiedicarea muncitorilor i pentru a se asigura o buna vizibilitate. La transportul i manipularea materialelor de zidrie se vor respecta urmtoarele msuri speciale : ¾sarcina se aga în cârligul macaralei de ctre muncitori care au un instructaj special de tehnica securitii muncii; acetia vor avea un fanion rou pentru semnalizare i vor controla personal agarea sarcinii; de asemenea, înainte de începerea lucrului, se vor controla dispozitivele de prindere, cablurile, clemele i cârligele; S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen
- 319

¾la schimbarea serviciului, se vor preda dispozitivele de agare, dispozitivele defecte
ind scoase din lucru i predate la atelier pentru a
reparate; ¾se interzice categoric ca în timpul încrcrii i descrcrii autocamioanelor s rmân cineva în cabin; s se scoat cablul macaralei prin tragere din poziia vertical; s se foloseasc dispozitive, cabluri sau lanuri neveri
cate i improvizate. La manipularea crmizilor sau a blocurilor ceramice în „uniti de încrctur" se vor respecta în general urmtoarele reguli; ¾manipularea i aezarea pe platformele de lucru a loturilor unitare se vor executa de persoane instruite în acest scop; ¾în cazul pachetelor balotate, muncitorii care efectueaz debalotarea, vor
echipai cu ochelari de protecie i mnui; ¾se va lucra cu atenie la tierea benzii de otel, inând seama c aceasta, datorit strii de tensiune în care se a, se destind, prezentând pericolul de lovire; ¾benzile tiate se vor îndeprta cu grij de la locul de munc, depozitandu-se în locuri bine delimitate, special destinate acestui scop. La transportul mortarului, trebuie respectate urmtoarele : ¾dac mortarul se transport cu macaralele, în cupe, conteinere sau dispozitive speciale, acestea trebuie prevzute cu dispozitive speciale de siguran care s impiedice descrcarea accidental; ¾la transportul pneumatic al mortarului, toat instalaia, inclusiv conductele de transport, trebuie încercate în prealabil la o presiune de 10-15 atm. dup ce îmbinrile conductelor au fost în prealabil curate i bine etanate. Dac în buncrul de primire al mortarului se produce întrirea acestuia în timpul lucrului, trebuie redus întâi presiunea i dup aceea se execut spargerea mortarului întrit. Locurile de punere în oper trebuie legate de mecanismul pompei printr-un un sistem de semnalizare e
cient, telefon etc.; ¾în timpul currii cu aer comprimat a conductelor de transport, la captul conductei trebuie instalat o vizier de protecie înclinat. Presiunea de curenie nu trebuie sa depeasc 15 atm. iar muncitori trebuie îndeprtai de captul liber, la distana de cel puin 10 m. C.1.5. Protecia împotriva electrocut
rii; Pentru iluminarea locala a locurilor de lucru se va utiliza: - tensiunea de 24 V, în cazul în care se lucreaz în condiii normale; - tensiunea de 12 V, în cazul în care se lucreaz în locuri cu umezeala excesiv, pe mese metalice sau în locurile cu degajri de aburi i emanaii de gaze. 320 - S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen


Utilajele, mecanismele i aparatele electrice
xe utilizate la executarea diferitelor lucrri, trebuie - obligatoriu -legate la instalaia de punere la pmânt, a crei rezisten va
de cel mult 4 ohmi. Se interzice lucrul la tabloul de comand electric i la prile componente ale instalaiei electrice, fr întreruperea circuitelor de alimentare i legare la pmânt a instalaiei. C.1.6. Norme specice de protecia muncii !a lucr
ri de montare a bolilor prefabricate Montarea de boli prefabricate de beton se face i prin lansare acestora cu ajutorul diferitelor maini de transportat pe vertical, respectandu-se normele de protecie a muncii la aceste dispozitive. Montarea de boli prefabricate de beton pe o cunet(partea inferioara) veche, se face numai dup ce în prealabil s-a veri
cat rezistena i stabilitatea acesteia. Suprafaa de contact dintre pereii canalului i bolta prefabricata va
tratat astfel încât s se asigure rezemarea perfect a acesteia, iar deplasrile ulterioare s nu
e posibile. La lansarea i montarea bolilor prefabricate, precum i la executarea manoanelor i chituirea interioar a acestora, se vor respecta toate indicaiile prevzute la tuburile de beton. Fiind elemente semicirculare, prinderea lor cu cablul macaralei se va face în cârlige special prevzute la confecionarea lor. In caz c acestea lipsesc, cablul va
petrecut pe linia de cheie a bolii(linia centrelor de greutate). C.1.7. Norme specice de protecia muncii la exploatarea schelelor In timpul lucrului pe schele se interzice : ¾Urcarea sau coborârea muncitorilor direct pe podinele schelelor, prin agare de stâlpi sau de legturile diagonale; ¾Utilizarea scrilor, rampelor de acces, ale schelelor pentru transportul i depozitarea materialelor; ¾Folosirea podinelor amenajate pe suporturi improvizate(butoaie, crmizi, lzi etc.) In loc de podin executat în mod regulamentar, starea schelelor trebuie veri
cat zilnic, înainte de începerea lucrului. Podinele, scrile i rampele de acces trebuie curate zilnic de moloz, iar iarna de zpad sau gheat; se va presra nisip, pentru a se evita alunecuul. Atât în timpul montrii cât i al demontrii schelelor precum i în perioada de exploatare, zona în care se lucreaz trebuie îngrdita i inchisa pentru a nu permite accesul persoanelor strine. La executarea zidurilor exterioare de pe schele interioare, la cldirile cu mai multe etaje, este necesar s se monteze viziere (cozoroace) de protecie, începând cu înlimea de 6 m de la teren. Primul rând de viziere se menine pân la terminarea zidurilor, cel de al doilea se monteaz cu 6-7 m mai sus i se mut odat cu înlimea zidurilor. S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen
- 321

Vizierele se pot executa din lemn, când se
xeaz în golurile ferestrelor sau din plase metalice, când se
xeaz în ziduri. Vizierele au limea de 1, 60 m, în proiecie orizontal i în pant de 20 grade spre zid; ele trebuie s reziste la o încrcare de 160 daN/mp. Deasupra intrrilor se execut viziere late de 2.30 m. Schelele interioare i exterioare trebuie instalate pe suprafee nivelate i curate. O deosebit atenie trebuie acordat rezemrii picioarelor schelelor tubulare pe pmânt. Pentru distribuirea presiunii picioarelor asupra pmântului, se aeaz dulap de lemn (o plac sub doua picioare) în poziie perpendicular pe peretele în curs de execuie. Schelele nu trebuie s
e supraîncrcate cu materiale sau cu oameni peste normele stabilite. Materialele trebuie astfel depozitate încât ele s nu impiedice accesul i operaiile de transport. Podinele scheletelor exterioare i interioare trebuie s
e drepte i s nu aib rosturi mai mari de 1cm. De acea, podinele trebuie executate din panouri de inventar solidare între ele. Intervalul dintre peretele cldirii în construcie i podina de lucru a schelelor nu trebuie s depeasc 5 cm, interval necesar pentru a se putea coborî
rul cu plumb mai jos de podin schelei, pentru a se putea veri
ca verticalitatea zidriei. Pentru a preveni cderea oamenilor, a sculelor sau materialelor, podinele schelelor i ale rampelor de acces, situate mai sus de 1, 10 m de la nivelul solului sau al planeului, trebuie s
e împrejmuite cu parapete solide. Parapetele trebuie s aib o înlime de cel puin 1m i se compun din montani i elemente
xate de ei pe partea interioar (cel puin 3), adic o scândur lateral cu înlimea de 15 cm
xat strans-lipita de podin, un element intermediar i o mân curent. Scândura lateral de jos folosete pentru a se evita cderea pe schele a unor obiecte. Dac pe podina schelelor exterioare sau interioare, materialele se transport cu roaba, este necesar a se aeza pe podine dulapi de rulare. Imbinrile cap la cap ale cilor de rulare nu trebuie s coincid cu imbinrile transversale ale panourilor de podin. Este necesar s se organizeze o supraveghere sistematic asupra strii tuturor tipurilor de schele exterioare i interioare, inclusiv asupra strii imbinrilor,
xrii podinelor i a msurilor de protecie. Înainte de începerea unui schimb de lucru, starea schelelor trebuie s se veri
ce de ctre maistrul care conduce sectorul de lucru respectiv. Schelele se vor realiza dup proiect sau dup prescripiile furnizorului, în nici un caz dup soluii improvizate. Schela se d în folosin împreun cu instruciunile de exploatare; Montarea i demontarea se vor face numai cu personal specializat; Nu este permis lucrul concomitent, pe acelai front, a muncitorilor cu profesii diferite (dulgheri, instalatori, sudori zidari etc.); Parapetele se vor dimensiona cu atenie deosebit, pentru cazul când un muncitor se 322 - S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen


dezechilibreaz i apas cu toat greutatea corpului asupra lor; ele vor avea înlimea medie de 1, 10 m; In locurile periculoase se va posta un muncitor pentru avertizare; Orice modi
care adus eafodajelor sau schelelor, se va aduce la cunotin schimbului urmtor. Pe timp de iarn, locurile de munc de pe schele se protejeaz cu rogojini, folii sau alte materiale întinse pe ram. D. Reguli de protecia muncii la aprovizionarea cu meteriale ¾materialele se vor lua din stive începând din partea de sus a acestora; ¾stivele nu trebuie s prezinte pericol de rsturnare; ¾transportarea materialelor se vor face pe umeri, cu dispozitive de prindere sau mecanizat (nu este permis transportarea materialelor prin aruncare); ¾cuiele, uruburile, accesoriile de dimensiuni mici, se transport în geni sau cutii adecvate; E. Reguli de protecia muncii la folosirea uneltelor de mân
¾înainte de începerea lucrului se veri
c starea uneltelor astfel încat mânerele (cozile) s
e bine
xate, uneltele s nu aib defecte sau deformri, prile tietoare s
e bine ascuite, iar pânzele
erstraielor s
e corect ceaprazuite; ¾în cazul ascuirii uneltelor pe piatra de polizor, trebuie s se foloseasc ochelari sau ecrane de protecie; ¾în cazul tierii cu dalta, nu este permis inerea pieselor cu mâna în direcia de micare a tiului uneltei; ¾în cazul cioplirii, poziia uneltei trebuie aleas astfel încât aceasta s nu poat sri în timpul izbiturii; ¾în cazul tierii cu
erstrul, materialul se sprijin corect (în nici un caz pe genunchi) iar pânza nu se dirijeaz direct cu degetele mâinii (la sfâritul tierii, se vor lua msuri de sprijinire a prii care se înltur, astfel încât materialul tiat s nu cad pe picioarele dulgherului sau al ajutorului acestuia); ¾transportarea uneltelor se va face în geni sau în cutii speciale, uneltele având partea tietoare protejat; ¾pe bancul de lucru, uneltele tietoare se vor aeza cu tiul astfel încât posibilitile de tiere s
e minime. S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen
- 323

F. Reguli de protecia muncii la folosirea utilajelor Cu utilajele folosite în dulgherie vor lucra numai muncitorii care cunosc bine funcionarea lor i au fost instruii. Regulile ce vor trebui respectate în acest caz sunt: a. cazul utilajelor xe: ¾se veri
c montarea i
xarea corect a sculelor precum i
xarea aprtorilor de protecie; ¾sculele nu trebuie s
e tocite sau s aib defecte(dini lips,
suri, etc.); ¾electromotoarele mainilor electrice vor
legate la pmânt. In timpul lucrului, curarea meselor de resturi din lemn nu se face direct cu mâna. Indeprtarea lor va avea loc numai dup ce acestea au fost scoase din funciune. De asemenea nu se va încerca frânarea sculelor mainii cu mâna sau cu ajutorul unor buci de lemn. Nu se vor face reparaii la maini în timpul funcionrii lor. b. cazul utilajelor mobile: ¾se controleaz izolarea
relor i legtura carcasei cu pmântul; ¾se veri
c sculele tietoare, ele nu vor avea defecte, vor
bine ascuite i cozile bine
xate; ¾la pornire, se las maina s mearg în gol pân va ajunge la turaia normal când sculele se vor învârti fr trepidaii; Punerea sculei în contact cu materialul, se va face printr-o micare uoar iar dac scula se va înepeni în timpul tierii, se va desprinde uor, i se va atepta revenirea motorului la turaia normal. Când se întrerupe lucrul, utilajul se decupleaz i se las pe banc, evitându-se rezemarea pe partea tietoare. In timpul lucrului cu utilajele portative, este obligatorie folosirea mnuilor de cauciuc electroizolante. G. Reguli de protecia muncii la executarea lucr
rilor de dulgherie: In zonele în care se efectueaz lucrri de dulgherie este interzis circulaia dar în cazuri excepionale, spaiile de circulaie se prevd cu podine de protecie continue, mai late decât zona de circulaie. Executarea lucrrilor de dulgherie în acelai timp i pe mai multe niveluri, se permite numai dac se monteaz podine continue i bine
xate între nivelurile respective. G.1. Reguli de protecia muncii la executarea lucrrilor de sprijiniri; Sunt recomandate urmtoarele reguli: ¾este interzis folosirea scândurilor, utilizându-se numai dulapi de 5 cm grosime; 324 - S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen


¾partea superioar a sprijinirii se va înla cu 15-20 cm deasupra nivelului terenului; ¾sprijinirea spturilor cu adâncimi mai mari de 5 m se execut numai dup proiecte special întocmite; ¾staionarea muncitorilor în anuri, gropi sau pe marginile acestora este interzis; ¾o atenie deosebit trebuie s se acorde consolidrii sprijinirilor; ¾îndeprtarea sprijinirilor din gropi sau anuri, la terminarea lucrrilor se face cu mare atenie deoarece se pot produce prbuiri de pmânt care conduc la accidente grave, îndeprtarea sprijinirilor va avea loc de jos în sus i numai sub supravegherea maistrului de execuie; G.2. Reguli de protecia muncii la executarea montrii i demontrii cofrajelor; Sunt recomandate urmtoarele reguli: ¾montarea cofrajelor obinuite se face de pe podine de lucru aezate pe schele sau eafodaje construite în acest scop, având o lime minim de 0, 7 m i împrejmuite cu balustrade (mai ales cele de la înlimi mai mari de 8 m) ¾ansamblurile care alctuiesc cofrajele, trebuie s
e încheiate corect iar elementele componente trebuie s consolidate între ele; ¾demontarea susinerii cofrajului i a cofrajului propriu-zis se face numai cu aprobarea conductorului punctului de lucru, respectânduse strict, succesiunea operaiilor indicate în proiectul de execuie; ¾se vor lua msuri împotriva cderii neprevzute a elementelor cofrajului; ¾nu se depoziteaz pe podine elemente provenite din demontarea cofrajului; ¾dup decofrare, golurile din planeele de beton armat trebuie imediat împrejmuite sau acoperite cu panouri bine
xate; ¾muncitorii care vor lucra la înlimi mari vor purta centuri de siguran bine ancorate de elemente
xe; ¾podinele se vor cura sistematic de moloz sau de deeuri; ¾înainte de ridicarea cofrajului glisant, muncitorii care fac parte din echipele de lucru, vor
supui unui examen medical i vor
selecionai cei cu vârsta între 18-50 ani: ¾accesul de la platforma superioar la cea inferioar, se va face numai pe scri de acces; ¾este interzis aruncarea materialelor peste balustrad; ¾se va veri
ca zilnic, la predarea preluarea schimbului de lucru, dac balustradele exterioare nu sunt slbite sau rupte, remediindu-se imediat; ¾decofrarea va
supravegheat în permanen de eful de echip. S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen
- 325

G.3. Reguli de protecia muncii pentru prevenirea accidentelor datorate cderilor de la înlime Cercetrile medicale au artat c salariaii care lucreaz la înlime prezint o suprasolicitare a tuturor funciilor i, în special a sistemului nervos care asigur funcia de meninere a echilibrului în orice condiii. De aceea se impune luarea urmtoarelor msuri: ¾efectuarea vizitei medicale, în special înainte de efectuarea lucrarilor la înlime, este obligatorie; ¾vor
repartizai la lucrrile la înlime numai muncitori cali
cai cu experien pentru astfel de lucrri; ¾
ecare muncitor trebuie s cunoasc, din instructajele corect efectuate, riscul i felul în care trebuie s se apere de accidente; ¾nu trebuie s se admit de personalul de conducere i control, nici o înclcare a normelor de protecia muncii sau nefolosirea echipamentelor de protecie; ¾organizarea locului de munc trebuie s se realizeze în aa fel încât s se evite orice pericol de accidentare; ¾echipamentul de protecie pentru lucru la înlime const în casca protecie, centur de siguran cu scaun dublu pentru lucrrile executate la exterior, dispozitiv de siguran pentru lucrul la înlime, locuri foarte periculoase. Capitolul III Preîntâmpinarea pericolelor: M
suri de prevenire si stingere a incendiilor A. Introducere Pentru prevenirea i stingerea incendiilor trebuie respectate: 1. Legea nr. 307/2006 privind aprarea împotriva incendiilor; 2. H.G.R. nr. 51/1992, modi
cat i completat cu H.G.R nr. 71/12.02. 1996 privind unele msuri pentru îmbuntirea activitii de prevenire i stingere a incendiilor; 3. Prevederile Normelor generale de prevenire i stingere incendiilor, aprobate cu O.M.I, nr. 775/1998; 4. Legea proteciei muncii nr. 319/2006; 5. Hotrâre nr. 1.048 din 9 august 2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea de ctre lucrtori a echipamentelor individuale de protecie la locul de munca 6. Hotrâre nr. 1.091 din 16 august 2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru locul de munca 7. Hotrâre privind cerinele minime de securitate i sntate pentru 326 - S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen


manipularea manula a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare - HG 1051/2006 8. Hotrâre privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca - HG 1146/2006 9. Norme speci
ce de securitate a muncii pentru lucrri de zidrie, montaj prefabricate i
nisaje în construcii; 10. Protecia împotriva incendiilor-Ghid de studiu pentru manageri patroni, primrii, pompieri. B. Caracteristicile incendiului B.1. Incendiul este un fenomen de ardere care presupune întâlnirea în acelai timp a trei elemente: combustibilul(substana care arde), carburantul(substana care întreine arderea) i sursa de temperatur
care s
aduc
combustibilul la temperatura de ardere. B.2. Temperatura de aprindere este temperatura cea mai joas
la care combustibilul trebuie s
e adus pentru ca acesta s
se aprind
în contact cu o surs
extern
de c
ldur
în prezena oxigenului. B.3. lm amabilitatea este proprietatea substanelor de a produce, la temperatura obinuit
, gaze sau vapori care în amestec cu aerul i în prezena unei surse de c
ldur
se aprind într-un timp foarte scurt. B.4. Autoaprinderea este fenomenul prin care arderea unei substane este determinat
de creterea temperaturii f
r
intervenia unei surse exterioare, creterea temperaturii ind determinat
de frecarea dintre moleculele substanei. B.4. 1.Explozia este modi
carea
zic sau chimic a substanelor însoit de degajarea unei cantiti mari de energie. C. M
surile de prevenire a incendiilor Msurile de prevenire a incendiilor se pot grupa în: msuri tehnice i msuri organizatorice. C.1. Msurile tehnice se refer la urmtoarele: ¾eliminarea cauzelor directe sau indirecte care pot duce la apariia incendiilor prin alegerea i întreinerea corect a instalaiilor electrice i de înclzire, precum i permanenta supraveghere a operaiilor procesului tehnologic care pot provoca incendii; ¾limitarea întinderii incendiului prin amplasarea raional a cldirilor i a depozitelor, prin folosirea materialelor de construcie rezistente la foc etc.; ¾asigurarea evacurii oamenilor i a bunurilor printr-o proiectare S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen
- 327

corect a uxurilor, a ieirilor i a scrilor, prin asigurarea culoarelor de acces; ¾asigurarea desfurrii operaiilor de stingere a incendiilor prin respectarea distanelor dintre cldiri, asigurarea gurilor de ap pentru incendii, prin dotarea cu mijloace moderne pentru stingerea incendiilor. C.2.Msurile organizatorice cuprind: ¾organizarea comisiilor tehnice pentru prevenirea i stingerea incendiilor; ¾organizarea formaiilor de pompieri; ¾asigurarea echipamentelor de stingere a incendiilor pe secii i ateliere; ¾pregtirea cadrelor i a formaiilor de pompieri; ¾stabilirea planului de evacuare în caz de incendiu i a
area acestuia la
ecare atelier i secie. D. Obligaiile persoanelor încadrate în munc
sunt: ¾s cunoasc i s respecte normele PSI; ¾s nu blocheze cu diferite materiale cile de acces sau mijloacele de stingere a incendiilor; ¾s cunoasc modul de evacuare, sistemul de alarmare i mânuirea materialelor i mijloacelor de stingere a incendiilor, ¾s nu foloseasc în alte scopuri materialele destinate stingerii; ¾s anune conductorului sectorului de activitate orice înclcare a normelor PSI; In categoria normelor generale de prevenire a incendiilor se cuprind: ¾interzicerea fumatului în alte locuri decât cele stabilite pentru acest scop; ¾folosirea focului deschis numai pe baza permisului de a lucra cu foc; ¾supravegherea utilajelor i instalaiilor aferente pe toat durata funcionrii lor; ¾interzicerea depozitrii materialelor combustibile în apropierea instalaiilor electrice; ¾interzicerea executrii modi
crii sau improvizrii instalaiilor de înclzit, iluminat i for de ctre personalul neautorizat; ¾asigurarea unei distane de minim 10 cm între materialele combustibile i conductele termice; ¾punerea în funciune a sistemului de ventilaie cu 10 min înainte de începerea lucrului i oprirea lui dup 15 minute de la terminarea lucrului. La terminarea lucrului se va executa: 328 - S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen


¾oprirea utilajelor i instalaiilor; ¾curirea utilajelor, a locurilor de munc i evacuarea deeurilor; ¾scoaterea de sub tensiune a tuturor aparatelor electrice portabile racordate cu cabluri exibile; ¾deconectarea instalaiei electrice i punerea în funciune a iluminatului de gard; ¾închiderea încperilor i predarea cheilor la organul de paz. E. Norme specice PSI E.1. Msuri de prevenire a incendiilor la depozitarea mrfurilor inamabile In domeniul construciilor se utilizeaz substane inamabile, ca: material lemnos, materiale textile, carburani, lubri
anti, lacuri, vopseluri, diluani, liani etc. Depozitarea acestor materiale inamabile se face in încperi speciale, dispuse la o anumit distan de alte cldiri i alte depozite. Materialele inamabile se depoziteaz pe pardoseli din beton sau pe rafturi metalice. In incinta depozitului i în jurul acestuia este interzis fumatul sau folosirea crii deschise. Instalaiile de iluminat, întreruptoarele sunt montate în exterior. Transportul materialelor inamabile spre secii se face de ctre personal instruit, folosind în acest scop crucioare manuale cu roi din cauciuc pentru prevenirea pericolului de producere a scânteilor. Materialele transportate ctre seciile de producie se depoziteaz în încperi special amenajate în care se respect aceleai reguli ca i la depozitul de materiale inamabile. Pentru prevenirea extinderii incendiilor de la secie spre spaiile de depozitare sau de la spaiile de depozitare la secii, depozitele se amplaseaz în încperi izolate prin încperi sanitare care constituie spaii-tampon pentru prevenirea transmiterii incendiului. De asemenea, pentru a evita transmiterea incendiului pe vertical, lifturile se vor deschide numai pe culoare. E.2. Msuri de prevenire a incendiilor la instalaiile electrice Instalaiile electrice defecte sau deteriorate, precum i exploatarea neraional a acestora pot
cauza producerii incendiilor. Pentru a preveni apariia incendiilor în încperile care prezint pericol din acest punct de vedere, nu se vor instala conductoare neizolate, iar utilajele electrice (motoare, întreruptoare etc.) vor
capsulate. Intreruptoarele se vor acoperi cu o manta protectoare de siguran care elimin posibilitatea producerii incendiilor. Tablourile i instalaiile de distribuie vor
executate din materiale rezistente la foc i izolate prin închidere în spaii speciale. Conductoarele electrice ale instalaiei de iluminat se aeaz în tuburi S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen
- 329

speciale i se prevd cu sigurane fuzibile care întrerup curentul când apare supraincrcarea. E.3. Msuri de prevenire a incendiilor la instalaiile de înclzire De mare importan pentru prevenirea incendiilor este alegerea sistemului de înclzire în depozite, ateliere i secii. Sistemul de înclzire cu gaze naturale prezint pericol de explozii la formarea amestecurilor de gaze i aer în couri. Folosirea gazelor naturale necesit o atenie deosebit. La încperile cu pericol de incendii, înclzirea se face numai cu ap cald, iar radiatoarele nu vor depi temperatura de +70°C. E.4. Reguli generale de organizare a activitii de prevenire i stingere a incendiilor Metodele de protecie pasiv i activ la foc (soluii constructive, ignifugri, instalaii de detectare, instalaii de stingere s.a.), trebuie completate cu msuri organizatorice i tehnice pentru a reduce riscul de incendiu la minimum. Este util în acest sens: ¾elaborarea unui plan de aprare împotriva incendiilor care s includ scenarii de siguran la foc; ¾organizarea intern: comisia de aprare contra incendiilor, serviciul de pompieri s.a.; ¾reguli i msuri speci
ce de prevenire; ¾evidena exerciiilor efectuate i a evenimentelor produse. De mare importan este instruirea personalului privind regulile generale i msurile speci
ce de prevenire i stingere a incendiilor, inclusiv cunoaterea mânuirii mijloacelor de prim intervenie, se recomand ca responsabiliti precise în acest domeniu s
e incluse în
a postului. Instruciunile speci
ce de prevenire i stingere se vor a
a la loc vizibil, obligatoriu pentru instalaiile tehnologice cu grad ridicat de risc. Instruirea asupra msurilor speci
ce de prevenire i stingere se face obligatoriu i persoanelor din afar ce execut lucrri temporare pe teritoriul unitii (reparaii, conducere autovehicule cu marf etc.). Printre msurile organizatorice i tehnice ce pot contribui la scderea riscului de incendiu i optimizarea unei eventuale intervenii a pompierilor se pot enumera: ¾executarea, efectuarea probelor tehnologice, punerea în funciune i darea în exploatare a oricrei construcii, instalaii, amenajri sau schimbri de destinaie, trebuie realizate cu respectarea prevederilor legale referitoare la prevenirea i stingerea incendiilor, astfel încât s nu creeze pericol pentru utilizatori i bunuri; ¾asigurarea condiiilor de alarmare, evacuare i salvare a utilizatorilor în caz de incendiu este obligatorie; 330 - S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen


¾cile de acces i evacuare în caz de incendiu se menin permanent libere i marcate corespunztor; la fel, sursele de alimentare cu ap i mijloacele de prevenire i stingere din dotarea obiectivului nu trebuie blocate sau obturate; ¾instalaiile, atât cele tehnologice, cât i cele utilitare, se folosesc în limitele condiiilor funcionale cu respectarea strict a regulilor i msurilor de utilizare stabilite de productori i proiectani; ¾la organizarea transportului, manipulrii i depozitarii materialelor i substanelor combustibile se vor avea în vedere proprietile
zico - chimice ale acestora, forma i dimensiunile, modul de ambalare i compatibilitatea atât cu substane, cât i cu produsele de stingere, astfel încât s nu genereze incendii; ¾la terminarea programului de activitate se va asigura veri
carea spaiilor, în vederea eliminrii surselor poteniale de iniiere a incendiilor; ¾materialele i substanele combustibile se amplaseaz la distan sau se protejeaz fa de sursele de cldur; ¾sistemele i mijloacele de înclzire, ventilare, condiionare, precum i instalaiile de iluminat sau for nu trebuie s
e utilizate în condiii care prezint pericol de incendiu sau explozie; ¾executarea lucrrilor cu foc deschis (sudare, tiere s.a.), în locuri cu pericol de incendiu, va
permis numai dup luarea tuturor msurilor necesare de prevenire i stingere a incendiilor; ¾focul deschis, precum i sistemele locale de înclzire (sobe, resouri s.a.) nu trebuie lsate fr supraveghere i nu trebuie utilizate în condiii care pot genera incendii; ¾produsele i substanele combustibile se vor utiliza numai în cantitile strict necesare bunei funcionri fr a se depi densitatea sarcinii termice stabilite; ¾deeurile, reziduurile, scurgerile i depunerile de produse combustibile din spatiile de producie sau depozitare se colecteaza în condiii de siguran i se evacueaz ritmic; ¾materialele i elementele de construcie combustibile se trateaz cu substane ignifuge sau se protejeaz împotriva radiaiilor termice în funcie de condiiile de utilizare; ¾instalaiile i mijloacele de prevenire i stingere a incendiilor se menin permanent în funciune, iar lucrrile de reparaii se realizeaz în timp cât mai scurt posibil, asigurându-se, în perioada respectiv, msuri de protecie suplimentare; ¾transportul i depozitarea produselor combustibile (lichide, pulberi) se va efectua numai în ambalaje sau recipiente care nu favorizeaz S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen
- 331

încrcarea electrostatic sau care nu pot deversa prin spargere; ¾aparatele, dispozitivele i echipamentele care pot constitui surse de iniiere a incendiilor, se livreaz de ctre furnizor i se pun în funciune numai cu instruciunii de utilizare; ¾echiparea i dotarea cu mijloace
xe i mobile de prevenire si stingere a incendiilor se asigur în conformitate cu prevederile reglementrilor tehnice potrivit scenariilor de siguran elaborate, în funcie de importana, vulnerabilitatea, riscurile i pericolele de incendiu. IMPORTANT! Indiferent de pro
lul activitii(industrie, comer s.a. ) trebuie respectate prevederile H.G.R. nr. 51/1992, modi
cata i completata cu H.G.R. nr. 71/12.02.1996 privind unele msuri pentru imbunatairea activitii de prevenire i stingere a incendiilor i prevederile Normelor generale de prevenire i stingere a incendiilor; aprobate cu O.M.I, nr. 775/1998. F. Substane i utilaje folosite la stingerea incendiilor F.1. Substane folosite la stingerea incendiilor Acestea sunt diferite, în funcie de substanele care ard: apa, substanele chimice, nisipul, pmântul. F.1.1.Apa are temperatura mai sczut decât materialele care ard i preia, în contact cu acestea, o cantitate important de cldura determinând scderea temperaturii sub punctul de aprindere. Se poate folosi ca jet puternic pentru stingerea combustibililor solizi, sub form de ploaie pentru stingerea combustibililor sub form
broas i pulverizat pentru stingerea substanelor combustibile lichide. Apa nu poate
folosit la stingerea motoarelor cu ardere intern, la stingerea lichidelor uor inamabile, a aliajelor magneziului. carbidului, a lacurilor, a vopselelor etc. F.1.2. Substanele chimice produc stingerea prin fenomenul de formare în zona incendiului a unei atmosfere de vapori sau gaze care nu ard i nu întrein arderea, împiedicând accesul oxigenului. Ca substane chimice se utilizeaz: ¾spuma chimic format prin degajarea de obicei a bioxidului de carbon, ca urmare a reaciei dintre substanele acide sau bazice; spuma mecanic obinut prin amestecul unei substane generatoare de spum cu aer i ap; ¾tetraclorura de carbon care, la temperatura incendiului, produce vapori mai grei decât oxigenul ce acoper zona incendiului: bromura de etil, care are efect asemntor cu al tetraclorurii de carbon, ¾bioxidul de carbon, care produce stingerea prin izolarea de oxigen; ¾prafurile chimice uscate, care înbu acra la motoarele cu ardere 332 - S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen


intern, motoarele electrice etc. Nisipul i pmântul acoper materialele care ard, le izoleaz de oxigen i întrerup astfel arderea. F.2. Utilaje folosite la stingerea incendiilor; Sunt funcie de substana utilizat pentru stingere, astfel: F.2.1. În cazul folosirii apei ¾pompe de mân etc.; ¾motopompe - pompe acionate de motoare i transportate manual; ¾autopompe amplasate pe mijloace de transport auto; ¾glei de culoare roie; ¾lopei cu coad; ¾târncop cu coad; ¾cngi cu coad; ¾rngi de
er; ¾scar imperecheat din trei segmente; F.2.2. În cazul folosirii spumei ¾stingtoare de mân cu spum sau cu pulbere; ¾arunctoare de spum instalate pe crucioare, cu o capacitate mai mare de producere a spumei; ¾generatoare de spum, care produc spum, în cantiti mari prin aciunea apei asupra unor compui chimici în stare de praf; ¾aparate cu spum mecanic, deservite de obicei de un numr mai mare de oameni; ¾stingtoare de mân cu tetraclorur de carbon care la folosire, determin apariia unui gaz toxic. Se impune protecia cilor respiratorii; ¾stingtoare cu bioxid de carbon încrcate cu acid carbonic liche
at care la ieire se transform într-o mas de cea i zpad; ¾stingtoare manuale cu prafuri chimice; ¾hidrani de capacitate mare. Pe lâng aceste mijloace de stingere se mai folosesc scri de incendiu, echipament, mti de gaze, unelte de tiat, maini speciale de evacuat fumul, etc.

S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen
- 333

Capitolul IV Preîntâmpinarea pericolelor. Acordarea m
surilor de prim ajutor A. Acordarea m
surilor de prim ajutor Prin acordarea primului ajutor sanitar înelegem îngrijirea urgent a unui rnit sau infectat înainte de a
posibil acordarea unei asistene medicale cali
cate. In anumite împrejurri, când nu este posibil s se acorde în timp util ajutorul sanitar, se impune ca rniii s-i acorde singuri primul ajutor (pansament sumar, oprirea unei hemoragii prin apsare pe artera care sângereaz). De asemenea, rniii ii pot acorda i între ei (unul altuia) primul ajutor sanitar. La acordarea primului ajutor, trebuie respectate urmtoarele reguli : ¾s se îndeprteze persoanele din jur; ¾s se examineze complet i rapid rniii; ¾cel care d primul ajutor s aib grij s nu agraveze starea rniilor. Pentru a îndeprta pericolul ocului, trauma sau pentru a evita agravarea lui, accidentatul trebuie meninut în condiii cât se poate mai linitite, în poziie culcat, cu capul ceva mai jos decât restul corpului. În anotimpul rece rnitul va
acoperit cu o ptur, cu un palton etc. Rnitului trebuie s i se adreseze cuvinte de încurajare i trebuie împiedicat s-i vad rana. In nici un caz nu i se va da s bea alcool. Primul ajutor de urgen se acord chiar la locul unde este descoperit rnitul (hemostaz provizorie, imobilizarea fracturilor, calmarea durerilor etc.). B. Triajul r
niilor B.1. Prima urgen - rnii cu hemoragii interne (abdominale, toracice), hemoragii mari externe (cap, gât, bra, coaps), rni penetrante toracoabdominale, plgi craniene profunde, arsuri întinse, soc grav, fracturi mari (deschise sau inchise). B.2. Urgena a doua - rnii cu hemoragii arteriale care pot
oprite prin aplicarea garoului, membre zdrobite, fracturi de mai mare importan (deschise sau închise), plgi profunde, plgi B.3. Urgena a treia - ceilali rnii cu fracturi închise super
ciale, contuzii puin importante. Prin ran sau plag se înelege o leziune a pielii însoit sau nu de o atingere a esuturilor profunde (muchi, oase, organe, artere, nervi etc.). Primul ajutor în rni const în curirea rnii care se face cu tampoane de tifon luate cu pensa sau direct cu mana, dezinfectat cu alcool, îndeprtând din ran 334 - S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen


resturile mai însemnate de imbrcminte, achii de lemn, moloz etc. fr a mobiliza cheagurile de sânge care opresc provizoriu hemoragia în ran. Se mai poate folosi apa bine
art în prealabil. Dezinfecia rnii propriu-zise se face cu ap oxigenat, solutie rivanol etc iar la zona din jur, cu tinctura de iod, alcool etc. Dup curirea rnii, se execut dezinfecia cu tinctura de iod sau cu ap oxigenat, când plaga sângereaz abundent. Pansarea rnii const din: ¾aplicarea compreselor sterile; ¾aplicarea unui strat de vat; ¾infarea (bandajarea) rnii. Nu se atinge cu mâna faa compreselor care se aeaz pe rana pentru a se evita infecia. Putem folosi fei de tifon sau materiale improvizate, ca tergare, basmale, cearafuri din care se rup fâii. Aceste materiale trebuie s
e splate i dezinfectate prin clcare cu
erul încins. C. lnf
area r
nilor capului Exist mai multe tehnici de înfare a capului i anume: C.1. Infarea în form de cruce. Dup câteva ture de
xare pe frunte i ceaf, faa se trece sub brbie. De aici este dus vertical peste cretetul capului, apoi, sub brbie spre a
dus din nou orizontal de sub brbie la ceaf i apoi pe frunte; C.2. Infarea în form de nod. Se folosete în rnile la frunte cu hemoragii. Se ia o fa care se aplic cu mijlocul pe una din tample. Capetele sunt trecute pe tâmpla opus, unde se încrucieaz sub form de nod. De aici unul din capete trece peste cretet, celalalt - pe sub brbie i se încrucieaz, de unde sunt duse iar spre tâmpla opus. Se termin printr-o circular pe frunte i pe ceaf. C.3. Infarea unui ochi. Se începe cu câteva circulare peste frunte i ceaf, apoi faa este trecut peste ureche i de acolo, oblic în sus, peste ochiul bolnav. Se face o noua tur peste frunte i ceaf, repetând-se toate micrile de câteva ori. Se termin printr-o circular pe frunte i pe ceaf. Pentru nas se folosete o fa în form de pratie; o fa lung de un metru, bifurcat la capete. Mijlocul pratiei se aplic peste pansamentul care acoper rana. Ramurile de jos ale feii se trec deasupra urechilor i se leag pe cretetul capului; ramurile de sus se încrucieaz pe cele de jos, se trec pe sub ureche i se leag la ceaf. Pentru brbie, mijlocul pratiei se
xeaz de barbie. Ramurile de jos se ridic prin faa urechilor legându-se pe cretetul capului; ramurile de sus se trec pe ceaf i de acolo, dup ce se încrucieaz sunt pe frunte unde se înnoad. S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen
- 335

D. lnfaarea trunchiului D.1. Pentru torace, înfarea se începe prin o serie de ture, de jos în sus, meninute în aceast poziie prin una sau doua treceri peste unul din umeri. D.2. Pentru abdomen, se fac circulare, se trece apoi faa oblic peste coaps, se
xeaz prin câteva ture i se readuce pe abdomen unde, dup câteva ture se înnoad. D.3. Pentru perineu, anus, organe genitale, se întrebuineaz faa în forma de T. Ea se compune din dou pri: prima, lung, care înconjoar circular abdomenul, iar a doua care încalec în spate prima circular de pe abdomen i care va trece printre picioare în sus pe faa abdomenului, unde
ecare cap al feii se leag pe circulara abdominala. E. lnf
area membrelor Infarea în form de 8, se folosete pentru meninerea unor pansamente la mân, talp, cot i genunchi. E.1. La mân, se începe cu dou-trei ture pe mân, apoi faa este trecut pe antebra, unde se fac înc doua-trei ture, dup care se reîntoarce pe man, încruciând prima micare în spiral. Se termin printr-o circular pe mân. E.2. La cot, membrul superior este îndoit, în unghi drept. Bandajul începe pe antebra cu câteva ture, revine la antebra i se termin prin câteva circulare pe cot. E.3. La genunchi, este bine ca bandajul s se aplice pe genunchiul întins. Incepem prin câteva ture pe gamb dup care trecem deasupra genunchiului. E.4. Infarea coapsei, se procedeaz astfel: dup o serie de ture pe coaps, se trece faa pe ale, se fac una sau mai multe circulare pe abdomen, se revine cu faa pe coaps unde se termin prin câteva ture. Dac rana se a la rdcina coapsei, facem o spic, revenind cu faa de pe coaps pe abdomen i de pe abdomen pe coapsa de mai multe ori. Faa se oprete pe abdomen. F. Primul ajutor în hemoragii Orice ruptur a unui vas sanguin este urmat de o pierdere de sânge numit hemoragie. Dup felul vasului care sângereaz, hemoragia poate
: arterial, venoas sau capilar. 336 - S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen


Dup locul unde se produce, hemoragia este extern i intern. In hemoragia intern, sângerarea are lac într-o cavitate închis (de exemplu, cavitatea abdominal, toracic, cranian). Hemoragiile arteriale sunt mai periculoase decât cele venoase. O hemoragie extern poate
oprit provizoriu astfel: a) o hemoragie capilar mic, prin simpla splare a plgii cu apa oxigenat i tamponare cu compres steril; b) o hemoragie mijlocie printr-un pansament comprex; c) o hemoragie arterial mai important, prin apsarea manual. Se apas artera deasupra plgii la punctul de compresiune cel mai apropiat, în rnile membrelor sau pe captul dinspre inim a arterei în rnile gâtului i ale capului. G. Oprirea hemoragiilor mari ale membrelor Se face cu ajutorul unui garou. Garoul poate
improvizat din tub elastic de cauciuc, dintr-o camer de biciclet, o cravat, o curea etc. Se aplic numai în rnile membrelor i întotdeauna deasupra cotului i a genunchiului, la distan de plag, acolo unde se simt pulsaiile arterei respective i unde aceasta poate
mai bine comprimat. Garoul se strânge pân la oprirea hemoragiei. In caz de exerciiu practic, el trebuie s
e strâns pân la oprirea pulsului. Intre garou i tegument se aplic o fa sau o bucat de pânz pentru a nu se produce leziuni ale pielii. De hain se prinde un bilet pe care sunt trecute numele rnitului, ora i minutul punerii garoului. Garoul poate
pstrat maxim o or i jumtate, întrucât datorit opririi circulaiei sângelui se poate produce cangrenarea membrului respectiv. Din aceste motive, la
ecare 20 de minute vom slbi garoul pentru restabilirea circulaiei, dup care îl vom strânge din nou i continuam transportul. In cazul când nu se poate folosi garoul(hemoragia la cap, piept, abdomen) se aplic pansamente compresive, adic pansamente strânse puternic. Prin îndoirea la maximum a membrelor i prin aezarea la îndoitura încheieturii respective a unui rulou de tifon sau vat, se obine, de asemenea, oprirea unei hemoragii. Hemoragiile nazale se opresc introducând în nas buci de tifon sau de vat îmbibate în ap oxigenat. H. Primul ajutor în fracturi Ruperea unui os se numete fractur. Fracturile sunt: ¾închise, când se rupe numai osul, iar pielea rmâne nevtmat. ¾deschise, când capetele osului rupt ies prin piele formând o ran. S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen
- 337

Un rnit la care bnuim o fractur, nu trebuie ridicat în picioare, cu cât mai mult dac se bnuiete o fractur a membrelor inferioare, a bazinului sau a coloanei vertebrale. Fracturile închise se imobilizeaz pe cât posibil în axul membrului, evitând micrile brutale. De o parte i de alta a osului rupt se pune câte scânduric(atel) care s cuprind atât incheietura de deasupra cât i pe cea de dedesubt. Atelele vor
cptuite cu vat, cârpe, câli etc. Se
xeaz solid cu câteva ture de fa sau cu 3-4 legaturi din prosoape sau fâii late de pânz care se înnoad deasupra i dedesubtul fracturilor. Nu se va încerca niciodat îndreptarea unei deformaii. Readucerea corect i imobilizarea fracturii se execut numai la spital de ctre medic. Pentu prevenirea ocului, bolnavul trebuie culcat i învelit într-o ptura. El va
însoit pân la spital, transportul facându-se în poziia culcat. H.1. Fractura braului. Inainte de imobilizare, îndoim membrul superior din cot, apoi punem o atel pe partea extern a braului, acoperind umrul i depind cotul, i o atel, pe faa intern a braului, de la axil (subsuoar) pân la cot. H.2. Fractura antebraului. Oasele se imobilizeaz cu dou atele care acoper încheieturile cotului i ale pumnului. Degetele se las libere. H.3. Fractura oaselor mâinii. Mâna se înfoar în vat i se imobilizeaz pe o scandur, care se întinde de la cot pân dincolo de vârful degetelor. In toate cazurile, membrul superior accidentat se susine printr-o earf, prins de gât. H.4. Fractura osului coapsei (femurului). Intâi se scoate înclmintea din picior, la nevoie tind-o (numai dac rnitul nu poate
dus curând la spital) apoi se aplic dou atele peste îmbrcminte. O imobilizare provizorie rapid se poate face prin
xarea (legarea) piciorului fracturat de cel sntos. H.5. Fractura oaselor gambei. Se imobilizeaz cu doua atele care se trec la încheietura genunchiului, iar în jos la talpa piciorului. Dac imobilizarea este corect, rnitul nu poate îndoi genunchiul. H.6. Fractura craniului. Rniii cranieni vor
transportai de urgen la spital, în poziia culcat, preferabil cu capul i trunchiul ridicat mai mult decât restul corpului. In caz de plag a pielii capului, se pune un pansament compresiv. H.7. Fractura coloanei vertebrale. Rnitul trebuie micat cât mai puin. Singura mobilizare admis este ridicarea sa de ctre mai multe persoane, pentru a se introduce dedesubt o scândur, o ua, un oblon sau o targa de care va
bine legat i apoi va
transportat urgent la spital. 338 - S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen


I. Primul ajutor în arsuri Arsurile sunt de trei feluri: arsuri de gradul I, de gradul II, de gradul III I.1. Arsurile de gradul I se caracterizeaz printr-o înroire uoar a pielii. I.2. Arsurile de gradul II se deosebesc prin apariia unor bici pline cu un lichid alb- glbui. I.3. Arsurile de gradul III prezint, de regul, pe lâng leziunile artate la primele dou grade, necroz(morti
carea) i, în cazuri grave, chiar carbonizarea esuturilor. Primul ajutor const în scoaterea hainelor de pe suprafaa ars a corpului dup care se procedeaz diferit, în funcie de gradul arsurii. La arsurile de gradul II i III se aplic pe suprafaa ars un pansament steril uscat, evitându-se cu grij spargerea bicilor cu lichid, fapt care creeaz pericolul de infectare: apoi rnitul este transportat la spital. Pentru preîntâmpinarea strii de oc, arii vor
înclzii i dac e posibil, li se va da ceai cald îndulcit. Arsurile pot produce ocul când suprafaa lor depete 10 cmp, iar peste 30 cmp cazurile sunt foarte frecvente. Gravitatea ocului în arsuri depinde în primul rând de întindere i în mod secundar de adâncime. Carbonizarea unui membru este mai puin periculoas decât dac sunt numai arsuri de gradul doi. J. Primul ajutor în caz de electrocutare Electrocutatul este un mare accidentat, un ocat cu mari tulburri hemodinamice i metabolice, care necesit reanimare intensiv i de mare urgen. In cazul accidentelor de acest gen, se iau urmtoarele msuri: ¾Se face deconectarea imediat a instalaiei de tensiune; ¾Dac deconectarea de la surs de curent nu este posibil, se iau msuri pentru îndeprtarea accidentatului prin folosirea unei haine uscate, funii uscate, scânduri uscate sau a oricrui material neconducator de electricitate; ¾Nu se admite folosirea pentru îndeprtare a accidentatului a materialelor umede sau metalice; ¾Accidentatul este tras de hain, dac aceasta este uscat, fr a i se atinge corpul; ¾Persoana care va trage accidentatul, va avea mâinile izolate; Ordinea manevrelor care se execut în aceste cazuri este urmtoarea : 1. Asigurarea libertii cilor aeriene, prin poziionarea corect a capului; 2. Efectuarea respiraiei arti
ciale; 3. Masajul cardiac. J.1.Respiraia articial; In cazul pierderii cunotinei i al opririi sau diminurii respiraiei, executm de urgen respiraia arti
cial prin metoda de insuare direct „gur la gur” sau „gur la nas”. S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen
- 339

Pentru aceasta, culcm rnitul pe spate, îi curm gura de mucoziti, de pmânt, cu degetul arttor învelit într-o batist i-i desfacem îmbrcmintea, care eventual ii strange gâtul i pieptul. Dm capul rnitului cât mai mult pe spate i îi aezm o batist, o bucat de pânz sau tifon în dreptul gurii i al nasului. Tragem aer în plmâni, dup care aplicm gura pe gura sau nasul rnitului, suând puternic pân observam ridicarea pieptului acestuia (se produce inspiraia). Dac insuaia se face pe gur, nasul rnitului se strânge între dou degete sau se apas cu obrazul pentru a impiedica ieirea aerului. Ridicm gura de la gura sau nasul rnitului i ateptm câteva secunde pân ce aerul insuat iese din plmâni (se produce expiraia). Repetam insuarea de 12-14 ori pe minut timp îndelungat, pân apare respiraia normal. Când nu se poate executa respiraia arti
cial prin insuarea direct a aerului (rni ale feei etc.), folosim metoda manual, rnitul
ind aezat cu faa în sus i cu un sul fcut din haine sau din ptura sub torace. Aerul ptrunde în plmâni când mâinile sunt întinse i duse la spate (inspiraie). Aerul iese din plmâni când mâinile sunt aezate pe piept i se apas cu putere (expiraie). Micrile se vor repeta de 12-14 ori pe minut pân la apariia respiraiei normale. J.2.Masajul cardiac Victima se aeaz pe un plan tare. Se apas sternul cu podul palmelor pus unul peste celalalt. Compresiile ritmice se execut în 1/3 inferioar a sternului. Dup ce au fost luate msurile de prim ajutor, se impune transportul de urgen, la cel mai apropiat spital. K. lmbolnavirile profesionale Se datoreaz aciunii singulare sau cumulate, în timp, a unor ageni nocivi speci
ci procesului de munc asupra executanilor i au ca efect reducerea temporar sau de
nitiv a unor faculti proprii omului. Imbolnvirile profesionale speci
ce unui anumit nivel tehnic a proceselor de producie se pot evita prin respectarea strict a regulilor de manipulare i întreinere a instalaiilor, prin utilizarea echipamentului de protecie adecvat, prin igiena personal a
ecrui executant, consumarea alimentelor antidot distribuite la locurile de munc la care acioneaz noxe chimice asupra executanilor. 340 - S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen


E
cacitatea aciunilor de prevenire i limitare a accidentelor de munc i a îmbolnvirilor profesionale, depinde de cunoaterea tuturor factorilor nocivi ce acioneaz în cadrul procesului de munc i de stricteea cu care sunt respectate de ctre executani msurile de protecie cu caracter general sau speci
ce procesului respectiv.

Securitatea i protecia muncii trebuie asigurate în primul rând prin msuri cu caracter general care implic atât cldirile cât i instalaiile i utilajele, precum i personalul productiv al întreprinderii, având consecine directe asupra securitii colective. Aceste msuri se împart în 2 categorii: 1. msuri care se iau la proiectarea i construirea unitii de producie; 2. msuri ce trebuie luate în timpul exploatrii unitii. Prin proiectare i construcie, cldirea corpului productiv trebuie s asigure urmtoarele: ¾rezistena necesar unei încrcri maxime pe planee, cu sarcini
xe i mobile (corespunztor numrului maxim de paliere admis pentru o cldire industrial; ¾rezistena la ocuri i vibraii; ¾încrcarea raional a palierelor (prin colaborare tehnolog - constructor); ¾rezistena ridicat fa de incendii i protejare prin spaii tampon pentru evitarea transmiterii incendiilor pe vertical; ¾luminare natural i arti
cial în conformitate cu particularitile
ecrei poriuni de ux tehnologic; ¾ventilaie natural i arti
cial e
cace; ¾circulaie cât mai degajat i eventual decalat în timp a personalului productiv, a materiilor prime i a materialelor auxiliare, a semifabricatelor i produselor
nite. Dintre msurile ce se iau pe parcursul exploatrii unitii de producie, se precizeaz obligativitatea respectrii tuturor prescripiilor de protecie a muncii i PSI menionate în instructajele generale i speci
ce de protecia muncii Persoanele încadrate în munc sunt obligate s cunoasc prevederile legale referitoare la munc, funcionarea instalaiilor, folosirea uneltelor, materiilor prime, materialelor i totodat s aplice cu rigurozitate aceste reglementri. S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen
- 341

Bibliograe: 1. Cartea dulgherului; autori: C. Rooga, I. Davidescu; 2. Construcii i tehnologia lucrrilor; autori: R. Constantinescu; C. Pavel; V. Voinescu; 3. Desen tehnic pentru construcii; autori: V. Florea; D. Prundeanu; R. Mrgineanu; 4. Culegere de standard de desen tehnic; autori: E Diaconescu, Al. Constantinescu; 5. Materiale de construcii i instalaii; autori: V. Mciuc, M. Bîrzescu; 6. Utilajul i tehnologia lucrrilor de construcii; autori: A. Mihail, R. Al. Popa, E. Gorbnescu, M. Darie . a.; 7. Construcii civile, industriale i agrozootehnice; autori: R. Constantinescu, C. Pavel, M. Voiculescu, 8. Construcii civile; autori: D. Ghiocel, FI. Dabija, M. Darie .a.; 9. Cofraje; autori: M. Plea, N. Gbreanu, A. Fodor .a. 10. Constituia României; 11. Codul Muncii; 12. Legea Proteciei Muncii nr. 319/2006; 13. Normele generale de protecia muncii; 14. Norme speci
ce de securitate a muncii pentru lucrri de zidrie, montaj prefabricate i
nisaje în construcii; 15. Normele reglementate prin Legea nr. 307/2006, privind aprarea împotriva incendiilor; 16. H.G.R. nr. 51/1992, modi
cat i completat cu H.G.R. nr. 71/12.02. 1996 privind unele msuri pentru imbunatairea activitii de prevenire i stingere a incendiilor;

342 - S
n
tatea i securitatea muncii, situaii de urgen


CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE ÎN MESERIA DE “DULGHER – TÂMPLAR - PARCHETAR”

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA MODUL DE DESFURARE A ACTIVIT
II DE LIBER ÎNTREPRINZTOR

Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 1

CAPITOLUL 1 Care sunt formalitatile necesare inintarii unei rme I. Introducere 1. Alegerea formei de organizare a rmei Înainte de a iniia o activitate economic trebuie s alegei modalitatea sub care vrei s v organizai activitatea. Un întreprinztor poate opta pentru una din urmtoarele forme de organizare a afacerii: Organizare

Caracteristici

Persoana zic PF

Poate
autorizat s desfoare o activitate independent în baza Legii 507/2002, cu înregistrare ulterioar la O
ciul registrului comerului din cadrul Camerei de Comer i Industrie prin Biroul Unic. Nu are personalitate juridic.

Asociaia familiala, AF

Se constituie între membrii unei familii cu gospodrie comun, în baza aceluiai normativ i proceduri ca i persoan
zic. Nu are personalitate juridic.

Societatea comercial

Se constituie ca persoan juridic, conform Legii nr. 31/1990 republicate, prin asociere între dou sau mai multe persoane
zice sau juridice, pentru a efectua acte de comer. Societatea comercial dobândete personalitate juridic de la data înregistrrii în registrul comerului. Societile comerciale se pot constitui în una din urmtoarele forme juridice : a) societate în nume colectiv (SNC) b) societate in comandit
simpl
(SCS) c) societate pe aciuni (SA) d) societate în comandit
pe aciuni (SCA); e) societate cu r
spundere limitat
(SRL). Societatea în comandit simpl i în comandit pe aciuni se caracterizeaz prin existena a dou categorii de asociai: comanditai (asociaii care administreaz societatea i rspund nelimitat i solidar pentru obligaiile societii) i comanditari (asociaii care rspund numai pân la concurena capitalului subscris).

Filiale:

Filialele sunt societi comerciale cu personalitate juridic care se în
ineaz într-una din formele de societate enumerate mai sus. Filialele vor avea regimul juridic al formei de societate în care s-au constituit.

Sedii secundare:

O societate comerciala poate s deschid în aceeai localitate cu sediul principal sau în alte localiti, sedii secundare sub diferite forme : sucursale, depozite, magazine, agenii, etc. Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 345

2. Particulariti ale formelor de organizare a activitii Criterii

PF AF

SNC SCS

SA SCA

SRL

Nr. persoane

o persoan sau membrii unei familii

minimum 2

minimum 5

1 – 50 asociai

Capital minim

-

-

90. 000 RON

200 RON

Rspunderea întreprinztorului

nelimitat (cu averea personal)

nelimitat i solidar, cu excepia asociailor comanditari

numai cu capitalul subscris, cu excepia asociailor comanditari

numai cu capitalul subscris

Restricii pentru asociai

asociaii nu pot lua parte ca asociai cu rspundere nelimitat în alte societi concurente, fr consimmântul celorlali asociai

asociatul unic nu poate avea calitatea de unic asociat decât într-o singur societate

3. Aspecte relevante ale modului de organizare în funcie de tipul societii Criterii

PF AF

SNC SCS

SA SCA

SRL

Autorizarea primriei

x

-

-

-

Rezervare
rm

x

x

x

x

Redactare act constitutiv

-

x

x

x

Dovada sediu

x

x

x

x

Depunere capital social

-

x

x

x

Constituire dosar

x

x

x

x

Înregistrare în Registrul Comerului

x

x

x

x

Autorizarea funcionrii

Se obine personal de la autoritile competente

Se obine prin Biroul Unic

Biroul Unic

Biroul Unic

La ce instituii trebuie s mearg întreprinztorul

Primrie i CCI

CCI

CCI

CCI

Contabilitate în partid dubl

Contabilitate în comandit dubl

Contabilitate în partid dubl

Contabilitate în Evidena
nanciar contabil partid simpl Sistemul de impozitare

Impozit pe venitul anual

Impozit pe pro
t Impozit pe pro
t

Administrarea

Nu exista reglementri exprese

Unul sau mai muli administratori

Impozit pe pro
t

Unic administrator Unul sau sau consiliu de mai muli administratori administraie

346 - Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor

II. Etapele ce trebuie parcurse pentru deschiderea unei
rme, începând de la activitile pregtitoare i pân la momentul pornirii afacerii în mod legal 1. Pre-înregistrare (activiti pregtitoare) Include toate activitile prevzute de lege ce trebuie îndeplinite de la data când un întreprinztor s-a decis s constituie o form de organizare a unei afaceri i data când a depus la Biroul Unic dosarul complet pentru înregistrarea i autorizarea funcionrii.  Informare iniial privind procedura i obligaiile întreprinztorului  Veri
carea i rezervarea
rmei/emblemei (obligatoriu)  Cercetarea
rmei/emblemei la OSIM pentru veri
carea similitudinii cu mrci înregistrate în registrul de mrci (opional)  Redactarea actului constitutiv (obligatoriu)  Obinerea autenti
crii pentru actul constitutiv (obligatoriu)  Redactarea i obinerea declaraiei pe proprie rspundere a fondatorilor, administratorilor i a cenzorilor c îndeplinesc condiiile prevzute de lege (obligatoriu)  Completarea cererii de înregistrare (obligatoriu)  Obinerea evalurii prin expertiz, a bunului imobil subscris ca aport în natur la capitalul social (dup caz)  Obinerea certi
catului constatator al sarcinilor cu care, eventual este grevat bunul imobil subscris la capitalul social (dup caz)  Vrsmântul în numerar la capitalul social (direct la banca dorit sau la unitile CEC de la CCI) (obligatoriu) - Întocmirea dosarului de înregistrare i autorizare a funcionarii (obligatoriu) Dosarul de înregistrare i autorizare a funcionarii trebuie s
contina: 2. Înregistrarea comerciantului Include activitile obligatorii îndeplinite dup data depunerii dosarului la Biroul Unic i data înregistrrii comerciantului în Registrul Comerului, incluzând:  autorizarea constituirii comerciantului de ctre judectorul delegat;  obinerea, pe cale electronic a codului unic de înregistrare de la Ministerul Finanelor Publice;  redactarea încheierii judectorului delegat;  înregistrarea comerciantului în registrul comerului;  editarea certi
catului de înregistrare Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 347

Nr. Denumire act Crt.

Tip organizatie PF SNC SA SRL AF SNS SCA

Precizari privind utilizarea documentului

1.

Cerere de înregistrare i autorizare

x

x

x

x

Obligatoriu

2.

Dovada disponibilitii
rmei/emblemei (original)
rmei este obligatorie

x

x

x

x

Dovada pentru disponibilitatea

3.

Reproducerea emblemei (4 exemplare)

x

x

x

x

Opional, dac se declar emblema

4. 5.

Dovada sediului (în copie) Declaraia pe proprie rspundere– original

x x

x x

x x

x x

Obligatoriu Obligatoriu

6

Autorizaia emis de Primrie conform Legii 507/2002 (copie)

x

7.

Actul constitutiv (original)

x

x

x

Obligatoriu pentru persoane juridice

8

Dovezile privind efectuarea vrsmintelor aporturilor subscrise i/sau vrsate (copii)

x

x

x

Este obligatoriu s existe capital vrsat în numerar

9.

Facturi

x

x

x

10

Expertiza de evaluare a aportului în natur la capitalul subscris

x

x

x

Numai în cazul bunurilor imobile aportate la capitalul social

Certi
catul constatator al sarcinilor de care sunt grevate imobilele

x

x

x

Pentru bunurile imobile aduse ca aport în natur la capitalul social subscris

11

Obligatoriu

12. Dovada intabulrii bunurilor imobile

Pentru bunurile mobile aduse ca aport la capitalul social subscris

13. Cambia, contract de împrumut bancar, contract civil

x

x

15. Declaraie cu privire la averea deinut (original, sub semntura privata)

x

x

16. Acte privind activitatea comercial anterioar (copii) 17. Specimenul de semntur (original) 18

x

x

x

x

x

x

x

Numai în cazul când societatea este administrat de o persoan juridic

x

x

x

x

Paaport pentru rezideni

-

x

x

x

În copie tradus i legalizat pentru nerezideni

23. privind participarea la constituirea societii (original) 24. Mandatul persoanei care a semnat actul constitutiv în numele i pe seama fondatorului, persoan juridic (original)

Obligatoriu pentru administratori

x

20. Contractul de administrare (copie)

Actul de înregistrare a fondatorilor persoane juridice (copie)

Obligatoriu pentru asociaii care rspund nelimitat i solidar pentru obligaiile sociale

Obligatoriu pentru SA i SCA

19. Actele constatatoare ale operaiunilor încheiate în contul societii (copii)

22

Când sunt aduse creane ca aport la capitalul social. Nu sunt permise la SA i SCA constituite prin subscripie public i la SRL-uri

În lipsa acestora se depune actul privind nivelul studiilor absolvite

Certi
catul cenzorilor privind depunerea garaniei legale de ctre administratori

21. Acte de identitate (cu CNP) în copie

Se utilizeaz pentru produse noi achiziionate ca aport în natur

În copie tradus i legalizat pentru nerezideni -

x

x

x

În copie tradus i legalizat pentru nerezideni

25. Certi
cat de bonitate (original)

-

x

x

x

În copie tradus i legalizat

26. Avize prealabile prevzute de lege

-

-

x

x

Pentru societile bancare, de asigurare reasigurare, operaiuni cu valori mobiliare

27. Actele pentru autorizarea funcionrii din punct de vedere al PSI; sanitar; sanitar-veterinar; al proteciei de mediu; al proteciei muncii. 28

Diverse taxe i onorarii

x

x

x

x

348 - Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor

Sunt stabilite de organele competente

3. Autorizarea funcionrii comerciantului Include activitile de autorizare a funcionrii comerciantului de ctre instituiile publice abilitate, îndeplinite în perioad, dup data depunerii dosarului la Biroul Unic i data eliberrii anexei coninând avizele/ autorizaiile/acordurile necesare funcionrii: autorizaie PSI, sanitar, sanitar- veterinar, pentru protecia muncii, pentru protecia mediului, etc. CERTIFICATUL DE ÎNREGISTRARE I ANEXE Modelul i coninutul Certicatului de Înregistrare a comerciantului, inclusiv a Anexei la acesta sunt stabilite prin Hotrârea Guvernului nr. 991 din 25 iunie 2004. Certi
catul de înregistrare este un formular tipizat, cu regim special i securizat. Pe certicat sunt înscrise urm
toarele date:  rma/sucursala respectiv denumirea comerciantului, aa cum este înscrisa în actul constitutiv i în Registrul Comerului;  sediul social conform actelor doveditoare depuse în dosarul de înregistrare;  activitatea principal
exprimat
prin cod CAEN i un text sumar de descriere;  CUI – codul unic de înregistrare - cod numeric constituind codul unic de identicare a unui comerciant;  atribut scal – este un cod alfanumeric având semnicaia categoriei de pl
titor de taxe i impozite la bugetul de stat;  num
r de ordine în registrul comerului – cuprinde num
rul i data unui comerciant în registrul comerului;  data emiterii certicatului;  seria i num
rul de ordine – informaie specic
regimului special al documentului. Anexele la Certicatul de înregistrare se emit atât pentru sediul social i sedii secundare cât i pentru ecare activitate desf
urat
la sediul principal i sediu secundar care sunt supuse aviz
rii/autoriz
rii. La un certicat de înregistrare se ataeaz
una sau mai multe anexe. Fiecare Anex conine:  informaii de conexiune la certicat (seria, nr, cod unic de înregistrare, rma i sediul social);  informaii de identicare a sediilor secundare (adresa i/sau activitate supus
autoriz
rii);  avizul i/sau autorizaia pentru prevenirea i stingerea incendiilor;

Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 349

   

avizul i/sau autorizaia sanitar
; autorizaia sanitar
veterinar
; acordul i/sau autorizaia de mediu; autorizaia de funcionare din punct de vedere a proteciei muncii;

4. Noticarea comerciantului ctre instituii publice Include activitile de noti
care a înregistrrii unui comerciant ctre alte instituii publice cu atribuii legate de publicitatea, înregistrarea sau evidena comercianilor (unde este cazul). III. Efectele juridice ale fazelor obligatorii din procedura de înregistrare a unei societ
i comerciale  



 

Semnarea actului constitutiv de ctre asociai reprezint etapa consensual, care produce efecte între prile semnatare. Autorizarea legalit
ii constituirii unei societi comerciale revine judectorului delegat. Acesta autoriza constituirea comerciantului, persoan juridic i dispune înregistrarea în registrul comerului. Înregistrarea (înmatriculare) societ
ii comerciale în registrul comerului are rol constitutiv. De la data înregistrrii în registrul comerului societatea a dobândit personalitate juridic. Publicarea în Monitorul Ocial a încheierii judectorului delegat produce efecte fa de teri Autorizarea funcionarii este în competena instituiilor publice abilitate. De la data obinerii autorizaiei, comerciantul poate începe activitatea economic pentru care a fost autorizat

IV. Actele normative care reglementeaz
materia înregistr
rii i autoriz
rii funcion
rii comercianilor  Legea nr. 359 din 8 septembrie 2004 privind simpli
carea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor
zice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea
scala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice (M. Of. nr. 839 din 13 septembrie 2004)  Legea nr. 26 din 5 noiembrie 1990 privind registrul comerului, republicat, cu modi
crile i completrile ulterioare (M. Of. nr. 49 din 4 februarie 1998)  Legea nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea in
intarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii (M. Of. nr. 681 din 29 iulie 2004) 350 - Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor





 







 

-



Hotrârea Guvernului nr. 991 din 25 iunie 2004 pentru stabilirea modelului cererii de inregistrare si al certi
catului de inregistrare in registrul comertului (M. Of. 590 din 1iulie 2004) Hotrârea Guvernului nr. 616 din 27 iunie 2001 privind aprobarea taxelor percepute pentru publicarea în Monitorul O
cial al României, Partea a IV-a, a încheierii judectorului delegat la înregistrarea comercianilor i a actului constitutiv, vizat de judectorul delegat (M. Of. nr. 373 din 10 iulie 2001) Ordonana Guvernului nr. 92 din 24 decembrie 2003 (*republicata*) privind Codul de procedura
scala (M. Of. nr. 513 din 31 iulie 2007) Hotrârea Guvernului nr. 625 573 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor (M. Of. nr. 414 din 14 iunie 2002) LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apararea impotriva incendiilor (M. Of. Nr. 633 din 21 iulie 2006) Ordinul ministrului de interne nr. 80 din 6 mai 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si protectia civila (M. Of. nr. 326 din 15 mai 2009) Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.030 din 20 august 2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitara pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire si pentru functionarea obiectivelor ce desfasoara activitati cu risc pentru starea de sanatate a populatiei (M. Of. nr. 603 din 1 septembrie 2009) Ordinul ministrului agriculturii i alimentaiei nr. 261 din 9 aprilie 2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare sanitara veterinara a unitatilor si de aprobare a activitatii de export, precum si de
nirea unitatilor supuse controlului sanitar veterinar (M. Of. nr. 302 din 6 mai 2003) LEGE nr.319 din 14 iulie 2006 a securitatii si sanatatii in munca (M. Of. nr. 646 din 26 iulie 2006) Ordinul ministrului mediului si padurilor nr. 135 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private (M. Of. nr. 274 din 27 aprilie 2010) ORDIN nr. 173 din 17 mai 2006 privind modi
carea Procedurii de implementare a Programului pentru informarea si educarea comerciantilor, aprobata prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (M. Of. nr. nr. 56/2006 456 din 25 mai 2006). Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societile comerciale, republicat, cu modi
crile i completrile ulterioare (M. Of. nr. 33 din 29 ianuarie 1998) Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 351

Precizare Noile reglementri prevd simpli
carea procedurii de autorizare a funcionarii prin introducerea, în anumite situaii expres prevzute de lege, a Declaraiei pe proprie r
spundere în condiiile extinderii activitilor CAEN pentru care se aplic aceast procedur. Totodat, se prevede simpli
carea coninutului cererii de înregistrare i autorizare, precum i reducerea cuantumurilor taxelor i tarifelor aferente înregistrrii. Efectul imediat al acestor modi
cri, la care se adaug trecerea la sistemul de lucru cu veri
carea dosarelor, pe loc, este de reducere a timpului consumat de comerciant pentru solicitarea înregistrrii i, în acelai timp, de reducere a termenului de eliberare a certi
catului de înregistrare cu anexele aferente la mai puin de 20 zile. CAPITOLUL 2 Planul de afaceri Pentru a putea aborda problematica (aparent teoretic i formal) a planului de afaceri, prezentul capitol este structurat în cadrul a 3 întrebri simple, la care rspunsurile încearc s conving întreprinztorul întemeietor al unei
rme - cu privire la utilitatea acestui plan de afaceri, ca instrument viu de conducere a propriei sale afaceri. Întrebrile sunt: CE este un plan de afaceri ? DE CE este nevoie de un plan de afaceri ? CARE este coninutul unui plan de afaceri ? 1. Prima întrebare: Ce este un plan de afaceri? Pentru a înelege ce este un plan de afaceri trebuie de
nit întâi conceptul de „afacere”. O de
niie neconvenional a acestui concept, poate
: intenia unei persoane (
zice sau juridice) de a face/a întreprinde anumite activiti în scopul obinerii unui pro
t. O afacere trebuie aadar bine pregtit, din timp, exact aa ca atunci când îi construieti o cas; trebuie ca înainte de a te apuca de construcia efectiv, s pui pe hârtie sub forma unui proiect concepia i calculele tale. Acest proiect este planul de afaceri: proiectul afacerii tale. i, evident o afacere bun necesit un plan de afaceri bine conceput. Un plan de afaceri se bazeaz pe urmtoarele elemente: 352 - Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor

-

un întreprinztor (omul de afaceri), care îi asum contient anumite riscuri i dorete s obin un anumit pro
t mai multe activiti care consum resurse i care genereaz pro
t (ideea de afacere) un mediu în care se desfoar aceste activiti (mediul de afaceri).

-

2. A doua întrebare: DE CE este nevoie de un plan de afaceri? Înainte ca zidurile halei de fabricaie sau oricare alte spaii ale
rmei tale s
e construite, conceptul
rmei se nate în mintea oricrui întreprinztor parcurgând câteva etape: O O O O

   

la început a fost ideea ta de afacere apoi din idee s-a nscut viziunea ta la care pentru a ajunge ai nevoie de o strategie i în
nal pentru a aplica strategia ta ai nevoie de planul afacerii tale.

Iat de ce acest plan reprezint pe de o parte instrumentul intern prin care tu poi conduce i controla, pentru tine, întregul proces de demarare a
rmei tale. În egal msur planul de afaceri reprezint i un instrument extern,
ind i un instrument excelent de comunicare cu mediul economic. Acesta „transmite” tuturor celor din jurul tu, clieni, furnizori, parteneri strategici,
nanatori, acionari, c tu tii cu certitudine ce ai de fcut, iar într-o economie de pia funcional, partenerii ti de afaceri serioi apreciaz acest lucru i te vor percepe ca pe un actor pertinent al mediului economic. 3. A treia întrebare CARE este coninutul unui plan de afaceri ? Nu exist dou afaceri la fel. Nu exist dou organizaii la fel. i de asemenea nu exist formule magice pentru elaborarea planurilor de afaceri. Planul de afaceri trebuie s
e un instrument de lucru simplu, sugestiv i pragmatic. Anumite aspecte tipice este bine s
e atinse în elaborarea planului de afaceri. Prin abordarea acestora, întreprinztorul demonstreaz c are o percepie global asupra afacerii, c înelege toate aspectele ei, atât cele tehnice cât i cele
nanciare sau de resurse umane. Demonstreaz mediului exterior (dar i celui interior) c stpânete situaia. Principalele aspecte (v. modelul prezentat în cadrul acestui capitol) care pot
avute în vedere în cadrul unui plan de afaceri sunt: Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 353

a. Viziune, strategie b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent c. Analiza pieei d. Analiza costurilor de operare e. Investiii necesare f. Proiecii
nanciare g. Anexe a. Viziune, strategie Cuvinte pretenioase, dar în esen atât de simple. Totul pleac
de la viziune. Fiecare întreprinztor are o viziune. „Vreau s produc subansamble auto pe care s le vând Uzinei Dacia” „Vreau s fabric confecii pentru copii” „Vreau s produc i s comercializez sucuri din fructe de pdure” „Vreau s în
inez o reea de Internet - cafe” „Vreau, vreau, vreau . . . ” „Vreau - iat o viziune. Aceast viziune e de fapt obiectivul
nal ctre care vrei s te îndrepi prin afacerea ta. Calea pe care ai hotrât s porneti pentru a atinge i împlini viziunea este strategia
rmei tale. Pentru a clari
ca noiunea de strategie trebuie s rspunzi la urmtoarele întrebri: • • • • • • •

Care este esena afacerii tale ? Ce anume va genera bani i pro
t ? Cum vrei s arate produsele/serviciile tale ? Ai deja un model sau un prototip ? Cine vor
clienii ti ? Exist o ofert comparabil pe pia ? Unde vrei s ajungi într-un interval de 5 ani. Fixeaz-i obiective cuanti
cabile! Care este punctul tu tare care te determin s crezi c vei avea succes ?

354 - Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor

• Exist un consens între asociai/acionari referitor la problemele mai sus menionate? b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent
Istoricul unei afaceri este foarte important pentru a înelege afacerea în sine, afacerea din prezent. Iar afacerile nu se nasc din neant. Ele se nasc în jurul voinei unui/unor oameni, apoi se dezvolt i funcioneaz, conduse de acei oameni. Parafrazând zicala popular “omul s
nete locul” putem fr îndoial a
rma c “managerul s
nete afacerea”. Managerul sau viitorul manager ar trebuie s-i pun întrebri de genul: • • • • • • • • • • • • • •

Ce experien practic aduci în afacere ? De ce cunotine teoretice dispui ? Ce referine poi prezenta ? Este familia ta dispus s te sprijine ? Dispui de mijloace
nanciare pentru a întreine familia în perioada di
cil de început a afacerii ? Dispui de mijloace
nanciare pentru a sprijini afacerea ? Dispui de aport în natur pentru a sprijini afacerea ? Cunotinele/experiena ta sau a partenerului tu acoper domeniile cheie ale afacerii ? Unde vei localiza sediul organizaiei ? De câi angajai ai nevoie ? Ce cali
cri trebuie s aib angajaii ? Ce nivel de salarizare trebuie prevzut ? Poi gsi pe piaa muncii specializrile necesare ? Ai schiat o structur organizatoric ?

O întrebare special cu o semni
caie deosebit se refer la: § Unde va  localizat
afacerea ta ? Pentru a putea avea în vedere toate criteriile ce privesc alegerea amplasamentului (locaia) afacerii tale, vezi chestionarul din capitolul 1. c. Analiza pieei De ce exist o afacere ? Ca s vând anume produse/servicii ctre pia. O analiz a pieei, a modului în care a evoluat în trecut i a modului în care se anticipeaz pe viitor evoluia acesteia, sunt pilonii fundamentali pentru Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 355

determinarea veniturilor viitoare pe care afacerea le va genera. Este important s rspundem la întrebri referitoare la: Clienii notri • Cine sunt clienii ti ? • Firme sau persoane
zice ? • Cum se poate segmenta piaa ta ? • Cum este piaa potenial împrit din punct de vedere geogra
c ? • tii cât de mare este volumul pieei poteniale ? • Ai un plan de aciune pentru atragerea clienilor ? Concurena • Ce tii despre concuren ? • Câi angajai au ? Ce for de vânzare ? • Ce cote de pia au ? • Ce avantaje competitive au comparativ cu tine ? • Ce strategii de pre are concurena ? • Dar strategii de comunicare/reclam ? Piaa • Cum apreciezi c vor evolua vânzrile ? • Care este prognoza cererii ? Politici de marketing • Ai o strategie de produs ? • Ai stabilit o politic de distribuie ? • Ai o politic de pre i condiii de plat ? • Te-ai gândit la o politic de imagine, de comunicare cu piaa ? Activitile de marketing i politicile de marketing sunt prezentate pe larg în capitolul “Despre marketing în faza de lansare a unei afaceri”. d. Analiza costurilor de operare Acest capitol este dedicat înelegerii i evidenierii costurilor de funcionare curent a activitii. Realizarea lui demonstreaz deopotriv înelegerea aspectelor tehnologice, economice i manageriale ale activitii curente. Demonstreaz c înelegem uxul tehnologic, c tim de ce infrastructur de utiliti avem nevoie, câi oameni trebuie s angajm i în ce structur trebuie s îi dispunem.

356 - Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor

Este bine s avem în vedere i s nu omitem costuri ca de exemplu: Costuri de în
inare a
rmei: • Autorizaii • Înscrierea în Registrul Comerului. Costuri curente: • Materii prime • Materiale consumabile, materiale auxiliare, • Costuri de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal de conducere, prime i bonusuri • Costuri de training i formare personal • Impozite i taxe locale • Servicii externe - Contabilitate - Consultan
scal - Consultan juridic - Consultan în management - Consultan IT - Consultant PR Costuri de spaiu - Spaiu de birouri - Spaiu de producie - Spaiu de vânzri - Spaiu de depozitare Cheltuieli de înclzire, gaz, curent, curenie, reparaii, asigurare, ap/ canal, gunoi Costuri cu echipamentele - Reparaii - Întreinere Costuri cu mijloacele de transport • Combustibil • Revizie • Întreinere/Reparaii • Asigurare de rspundere civil & asigurare toate riscurile • Impozite Costuri legate de procesul de vânzare • Deplasri • Materiale de prezentare Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 357

• Participri la târguri Costuri administrative • Deplasare • Materiale de birou • Comunicaii: telefon, fax, mobil, e-mail • Copiere documente • Eviden primar i calculul salariilor • Abonamente (ex. reviste, legislaie, întreinere echipamente birou, etc.) • Literatur de specialitate Impozite i taxe e. Investiii necesare De foarte multe ori planul de afaceri este necesar la începutul unei noi activiti. i, de cele mai multe ori, o nou activitate presupune o investiie nou. Din acest motiv, în acest capitol trebuie s fundamentm în mod pragmatic, onest i realist investiia. A diminua sau a ignora aspecte conexe investiiei (de. ex. infrastructura de utiliti) sau de a o supradimensiona nejusti
cat (introducerea unor echipamente foarte scumpe, de lux) sunt greeli frecvente care ridic imediat semne de întrebare (justi
cate) în mintea acionarilor, partenerilor,
nanatorilor. Costuri de investiii: • cldiri • echipamente • maini • alte bunuri de capital

Costuri conexe investiiei: • infrastructura • ap • gaz • curent • canalizare • drum de acces • Reabilitri amenajri • asigurarea normelor de protecia muncii, de protecia mediului

Alte costuri • Cheltuieli de proiect/ investment management • Cheltuieli pentru iniializare în • scopul utiliz
rii noilor echipamente • Cheltuieli pentru probe tehnologice

f. Proiecii nanciare Proieciile
nanciare nu sunt altceva decât anticipri/plani
cri pe viitor ale situaiilor
nanciare ale afacerii. Proieciile
nanciare sunt modelri matematice viitoare ale bilanului, contului de pro
t i pierdere i a calculului de lichiditi (cash-ow) pe baza crora se calculeaz eventual i anumite rate de pro
tabilitate a afacerii. Proieciile sunt indisolubil legate de punctele c, d i e de mai sus. Aceste puncte furnizeaz datele de intrare în modelul matematic i dac aceste date sunt eronate, rezultatele modelului matematic al proieciilor
nanciare nu poate
decât tot eronat i deci complet inutil. 358 - Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor

g. Anexe Evident c nu pot
propuse formate-cadru, limitative, pentru planul de afaceri. Îns în cazul anumitor programe de
nanare pot
puse la dispoziia solicitanilor formate cadru speci
ce. Ca manager - întreprinztor trebuie s-i alctuieti planul afacerii tale. Poi introduce acele materiale care te pot ajuta s-i prezini mai bine afacerea, ca de exemplu: certi
cate de studii/cali
cri ale echipei manageriale i ale resurselor umane, certi
cate de calitate, aprecieri de la clieni, aprecieri de la banc, detalii tehnologice sau constructive i orice alte materiale sau documente pe care managerul - întreprinztorul le consider relevante în prezentarea propriei afaceri. MODEL DE PLAN DE AFACERI DATE DE IDENTIFICARE 1. Numele
rmei: 2. Codul unic de înregistrare: 3. Forma juridic de constituire: 4. Activitatea principal a societii i codul CAEN al activitii principale: 5. Natura capitalului social: Natura capitalului social (%)

Public

Privat

Român Strin

6. Valoarea capitalului: 7. Adresa, telefon/fax, e-mail : 8. Persoan de contact: 9. Conturi bancare deschise la: 10. Asociai, acionari principali: Numele

Adresa (sediul)

Pondere în Capital social %

Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 359

A. Viziune, strategie În acest capitol de început încercai s rspundei la urmtoarele întrebri: • Care este esena afacerii ? Ce anume va genera bani i pro
t ? • Produsul 1,2,3… • Serviciile 1,2,3,… • Activitatea 1,2,3… • Cine vor
clienii ti ? • Persoane • Firme • Bugetul statului Anul 1 Clieni/grupe de clieni

Mii EURO

Total cifr de afaceri

Anul 2 Mii EURO

%

100

%

100

Anul 3 Mii EURO

%

Anul 4 Mii EURO

100

Anul 5

%

Mii EURO

100

%

100

• Unde vrei s ajungi într-un interval de 5 ani. Fixeaz-i obiective cuanti
cabile ! • La ce cifr de afaceri/pro
t ? • La ce numr de angajai ? Obiective (Indicatori int)

UM

Cifr de afaceri

Mii EURO

Din care Export

Mii EURO

Pro
t

Mii EURO

Nr. de salariai

Nr persoane

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

• Care sunt „punctele tari” care te determin s crezi c vei avea succes ? • Cunotine tehnologice 360 - Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor

• • • •

Cunotine de pia Capital Relaii Capacitate de munc

B. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent
B1. ISTORIC În aceast seciune încercai s rspundei succint la întrebri de genul: • Cum a aprut ideea Dvs. de afacere ? • Care au fost principalele etape de dezvoltare pân în prezent ? • Ce activiti genereaz astzi pro
tul
rmei i sursele de dezvoltare ? B2. MANAGEMENT, RESURSE UMANE MANAGEMENT Nume i prenume

Funcia

Studii/Specializri

Ataai un Curriculum Vitae pentru ecare persoan
relevant
. Managementul unei organizaii este determinant pentru evoluia acesteia. Încercai s evideniai felul în care cunotinele/specializrile/experiena
ecruia dintre manageri va inuena în mod pozitiv evoluia
rmei. PERSONAL Detaliere pe activiti Activitatea

Numr de salariai

Activitatea 1 Activitatea 2 Activitatea 3 … TOTAL

(Organigrama poate  ataat
, dac
e cazul) Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 361

B3. ACTIVIT TEA CURENT

1. Produsele/serviciile actuale: (putei descrie tipul de produse/servicii, caracteristicile acestora, procentul din cifra de afaceri, nivelurile de preuri) Produs

Pondere în vânzrile totale

Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3

2. Principalii furnizori actuali de materii prime i materiale: Furnizori

Forma de proprietate

Valoarea anual a achiziiilor (mii lei)

Materie prim/ serviciu

Materie prim/ serviciu

Materie prim/ serviciu

Pondere materii prime importate (%) în total materii prime 3. Descrierea sumar a procesului tehnologic actual:

4. Date tehnice cu privire la principalele maini, utilaje i mijloace de transport aate în proprietatea agentului economic: Mijloc
x

Caracteristici tehnice

An fabricaie

362 - Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor

Valoare de pia estimat

5. Imobile existente: Proprietate Denumire

Destinaie

Valoare

Ipoteci

Închiriate Val. chirie

Perioada de închiriere

Prezentai locul unde
rma îi desfoar activitatea i cum sunt asigurate utilitile necesare (energie electric, ap, canal). NOT :Pot
anexate, în copie, acte de proprietate/contracte de închiriere, liste de inventar, facturi de achiziie, etc.

C. Analiza pieei C1. PIAA ACTUAL 1. Principalii clieni: Vânzri pe (principalii) (Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total clieni Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO Mii EURO

%

1 2 Clieni interni

3 Total piaa intern 1 2

Clieni externi

3 Total export

Total intern + export

Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 363

2. Principalii concureni: Firm concurent Produs/serviciu oferit pieei

Denumirea
rmei/
rmelor

Ponderea pe pia( %)

1 2 3 4 5 6

3. Poziia produselor/serviciilor societii pe pia comparativ cu cele ale concurenei: (Descriei principalele avantaje/dezavantaje ale produselor/ serviciilor d-voastr comparativ cu cele oferite de concuren). C2. DATE PRIVIND PIAA I PROMOVAREA NOULUI PRODUS/ SERVICIU: 1. Clieni poteniali: (Descriei ce strategie de marketing ai gândit s aplicai, cum ai identi
cat clienii poteniali, cum vei extinde piaa sau identi
ca noi piee, etc.) Anul curent (N) Vânzri preconizate pe (Grupe de) produse/servicii, mii EURO (principalii) clieni Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO 1 2 Clieni interni

3 Total piaa intern 1 2

Clieni externi

3 Total export

Total intern + export

364 - Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor

Total Mii EURO %

Anul N+1 Grupe de produse/servicii ( mii EURO) Total Vânzri preconizate pe (principalii) clieni Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO Mii EURO

%

1 2 Clieni interni

3 Total piaa intern 1 2

Clieni externi

3 Total export

Total intern + export

Anul N+2 Vânzri preconizate pe (Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total (principalii) clieni Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO Mii EURO

%

1 2 Clieni interni

3 Total piaa intern 1 2

Clieni externi

3 Total export

Total intern + export

(se pot ataa studii de cercetare de pia sau statistici la care se face referire, precum i cereri de ofert/pre-contracte de la potenialii clieni) 2. Concureni poteniali:

Produs/serviciu oferit pieei

Firme concurente în condiiile lansrii pe pia a produselor/ serviciilor noi Denumirea
rmei/
rmelor

Ponderea pe pia(%)

1 2 3 4 5 6

Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 365

3. Principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite: De ex. Pre, Calitate, Caracteristici noi, Servicii post-vânzare Alte avantaje:

4. Reacia previzibil a concurenei la apariia de noi oferte pe pia:

5. Cum se va realiza desfacerea produselor:

Produse/grupe de produse

Pondere în cifra de afaceri (%)

Forme de desfacer e(%)

6. Activiti de promovare a vânzrilor : De ex.: Publicitate, Lansare o
cial, Pliante, brouri, Plata în rate (Descriei care este strategia de promovare pentru lansarea produselor/serviciilor i dup
aceea estimai costurile anuale de promovare) Cheltuieli pentru promovarea produselor/serviciilor pe categorii de cheltuieli (mii EURO)

Anul 1

Total cheltuieli

366 - Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor

Anul 2

Anul 3

D. Analiza costurilor de operare (Dup implementarea investiiei) 1. Produsele noi: (descriei tipul de produse/servicii i caracteristici, procentul din total vânzri, pre vânzare) Produs

Pondere în vânzrile totale

Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produs Nou 1 Produs Nou 2

2. Principalii furnizori de materii prime: Furnizori

Forma de proprietate

Valoarea anual a achiziiilor (mii lei)

Materie prim/ serviciu

Materie prim/ serviciu

Materie prim/ serviciu

(Descriei cum v-ai propus s
facei aprovizionarea, cine va asigura transportul, etc.)

Putei anexa oferte de la furnizorii de materii prime principale. 3. Descrierea pe scurt a procesului tehnologic: (Descriei pe scurt procesul tehnologic i îmbun
t
irea adus
prin proiectul de investiii, dac
e cazul)

3.1. Impactul asupra mediului: (Descriei cum poate proiectul afecta mediul, i ce soluii ai gândit pentru eliminarea acestor efecte)

(Dac
a fost elaborat se poate ataa un Studiu de Impact) Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 367

4. Cheltuieli anuale de producie:

(Detaliai cheltuielile directe i indirecte anuale ale activit
ii ce se va desf
ura în urma implement
rii proiectului la capacitatea maxim
)

Cheltuieli de producie directe

Suma

%

Materii prime Materiale auxiliare Manoper direct (salarii + taxe i contribuii sociale) Energie, alte utiliti Subansamble Servicii sau lucrri subcontractate Alte cheltuieli directe Cheltuieli de producie indirecte Administraie / Management Cheltuieli de Birou / Secretariat Cheltuieli de Transport Cheltuieli de Paz Cheltuieli de protecia muncii i a mediului Alte chetuieli indirecte TOTAL

5. Venituri anuale preconizate :

(Detaliai volumul vânz
rilor anuale pentru ecare categorie de produs/servicii oferite prin implementarea proiectului la capacitatea maxim
a echipamentelor) Vânz
ri la capacitatea maxim
Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 TOTAL

368 - Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor

Suma (lei)

E. Investitii necesare 1. Descrierea investiiei propuse în contextul procesului tehnologic descris anterior Obiectul investiiei

Furnizor

Valoarea estimat

Durata de amortizare (ani)

TOTAL :

(Se pot anexa oferte de la principalii furnizori, precum i proiectul, autorizaiile i avizele necesare, dup
caz.)

2. Modul de asigurare cu utiliti: (Unde va  implementat proiectul, adresa, descrierea spaiului i cum sunt asigurate utilit
ile necesare)

(se poate ataa o schi
de amplasare a mijloacelor xe achiziionate)

3. Gra
cul de realizare a investiiei: Activitate

Durata de implementare Luna 1

Luna 2

Luna 3

Luna ...

Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 369

6. Modi
crile necesare a
efectuate la echipamentele, cldirile existente:

7. Modi
crile necesare a
operate în structura i numrul personalului angajat: (Prezentai num
rul de posturi create, tipul postului, calicarea necesar
, salariul lunar propus, inclusiv costurile referitoare la impozite i contribuii sociale. Putei descrie cum intenionai s
recrutai personalul necesar i cum îl vei instrui pentru postul respectiv, precum i ce program de preg
tire gândii în viitor i cum v
propunei s
motivai personalul).

(Noua organigram
poate  ataat
, daca e cazul)

F. Proiecii nanciare Indicatori economici ai situaiei trecute Anul N-2

N-1

N

Rata curent a lichiditii Rata rapid a lichiditii Rata de recuperare a creanelor Rata pro
tului Rata solvabilitii

(Bilanurile contabile pe ultimii trei ani i pe ultimul semestru pot  ataate. Situaiile nanciare pe ultimul trimestru pot  ataate).

Plan de
nanare a investiiei: Suma

%

Credite bancare Capital propriu Alte surse TOTAL

100

În cadrul planului de afaceri este recomandabil s se prezinte: •Proiecii
nanciare ale Fluxului de Numerar (prezentm mai jos un model realizat în conformitate cu Standardele Româneti de Contabilitate). 370 - Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor

AN

N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5

 încasrile în numerar din vânzarea de bunuri i prestarea de servicii  încasrile în numerar provenite din redevene, onorarii, comisioane i alte venituri Fluxuri de numerar din  plile în numerar ctre furnizorii de bunuri i servicii activiti de exploatare  plile în numerar ctre i în numele angajailor  plile în numerar sau restituiri de impozit pe pro
t  plile în numerar pentru achiziionarea de terenuri i mijloace
xe, active necorporale i alte active pe termen lung  încasrile de numerar din vânzarea de terenuri i cldiri, instalaii i echipamente, active necorporale i alte active pe termen lung  Fluxuri de numerar din activiti de  investiii

plile în numerar pentru achiziia de instrumente de capital propriu i de crean ale altor întreprinderi încasrile în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu i de crean ale altor întreprinderi

 avansurile în numerar i împrumuturile efectuate ctre alte pri  încasrile în numerar din rambursarea avansurilor i împrumuturilor efectuate ctre alte pri  veniturile în numerar din emisiunea de aciuni i alte instrumente de capital propriu  plile în numerar ctre acionari pentru a achiziiona sau a rscumpra aciunile întreprinderii

Fluxuri de numerar din  veniturile în numerar din emisiunea de activiti de obligaiuni, credite, ipoteci i alte împrumuturi
nanare  rambursrile în numerar ale unor sume împrumutate  plile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaiilor legate de o operaiune de leasing
nanciar Fluxuri de numerar – total Numerar la începutul perioadei Numerar la
nele perioadei

•proiecii
nanciare integrate ale Bilanului, Contului de Pro
t i Pierdere i ale Fluxului de Numerar (modelul B
ncii Europene pentru Reconstrucie i Dezvoltare, BERD, realizat în conformitate cu normele contabile IAS – International Accounting Standards)

Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 371

BILAN SIMPLIFICAT Actual

Proiecii

Mii EUR N-2

N-1

N

N+1

N+2

N+3

N+4

N+5

N+6

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

ACTIVE Active circulante Numerar existent la începutul perioadei

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Numerar generat de activitatea de exploatare Creane

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Stocuri

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Alte active circulante

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Total Active Circulante

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Active xe nete (inclusiv nanciare i necorporale Total Active Fixe

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

TOTAL ACTIVE

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

CAPITAL I DATORII Datorii Curente Descoperit de cont la începutul perioadei Credite pe termen scurt

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Furnizori

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Alte datorii

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Total Datorii Curente

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Datorii pe Termen Lung Credite pe termen lung

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Total Credite pe Termen Lung

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Alte Datorii pe Termen Lung i Provizioane

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

TOTAL DATORII

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

CAPITALURI Capital social

0,0

0,0

Pro
t repartizat în cursul anului

0,0

0,0

Pro
turi repartizate în anii anteriori

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

TOTAL CAPITALURI

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

TOTAL CAPITALURI I DATORII

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

372 - Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor

CONT DE PROFIT I PIERDERE Actual

Proiecii

Mii EUR N-2

N-1

N

N+1

N+2

N+3

N+4

N+5

N+6

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

VÂNZRI Interne Export

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Total Vânzri

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Costuri i Cheltuieli Costul Bunurilor Vândute Materii prime i materiale Combustibili i energie Servicii subcontractate Altele Salarii, prime i contribuii Costul Total al Bunurilor Vândute Costuri Administrative i de Desfacere Amortizare Amortizare total Venituri / Costuri nete din dobânzi Total venituri / costuri nete din dobânzi

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Total Costuri de Exploatare

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

IMPOZITUL PE PROFIT

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

PROFIT NET

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Dividende Pltite

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

PROFIT REPARTIZAT

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Prot / Pierdere din Activitatea Extraordinar
Total Prot / Pierdere Extraordinar
VENIT NET ÎNAINTE DE IMPOZITARE

SITUAIE SIMPLIFICAT A FLUXULUI DE NUMERAR Actual

Proiecii

Mii EUR N-2

N-1

N

N+1

N+2

N+3

N+4

N+5

N+6

Pro
turi repartizate

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Amortizare Numerar din Activitatea de Exploatare Numerar din Activitatea Financiar


0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Prot din Activitatea Financiar


0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

SURSE Din Activitatea de Exploatare

Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 373

Numerar din Alte Surse Numerar din Vanzarea de Active

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Injectii de capital

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

TOTAL SURSE

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Investitii totale

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Din activitati nanciare Pierdere din activitatea nanciara

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Cresteri ale capitalului de lucru

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

TOTAL UTILIZARI

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

SURPLUSUL/DEFICITUL ANUAL DE NUMERAR

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

SURPLUS /DEFICIT CUMULAT

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

UTILIZARI Activitati de Investitii

În continuare, pe baza proieciilor
nanciare de mai sus, este necesar s se realizeze: • O analiz a Fluxului de Numerar Actualizat cu calcularea Valorii Actualizate Nete (VNAT) i a Ratei Interne de Rentabilitate (RIR) • O analiz a pragului de rentabilitate • Un ux de numerar detaliat lunar / sptmânal, pe termen scurt, pentru primele luni dup începerea investiiei • O analiz de senzitivitate

CAPITOLUL 3 Bilanul, Contul de prot i pierderi i Fluxul de numerar

1.

Un întreprinztor trebuie s tie contabilitate?

La aceast întrebare pot exista mai multe rspunsuri pe care le delimitm între urmtoarele extreme: întreprinz
torul „expeditiv” • pe mine nu m
intereseaz
ce scrie în aceste hârtii pe care le semnez „ca primarul” . Asta e treaba contabilului meu! De aia îl pl
tesc, ca 374 - Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor

s
le fac
, la timp i s
mi le pun
sub nas s
le semnez. Eu am alte treburi mai importante! • întreprinz
torul „super-meticulos” toate rapoartele contabile, e c
e vorba de bilan sau de altele, le fac eu cu mâna mea. Trebuie s
tiu tot ce scrie în ele. În denitiv e afacerea mea, nu a contabilului! Desigur c nici una dintre cele 2 situaii extreme nu este de recomandat. Pentru un întreprinztor este util s cunoasc esena acestor rapoarte contabile, nu
indc legea îl oblig s le întocmeasc, ci
indc prin ele poate lua pulsul propriei sale afaceri. În cele ce urmeaz se prezint sintetic, pe înelesul tuturor, într-o formula simpli
cat cele 3 tipuri de rapoarte care sunt relevante pentru oricare întreprinztor i anume:  Bilan  Cont de pro
t i pierdere  Calculul lichiditilor 2.

Bilanul

 

reprezint situaia patrimonial a întreprinderii arat sursele de
nanare ale
rmei pe de o parte (PASIV) i pe de alt parte modul în care acestea au fost utilizate (ACTIV)

În ce scop s-au cheltuit banii
rmei tale?

De unde provin banii
rmei tale?

ACTIV

PASIV

Active imobilizate  Imobilizri necorporale  Imobilizri corporale  Imobilizri
nanciare

Capital propriu  Capital social  Rezultatul exerciiului  Rezerve

Active circulante  Stocuri  Creane  Disponibiliti

Provizioane pentru riscuri i cheltuieli

Conturi de regularizare - activ

Datorii totale  Datorii pe termen lung  Datorii pe termen scurt

Prime privind rambursarea obligaiunilor

Conturi de regularizare - pasiv

Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 375

PASIVUL reprezint acea parte a bilanului care arat sursele de
nanare ale
rmei. Ordinea de aezare în bilan este de la sursele permanente i pe termen lung la cele pe termen scurt. Capitalul propriu, format din:  Capital social  Rezultatul exerciiului  Rezerve Reprezint cea mai stabil surs de
nanare: sunt banii proprietarilor, care se presupune c se vor retrage ultimii „din afacere”. Provizioane pentru riscuri i cheltuieli: rezerve ale
rmei pentru posibile viitoare pierderi: „bani albi pentru zile negre”. Datoriile sunt grupate în dou categorii:  Datorii pe termen lung (credite de la bnci)  Datorii pe termen scurt (credite pe termen scurt, datoriile ctre furnizori, etc). Conturile de regularizare: reect regularizrile contabile care apar pe parcursul unui exerciiu
nanciar. ACTIVUL reprezint acea parte a bilanului care arat cum au fost consumate resursele atrase de
rm. Active imobilizate  Imobilizri necorporale  Imobilizri corporale  Imobilizri
nanciare = sunt reectate toate investiiile pe termen lung pe care le-a fcut
rma: de la cldiri, utilaje, mijloace de transport, pân la licenele i brevetele pe care le deine. Active circulante  Stocuri  Creane  Disponibiliti = fondul circulant al
rmei care se schimb de la un an la altul, în funcie de procesul de producie. În general, activitatea
rmei este reectat în aceast poziie bilanier. Conturile de regularizare: reect regularizrile contabile care apar pe parcursul unui exerciiu
nanciar. Prime privind rambursarea obligaiunilor: este poziie bilanier care apare doar în cadrul societilor care emit obligaiuni.

376 - Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor

3.

Contul de prot i pierderi

Formular Cont de pro
t i pierderi simpli
cat (+) Venituri din exploatare • Venituri din vânzarea m
rfurilor • Producia exerciiului • Alte cheltuieli de exploatare (-) Cheltuieli pentru exploatare • Cheltuieli privind m
rfurile • Cheltuieli materiale • Cheltuieli cu servicii • Cheltuieli cu personalul • Cheltuieli cu amortizrile • Alte cheltuieli de exploatare (=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE (+) Venituri
nanciare (-) Cheltuieli
nanciare (=) REZULTATUL FINANCIAR REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI (=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR (+) Venituri excepionale (-) Cheltuieli excepionale (=) REZULTATUL EXCEPIONAL REZULTATUL BRUT = REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR + REZULTATUL EXCEPIONAL (-) Impozit pe prot REZULTATUL NET Contul de prot i pierderi reect situaia
scal a
rmei. Acesta este împrit în cele trei capitole importante ale activitii
rmei: 1. activitatea de producie (exploatare) 2. activitatea
nanciar 3. activitatea excepional (evenimente care apar în mod excepional în exerciiul
nanciar respectiv) Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 377

4.

Calcul de lichiditi

Prezentarea celor dou formule: a) Metoda direct
Fluxuri de numerar din activiti de exploatare:  încasrile în numerar din vânzarea de bunuri i prestarea de servicii;  încasrile în numerar provenite din redevene, onorarii, comisioane i alte venituri;  plile în numerar ctre furnizorii de bunuri i servicii;  plile în numerar ctre i în numele angajailor;  plile în numerar sau restituiri de impozit pe pro
t, doar dac nu pot
identi
cate în mod speci
c cu activitile de investiii i de
nanare. Fluxuri de numerar din activiti de investiii:  plile în numerar pentru achiziionarea de terenuri i mijloace
xe, active necorporale i alte active pe termen lung  încasrile de numerar din vânzarea de terenuri i cldiri, instalaii i echipamente, active necorporale i alte active pe termen lung;  plile în numerar pentru achiziia de instrumente de capital propriu i de crean ale altor întreprinderi;  încasrile în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu i de crean ale altor întreprinderi;  avansurile în numerar i împrumuturile efectuate ctre alte pri;  încasrile în numerar din rambursarea avansurilor i împrumuturilor efectuate ctre alte pri. Fluxuri de numerar din activiti de
nanare:  veniturile în numerar din emisiunea de aciuni i alte instrumente de capital propriu;  plile în numerar ctre acionari pentru a achiziiona sau a rscumpra aciunile întreprinderii;  veniturile în numerar din emisiunea de obligaiuni, credite, ipoteci i alte împrumuturi;  rambursrile în numerar ale unor sume împrumutate;  plile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaiilor legate de o operaiune de leasing
nanciar. Fluxuri de numerar - total Numerar la începutul perioadei Numerar la
nele perioadei

378 - Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor

b) Metoda indirect
Fluxuri de numerar din activiti de exploatare:  rezultat net;  modi
crile pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;  ajustri pentru elementele nemonetare i alte elemente incluse la activitile de investiii sau de
nanare. Fluxuri de numerar din activiti de investiii:  plile în numerar pentru achiziionarea de terenuri i mijloace
xe, active necorporale i alte active pe termen lung;  încasrile de numerar din vânzarea de terenuri i cldiri, instalaii i echipamente, active necorporale i alte active pe termen lung;  plile în numerar pentru achiziia de instrumente de capital propriu i de crean ale altor întreprinderi;  încasrile în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu i de crean ale altor întreprinderi;  avansurile în numerar i împrumuturile efectuate ctre alte pri;  încasrile în numerar din rambursarea avansurilor i împrumuturilor efectuate ctre alte pri. Fluxuri de numerar din activiti de
nanare:  veniturile în numerar din emisiunea de aciuni i alte instrumente de capital propriu;  plile în numerar ctre acionari pentru a achiziiona sau a rscumpra aciunile întreprinderii;  veniturile în numerar din emisiunea de obligaiuni, credite, ipoteci i alte împrumuturi;  rambursrile în numerar ale unor sume împrumutate;  plile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaiilor legate de o operaiune de leasing
nanciar. Fluxuri de numerar - total Numerar la începutul perioadei Numerar la
nele perioadei Contul de prot i pierderi reprezint situaia
scal a
rmei în timp ce Fluxul de lichidit
i reprezint situaia
nanciar al
rmei. 5. Exemplu Pentru o mai bun înelegere ilustrm cele spuse cu un exemplu: Societatea comercial ABC IMPEX SRL s-a constituit la 15.01.2XXX prin aportul unicului asociat, în valoare de 5.000.000 lei. Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 379

La 17.01.2XXX
rma a achiziionat un utilaj în valoare de 2.500.000 lei, stocuri de materii prime de 1.000.000 lei, restul banilor de 1.500.000 lei
ind în banc. De asemenea,
rma a contractat un credit pe termen scurt în valoare de 1.000.000 lei, din care a achiziionat o licen de fabricaie. La 31.12.2XXX, bilanul
rmei se prezenta astfel ACTIV Active imobilizate  licen fabricaie  utilaj

PASIV 1.000.000 2.500.000

Capital propriu  Capital social

5.000.000

Active circulante  Stocuri materii prime 1.000.000  Disponibiliti 1.500.000

Provizioane pentru riscuri i cheltuieli

Conturi de regularizare - activ

Datorii totale 1.000.000  Credit pe termen scurt

Prime privind rambursarea obligaiunilor

Conturi de regularizare – pasiv

TOTAL

TOTAL

6.000.000

6.000.000

Societatea ABC IMPEX SRL, în luna februarie, a avut urmtoarele operaii:  a cumprat materiale în valoare de 500.000 lei,  a pltit salarii în valoare de 350.000 lei,  a pltit dobânzi la banc în valoare de 10.000 lei  a înregistrat amortizri în valoare de 5.000 lei  a vândut produsele realizate cu lei  a încasat dobând pentru lichiditile din banc 8.000 lei În aceast situaie Contul de prot i pierderi i Fluxul de numerar se prezint astfel: Contul de prot i pierderi (+) Venituri din exploatare  produse 1.200.000 (-) Cheltuieli exploatare  materiale 500.000 350.000  salarii 5.000  amortizri REZULTAT EXPLOATARE 345.000 (+) Venituri
nanciare  dobânzi încasate8.000 (-) Cheltuieli
nanciare 380 - Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor

 dobânzi pltite REZULTATUL FINANCIAR REZULTATUL CURENT REZULTATUL EXCEPIONAL REZULTATUL BRUT - impozit pe pro
t (16%) REZULTATUL NET

10.000 -2.000 343.000 0 343.000 54.880 288.120

Not
: Dac societatea comercial ABC IMPEX SRL era microîntreprindere, atunci impozitul pe pro
t era: (1.200.000 + 8.000) X 1,5% = 18.120 lei Fluxul de numerar: 0

SOLD INIIAL Încasri din vânzarea produselor Încasri din dobânzi bancare

1.200.000 8.000

TOTAL ÎNCASRI

1.208.000

Pli materiale

500.000

Pli salarii

350.000

Pli dobânzi

10.000

Pli impozit pe pro
t

54.880

TOTAL PLI

914.880

SOLD LUN

293.120

SOLD FINAL (Sold iniial + Încasri – Pli)

293.120

Dup cum se poate observa rezultatul exerciiului nu este acelai cu soldul
nal al Fluxului de numerar. O parte dintre cheltuieli (cum ar
amortizarea) nu reprezint i o plat. Cu alte cuvinte: ce este pe hârtie, nu este i în buzunar!

Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 381

382 - Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor

CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE ÎN MESERIA DE “DULGHER – TÂMPLAR - PARCHETAR”

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA INI
IERE ÎN CUTAREA UNUI LOC DE MUNC

Iniiere în c
utarea unui loc de munc
- 1

2 - Iniiere în c
utarea unui loc de munc


CAPITOLUL 1 Economia de Piata Economiile tarilor lumii constituie un mozaic de realitati extrem de diferite. Ele insa au in comun faptul ca sunt organizate si functioneaza, in linii generale, ca economii de schimb,
ecare constituind un sistem propriu care s-a transformat treptat, in mod inertial – intamplator sau constient. Dupa o evolutie complexa, indelungata, s-a ajuns ca, in prezent, partea covarsitoare a acestor economii sa se bazeze in special pe proprietatea privata, devenind astfel economii de piata, concurentiale sau capitaliste. Pentru ca importanta economiilor de schimb intemeiate pe alte tipuri de proprietate este in scadere si au perspective tot mai limitate, dar si pentru ca Romania evolueaza in directia economiei de piata, o vom prezenta numai pe aceasta din urma. 1. SISTEMUL ECONOMIC DE PIATA Trasaturile fundamentale care ne permit sa concluzionam daca activitatea economica dintr-o tara este orgnizata si functioneaza ca economie de piata sunt urmatoarele: 1. Proprietatea privata asupra resurselor, avutiei si capitalului este dominata in cadrul unui pluralism al formelor de proprietate, speci
c acestui gen de economie. 2. Piata este modalitatea ampla, generala, prin care se stabileste ce sa se produca, cat, si pentru cine in conditiile libertatii de actiune sau liberei initiative a agentilor economici. 3. Concurenta sau competitia este forma generala pe care o imbraca relatiile dintre agentii economici pe piata, efectul simulativ sau coercitiv al acesteia determinand progresul economico-social. 4. Preturile bunurilor economice se formeaza in mod liber, pe baza reactiei agentilor economici la informatiile (realitatile) pietei, in conditiile in care
ecare urmareste realizarea propriilor interese. 5. Motivatia participarii la activitatea economica este pentru toti agentii economici realizarea propriilor interese sau maximizarea satisfactiei, care, pentru producatori, inseamna maximizarea pro
tului, iar pentru consumatori maximizarea utilitatii. 6. Existenta statului democratic, in stare sa asigure cadrul institutional necesar economiei de piata si sa supravegheze functionarea normala a aesteia. In viata reala, economia
ecarei tari constituie un model al economiei de piata,
ind apreciata ca atare pentru ca modul de organizare si functionare corespunde, in mare, trasaturilor fundamentale pe care le-am prezentat. Comparativ cu modelul teoretic, modelele reale ale economiilor de piata nu constituie niciodata o forma ideala, pura, ci sunt afectate de diferente mai mari sau mai mici. Iniiere în c
utarea unui loc de munc
- 385

In consecinta, economia de piata este o economie de schimb intemeiata special pe proprietatea privata si in care cererea si oferta determina principiul de stabilire a prioritatilor economice, a metodelor de producere si organizare, iar pretul este cel mai important instrument de reglare a accesului la bunurile economice. 2. PROPRIETATEA In economia de piata, proprietatea privata determina independenta, autonomia agentilor economici si diviziunea muncii intre ei, iar satisfacerea trebuintelor per ansamblul societatii se poate realiza numai prin intermediul schimbului, prin vanzare-cumparare. Proprietatea reprezinta o relatie intre oameni, un contract social cu privire la bunurile materiale, spirituale si de alta natura existente in societate sau obtinute din activitatea economica. Aceasta relatie releva exercitarea unuia, mai multor sau tuturor atributelor proprietatii: dreptul de posesiune, dreptul de utilizare, dreptul de dispozitie si dreptul de uzufruct (dreptul de a se folosi de rodul unui bun, de venitul unei mosteniri, de dobanda unui imprumut etc.). Intotdeauna proprietatea se prezinta sub forma unitatii a doua elemente: obiectul proprietatii si subiectul proprietatii. Obiectul proprietatii il constituie bunurile, ceea ce este comun vietii economico-sociale. Urmare a dezvoltarii continue a societatii, sfera de cuprindere a bunurilor se aa intr-o permanenta schimbare, se imbogateste necontenit. Subiectul proprietatii il formeaza agentii economici. Acestia isi exercita atributele proprietatii in forme extrem de variate. Faptul ca proprietatea privata reprezinta temelia economiei de piata nu exclude existenta altor forme de proprietate, pluralismul acestora. Astfel, in raport de titularul subiectului proprietatii, distingem: – proprietatea privata, care apartine subiectilor persoane
zice sau juridice (
rme de toate genurile). Ea poate
proprietate individuala sau asociativa; – proprietatea publica – apartine statului sau administratiilor publice centrale si locale; – proprietatea mixta, care partine atat unor proprietari privati, cat si statului sau administratiei publice, intrucat ia nastere prin asocierea, in diferite variante a celorlalte doua forme de proprietate. Asocierea poate avea loc atat in cradul national, cat si international. Desigur ca pot exista si alte forme de proprietate, care uneori reprezinta, in fapt, modalitati diferite de combinare a formelor mentionate. In perioada contemporana, formele de proprietate amintite coexista chiar in cadrul aceleiasi tari, sunt interdependente si intr-o continua transformare. In 386 - Iniiere în c
utarea unui loc de munc


diferite tari si perioade, locul si rolul formelor de proprietate se modi
ca in functie de capacitatea
ecareia de a-si demostra viabilitatea prin e
cienta si rentabilitate in folosirea obiectului proprietatii. Pluralismul formelor de proprietate genereaza competitia dintre ele pentru mentinere si a
rmare tot mai puternica, ceea ce se realizeaza mai ales prin: reducerea cheltuielilor, ridicarea calitatii, promovarea progresului tehnic si marirea volumului productiei, de pe urma carora in
nal este avantajat consumatorul. Tocmai in acest sens se spune ca pluralismul formelor de proprietate constituie o necesitate pentru orice economie moderna. Coexistenta formelor de proprietate, ca trasatura a economiei de piata, este expresia
reasca a liberei initiative, a dreptului democratic pe care il au membrii societatii de a alege in mod liber, de a prefera orice forma de proprietate care corespunde cel mai bine intereselor pe care le are
ecare. Aceasta inseamna ca pluralismul proprietatii nu este numai necesar, ci si posibil. 3. LIBERA INITIATIVA Libera initiativa este libertatea agentilor economici de a actiona pentru realizarea propriilor interese asa cum considera
ecare ca este mai bine. Orice actiune intreprinsa de un agent economic in intentia de a-si realiza interesele trebuie sa aiba loc astfel incat, prin ceea ce face el, sa nu afecteze cu nimic libertatea de actiune a celorlalti. De aici decurge ca libertatea de actiune este o caracteristica generala aplicabila in mod egal tuturor agentilor economici si ca orice initiativa este admisa numai cu respectarea acestei conditii. In acest sens, societatea a stabilit prin legi juridice care sunt coordonatele majore ale libertatii de actiune, care sunt faptele ce trebuie considerate o incalcare a sa, precum si modalitatile prin care poate
restabilita. Asemenea legi exprima acceptiunea pe care o da societatea libertatii de actiune in economie intrucat ele sunt adoptate pe principii democratice, prin votul organelor legislative alese si ele in mod liber. Fundamentul libertatii de actiune in economie il reprezinta proprietatea, pentru ca aceasta este sursa determinanta pentru interesele agentilor economici care asigura, totodata, mijloacele necesare infaptuirii lor. De aceea, libertatea de actiune exprima in primul rand exercitarea dreptului de a poseda bunuri, de a utiliza, de a dispune de ele si de uzufructul lor. Libera initiativa se concretizeaza in dreptul agentilor economici de a dezvolta, mentine sau restrange actiunile lor, de a se manifesta ca intreprinzator consumandu-si cum considera ca le este mai favorabil bunurile de care dispun sau de a se angaja in mod liber in acte de schimb, in asociatii si societati cu caracter economic etc. Prin libera initiativa se exprima dreptul proprietarului de a adopta decizii in orice problema privind actiunile sale aconomice si bunuri Iniiere în c
utarea unui loc de munc
- 387

care formeaza obiectul proprietatii lui. Proprietatea este o sursa profunda de motivatii pentru orice agent economic, concretizandu-se in initiativa, stimulare, responsabilitate si competenta. Libera initiativa cunoaste cea mai mare dezvoltare in conditiile proprietatilor particulare. Pe baza acesteia se creeaza acel comportament economic cotidian pentru milioane de agenti economici, care conduce la realizarea unei activitati economice e
ciente, atat pentru
ecare proprietar in parte, cat si pentru societatea in ansamblul sau. In orice activitate si in orice tara in care proprietatea este depersonalizata prin formarea si consolidarea unor monopoluri sau prin masuri dictatoriale, libera initiativa este ingradita sau eliminata. Ea inceteaza a mai
sursa de e
cienta si rentabilitate, de implinire a libertatii fundamentale a omului. Se produce instrainarea oamenilor de procesul economic si de rezultatele acestuia. Libera initiativa creeaza premisele ca agentii economici sa participe asa cum vor la tranzactiile economice, asigurandu-se conditiile functionarii normale a economiei, pornind de la interesele si posibilitatile
ecaruia. In acest fel, agentul economic devine atent la semnalele pietei, orientand resursele de care dispune spre acoperirea nevoilor sociale reale, spre promovarea cu prioritate a activitatilor utile. In economiile in care nu exista un sector privat puternic, preponderent, liberei initiative i se substituie, adesea, decizia obligatorie a organelor administrative de stat, rigiditatea si inexibilitatea la schimbare si innoire. Proprietatea privata, generand initiative, restructureaza activitatea econimica in functie de interesul agentilor economici. Ea determina pe proprietari sa urmareasca a
rmarea prorpiei e
ciente si, totodata, pe a celorlalti. In aceste conditii, veniturile vor
inegal distribuite in societate pentru ca reecta inegalitatea e
cientei activitatii agentilor economici, la baza careia se aa deosebirile dintre ei sub aspectul instructiei, disciplinei, capacitatii intelectuale si capacitatii de risc, puterii de munca, tenacitatii, vointei, aptitudinilor, spiritului novator, preocuparii, spiritului de economie etc. Inegalitatea devine, astfel, rezultatul nemijlocit al capacitatii valorizatoare a
ecarui individ, precum si al modului cum el o foloseste. De aceea, libera initiativa va determina a
rmarea valorilor corespunzator acestor criterii, inlaturand incompetenta, impostura si pseudovalorile. PROBLEME DE DISCUTAT

Ce se intelege prin economie de piata?

Care sunt trasaturile fundamentale ale economiei de piata?

Deniti proprietatea si aratati care sunt atributele acesteia?

Prin ce se caracterizeaza obiectul proprietatii? 388 - Iniiere în c
utarea unui loc de munc


Cine poate  subiect al proprietatii si in ce consta rolul acestuia?

Care sunt principalele forme de proprietate?

In ce consta pluralismul formelor de proprietate?

Cum se explica necesitatea si posibilitatea pluralismului formelor de proprietate in economia de piata?

Ce intelegeti prin libera initiativa si cum se manifesta aceasta?

Care este baza asigurarii liberei initiative? TEXT DE COMENTAT “In modelul ideal al economiei de piata, mecanismul preturilor si al concurentei joaca rolul unei “maini invizibile”, care va directiona optiunile economice ale ecaruia. Aceasta mana va aduce in permanenta cele mai bune raspunsuri la intrebarile cheie pe care societatea si le pune: Ce sa produci? Cum sa produci? Cum sa remunerezi personalul?” Michael Didier, Economia: regulile jocului (Traducere din limba franceza, dupa editia a doua, din 1989, Editura Humanitas, Bucuresti, 1994, p. 77) CAPITOLUL 2 Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE Este bine stiut ca pentru ocuparea unui loc de munca, trebuie sa dovedim ca ceea ce am invatat si cunoastem sunt principalele noastre atu-uri fata de concurentii nostri potentiali la ocuparea respectivului post in vederea angajarii. Dar, pentru a dovedi ca stim foarte bine ceea ce am invatat, trebuie sa cunoastem, printre multe lucruri, si cum sa ne redactam propriul curriculum vitae (CV). Cuvintele curriculum vitae provin din limba latina si inseamna, intr-o forma literara, “cursul vietii” sau o scurta istorie a carierei autorului”. Asa cum este unoscut, adeseori se apeleaza si este uzitata abrevierea CV. Daca veti auzi pe cineva ca va spune: “ Daca stii cum sa iti redactezi propriul CV, vei putea sa castigi o slujba fara un efort prea mare!...”; “Redacteaza-ti CV-ul apeland la un specialist! Plateste-l bine si vei vedea ca succesul iti este garantat!...”; “ Un CV bine aranjat iti permite sa ascunzi defectele pe care le ai si, in plus, iti confera certitudinea reusitei!...” etc, sa
ti foarte circumspecti si, intotdeauna, rezervati! Pentru ca,
ti convinsi, la randul sau, echipa de selectie (recrutorul) stie mult mai bine ca dumneavoastra ce trebuie si ce nu trebuie sa apara in cadrul unui dosar de candidatura si, implicit, in cel al unui CV. Dupa cum stie sa “citeasca”, foarte repede, “ansamblul”
ecaruia dintre candidati...Iata de ce ne permitem sa apreciem ca enumerarea catorva dintre Iniiere în c
utarea unui loc de munc
- 389

cele mai evidente si importante adevaruri referitoare la continutul unui CV va poate facilita pregatirea demersului
ecaruia dintre dumneavoastra catre reusita: 1. Cel mai bun CV nu este nimic altceva decat cel mai bun rezumat al carierei ecaruia dintre noi; 2. Niciodata un CV nu ne poate asigura obtinerea postului (mult) dorit, ci numai acceptarea prezentarii noastre la interviul (interviurile) pentru angajare; 3. Inscrierea unor neadevaruri in cadrul CV-ului este echivalenta cu amorsarea si detonarea unei grenade care ne va exploda, in plina fata, chiar in ziua interviului; 4. Nu exist
reete-miracol pentru un CV. A g
si o slujb
bun
este rezultanta a 70% investiie personal
(i) de energie i a numai 30% transpunere în practic
a unor metode de cercetare i cunotine de specialitate …; 5. … i, totui, exist
dou
reete-miracol: cantitatea de munc investit i cadrul mental al reuitei de care dispune ecare dintre noi. Prin abordarea problematicii care urmeaza, incercam sa va oferim, posibilitatea de a mai adauga ceva la acumularile
ecaruia dintre dumneavoastra. Pentru ca nu dorim sa va oferim modele, retete, indicatii pretioase etc.. ci si o alta maniera de va concepe si redacta propriul dumneavoastra CV. 1. Cele zece reguli de aur ale unui CV castigator In urma cu 25-30 ani, cand mobilitatea profesionala era (inca) scazuta si sistemul economic oferea, prin functionalitatea sa, indiferent de tara si/sau de zona geogra
ca, posibilitatea crearii de noi locuri de munca, un CV putea foarte bine sa se rezume la prezentarea unui “parcurs profesional” al candidatului. Astazi, insa, in conditii pe care numai dorim sa le invocam si nici sa le (re) explicam, CV-ul a devenit un mijloc de marketing personal foarte complex si complicat (so
s
cat). El trebuie sa corespunda unor anumite standarde (foarte exigente) care nu sunt impuse de nici o autoritate superioara, ci de concurenta din ce in ce mai acerba care se manifesta pe piata muncii si a fortei de munca. Un CV redactat necorespunzator ne poate elimina din “randurile” concurentei in mai putin timp decat cel necesar lecturarii sale. Iata de ce ne permitem sa apreciem ca relevarea urmatoarelor 10 reguli de aur poate
de natura sa va incadreze in randul celor declarati castigatori (admisi la interviu). Evident, nu avem, nicidecum, pretentia ca aceste reguli sunt “implacabile”, vitale etc., ci doar capabile (asa cum experienta o demonstreaza) sa va confere sanse substantial majorante si majorate pentru reusita. 390 - Iniiere în c
utarea unui loc de munc


Regula 1: Un CV castigator trebuie sa e concis. Apreciem ca este inutil sa va explicam reactia pe care o poate avea cineva pus in situatia de a citi CVul unui candidat care si-a povestit, in continutul unei “brosuri” cu minimum 10-12 pagini, intraga (palpitanta) viata si, mai mult, a adaugat “dosarului” personal 5-6 scrisori de referinta, inclusiv o “succinta” analiza a complexei activitati a domniei-sale in diverse domenii de nu s-a mai vazut nicaieri in lume asa ceva etc. Daca CV-ul dumneavoastra depaseste doua pagini, este foarte probabil ca el nu va atrage (in sensul dorit si favorabil) atentia. S nu uitm c un CV nu este o autobiogra
e, ci trebuie s releve ceea ce am realizat i/sau avem mai bun pe plan profesional i nicidecum eventuale handicapuri (defecte) capabile s ne elimine a priori. Subliniem faptul c, un CV care arat ca o
 personal ce începe cu banalul “CURRICULUM VITAE” nu reuseste decat foarte rar sa “supravietuiasca” etapei/etapelor eliminatorii ale unui concurs organizat in vederea ocuparii unui post. In acelasi context absolut defavorabil se incadreaza si situatiile in care CV-ul contine o lunga lista a
rmelor si/sau a societatilor prin care am trecut sau cu ai caror oameni am vorbit sau ne-am (si) intalnit. In
ne, dar nu in cele din urma, sobrietatea este o conditie a potentialei reusite a unui CV concis. Evitati, in acest sens, “imbrobodirea” CV-ului pe pagini de culori care de care mai “tipatoare” si care, mai degraba, il au pe “du-te ‘ncolo!” si nu pe “vino ‘ncoace!”, si/sau care releva, “fara teama de a gresi”, ca redactantul “arde” si chiar “moare de nerabdare sa lucreze pentru
rma ce reprezinta sansa unica a unei vieti pana acum nefericite”. Asemenea imagini nu pot constitui decat o mare defavoare personala redactantului. Regula 2: Un CV castigator trebuie sa ii genereze cititorului (recrutorului) dorinta de a va intalni. Atunci cand ne uitam la cuprinsul unei carti sau, mai ales, la paginile unui ziar, anumite titluri ne atrag atentia si, astfel, dorim sa le citim prioritar (sau, in unele cazuri, chiar in exclusivitate). Tot asa va trebui sa procedam si noi cu cititorii CV-ului prezentat in dosarul de candidatura. Astfel, cititorul trebuie “determinat” , in urma lecturarii CV-ului, sa-si doreasca o intalnire cu autorul CV-ului. Dorinta interlocutorului de a ne intalni trebuie sa
e din ce in ce mai mai ardenta!... Si, evident, ea trebuie creata de noi, spre exemplu, printr-o formulare de genul: “ Cu siguranta ca un interviu imi va oferi oportunitatea si sansa de a va releva motivatiile, aptitudinile si abilitatiile mele...”. Nu apelati niciodata la “mila” cititorului prin intermediul unor fraze de tipul: “ Daca, prin hazard, ma veti convoca la interviu, voi putea veni sa va vorbesc despre mine...”, pentru ca acest gen de candidat nu are nimic particular si/sau special. In “traiectoria” profesionala a unui asemenea “personaj” este greu de crezut ca vom putea intalni dovezi de vointa, ambitie, “ritm”, miscare dinamica etc. Da asemenea, nu apelati la formulari de genul: Iniiere în c
utarea unui loc de munc
- 391

“ Eu vreau...”, “ Eu caut...”, “Doar eu pot sa...” etc., intrucat este evident ca, punand pe prim plan (adeseori, ostentativ) “eu”-ul dumneavoastra, acestea risca sa releve spiritul “acaparator”, individualist si chiar egoist de care dispuneti. Cititorul CV-ului trebuie sa sesizeze, sa inteleaga si sa
e convins de faptul ca dumneavoastra si numai dumneavoastra sunteti persoana care doreste sa serveasca interesele
rmei pentru care aplica (candideaz pentru a ocupa un post) i, în nici un caz, nu vedei în i prin aceasta o (nou) oportunitate de a parveni .... Regula 3: Un CV castigator trebuie sa e tonic si fortiant. Aparand in fata cititorului, doar ca o simpla “epistola” al carei autor este necunoscut, un CV castigator “joaca”, pentru
ecare dintre noi, un rol de “avocat” si de “ambasador”, relevand competente, abilitati, potential, energie creatoare etc. pe care dorim sa le valori
cam in cadrul viitorului nostru loc de munca. Daca, insa, spre exemplu, un CV “cere” (insistent, amabil, imperativ etc.) cititorului: “ Dati-mi cateva minute din pretiosul Dumneavoastra timp...!”, “ Ascultati-ma, am ceva important sa va spun!...” si altele asemenea, el va avea su
cient de putine si reduse sanse de a “razbate” printre alte contracandidaturi. In opozitie cu acest “stil”, CV-urile castigatoare degaja o puternica energie comunicativa, relevand experienta si potentialul aplicantului, rezultatele notabile inregistrate de acesta, precum si punctele sale forte. De asemenea, relevam si faptul ca aceste CV-uri sunt optimiste (incluzand, in continutul lor, cuvinte care sugereaza actiune, etc.). Si, mai presus de orice, CV-urile castigatoare sunt profund “comerciale” din punct de vedere profesional; ele au ca scop sa vanda cel mai important si pretios bun: pe noi insine!... Regula 4: Un CV castigator trebuie sa e pertinent. Interziceti-va prezentarea informatiilor care nu au nicio legatura cu postul pentru care candidati! Astfel, nu va va servi la nimic (dimpotriva!...) sa descrieti
rmele si persoanele pentru care, eventual, ati mai lucrat. Toate experientele profesionala precedente este util a
prezentate doar in masura in care au tangenta cu postul pentru care aspirati. Daca, spre exemplu, este vorba despre un post in domeniul comercial, nu ezitati sa includeti in CV-ul dumneavoastra, o rubrica intitulata “Experienta comerciala”, rubrica in care sa includeti toatre rezultatele dumneavoastra notabile in domeniu. In totala contradictie cu aceasta situatie, unul dintre cele mai daunatoare fapte (si, totusi, inca inconstient de frecvent uzitat) il constituie acela de a va “plange” de fostul loc de munca, de “mizeria pecare v-o creau sei si/sau colegii...”, de “incompetenta si lipsa de profesionalism a managerilor din economia romaneasca, a politicienilor pusi (nu numai) pe furate...” etc. etc. Nimeni si nimic nu va va creea o imagine mai defavorabila decat apelarea la acest gen de “tertipuri ieftine”, 392 - Iniiere în c
utarea unui loc de munc


nule si total neavenite!... Finalmente, daca cititorul isi va pune intrebarea: “ Dar ce vrea, de fapt, autorul acestui CV, sa faca si, practic, pentru ce post candideaza?!?...” , rezultanta (refuzul de a va convoca la interviu) va va
, indubitabil, defavorabila... Regula 5: Un CV castigator trebuie sa prezinte rezultate concrete. CV-ul dumneavoastra este un mijloc ideal pentru a va releva, intr-o modalitate dintre cele mai active, rezultatele pe care le-ati obtinut pana in prezent. Cu
ecare prilej care vi se iveste in cardul CV-ului, este recomandail sa nu ezitati in a da o dimensiune relativa lucrarilor pe care le-ati realizat, facilitand sarcina cititorului de a stabili o “scara” prin intermediul careia sa va comensureze performantele. Regula 6: Un CV castigator trebuie sa reecte, in mod cat mai del , experienta dumneavoastra profesionala. Indiferent ca este stabila sau “haotica”, logica sau “in zig-zag”, experienta profesionala a
ecaruia dintre noi trebuie pusa in valoare. In acest sens, spre exemplu, este inutil sa alegeti un CV cronologic daca ati schimbat 12 locuri de munca, dupa cum la fel de inutil este sa alegeti un CV functional in situatia in care ati lucrat numai in domeniul comercial. Pentru ca, asa dupa cum o indica insusi titlul, CV-ul cronologic atrage atentia asupra datelor si a logicii “itinerariului” parcurs de dumneavoastra, in timp ce celalalt tip de CV releva functiile pe care le-ati ocupat de-a lungul timpului (atentie, aceasta in stransa corelatie cu un obiectiv precis si clar stabilit de dumneavoastra si urmat cu
delitate pe parcursul carierei profesionale!). Alte doua tipuri de CV le constituie cel pe domeniul de activitate, respectiv cel care “vinde” experienta pe care o avem intr-un anumit domeniu (constructii, informatica, comercial, etc.) si cel ash² (numit si micro-CV), respectiv cel care are inscrise succint, intr-o singura pagina, competentele, abilitatile, disponibilitatile si posibilitatile
ecaruia dintr noi. Regula 7: Un CV castigator trebuie sa e coerent si sa urmeze strategia dumneavoastra de cautare a postului dorit. Experienta demonstreaza ca inca su
cient de multi cautatori (“vanatori”) de locuri de munca isi redacteaza propriul CV independent de multe aspecte semni
cative ale continutului postului de lucru cautat (uneori de ani si ani). In acest sens, elementele pe care le vom inscrie in CV, precum si structura continutului acestuia vor inuenta decisiv intrebarile pe care urmeaza sa le primim in cadrul interviului. Daca doriti, spre exemplu, un post in domeniul comercial, CV-ul dumneavoastra trebuie structurat in acest sens, domeniul respectiv constituind “
rul rosu” care va “calauzeste de-o viata”. Nu ezitati, in acest sens, sa relevati orice experienta avuta in domeniul comercial, insistand asupra realizarilor avute in Iniiere în c
utarea unui loc de munc
- 393

cadrul si pentru
rma (
rmele) in care ati lucrat. Daca, insa, ati ocupat mai multe functii distincte, redactati un CV functional la care adaugati scrisori de recomandare concepute in stransa interdependenta cu postul din domeniul vizat. Si, mai presus de orice, evitati sa trimiteti (direct si/sau, mai ales, indirect, prin intermediul unor prieteni, cunostinte etc.) mai multe CV-uri la... una si aceeasi
rma!... Regula 9: Un CV castigator trebuie sa aiba o forma de prezentare impecabila. Subliniem necesitatea acordarii unei importante deosebite: calitatii hartiei utilizate pentru tehnoredactarea CV-ului; formei si dimensiunii caracterelor alese pentru tehnoredactare; corectitudinii gramaticale a exprimarii (ortogra
ei); formei de prezentare a continutului (alinierea si delimitarea spatiala a paragrafelor); etc. Regula 10: Un CV castigator trebuie sa e bine “acompaniat” (sa aiba atasate, intotdeauna, scrisori de recomandare extrem de favorabile, precum si copii ale unor diplome, ceti
cate,atestate, autorizatii, etc. obtinute). Daca scrisoarea (scrisorile) de referinta au un continut “subtire” si/sau defavorabil dumneavoastra, dupa prima lecturare aveti 99,9% sanse sa
ti eliminat din competitie. Si inca un lucru, aparent nu in sarcina dumneavoastra: o scrisoare de recomandare cu greseli ortogra
ce, de
citar conceputa si/sau chiar cu exprimari gramaticale greoaie, eronate etc. va va elimina a priori!... Dupa cum in orice afacere, clientul nu este raspunzator de propriile-i erori, tot asa si o scrisoare de recomandare de o asemenea factura, indiferent de cine va
semnata, va “proiecta” o “lumina” defavorabila asupra dumneavoastra. Si sa
ti convinsi ca greseala nu apartine semnatarului, ci celui care o accepta!... O scrisoare de recomandare nu face decat sa anuleze rapid si de
nitiv sansele candidatului. Iata de ce consideram util sa subliniem si importanta acestor aspecte ale continutului scrisorilor de recomandare care, prin realul profesionalism al elementelor incluse, al formularilor uzitate etc., este de natura sa confere un plus calitativ substantial CV-ului si dosarului de candidatura. 2. Rubricile unui CV castigator La ce i/sau pentru ce ne servete un CV ? Muli dintre noi ar
tentai s cread c CV-ul este documentul necesar a
prezentat numai în situaia depunerii unui dosar de candidatur în vederea ocuprii unui post. În realitate îns, un CV este elaborat pentru a servi cel puin urmtoarelor ase destinaii: · angajare temporar pe perioada vacanelor; · prezentarea la agenii (centre) de recrutare, în vederea antrenrii unor viitoare poteniale angajri; 394 - Iniiere în c
utarea unui loc de munc


· în situaiile în care completm o aplicaie de candidatur pentru obinerea unei burse pentru un ciclu de pregtire tip master i/sau studii aprofundate/ specializate, etc.; · prezentarea propriei persoane în scopul propunerii unor viitoare poteniale (oportuniti de) afaceri, consultane etc.; · elaborarea planului de afaceri, în scopul obinerii unui credit; · elaborarea dosarului de candidatur pentru ocuparea unui post scos la concurs. Iat, aadar, contextul în care, în cele ce urmeaz vom aborda, (sperm) cât mai detaliat,
ecare rubric a unui CV, apelând chiar la prezentarea unor elemente comparative între diferite “stiluri” de concepie, redactare i prezentare a acestei “cri de vizit” fundamental pentru acceptarea i favorizarea demersului spre reuit al oricruia dintre noi. CURRICULUM VITAE. Este, cu caracter imperativ, necesar menionarea acestui titlu ? În general, nu. Aceasta, întrucât, aa cum experiena o demonstreaz, unii cititori (i nu numai) de CV-uri sunt, adeseori, agasai de respectiva meniune. În acest context, date
ind condiiile de utilizare a unui CV i prezentarea coninutului su, exist foarte puine riscuri ca cineva s se înele asupra naturii documentului în cauz. În mod evident, nu înseamn c dac cineva înscrie, înc din debut, titlul în cauz, este, a priori, eliminat. Dar, conform uzanelor, este preferabil (chiar recomandabil) s nu se înscrie, în antetul paginii de debut, titulatura Curriculum Vitae. Prima “caset” (rubric) a unui CV este, frecvent, întâlnit sub denumirea “DATE PERSONALE”. Acestea includ (se refer la): numele i prenumele autorului; adresa; num
rul postului telefonic; vârsta i/sau data naterii; naionalitatea i cet
enia; starea civil
i situaia familial
; (eventual, funcie de solicit
ri) starea s
n
t
ii; situaia militar
; etc. Numele i prenumele. Acestea trebuie s
gureze în antetul CV-ului. Este recomandabil (atât în sistemul francez, spre exemplu, cât i în cele anglosaxon i american) ca ordinea s
e prenume - nume. Spre exemplu, este preferabil s completai în CV Dan POPESCU, în loc de POPESCU Dan. Experiena demonstreaz c este recomandabil ca iniiala prenumelui s se scrie cu majuscul, restul literelor cu minuscule; în cazul numelui, este recomandabil ca acesta s
e redactat cu majuscule. Subliniem faptul c este cel puin “nepoliticos” s scriem, spre exemplu, numele i prenumele într-o form abreviat (D. POPESCU sau D. P. POPESCU), întrucât cititorul nu va putea avea nici o “imagine” asupra a ceea ce înseamn “D” sau “D.P.”… În situaia în care cel care redacteaz CV-ul are un prenume ce poate
interpretat ca “mixt” - indiferent de naionalitate - (spre exemplu, Ani, Bebe, Claude, Cristophe, Dany, Dominique, Theo etc.), este preferabil s se precead Iniiere în c
utarea unui loc de munc
- 395

înscrierea acestuia (ca i a numelui, de altfel) cu literele: Dl., D-na sau D-ra (în limba român); M., Mme sau M-elle (în limba francez); Mr., Mrs. sau Ms.(în limba englez). Subliniem, îns, c aceste cazuri sunt destul de rare i, drept consecin, nu au caracter uzual. Dac redactantul CV-ului este de sex feminin, este recomandabil s se înscrie numele cel mai recent uzitat; spre exemplu, nu servete nimnui i la nimic s scriei Daniela-Oana POPESCU (IONESCU-ROSIIANU). Dac, înainte de cstorie, v-ai numit POPESCU i, de luni sau ani
gurai înscris în acte IONESCU-ROSIIANU (sau invers), numele dobândit de la natere nu mai necesit a
înscris. Dac, îns, ai lucrat, pân în prezent, sub numele avut înainte de cstorie, acesta va trebui înscris în CV-ul dumneavoastr. i înc un amnunt deloc lipsit de importan: nu “înorii” (“îmbrobodii”), nu “dantelai”, nu “îngroai”, nu subliniai etc. numele i prenumele dumneavoastr, deoarece riscai s lsai o impresie cel puin dubioas asupra “gusturilor” dumneavoastr. Spre exemplu, este mai oportun s scriei, pur-i-simplu, Dan POPESCU, decât DAN POPESCU sau DAN POPESCU. Adresa. Indicai adresa dumneavoastr într-o manier cât mai complet posibil i evitai abrevierile. Precizarea codului potal al strzii, al celui al localitii, precum i al o
ciului potal la care suntei arondat constituie tot atâtea “semne” de respect suplimentar fa de cititor, îndeosebi prin facilitarea contactrii dumneavoastr prin intermediul unei expediii potale. Spre exemplu, o adres complet poate avea urmtoarea structur (con
guraie): 71 482 - Str. Compozitorilor nr. 73, Bl. B.18, Sc.3, Et.6, Ap.109, O.P. 15, Sector 1, 7 000 Bucureti, România. Este util s remarcai faptul c înscrierea majusculelor i a minusculelor este constant uniform (spre exemplu, nu scriei: str. Compozitorilor Nr. 73, bl.B.18, Sc.3,et.6, ap.109, Sect.1, 7 000 Bucureti). De asemenea, în contextul celor menionate, reamintim c, în formele de prezentare a CV-ului în limbile francez i englez, numrul de referin al imobilului situat pe strada unde locuii se înscrie înaintea denumirii strzii, dup care urmeaz speci
carea codului (alfa-)numeric potal i denumirea localitii, în ordinea i forma redate în exemplele urmtoare: 101, rue Blomet, 75112 Paris; 739-B Somereld Street, London SW9 4LH. De asemenea, este recomandabil ca denumirile strzilor i, respectiv, cele ale localitilor, alturate codurilor alfa-numerice aferente, s
e înscrise pe acelai rând. Numrul postului telefonic (Telefon, Fax, E-mail etc.). Acesta se va înscrie, la fel ca i adresa, cât mai complet posibil, nelsând interlocutorului “ocazia de neuitat” (!!! …) de a presupune (ghici) i/sau de a se informa asupra codului rii i localitii dumneavoastr de reedin. Spre exemplu, putei scrie: +40.1. 322.49.50 i nu: (1)322.49.50. Menionm faptul c semnul “+” 396 - Iniiere în c
utarea unui loc de munc


reprezint simbolizarea accesului codului numeric al rii din care suntei apelat la telecomunicaiile internaionale. Dac CV-ul dumneavoastr face apel i la adresa profesional, înseamn c suntei “de gsit”, pe durata întregii zile, la serviciu, respectiv creai imaginea unui potenial angajat aat mereu în activitate, ceea ce este de natur s v poat oferi certe avantaje asupra contracandidailor. Vârsta i/sau data naterii. Foarte multe
rme prefer, pentru angajare, persoane cu vârsta cuprins între 25 i 35 ani. Prejudecile referitoare la vârsta maximal a candidailor trebuie “învinse” cu mult tact i diplomaie, deoarece nimeni nu v oblig s înscriei, în CV, vârsta pe care o avei ! Eventual, putei înscrie vârsta sau data naterii dumneavoastr în
nalul CV-ului, în rubrica “Diverse”. CV-ul are, ca scop prioritar, acceptarea accesului dumneavoastr la i pentru interviu. Aadar, dac apreciai c nu suntei avantajat (i) din acest punct de vedere, nu înscriei vârsta sau data naterii în CV-ul dumneavoastr i lsai pentru interviu demonstrarea realelor capaciti i/sau disponibiliti profesionale de care dispunei. Iar dac, totui, v decidei s înscriei în CV data naterii dumneavoastr, facei acest lucru in extenso, în maniera: 26 februarie 1979 (este mai “relevant” decât 26.02.1979 sau 26/02/79). Naionalitatea i cetenia. Este inutil s indicai naionalitatea i cetenia dumneavoastr în situaia în care aplicai pentru un post la o
rm persoan juridic român i/sau aat pe teritoriul rii noastre. Ca regul general, este recomandabil s menionai naionalitatea i cetenia dumneavoastr numai dac acest fapt v poate conferi un atu pentru postul la care aspirai. Starea civil i situaia familial. Exist situaii în care, din necunoatere, anumii candidai sunt, deja, “specializai” în a se “autodistruge” prin intermediul acestei rubrici, apelând la formulri de genul: “V
duv, tat
a patru copii a ai în întreinerea subsemnatului” sau “Divorat
, mam
a apte copii” … Evident, exagerm puin ! … Dac apreciai c situaia dumneavoastr familial constituie un atu pentru obinerea postului mult dorit, menionai-o. Nu este mai puin adevrat faptul c, din motive relativ facil de explicat, anumite
rme prefer angajai cstorii (i, de regul, brbai) i/sau cu domiciliul în localitatea de reedin. Alte
rme impun restricii în ceea ce privete vârsta maximal a candidailor, pro
lul studiilor absolvite etc. Cert este faptul c i acestei rubrici, aparent “banale”, trebuie s i se acorde, asemenea tuturor celorlalte, o importan major. Astfel, este cel puin hilar s citeti, în CV-ul unui candidat: “ C
s
torit cu un copil de treisprezece ani”, “Rec
s
torit de trei ori cu cinci copii minori” sau “Divorat cu trei copii”!!! ... In acest sens, apreciem c este mult mai util i/sau oportun s înscriei în CV-ul dumneavoastr, într-o asemenea conjunctur “Celibatar(
)” i, astfel, Iniiere în c
utarea unui loc de munc
- 397

vei elimina multe alte posibile “interpretri”. Dac suntei desprit(), fr a
divorat(), este preferabil s înscriei în CV “C
s
torit(
)”. Într-un alt caz, dac avei, spre exemplu, peste 50 ani, este recomandabil ca, în rubrica destinat situaiei dumneavoastr familiale, s adugai, strii civile, faptul c avei doi copii majori (eventual, cstorii) i încadrai în munc. Aceasta poate constitui o dovad în plus asupra disponibilitii dumneavoastr întrucât nu avei, legal, obligaia de a v mai ocupa de creterea i/sau de îngrijirea respectivilor copii i dispunei, suplimentar, de o situaie
nanciar stabil (fapt care, la rândul su, poate releva c nu vei solicita, prea curând, majorri salariale! …). i înc (aparent) un amnunt: nu descriei, la “situaia familial”, numrul apartamentelor, caselor, vilelor, autoturismelor etc. aate în proprietate privat i/sau al sumelor (potenial) aate în conturile dumneavoastr bancare ! … În concluzie, este recomandabil s reinei c nimeni i nimic nu v poate obliga s descriei, în cuprinsul CVului, cu maximum de detalii, aspecte con
deniale ale situaiei dumneavoastr familiale. În cadrul interviului vei avea oportunitatea de a releva, în funcie de interesele urmrite, anumite elemente care pot constitui atu-uri pentru viaa (i/sau mobilitatea) dumneavoastr profesional ... Starea sntii. Înscriei aceast rubric la “Date personale” sau la “Diverse”, numai dac vi se solicit i/sau dac ea este în avantajul dumneavoastr. Este recomandabil s nu scriei “foarte bun
”, ci “excelent
”, diferena de nuan
ind perceptibil în avantajul dumneavoastr. De asemenea, nu facei eroarea de a înscrie, la aceast potenial rubric din CV, lucruri de genul: “Operat la stomac de patru ori”, “Cardiopatie ischemic
nedureroas
” sau “Hepatit
cronic
evolutiv
cu simptom neuro-vegetativ distroc pe partea occipital
stâng
”!!!… Chiar dac unii candidai recurg la aceste meniuni din dorina de a impresiona favorabil (adeseori, mai mult în sens de mil, decât de îngduin), reacia rezultant le va
total defavorabil … Situaia militar. Este de o mare importan ca interlocutorul dumneavoastr s cunoasc dac ai efectuat sau nu stagiul militar. Evident, în cazul în care nu avei înc efectuat stagiul militar,
rma care v încadreaz va trebui s adopte msuri în consecin i adecvate situaiei de (eventual) întrerupere temporar a lucrului. În cazul în care ai efectuat stagiul militar, este necesar s înscriei în CV perioada aferent acestuia, precum i arma i gradul pe care îl deinei ca rezervist. O alta “caset” a CV-ului se refer la FORMAREA PROFESIONAL i are, dup cum arat i denumirea, importantul rol de a releva colile (în sensul generic al cuvântului) pe care le-ai absolvit, precum i diplomele aferente obinute. Este recomandabil ca etapele formrii dumneavoastr profesionale s
e înscrise în CV în ordinea cronologic invers. Evitai s descriei, cu lux 398 - Iniiere în c
utarea unui loc de munc


(exagerat) de amnunte, toate cursurile, specializrile, cali
carile, autorizarile, atestarile, etc. absolvite. În
nalul acestei “casete” sau marcat distinct, putei înscrie o rubric intitulat “Obiective profesionale”. Acordai, îns, o maxim atenie (în sens de rezerv ! …) înscrierii, din dorina de “a arta c tii ce vrei”, a unor obiective profesionale mult prea precise, deoarece acest fapt ar putea genera, cel puin,
e “închiderea uilor” (recrutorul va ezita s propun posturi la care nu dorii s accedei ! …),
e “deprecierea” dumneavoastr (în cazul în care un CV este “arhivat” de ctre respectiva
rm pentru câteva luni sau chiar un an, în ateptarea unui moment “favorabil”, dac ai evoluat, între timp, pe planul obiectivelor profesionale, riscai s nu mai corespundei cu persoana pe care ai descris-o ! …). Obiectivul profesional (Obiectivul de cariera/ obiecivul pentru pozitia solicitata): - Pentru locurile de munca cu program redus sau pentru diversele colaborari obiectivul de cariera nu este esential. El ofera totusi angajatorului o idee despre ce ai de gand sa faci. - Pentru slujbele permanente, pe baza de contract de munca, obiectivul personal pentru postul vizat este esential. - ”Obiectivul de cariera” se intinde pe o perioada mai mare de timp, in timp ce obiectivul personal pentru postul vizat se refera la primii pasi pe care ii vei face in organizatie. - Obiectivele trebuie formulate in termeni de genul “ce poti sa faci pentru un angajator” si nu “ce poate angajatorul sa faca pentru tine”. - Obiectivul trebuie formulat dupa locul de munca pe care il vrei acum, sau dupa aria in care vei lucra. EXPERIEN
A PROFESIONAL. Aceasta sectiune este poate cea mai importanta sectiune a CV-ului. Sectiunea va oferi o imagine concisa asupra cali
carilor si experientei tale tinand seama de obiectivele declarate de tine. Aici vrea orice angajator sa ajunga cand citeste un CV. In aceasta sectiune angajatorul va regasi in tine persoana ideala pentru postul pe care il ofera, va regasi avantajele competitive pe care le pui la dispozitie. În majoritatea cazurilor, acest “capitol” al CV-ului îi “înspimânt” i îi face s “tremure” pe tineri, îndeosebi pe recenii absolveni ai studiilor liceale/ profesionale/universitare. Într-un asemenea context, printre cel mai frecvent întâlnitele întrebri pe care tinerii (i) le pun atunci când trebuie s completeze datele referitoare la experiena lor profesional, menionm: “Ce pot s
scriu eu aici, dac
abia acum am terminat scoala profesionala/liceul/facultatea?! …”; “Cum trebuie s
procedez pentru a-i ar
ta interlocutorului c
, dei nu am o (bogat
) experien
profesional
, tiu s
fac multe lucruri?! …“; “Nu Iniiere în c
utarea unui loc de munc
- 399

este mai bine s
… srim peste aceast
rubric
de foc a CV-ului nostru?! …“; “Dar dac
am s
scriu altceva ? Ce, chiar tie cineva tot ce am f
cut eu pân
acum ?! …“; etc. În consecin, apreciem ca
ind extrem de util prezentarea unor detalii referitoare la modul de completare a elementelor caracteristice acestei “rubrici” a CV-ului. Experiena dumneavoastr profesional urmeaz a
înscris în funcie de tipul CV-ului elaborat (cronologic, funcional, cronofuncional, etc.). CV-ul cronologic este cea mai acceptata forma pentru sublinierea experientei profesionale. Astfel, dac apelai la CV-ul cronologic, este preferabil s înscriei
rmele i posturile în care ai lucrat în ordinea invers a perioadelor aferente; dac apelai la un CV funcional, începei cu funciile cele mai importante pe care le-ai deinut pân în prezent; etc. În nici un caz s nu descriei i/sau s nu comentai cauzele eventualelor dumneavoastr eecuri sau motivele pentru care ai schimbat locurile de munc anterioare. Acestea sunt probleme care v privesc strict personal i pot
, eventual, lmurite (la nivel informativ) cu prilejul interviului. Este recomandabil s înscriei i principalele sarcini i/sau atribuii de serviciu pe care le-ai avut în decursul carierei dumneavoastr profesionale i, în cazuri relevante, rezultatele obinute (evident, fr a agasa interlocutorul prin performanele “excepionale” pe care le avei ! … ). Nu înscriei i activitile dumneavoastr sezoniere decât în situaiile în care suntei în cutarea unui prim loc de munca. De asemenea, nu omitei s înscriei perioadele în care ai lucrat i evitai (pân la nivel de … interdicie !) s menionai cazurile (înc destul de frecvente) de genul “… omer între … i … 2005” sau “… dat afar
pentru motive disciplinare la … 2008… “. Dei unii autori recomand înscrierea salariilor avute la precedentele locuri de munc, apreciem c aceast (delicat) “problem” nu poate
“soluionat” decât în cadrul interviului. În
ne, nu emitei pretenii (exigene) în cadrul CV-ului, cu excepia situaiilor în care anunul
rmei (v) solicit acest lucru. Ne permitem s (v) recomandm “omiterea” total a oricror “a
niti” i/sau “realizri” politice. Acestea nu pot constitui decât apanajul celor “slabi”, respectiv al celor care “alearg” dup funcii i/sau poziii importante prin intermediul elementului politic. Iar dac vi se condiioneaz ocuparea unui post de apartenena la un anumit partid sau grupare politic, decizia v aparine ! LIMBI STRINE. Teoretic, (aproape) toat lumea este de acord: cine nu stpânete, la nivelul cel puin “bine”, dou limbi strine, are extrem de puine anse s reueasc în afaceri (i nu numai). Practic, îns, (înc) puini tineri contientizeaz importana pe care o prezint cunoaterea i utilizarea limbilor strine. Mai mult, conform unor “sfaturi” (uneori, chiar “indicaii de baz”) primite de la rude, prieteni i/sau, adeseori - fapt extrem de grav 400 - Iniiere în c
utarea unui loc de munc


-, chiar de la profesori, unii redactani ai CV-urilor îi … autoapreciaz cunotinele de limbi strine. În consecin, responsabilitatea asupra oricrei (auto)apreceri trebuie s
e maxim, pentru c potenialul interviu va
i cel puin o oportun prim ocazie de a vi se veri
ca sinceritatea declaraiilor înscrise în CV. Iat contextul în care subliniem faptul c din ce în ce mai muli recrutori au dobândit “obiceiul” de a rezerva o parte a interviului pentru un dialog în limbile strine indicate ca
ind cunoscute de autorii CV-urilor. Este recomandabil s se renune la “formula” des întâlnit “Scris; citit; vorbit”, apelându-se la exprimri de genul: “Bilingv Francez
/Englez
; Germana - curent; Italiana - cunotine medii; Noiuni de Spaniol
(debutant)”. De asemenea, este preferabil evitarea formulelor de tipul “Limbi str
ine înv
ate”, pentru c multe din lucrurile pe care le-am învat odat le-am … uitat ! … ABILIT
I. În cadrul acestei “casete” este recomandabil s înscriei câteva dintre competenele de care dispunei i pe care le apreciai ca
ind relevante pentru caracterizarea personalitii dumneavoastr (spre exemplu: abiliti de comunicare interpersonal i pentru lucrul în echip; înalt capacitate i disponibilitate pentru efort
zic/intelectual susinut; voina i puterea de a
naliza cu succes toate aciunile iniiate; etc.). În situaia în care nu ai rezervat o rubric special în cadrul experienei dumneavoastr profesionale pentru cunotinele de operare PC, este recomandabil s efectuai meniunile de rigoare în cadrul “casetei” Abilit
i. De asemenea, nu ezitai ca, eventual, în funcie de capaciti, s precizai i faptul c tii s “navigai” pe Internet. PASIUNI EXTRAPROFESIONALE (HOBBY-URI). Subliniem faptul c pasiunile extraprofesionale ale candidailor relev multe dintre potenialele trsturi de
nitorii ale caracterului acestora. Astfel, un candidat care are, ca pasiuni extraprofesionale, clria, natura i ahul, este (foarte probabil) un tip vistor, nostalgic i (atenie la pericol ! ...) individualist (nu îi place lucrul i/sau activitatea în cadrul unei echipe). Dimpotriv, un candidat cruia îi plac excursiile montane împreun cu prietenii, voleiul i fotbalul (deci, sporturi de echip), poate denota un caracter foarte sociabil i comunicativ. În concluzie, este mai mult decât foarte util a acorda o maxim atenie pasiunilor extraprofesionale, deoarece ele relev, aa cum am subliniat, multe dintre potenialele trsturi de personalitate ale redactantului CV-ului. i, chiar dac ai auzit i/sau ai fost (“aprig”) sftuii “… cam cum trebuie s arate pasiunile extraprofesionale …”,
i dumneavoastr îniv, deci
i originali i scriei exact ceea ce v place i/sau v i atrage ! Dar, în acelai timp, evitai formulrile “vagi” de genul “Îmi plac sportul, muzica i dansul”, indicând cititorului toate detaliile de rigoare (ce ramuri sportive v plac, ce autori, compozitori i interprei preferai avei etc.). Pentru simplul motiv c, Iniiere în c
utarea unui loc de munc
- 401

indiferent de voin, mai devreme sau mai târziu, trsturile fundamentale ale caracterului dumneavoastr vor
depistate ! … REFERIN
E. În general, este de dorit evitarea îniruirii a mai mult de dou nume de persoane care pot da referine despre dumneavoastr (este foarte probabil c, în etapa CV-ului, nimeni nu va solicita referinele respective). Formularea „referinte – disponibile la cerere” arata caracterul optional al acestora. De retinut: – Adaugati numele persoanei care va recomanda daca ea este bine cunoscuta de catre angajator. El va dori sa va intalneasca datorita prezentei persoanei respective in CV – ul dumneavoastra. – Persoana aleasa sa-ti dea referintele trebuie intrebata daca accepta folosirea numelui sau in CV. De asemenea trebuie sa te asiguri ce va spune in cazul in care va
contactat telefonic de angajator. Iti va mentiona punctele puternice sau pe cele slabe? – Dac nominalizai dou persoane, este foarte util s le alegei cu maxim precauie i grij. În acest sens, evitai s
i pui în situaii de genul “F
tu scrisoarea i eu i-o semnez !”. Deci, alegei persoane dispuse s îi consume 20-30 minute din timpul propriu pentru a redacta o scrisoare cu “greutate”, poate chiar decisiv pentru viitoarea dumneavoastr carier … – Fara nume de referinta in CV va trebui sa te “vinzi” singur in fata angajatorului. Trebuie sa stii ca, in general, persoanele care iti dau referintele nu vor
deranjate cu telefoane inutile. În
ne, dar nicidecum în ultimul rând: – nu uitai s ataai (eventual, funcie de solicitare) o poz color în partea din stânga sus a CV-ului dumneavoastr; – nu uitai s semnai ceea ce ai scris (chiar dac destul de multe persoane spun c nu este cazul, v putem demonstra c i noi putem face un CV pentru i în numele dumneavoastr ! …); – dac CV-ul este depus la o mare
rm (i este posibil a
“conservat” în ateptarea unei oportuniti viitoare) sau la o agenie de recrutare, este recomandabil s îl datai. Dac, îns, el este rezultanta unui anun publicat într-un cotidian sau într-o revist, datarea redactrii sale poate deveni inoportun. Nu este nimic infricosator in redactarea unui CV. Nu exista reguli, doar niste puncte de reper. Speram ca aceste sugestii vor
ori s-au dovedit folositoare. Aminteste-ti sa
i concis si la obiect si sa te concentrezi intotdeauna asupra 402 - Iniiere în c
utarea unui loc de munc


scopului pentru care redactezi CV-ul. Si in general scopul este sa convingi angajatorul ca esti persoana potrivita si ca trebuie sa te invite la interviu. In concluzie, angajatorul are intotdeauna drepatate cand pretinde un CV perfect. Este prima cerinta pentru orice candidat. Fara un CV bun, un candidat poate
sigur ca nu va
chemat la un interviu. Daca ne gandim ca pentru un singur job putem avem un numar foarte mare de aplicatii, atunci calitatea CVului va face diferenta dintre un posibil interviu si doar un alt candidat. În continuare vom prezenta modul de a redacta coninutul unui CV cronologic. Evident, opiunea alegerii tipului de CV v aparine, în funcie de interese i/sau scopuri vizate. Oricum, regulile de baz i considerentele anterior prezentate rmân valabile pentru oricare tip de variant i/sau de “model” (în general, evitai copierea modelelor!). Model de CURRICULUM VITAE cronologic: Bd. Unirii nr. 123, bl. A1, sc. 1. ap. 3, loc. Buzau, jud.Buzau Tel./Fax: 0238/123456. 50 ani; cstorit; stagiul militar: efectuat Experien
profesional
: SC HIDROCONSTRUCTIA SA– Sucursala Siriu (1981-prezent) : Muncitor necalicat subteran (ian. 1981 – nov. 1981) Am participat la investitia Acumulare Siriu Am executat sub supravegherea unui muncitor cali
cat a operatiilor legate de procesul de productie dispuse de seful de schimb Mecanic (dec. 1981 – dec. 1983) Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am efectuat lucrari de intretinere curenta, conform prescriptiilor speci
ce
ecarui utilaj; am executat confectii metalice de uz intern Miner subteran(ian. 1984 – dec. 1984) Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am executat lucrari de copturire a frontului de lucru, la montarea coloanei de aeraj partial, sprijinirea primara conform monogra
ei de armare in zona frontului de lucru, perforarea gaurilor de mina in conformitate cu schema de amplasare a gaurilor dispusa, montarea – demontarea podului de lucru, montarea elementelor prefabricate de radier, armarea si betonarea inelelor de
nitive, camasuielilor privizorii si la turnarea monolitului pentru monolitizarea elementelor prefabricate din beton. Iniiere în c
utarea unui loc de munc
- 403

Mecanic(ian. 1985 – sept.1988) Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am efectuat lucrari de intretinere curenta, conform prescriptiilor speci
ce
ecarui utilaj; am executat confectii metalice de uz intern. Sudor (oct 1988 – prezent): Am participat la investitiile: - Reabilitare retele de distributie apa Brasov (BERD 14.134.720,0 euro); - Canalizare si statie de epurare in com. Bod, jud. Brasov (BERD 1.254.412 euro) - Pachetizare retele utilitati Prejmer(13.948.676,17 euro) - Canalizare si starie de epurare, com. Maracineni, jud. Buzau(6.141.341,5euro) - Reabilitare si extindere retea de alimentare cu apa, com.Merei(868.687 euro) - Reabilitare si amenajare colector canalizare “I” Brasov(BERD 9.957.020.64 - Extinderea si dezvoltarea colectorului de ape uzate “ I “ Brasov; - Instalatie produs zapada arti
ciala Predeal; - Pachetizare retele utilitati Prejmer; - Reabilitare, extindere, modernizare retele apa Buzau; - Canalizarea si epurarea apelor uzate in comuna Maracineni, jud Buzau. Am executat lucrari de sudura cap la cap, bransamente, tip sa; sudura prin electrofuziune in polietilena; lucrari de sudura pe conducte  110 mm;  160 mm;  180 mm;  400 mm;  600 mm Formare profesional
: Calicari: a ) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – speci
c proced. de sudare (WPS) 01/2007 – WPAR 103012/2007 – Domeniul SD; b) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – speci
c proced. de sudare (WPS) 02/2007 – WPAR 103013/2007 – Domeniul SRM; c) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – speci
c proced. de sudare (WPS) 03/2007 – WPAR 103014/2007 – Domeniul SRS. Bacalaureat: Liceul Industrial nr 6 Buzau, judetul Buzau promotia 1983 Abilit
i: Limbi str
ine: Engleza - debutant Cunotine operare PC: WORD, Principale tr
s
turi de caracter: dinamism; delitate; înalt
capacitate de efort; comunicativitate 404 - Iniiere în c
utarea unui loc de munc


Pasiuni extraprofesionale: Fotbalul, rugby-ul, literatura i lmele SF, excursiile în grup Referine : Ion CONSTANTINESCU – Sef santier S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala Siriu Ion POPESCU – Sef punct de lucru S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala Siriu CAPITOLUL 3 Scrisoarea de intentie Un CV trimis catre un potential angajator trebuie intotdeauna insotit de o scrisoare de intentie. Aceasta scrisoare este primul document care va
citit, si pe termen scurt poate
chiar mai important decat CV-ul in sine. Asa ca, scrisoarea de intentie nu este doar un lucru pe care il atasezi CV-ului. Din contra, aceasta are importanta cel putin egala cu CV-ul si de cele mai multe ori este elementul decisiv pentru o slujba importanta. De asemenea, scrisoarea de intentie este modul principal in care poti sa demonstrezi ca ai inteles cum functioneaza respectiva companie si in ce fel ti se potriveste. In timp ce un CV iti prezinta aptitudinile, o scrisoare de intentie prezinta motivatia ta si disponibilitatea pe care o ai pentru acel post. Asa ca putina atentie in scrierea scrisorii poate sa iti aduca un interviu si o sansa buna de a obtine slujba. De retinut: - Scrisoarea de intentie trebuie adresata
ecarei companii in parte (evita sa trimiti aceeasi scrisoare de intentie tuturor companiilor la care aplici). In primul rand, adreseaza-te cuiva. Daca stii numele angajatorului sau directorului de Resurse Umane e bine. Daca nu, aa-l! Un telefon la
rma poate sa rezolve acesta problema. In acest fel, vei demonstra atat respect fata de persoana si compania respectiva, dar si faptul ca esti interesat in mod deosebit de acel post; – Scrisoarea de intentie nu trebuie sa contina informatiile din CV – Asemeni CV-ului, redacteaz-o intr-un stil clar si concis; – Prin continutul acesteia trebuie scoasa in evidenta relevanta aplicatiei. Incearca sa faci inevitabila invitatia la interviu. Evidentiaza nivelul de pregatire, calitatile si experienta care face din tine candidatul potrivit. – Termina intr-o nota pozitiva, mentionand ca iti doresti sa primesti un raspuns din partea companiei sau a organizatiei. – Foloseste un format A4, pe o singura pagina care sa contina un text de 3 sau 4 paragrafe. In general, structura paragrafelor este cam aceeasi. Acest lucru nu inseamna ca toate scrisorile trebuie sa
e la fel. Prin urmare, incearca sa respecti si tu aceasta structura: Iniiere în c
utarea unui loc de munc
- 405

Primul paragraf – mentioneaza pentru ce post aplici si de ce crezi tu ca esti cel mai bun candidat pentru acel post. Nu face o introducere pompoasa sau prea lunga pentru ca va plictisi. Tinteste concizia in acest prim paragraf. Al doilea paragraf – ofera detalii despre cum poti sa contribui in cadrul companiei. Explica de ce esti interesat de un astfel de post si ca stii deja despre ce e vorba. Arata ca stii destul de multe despre companie si ca le porti un mare respect. Al treilea paragraf – scrie despre telurile tale legandu-le de domeniul companiei si de postul pentru care vrei sa aplici. Totusi, nu incerca o formulare gen “caut o poziie unde abilitile mele s
e folosite i recunoscute la adevarata valoare”, pentru ca risti sa pari infatuat si ca angajatorul sa treaca peste aplicatia ta, in ciuda faptului ca esti un om valoros. Ultimul paragraf ar trebui sa contina actualul tau loc de munca ( daca este cazul ), un numar de telefon, orele intre care poti
gasit cu usurinta. La
nal, pastreaza tonul o
cial al scrisorii si foloseste drept formula de incheiere: “Cu sinceritate,” sau “Al/A dumneavoastra cu stima,.........” – Nu este greu sa realizezi o scrisoare de intentie, asa ca investeste putin timp in scrierea ei si poti avea bene
cii enorme. Va prezentam aici un model de scrisoare de intentie dupa care va puteti ghida, spatiile punctate le completati d-voastra. MODEL de scrisoare de intentie D-lui/D-nei:................................. Adresa:...................................... Data:................................... Stimate(a) Domn/(Doamna), Va contactez in legatura cu posibilitatea de angajare in cadrul
rmei ......... . Recent am observat anuntul dvs. pentru un post de .................... . Am absolvit de curand liceul/scoala profesionala/facultatea de ....................... din cadrul …........................... . Interesul meu in ceea ce priveste ocuparea acestui post rezulta nu numai din faptul ca am studiat disciplinele necesare ocuparii postului in cadrul liceului/scolii profesionale/ facultatii, dar si din experienta mea de .... ani. Din cate puteti vedea in CV-ul alaturat, am lucrat in calitate de ...................... la ...................... . O parte din responsabilitatile mele era sa …................ . Mi-ar face placere sa am un interviu cu .......................... pentru acest post sau orice alte posturi pe care le aveti pe acest domeniu (….........................). Sper ca veti considera pregatirea mea potrivita si astept cu nerabdare sa va telefonez in ziua de ...... pentru a discuta aceasta posibilitate. Al Dvs. 406 - Iniiere în c
utarea unui loc de munc


FII ATENT! – Trimite scrisoarea in original si nu copii cu aspect de reproducere in masa. – Pastreaza o copie a scrisorii. – Contacteaza telefonic, in cel mai scurt timp, persoana careia i-ai adresat scrisoarea. Asta in cazul in care nu te-a contactat din proprie initiativa. – Poti sa concepi si sa folosesti scrisori cu antet si carti de vizita personalizate. Daca nu poti sa le realizezi singur, apeleaza la un profesionist. Efectul obtinut asupra angajatorului va
cel de seriozitate si profesionalism. – Tiparirea scrisorii trebuie sa
e de calitate. Va avea aceeasi forma ca si CV-ul (aceeasi hartie si gra
ca!!). Dispozitia in pagina, marginile, forma gra
ca
nala sunt foarte importante. Veri
ca claritatea, tonul abordat, acuratetea. Veri
ca scrierea cuvintelor, punctuatia, gramatica. – Trimite scrisoarea si CV-ul intr-un plic mare, care sa nu indoaie hartia. CAPITOLUL 4 Prezentarea la Interviul pentru Angajare Interviul constituie, cu siguranta, etapa cea mai importanta pe care trebuie sa o „depasasca” („promoveze”), cu succes, orice candidat la ocuparea unui post. Aceasta cu atat mai mult cu cat el nu mai poate
, exclusiv, rezultanta „contactului” scriptic cu aplicantul (urmare a analizarii si acceptarii CV-ului, scrisorii de motivatie si scrisorilor de referinte), ci se bazeaza, prioritar, pe atenta si extrem de exigenta interpretare a comportamentelor verbal si nonverbal ale candidatului. In acest context, invatarea, pana in cele mai mici detalii, a tuturor „mecanismelor” util a
utilizate cu prilejul unui interviu, este de o importanta vitala pentru orice candidat. Conform unor autori, „... interviul este o intrevedere intre doi oameni: reprezentantul companiei si candidatul...” sau „o discutie intre doua persoane, in scopul de a ajunge la o intelegere”. In literatura de specialitate din Romania, interviul este sumar abordat si/sau tratat, apreciindu-se spre exemplu, ca „ ... isi propune doua scopuri: sa informeze pe candidat asupra intreprinderii, postului vacant si cerintelor acestuia; sa dea posibilitatea candidatului sa prezinte informatii cat mai ample privind trecutul sau profesional si aspiratiile sale in perspectiva”. Dincolo de de
nitii si orice fel de interpretari, un lucru esential nu poate trece neobservat: informatiile fragmentare, fragmentate si/sau chiar lipsa de informatii in ceea ce priveste pregatirea si sustinerea unui interviu profesional constituie cauza primordiala a esecului inregistrat la angajare. Nu de putine ori, experienta a dovedit ca foarte multe persoane (si culmea, mai ales tineri!...) nici nu indraznesc sa creada ca pot exista atat de multe detalii referitoare la regulile Iniiere în c
utarea unui loc de munc
- 407

necesar a
respectate in comunicarea verbala si non-verbala interpersonala si, in caz particular, cu prilejul unui interviu. Asadar, in cele ce urmeaza, prezentam numai cateva din cele mai importante aspecte necesar a
solutionate in contextul pregatirii si sustinerii unui interviu pentru angajare. Evident, scopul il constituie atat expunerea, cat si (mai ales) exempli
carea unor principii recomandabil ( a se citi ...”OBLIGATORIU”!...) a
respectate in pregatirea si prezentarea la un interviu, astfel incat greselile datorate necunoasterii „ritualului interviului„ sa poata
, la maximum, evitate. Pentru ca, in ultima instanta, mentalitatea pe care trebuie sa o cream, sa o avem si sa o dezvoltam in
ecare din noi nu poate
decat cea speci
ca invingatorului!... Cu toate riscurile implicate!... Scopurile principale urmarite cu prilejul interviului de recrutor(i), in cazul
ecarui candidat, constau in: • veri
carea posibilitatilor, disponibilitatilor si performantelor individuale; • „comensurarea” si/sau testarea pro
lului moral, motivatiei si atitudinilor (inclusiv in situatii-limita); • testarea capacitatii si a modalitatilor speci
ce de a furniza si de a recepta informatii in si din mediul ambiental; • oferirea posibilitatii de a demosntra capacitatea de a lucra (si, indeosebi, de a comunica ecient) cu se
i si cu subordonatii; • testarea disponibilitatilor si a aptitudinilor de a introduce noul in activitatea curenta si de perspectiva; • testarea capacitatii si a modalitatilor de a solutiona eventualele „distorsiuni” si/sau conicte intervenite in activitatile cotidiene; • testarea „suportabilitatii” esecului si a victoriei, mai ales prin prisma interpretarii comportamentelor exteriorizate; etc. Cum sa m cei mai buni la interviu O data stabilite si aceste (doar aparent) ultime detalii, iata-ne, in sfarsit gata sa „infruntam” orice obstacol, pentru ca a sosit... „ziua cea mare”, respectiv ziua in care trebuie sa ne prezentam la interviu... Zambetul, tonusul vioi, „pofta” permanenta de viata, optimismul, privirea „limpede” si deschisa, postura dreapta (chiar „semeata”, dar nu cu ... „nasul pe sus!”...si/sau rigida) a corpului, cu alte cuvinte „aerul” proaspat si sanatos, datator de sperante si denotand incredere in sine (si, nicidecum, acel tip de „increzut” atat de „familiar” si... dezagreabil!...), constituie tot atatea cerinte de baza ale „prezentei” noastre „scenice” atunci cand va trebui sa „atacam” momentele interviului ... in acelasi context, va
imperativ necesar sa stim sa: •
m „curtenitori” (dar nu... lingusitori), amabili si mereu la dispozitia interlocutorului, lasandu-ne, uneori, mai ales atunci cand simtim ca situatia o impune, chiar putin... (aparent) exploatati!... ; 408 - Iniiere în c
utarea unui loc de munc


• apelam si utilizam, e
cient, atat tehnicile de comunicare (intrebarile, ascultarea activa, reformularile si relansarile etc.), cat si cele 10 elemente de baza ale mecanicii exprimarii (volumul; debitul; articularea; inexiunea; intonatia; accentul; ritmul; mimica si gesturile; privirea; pauzele); • vorbim cu maximum de seriozitate, nelasand loc nici unor neclaritati, confuzii, si/sau „interpretari”; • spunem, intotdeauna, adevarul si sa
m cat se poate de sinceri, fara teama de a risca si/sau de a pierde ceva!...; • ne controlam stresul, emotiile etc.; • comunicam non-verbal (mare atentie la mimica faciala, la postura corpului si, in mod deosebit, la cea a bratelor si a picioarelor, la sensul si semni
catia deplasarii privirii – etc.); • acceptam ca decizia
nala apartine, in exclusivitate, intervievatorului si nu noua!... Decizia noastra poate incepe sa aiba caracter de valabilitate numai dupa ce ne-a fost comunicat punctul de vedere al intervievatorului si am primit oferta de angajare. Subliniem acest lucru deoarece, nu in putine situatii, candidatii respinsi recurg la cele mai „neortodoxe”, „necatolice”, dubioase etc. „metode” pentru a reinuenta decidentii si/ sau (chiar) pentru a se razbuna pe cei care au facut parte din comisie; Indiferent de faptul ca este vorba despre una sau mai multe runde ale interviului, durata
ecarei intrevederi se incadreaza, de regula, in maximum 30 – 40 de minute. In fata noastra se vor putea aa, (tot) de regula, trei persoane, care vor avea ca sarcina interpretarea urmatoarelor trei roluri (atitudini) esentiale: • rolul amabilului; • rolul agresivului; • rolul indiferentului; De asemenea, din motive strict subiective, este recomandabil ca din comisia de intervievatori sa faca parte atat femei, cat si barbati, pentru a se elimina eventualele (si, pe alocuri, normalele) suspiciuni legate de alegerea unei candidate mai „oachese” si/sau a unui candidat mai „chipes”!... in acest context, este recomandabil ca, prioritar, intrebarile mai „delicate” sa
e formulate in binom „femeie-femeie” si „barbat-barbat”, mai ales in situatii-limita impuse candidatilor si/sau in „momente-cheie” ale interviului. Amabilul din comisia de intervievatori va
, intotdeauna, surazator, binevoitor si intru-totul de acord cu tot ceea ce vom spune... Nu ne va contrazice sub nici un motiv si ne va incuraja, intotdeauna, aprobator, denotand un pozitivism adeseori alarmant!... Reactiile sale verbale vor
, de regula, exempli
cate prin exprimari de genul: „Aveti perfecta dreptate!...”; „Asa este, sunt total de acord cu punctul dumneavoastra de vedere!...”; „Constat, cu maxima Iniiere în c
utarea unui loc de munc
- 409

satisfactie, ca avem puncte de vedere comune si, adeseori, identice! Este chiar impresionant sa mai poti intalni si astfel de oameni!...”. Acesta ne va intrerupe foarte rar, eventual pentru a sublinia ca...nici el, ca si noi, nu este de acord cu cutare sau cutare punct de vedere, etc!... Nu vom putea observa nici cea mai mica si/sau semni
cativa „umbra” de dezacord pe chipul sau in si prin vorbele si atitudinile sale. In fata acestui „personaj” va trebui sa dam dovada, constant, de maximum de „stapanire de sine”, dovedind, mai presus de orice, ca stim „lectia” si nimic, dar absolut nimic nu ne va putea abate de la drumul nostru „triumfal” vizand indeplinirea scopurilor si/sau a obiectivelor propuse. La amabilitate vom raspunde, in mod obligatoriu, cu amabilitate (atentie, insa, la excesele de amabilitate!... ). Agresivul este, cu siguranta, cel mai interesant, dar si cel mai... contestat si „nesuferit” rol (cel putin pentru intervievat). Agresivul ne va putea pune cele mai indiscrete intrebari, dupa cum va putea aborda cele mai „ofensive” atitudini comportamentale... Spre exemplu, ne poate pune intrebari de genul: „Ce credeti ca va diferentiaza de ceilalti candidati?” (raspunsul recomandabil a
utilizat are forma: „Poate doar mai puternica dorinta de a reusi si increderea in mine! Dar, deoarece nu ii cunosc, nu pot formula un raspuns exact la ceasta intrebare! Ramane ca diferentierile sa e facute de dumneavoastra, urmare a testarii ecaruia dintre noi!...”); „Nu credeti ca sunteti prea tanara pentru a ocupa un post de o asemenea importanta?!!... Mai mult, daca sunt mai atent (sic!!!... - n.a.), constat ca sunteti si fata si necasatorita!... Poate peste un an sau doi va veti casatori, veti face unul sau doi copii si... adio!... Cred, mai degraba, ca doriti sa va jucati cu noi si sa va gasiti, prin intermediul rmei noastre, o rampa de lansare pentru viitoarele activitati! ...” (intr-o astfel de situatie, este recomandabila adoptarea urmatorului comportament: calm, stapanire de sine si perfecta utilizare a tehnicilor de comunicare. Sa nu uitam ca la o agresiune nu se rapunde, niciodata, cu o agresiune!... Drept urmare, putem raspunde, spre exemplu, in maniera urmatoare: „Cred ca am gresit venind la interviu!... Sunt, realmente, surprinsa ca abia acum realizati faptul ca sunt fata si absolut sincer, nu imi amintesc impunerea, prin anuntul dumneavoastra, a vreunei restrictii referitoare la sexul candidatilor. Mai mult, casatoria si copii constituie probleme extra-profesionale si strict private, asa ca nu vad de ce si, mai ales, cum asemenea situatii pot impieta asupra rezultatelor mele profesionale!... Dar, pentru a reveni la subiectul deschis de dumneavoastra referitor la ... - ...si se continua cu problematica supusa initial discutiei profesionale ... - ); „Cam ce salariu ati astepta de la noi?!...” (la o asemenea intrebare, multi candidati comit eroarea fundamentala de a preciza o anumita suma,
e in valuta,
e – cam rar – in lei!... Un raspuns de genul: „400$/luna” sau „1600 lei/luna!” dublat de motivatia „ ... Da, cred ca miar  sucient pentru a duce un trai decent! ...” nu poate decat sa genereze ... „avalansa” de intrebari care urmeaza: „De ce atat si nu mai mult sau mai 410 - Iniiere în c
utarea unui loc de munc


putin?!”; „Nu credeti ca va subapreciati cerand doar atat?!?...”; etc. Prin asemenea genuri de raspunsuri, candidatii vor releva accentul prioritar pe care il acorda satisfacerii doleantelor personale, in detrimentul intereselor
rmei solocitoare. Iar interpretarile care vor urma sunt facil previzibile!... In schimb, daca vom formula un raspuns in forma: „Pentru inceput, sunt convins ca veti  de acord cu suma de ... - se precizeaza nivelul orientativ existent pe piata fortei de munca in momentul respectiv - , suma care sa poata corespunde indeplinirii sarcinilor mele de serviciu si care, ulterior, sa se transforme sintr-un cost intr-o investitie pentru rma dumneavoastra! Evident ca, dupa o perioada de proba a carei durata o apreciati oportuna, in functie de aportul meu la realizarea obiectivelor echipei din care voi face parte, vom putea renegocia termenii salariali!... Mai ales ca, sunt convins, din acel moment, transformarea costului salarial in investitie se va  produs de mult!...”, sansele noastre de reusita vor
indubitabil si substantial majorate...). In concluzie, agresivul trebuie „tratat” cu calm, chiar cu foarte mult calm si stapanire de sine, raspunsurile noastre respectandu-ne,
del, personalitatea si
ind formulate in functie de elementele certe pe care le cunoastem aferent conditiilor de desfasurare a concursului pentru ocuparea postului. Siguranta denotata prin raspunsurile noastre va
de natura sa modi
ce, foarte curand, atitudinea agresiva a interlocutorului nostru... Evident, totul va
,
nalmente, in avantajul noastru!... Indiferentul este, uneori, rolul cel mai... ingrat!... Acest „personaj” va avea, permanent, cu totul alte preocupari... isi va sterge lentilele ochelarilor, va rasfoi o agenda sau chiar un ziar (revista), isi va „studia” unghiile, va privi spre (sau pe) fereastra, va sta de vorba cu unul dintre colegi, va mazgali ceva pe hartiile aate in fata si, mai ales, nu... va
deloc atent la ceea ce spunem!... „Rolul” Indiferentului va
impecabil interpretat de un membru al comisiei si va avea, in exclusivitate, rolul de a ne demotiva... Dar, in
nalul interviului, nu va trebui sa
m deloc mirati daca Indiferentul va
persoana care... ne va pune cele mai multe intrebari, reamintindu-ne, cu maxima
delitate, exprimari pe care le-am formulat pe parcursul derularii intrevederii. Reactiile sale, (aparent) absolut spontane, vor
, in marea lor majoritate, de genul relansarilor, mai ales al celor urmate de tacere: „ ... Ce spuneati despre...?!...” ; „ ... Sa intelegem ca sunteti unica persoana capabila sa demonstreze ca ... ?! ...” ; etc. Fata de un asemenea comportament, va trebui sa dam, din nou, dovada de tact si, mai ales, de ... „nervi de otel” si stapanire de sine... Raspunsurile noastre vor trebui strict orientate catre „substanta” elementelor solicitate de intervievator, neocolind, sub nici o forma, scuza si/sau pretext, miezul problemei. Toate aceste „roluri” sunt interpretate, adeseori pana la... perfectiune de catre membrii comisiei, din cel putin trei considerente:  in viata cotidiana, ne intalnim cu aceste trei tipuri de oameni: amabili (pentru ca, nu-i asa,
ecare are un scop de urmarit si vrea sa „se puna bine cu seful”!...); agresivi (chiar foarte, pentru ca, in general, mai toti semenii nostri Iniiere în c
utarea unui loc de munc
- 411

au cate ceva de revendicat, iar eventualul succes al unor colegi, subalterni si/sau se
il face sa „explodeze” de invidie, gelozie etc.... Mai ales daca am repurtat un succes, va trebui sa
m foarte atenti, pentru ca primele reactii, interiorizare si/sau exteriorizare vor
de tipul: „Ia uite-l pe Popescu, iar pleaca in strainatate! ...”; „Sigur, iar s-a pus bine cu seful, i-a dat spaga si-acu’, uite-l: se da mare!... Mai mult, am auzit ca e omul lu’...! Ba chiar, daca stau sa imi amintesc bine, e sau a fost securist si nomenclaturist!...”; „Iar Popescu, dom’le?!!... Las’ sa mai plece si altii, sa vada si ei Vestul!... si ce daca nu stiu deloc limbi straine? Daca pe vremea lor se facea numa’ romana!” etc.); indiferenti (mai ales daca nu au nimic de pierdut!...). In general, indiferentii sunt din ce in ce mai des intalniti, mai ales din motive... politice (si nu numai!...).Si cum avem de-a face, in cotidian, cu astfel de „personaje”, comisia doreste sa veri
ce daca si cum stim sa reactionam pentru
ecare tip de „rol” intalni, „aplicandu-i”,
ecaruia, cel mai oportun si e
cace „tratament”;  in fata celor trei tipuri comportamentale mentionate, „orientarea” noastra va trebui sa
e maxima!... Elementele studiate, prioritar, de catre membrii comisiei, vor
disponibilitatea si dinamismul nostru comportamental, spontaneitatea si capacitatea de a iesi, rapid, e
cient, din „situatii-limita” si, mai ales, modul general de a ne „replia” si „contraataca” decisiv...;  indepartarea de la subiect, divagatiile (adeseori, interminabile si inoportune), „pierderea” in amanunte nesemni
cative, „talentul” de a ne complica (chiar cat mai mult, ca, deh, lucrurile banale si simple sunt la indemana oricui!...) etc. Sunt tot atattea cauze care pot genera insuccesul in afaceri (si nu numai). Iata de ce intervievatorii doresc sa ne „simta” si sa ne vada „in actiune”, „pe teren”, fara nici un „sprijin din afara”, astfel incat sa ne poata aprecia, cat mai putin subiectiv, adaptabilitatea la un mediu din ce in ce mai concurential!... O data interviul terminat, nu va
deloc nici oportun si nici „politicos” sa ii intrebam pe membrii comisiei daca ne pot spune ceva („...A fost bine?!!... Cum m-am prezentat?!...” ) sau daca, in maximum doua-trei zile vom stii rezultatul („ Va rog frumos sa imi dati macar un raspuns in principiu, pentru ca mai am si alte oferte!!!”...???...). Va
, in schimb, politicos si util sa propunem o intrebare alternativa (spre exemplu: „Mi-ati permite, fara nici cea mai mica intentie de a va deranja, sa va sun spre sfarsitul saptamanii viitoare, eventual vineri, intre orele 11,45 si 12,30, pentru a stabili problemele pe care urmeaza sa le solutionam, in continuare?...”). De asemenea, este util sa multumim intervievatorilor pentru timpul acordat. In concluzie, este absolut recomandabil sa
m si sa ramanem noi insine, bineinteles, insa, facand dovada unei adaptibilitati maxime, la orice gen de situatie... Aceasta, cu atat mai mult cu cat, o data angajati, intreaga noastra viitoar activitate va
desfasurata pentru unul si acelasi interlocutor: CLIENTUL. 412 - Iniiere în c
utarea unui loc de munc