Curs - 2 Evaluarea Psihologica A Copilului [PDF]

Zitiervorschau

2. Evaluarea psihologica a copilului pentru incadrare in grad de handicap

Scopul evaluarii Scopul general al unei evaluari psihologiceclinice este: identificarea stărilor psihologice de sănătate si sau boala şi a mecanismelor psihologice de etiopatogeneza si/sau de sanogeneza Scopul: Stabilirea nivelului functionarii psihologice a copilului identificat cu o dizabilitate medicala sau care intampina dificulati de adaptare, integrare intr-unul sau mai multe din domeniile de viata (familiala, scolara, sociala) in vederea luarii masurilor care se impun pentru recuperarea si integrarea sociala.

Obiectiv: stabilirea nivelului functionaii psihologice, determinarea abilitatilor si potentialului de dezvoltare in functie de tipul si nivelul dizabilitatii in corelatie cu varsta cronologica.

Caracteristici -

-

trebuie sa fie relevant pentru solicitarea efectuata si pentru problema specifica a persoanei evaluate, se axeaza pe starea de bine, procesul de adaptare si capacitatea proprie a organismului de a-si atinge nevoile, aspiratiile astfel incat sa raspunda adecvat mediului tianand cont de problema, deficienta situatia de dificultate de la care pleaca persoana, nu se rezumă la o activitate constatativă, ci investighează potenţialul de dezvoltare şi învăţare şi sugerează programe ameliorativ-formative pe anumite paliere de dezvoltare. Presupune evidentierea potenţialului restant al copilului, ca urmare a complicaţiilor şi consecinţelor bolii, (ce ştie/ce poate să facă copilul, restricţii în activitate, mecanisme compensatorii). Trebuie sa fie corelata cu demersurile de evaluare realizate de ceilalti specialist (medic, psiho-pedagog, asistent social.

Modalitatea de evaluare - Metode, tehnici si instrumente

-

Prin metode si instrumente de specialitate, validate stiintific si selectate în acord cu situaţia copilului în cauză şi cu respectarea normelor profesionale deontologice, Alegerea metodelor si a instrumentelor de evaluare are legatura directa cu scopul evaluarii si trebuie sa raspunda obiectivelor formulate.

Metode, tehnici si instrumente: -

Anamneza Interviul semistructurat Observatia Teste/probe pentru identificarea diferitelor aspecte ale dezvoltarii Probe si teste psihologice folosite in evaluarea copilului 1

Exemple de probe psihologice utilizate: Test/proba

Ce investigheaza

Varsta

Fisa de dezvoltare psihomotorie

Nivel de dezvoltare psihomotorie

0-6 ani

Denver Developmental Screening Test

Nivel de dezvoltare psihomotorie

0-6 ani

Matrici Progresive Color (CPM)

Masoara inteligenta nonverbala

4-11 ani

Matrici Progresive Standard

Masoara inteligenta nonverbala

6-80 ani

Testul Bender Santucci

Evidentiaza: - Coordonarea perceptiv-motorie, integrarea senzoriala si coordonarea motrica

6-14 ani

-Functia vizual-motorie, coreleaza cu invatarea scris-cititului, - Unele trasaturi de personalitate si tulburari de comportament pot fi evidentiate, în functie de aranjarea în pagina, de marimea figurilor sau de elementele adaugate de subiect: un copil timid, cu tendinte depresive, va face un desen mic, situat în partea de jos a paginii, un copil maniacal va desene diferite înflorituri sau personaje în completarea figurii, un copil cu ADHD va desena liniile îngrosate, va hasura unele figuri Testul WISC

Inteligenta – coeficient inteletual total funcţionarea intelectuală în domenii cognitive specifce

6- 16 ani si 11 luni

- Indicele de Înţelegere verbală, - Indicele Raţionamentului perceptiv, - Indicele Memoriei de lucru, - Indicele Vitezei de procesare, Testul Binet-Simon

Inteligenta

3-15 ani

Testul Persoanei

F. Goodenough- condiera ca in baza unei scale se poate evalua nivelul de dezvoltare al copilului- craind o scala de maturitate (aceasta pozitie are si critici –sunt privilegiat icopiii minutiosi)

4 ani – 80 ani

-trasaturi de caracter - stadii afective - patologia Testul Arborelui

- intârzierea mintala sub forma retardului partial sau a infantilismului pur,

Peste 6 ani

- simptomele regresive sau fixatiile la un anumit stadiu de dezvoltare, degenerescenta; - tulburarile de gândire sau de atentie (fara a specifica amplitudinea exacta, aspectul psihometric); 2

- aspecte nevrotice ale personalitatii cum ar fi sadismul, agorafobia, nevroza obsesionala; - trasaturi psihotice precum ar fi tendintele depresive sau cele maniacale, schizofrenia; - existenta unor traumatisme în istoria subiectului. Testul Familiei

Evalueaza relatiile copilului in cadrul familiei

Copii si adolescenti

TAC (Testul Aperceptiei pentru Copii)

- Principalele nevoi si pulsiuni, - Conceptia despre mediul (lumea) din jur, - Relatii obiectale interpersonale, - Conflicte semnificative, - Natura anxietatilor, - Principalele defense împotriva conflictelor si temerilor, - Adecvarea supraeului, - Integrarea eului.

3- 10 ani

Fabulele Duss

Investigheaza stadiile de dezvoltare psihică în conformitate cu teoria psihanalitică şi evidentiaza eventuale problematici (sau complexele) care ar corespunde fiecărui stadiu de dezvoltare.

Copii mai mari de 34 ani

Sistemul Achenbach Al Evaluării Bazate Empiric

Permite descrieri individualizate, care vizează punctele tari şi aspectele îngrijorătoare 6-18 ani legate de comportamentul copilului evaluat.

ASEBA

- cuprinde un set de chestionare pentru evaluarea competenţelor, a funcţionării adaptative şi a problemelor copiilor şi adolescenţilor într-o manieră facilă şi eficientă. - CBCL – scala comportamentala adresata parintilor - YSR – chestionar de autoevaluare -TRF - scala comportamentala adresata profesorilor

Testul Patte Noir

Testul Casei

Evidentiaza: - procesele de individuare, de diferenţiere şi identificare. - defense - evaluarea conflictelor şi capacităţile sale de a le elabora, - imagini parentale, relatii stabilite, - roluri, granite, aliante Test proiectiv, folosit in psihodiagnoza copilului, pentru a evalua aspect cum ar fi: nivelul de securitate emotional al copilului, relatiile intrafamiliale, nivelul de autocontrol

3/4 ani9/10 ani

Diagnosticul medical

Tipul de dizabilitate: Diagnostice asociate

3

Informatii relevante pentru evaluarea psihologica evaluate -

Aceasta sectiune include infomatii din istoria de viata a subiectului care sunt relevante pentru situatia actuala, influenteaza sau explica starea actuala a persoanei. Prezentarea informatiilor are drept scop intelegerea comportamnetului actual sau a particularitatilor psihologice evidentiate. Este important sa se mentioneze de unde avem aceste informatii si sa fie incluse si datele obtinute din observarea directa de catre psiholog – observatii din tmpul evaluarii, Se are in vedere sa se prezinte comportamente si nu sa se faca interpretari ale acestora.

Descrierea componentelor psihologice evaluate Dezvoltare senzorială: -

Se descrie integritatea/afectarea senzoriala, functionalitatea analizatorilor in masura in careau fost verificati sau se precizeaza aparenta integritatii acesteia (daca nu au fost verificati) Se mentioneaza reactivitatea la stimuli, prezenta deficientelor remarcate, verificate sau declarate, discriminarile vizuale, auditive, gustative, olfactive (conform varstei cronologice)

Nivelul dezvoltării psiho-motricităţii: - in functie de varsta si afectare se va face o descriere - motricitate grosiera /motricitate fina, respectiv deficienţe posturale, de statică şi coordonare unilaterală, în care forţa, precizia, viteza mişcărilor de statică şi mers sunt în permanenţă scăzute si pe cele de manipulare unilaterala, bilaterala, realizarea dificilă a gestualităţii ca forţă, precizie, viteză; - lateralitate dominanta, - epileptice generalizate convulsive tonico-clonice şi de alte tipuri - hiperkinezia, agitatia psiho-motorie, activismul, dezorganizarea;

Nivelul de dezvoltare intelectuală (Vârsta de dezvoltare, Coeficientul de dezvoltare) – se precizează testul/proba psihologică folosită: -

Se precizează QI ca valoare in cifre si ce reprezintă şi proba cu care s-a stabilit Pt copii 0-6 ani se precizează varsta de dezvoltare şi coeficientul d dezvoltare (QD) – daca este sub nivelul vasrstei cronologice se precizează gradul de întârziere (de ex. întârziere severă în planul achiziţiilor psiho-motorii sau intarziere usoara in dezvoltarea psiho-motorie),

-

Daca e mai mare de 6 ani si nu poate fi testat cu probe psihologice specifice se mentionează: netestabil cu probe 4

-

psihologice standardizate conform vârstei psihologice –retardare mentală de severitate nespecificată conform DSMIV TR menţionăm vârstă de dezvoltare .... (De ex la un copil cu varsta de 8 ani netestabil s-a scris stadiul senzrio-motor, nivelul reacţiilor circulare secundare, nu reacţionează la comenzi simple, capacitate de comprehensiune şi imitare a adultului redusă, si-a format anumite scheme mentale automate în raport cu mediul prin anticiparea anumitor acţiuni)

Gândirea (inclusiv nivelul operaţional): - Dezvoltarea gandirii se raporteza la stadialitatea lui Piaget si se apreciaza continutul opereational raportat la varsta cronologica - Caracteristici ale gandirii in cazul deficientei mentale (anexa) 1. Stadiul senzorio-motor (0-2 ani) – gândirea este dominată de prncipiul „aici şi acum”. - 0-2 luni etapa reflexelor, - 2-4 luni etapa reacţiilor circulare (stereotipii, închiderea şi deschiderea degetelor), - 4-8 luni etapa reacţiilor circulare secundare (schimbare de acţiuni pentru a produce consecinţe interesante) - 8-12 luni etapa de coordonare a reacţiilor (acţiuni coordonate în mai multe secvenţe, ex. copilul ajunge în spatele tv pentru a lua un obiect ascuns) - 12-18 luni etapa de învăţare circulară (descoperirea de noi metode pentru a produce aceeaşi consecinţă), - 18-24 luni invenţia de mijloace noi prin combinaţii mintale. 2. Stadiul preoperaţional (2-7 ani) - 2-4 ani etapa preoperaţională – utilizare crescută a verbelor, discurs egocentric, gandirea simbolica. Acum copilul intelege simbolul: in jocul cu subiect el considera un scaun drept un automobil, un bat ca fiind o pusca etc., dar nu are clara constiinta existentei unor clase de obiecte similare. Functia simbolica permite astfel inteligentei senzorio-motorii sa se prelungeasca in gandire, astfel incat in tot cursul acestei a doua perioade, gandirea inteligenta ramane pre-operatorie. - 4-7 ani etapa intuitiva – discursul devine mai social, mai puţin egocentric, se păstrează încă un înţeles intuitiv al conceptelor logice, dar există în plus o tendinţă de a-şi concentra atenţia pe un singur aspect al unui obiect în timp ce ignoră altele. Conceptele formate sunt brute si ireversibile, nu are ideea de conservare a substantei, 3. Stadiul operaţiilor concrete (7-11 ani) - Se dezvoltă capacitatea de a efectua mai multe sarcini de clasificare, punearea de obiecte într-o succesiune logică, gândire mai puţin egocentrică, capabil să rezolve concret o problemă, - prezenta ideii de conservare si apar operatiile reversibile in gandire. Totusi, daca in fata unor situatii concrete, percepute de el, poate solutiona o serie de probleme destul de dificile, in cazul problemelor abstracte, pe planul verbal, copilul se poticneste, nu mai poate rationa corect. - Categorizarea şi etichetara sunt disponibile de acum - Unele actiuni reversibile sunt posibile (în aritmetică înţelege 3+4=7 si 7-4=3) 4. Stadiul operaţiilor formale (11-15 ani)

- gândirea devine mai abstractă cuprinzând principiile logicii formale, - capacitatea de a genera idei abstracte, mai multe ipoteze şi rezultatele posibile, - abia acum gandirea se poate desfasura exclusiv pe planul vorbirii interioare si primeste o extrema plasticitate, - se dezvolta si capacitatea ,,discutiei imaginate", a posibilitatilor inlantuiri de rationamente sprijinite pe argumente pertinente.

Limbajul şi comunicarea: - Activ, pasiv, dezvoltarea vocabularului, insusirea vorbirii, intarzierea limbajului (fonetic, lexical, semantic, gramatical) - Dificultati de pronuntie - Concretism, rigiditate, inertie/abstract, metaforic, flexivil, bogat, fluid

5

-

Tulburarile limbajului pot fi generate de lezarea sau de inhibitia nivelurilor de organizare a limbajului (periferic instrumental, cortical si gnozic - de recunoastere auditiva si vizuala) sunt: - sindromul de nedezvoltare a vorbirii (cu formele: alalia, audimutitatea etc); - dizartria (pe fondul handicapului de intelect usor sau sever); - disfonia; - tulburarile gnozo-praxice (tulburari de perceptie auditiva si vizuala si tulburari praxice ale organelor fonoarticulatorii).

Primele trei categorii dintre tulburarile mentionate anterior apar evidente în comportamentul de comunicare a copilului, în timp ce ultima categorie se manifesta disimulat. - Prezenta dislaliei, disgrafiei si dislexiei - se precizează deficienţe/tulburări ale limbajului şi comunicării care afectează stabilirea relaţiilor cu mediul, modul în care comunică/se exprimă copilul;

Memoria: -

Capacitate mnezica (de fixare, de evocare) Tipul memoriei (mecanica, involuntara/voluntara, de scurta durata/de lunga durata) Cu/fara incarcatura afectogena, Cum intervine uitarea

Atenţia: -

-

caracteristicile esenţiale ale atenţiei: 1. Stabilitatea sau altfel spus persistenţa atenţiei, care constă într-o menţinere fermă şi clară a atenţiei orientată neîntrerupt către aceeaşi activitate sau obiect al cunoaşterii. 2. Concentrarea – se referă la capacitatea de a realiza o orientare selectivă, cu un scop bine determinat, cum ar fi desfăşurarea unei anumite activităţi sau observări eficiente a fenomenelor. Această caracteristică conferă atenţiei claritate şi o intensitate specifică. 3. Flexibilitatea – este calitatea care permite deplasarea, comutarea rapidă a atenţiei de la o activitate la alta sau de la un fenomen la altul cu un efort minim, exprimând astfel mobilitatea focalizării asupra proceselor sau obiectelor asupra cărora ne concentrăm. Flexibilitatea este cea care facilitează adaptarea la diferite activităţi sau perceperea unor fenomene diferite. 4. Distributivitatea este acea caracteristică a atenţiei care permite cuprinderea simultană în sfera mentalului nostru a două sau mai multe procese sau activităţi care se desfăşoară simultan. În general această caracteristică se desfăşoară într-o formă optimă atunci când cel puţin unul dintre procesele în desfăşurare este pentru noi suficient de cunoscut, desfăşurându-se mai mult automat. 5. Volumul sau capacitatea de cuprindere a atenţiei exprimă acea forţă de expansiune dirijată a capacităţii noastre de percepţie în vederea înglobării unei sfere cât mai largi de procese, fenomene sau activităţi. Hiperprosexia sau hipoprosexia (cresterea sau scaderea capacitatii atentionale) – in diferite afectiuni – la copii nevrotici exista o concentrare atentionala asupra propriului corp, la fel, la depresivi exista o concentrare a atentiei in directia ideilor micromanice sau hipocondriace sau ultima la epilepsie)

6

Imaginaţia: -

Dezvoltare in raport cu varsta cronologica, continut, utilitate si utilizare, productivitate, saracie-bogatie, imaginativa cu ce rol (compensator spre ex) patologia imaginatiei (confabulatia – in “delirul de imaginatie”)

Afectivitate: -

stabilitate/instabilitate, maturitate/imaturitate, atasament (dependenta/autonomie), exprimare emotionala si adaptare la context, capacitate de autoreglare emotionala (conform varstei), patologia afectivitatii (crize, acrosaj, absenta, anxietate, depresie, blocaj, etc).

Motivaţia: -

Prezenta, tip, modalitate specifica de manifestare

Trăsături de personalitate / temperament: -

-

Avand in vedere faptul ca vorbim despre o persoana in dezvoltare (copilul) nu putem creiona trasaturi deja formate de personalitate ins aaceasta se contureaza purtand amprenta caracteristicilor functiilor si proceselor psihice descrise anterior, Putem vvorbi in cele mai multe cazuri de orientare spre exterior/mediu sau interior/sine.

Voinţa: -

Dezvoltare, evidentiere, context, modalitate de manifestare,forma negativa (incapatanarea) dificultati educative sau adaptative care decurg din modul in care se structureaza

Atitudini / comportament: -

Descriere din observatie, implicare si raportare la activitatile desfasurate in cabinet, din discutiile si descrierile parintelui, Manifestari, preocupari

Aptitudini / interese: -

Evidentierea potentialului, specificului, individualului in comportament

7

Comportament social adaptativ: -

Relatii, modalitati de stabilire, initiative, raportare la persoane cunoscute/necunoscute/mediu in ansamblu, Autonomie personala: control sfincterian, alimentatie, deprinderi de igiena, imbrare/dezbracare.

Concluzii -

Vor sumariaza aspectele importante descrise detaliat la punctul anterior Reprezinta un capitol in care sunt trecute ideile de baza

Recomandari -

-

Decurg din continutul evaluarii psihologice, Se axeaza pe potential Sunt unele psihologice – pentru imbunatatirea aspectelor evidentiate ca deficitare, disfunctionale sau nedezvoltate, - pentru stimularea partilor pozitive Se pot da recomandari pentru servicii de specialitate (ex. Psihoterapie, consiliere, logopedie, stimulare si recuperare in diferite zone de dezvoltare

8