Criza Datoriei Externe A Statelor Dezvoltate Si Impactul Sau [PDF]

Zitiervorschau

UNIVЕRSITАTЕA CRESTINA ,,DIMITRIE CANTEMIR" FАCULTАTЕА DЕ ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL BUCURЕȘTI

REFERAT ORGANIZATII FINANCIARE INTERNATIONALE Criza datoriei externe a statelor dezvoltate si impactul lor

PROF. UNIV. DR. FLORIN CIURLĂU

Masterand: an II Roșca Gabriela-Liliana

CRIZA DATORIEI EXTERNE A STATELOR DEZVOLTATE SI IMPACTUL SAU Prin noțiunea de datorie externă înțelegem că aceasta este o sumă de bani îndatorată (indiferent de valută – dolar, euro) de la un stat străin sau diverse institutii financiare internationale. Acești bani datorați sau împrumut bănesc are loc sub formă de credite financiare garantate unui stat, unui guvern etc. Respectivul împrumut bănesc se realizează în baza unor contracte bilaterale în care sunt stipulate condiții concrete de primire și de restituire a acestuia (fiind incluse și costurile corespunzătoare – credite cu dobândă fixă, credite cu dobândă variabilă), în dependență de creditele oferite, iar cea mai importantă secțiune a acestor contracte sunt costurile și garantia statului debitor care urmeaza în viitor să ramburseze datoria externă formată. Deci, datoria externă sunt mijloacele financiare (sau mărfuri, etc) pe care un stat le deține față de creditorii străini, aceștea fiind persoane juridice sau fizice. Dacă să ne referim la creditorii străini, atunci împrumuturile externe în ultimile două decenii au căpătat o amploare nemaivăzută, rezultat al unui excedent de capital al țărilor dezvoltate. Astfel, exportul de capital din țările dezvoltate, fiind actualizat și sub așa numitele împrumuturi bănești externe (credite financiare), sunt binevenite în țările din Estul Europei și nu numai. Totalul datoriilor lumii au crescut la un nivel record încă înainte de finalul anului 2019, datoria globală crescând cu 9.000 de miliarde de dolari, la 253.000 de miliarde de dolari, conform datelor Institute of International Finance citate de CNN. Raportul global dintre nivelul datoriilor şi PIB a ajuns la 322%, depăşind anul 2016, când se înregistra cel mai ridicat nivel. Mai mult de jumătate din această valoare enormă a fost acumulat de pieţele dezvoltate, precum Statele Unite şi Europa, pentru care raportul datorie / PIB este 383%. Ţări precum Noua Zeelandă, Elveţia şi Norvegia înregistrază creşteri ale nivelului datoriei gospodăriilor, în timp ce în Statele Unite şi Australia a crescut la un nivel maxim raportul dintre datoria guvernamentală şi PIB. Pe pieţele emergente, nivelul datoriilor este mai scăzut, pentru un total de 72.000 de miliarde de dolari, dar au crescut mai repede în ultimii ani, potrivit IIF. Raportul datoriei Chinei la PIB, de exemplu, se apropie de 310%, cel mai înalt nivel din lumea în curs de dezvoltare. O astfel de datorie mondială masivă este un risc real pentru economia globală, mai ales că IIF se aşteaptă ca nivelurile să crească şi mai mult în 2020. "Stimulată de ratele dobânzii scăzute şi condiţiile financiare, estimăm că datoria globală totală va depăşi 257.000 de miliarde de dolari" în primul trimestru al anului 2020, a spus IIF.

Rezerva Federală a scăzut ratele dobânzilor de trei ori anul trecut, iar rata de referinţă a Băncii Centrale Europene este la nivelul minim al crizei post-financiare. În ciuda condiţiilor favorabile de împrumut, riscul de refinanţare este major. În total, peste 19.000 de miliarde de dolari reprezentând împrumuturi şi obligaţiuni au scadenţa în 2020. Este puţin probabil ca toate acestea vor fi rambursate sau refinanţate. Un alt aspect prezentat în raport sunt nevoile de finanţare pentru acţiuni urgente privind schimbările climatice. Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Organizaţiei Naţiunilor Unite necesită investiţii în infrastructură pentru 42.000 de miliarde de dolari până în 2030, dar „ţările cu capacitate limitată de împrumut s-ar putea confrunta cu provocări severe în satisfacerea nevoilor de finanţare pentru dezvoltare”, a spus instituţia financiară.