Constituția Republicii Populare Române [PDF]

Zitiervorschau

II

CONSTITUTIA REPUBLICII POPULARE

ROMANE -

-

TEXTUL VOTAT

DE MAREA ADUNARE NATIONALA IN

EDINTA DIN 13 APRILIE 1948

www.dacoromanica.ro

1

NW%

MLR I Republica Pupil lafa Romana

.

Republica Populari Romani ART. 1. popular, unitar, independent si suveran. Republica Populari Romani ART. 2.

este un

Stat

a luat fling prin lupta dusi de popor in frunte cu clasa. muncitoare

.

impotriva fascismului, reactiunii i Imperialismului. In Republica Populari Romani intreaga puART. 3. tere de Stat emani dela popor i apartine poporului. Poporul Ii exerciti puterea prin organe reprezentam tive, alese prin vot universal, egal, direct si secret ART. 4. Reprezentantii poporului in toate organele

puterii de Stat sunt rispunzitori in fata poporului si pot fi revocati prin vointa alegitorilor, in conditiile stabi+ lite de lege.

.

,

TITUS 11

-

Structura social-economia ART. 5. In Republica Populari Romani, mijloacele de oroductie apartin sau Statului, ca btinuri ale intregului popor, sau organizatiilor cooperative, sau particularilor, persoane fizice sau juridice. ART. 6. Bogatiile de orice naturi ale subsolului, .

www.dacoromanica.ro

'="1

dmintele miniere, padurile, apele, izvoarele de energie naturalä, dile de comunicatie ferate, rutiere, pe apà i pe mare, posta, telegraful, telefonul i radio-ul, apartin Statului ca bunuri comune ale poporului.

Prin lege se vor stabili modalitätile de trecere in proprietatea Statului, a bunurilor enumerate in aliniatul precedent, care, la data intrArii in vigoare a prezentei onstitutii se aflau in maini particulare. Bunurile comune ale poporului constituese ART. 7. temelia materialA a propAsirii economice si a independentei nationale a Republicii Populare Române. ApArarea i desvoltarea bunurilor comune ale poporu-

lui sunt o indatorire a fiec5rui cetitean. Proprietatea particulari I dreptul de mosART. 8.

tenire sunt recunoscute si garantate prin lege. Proprietatea particularA agonisità prin munci i economisire se bucuri de o protectie specialà. ART. 9. Parnantul apartine celor ce-1 muncesc. Statul proteje-azA proprietatea de munci tirineascA. El incurajeaz5 si sprijina cooperatia siteasci. Pentru a stimula edicarea agriculturii, Statul poate creia intreprinderi agricole, proprietatea Statului. ART. 10. Pot fi Vacate exproprieri pentru cauzA de .

utilitate publici pe baza unei legi i cu o dreapti despi. gubire stabilità de justitie. ' ART. 11. CAnd interesul general cere, mijloacele de productie, bindle i societitile de asigurare, care sunt

proprietate particularà a persoanelor fizice sau juridice pot deveni proprietatea Statului, adic5 bun al poporului, in conditiunile previzute de lege. ART. 12. Munca este factorul de baza al vietii eco-

nomice a Statului. Ea este o datorie a fiecirui cetitean.

-

Statul acordä sprijin tuturor celor ce muncesc, pentru a-1 apAra impotriva exploatArii si a ridica nivelul lor de trai. ART. 13. Statul acordä protectie initiativei particulare puse in slujba intereselor generale. ART. 14. Comertul intern si extern este reglementat si controlat de Stat si se exerciti de intreprinderi comerciale de Stat, particulare si cooperative. ART. 15. Statul indrumeaz5 si planifici economia nationalà in vederea desvoltirii puterii economice a Orli, asigurArii bunei stAri a poporului i garantirii independen.

tei nationale.

.

.-

www.dacoromanica.ro

,

5

TITLUL III

Drepturile i indatoririle hmdamentale

ale eetätenilor

,

ART. 16. Toli cetitenii Republicii Populare Rom Ane, flea deosebire de sex, nationalitate, rasa, religie sau grad

de culturii, sunt egali in fata legii. Orice propovaduire sau manifestare a uril ART. 17. de rasa sau de nationalitate se pedepseste de lege. Toti cetatenii, Vara deosebire de sex, natioART. 18. nalitate, rasa, religie, grad de cultura, profesiune, inclusiv militarii, magistratii si functionarii publici, au dreptul sA aleagii si si fie alesi in toate organele Statului. Dreptul de a alege il au toti cetitenii care au implinit vfirsta de 18 ani, Iar dreptul de a fi alesi cei care au implinit varsta de 23 ani. Nu se bucurA de dreptul de vot persoanele interzise, lipsite de drepturi civile i politice si nedemne, declarate ea atare de organele in drept conform legii. Cetatenii au drept la munci. Statul asiART. 19. gura treptat acest drept prin organizarea i desvoltarea planificata a economiei nationale. Cetatenii au drept la odihna. Drep'.ul la ART. 20. odihni este asigurat prin reglementarea orelor de munprin cA, prin concedii plAtite, in conformitate cu legea, organizarea de case de odihna, sanatorii, cluburi, parcuri, terenuri de sport si asezaminte, special amenajate. Femeia are drepturi egale cu birbatul in ART. 21. toate domeniile vietii de Stat, economic, social, cultural, politic si de drept privat. La munci egali femeia are drept de salarizare egia cu barbatul.

ART. 22.

:

In Republica Populari Romani. totj ceti-

tenii au drept la inalaturi.

Statul asigurà indeplinirea aCestui drept prin organizarea desvoltarea invatamantului primar obligatoriu i gratuit, prin burse de Stat acordate elevilor si studentilor merituost pi prin organizarea i desvoltarea invatamAntului profesional pi

tehnic.

Statul incurajeazi i sprijini desvoltarea stiintei si a artei si organizeazA institute de cercetari, bts ART. 23.

blioteci, edituri, teaire, muzee, conservatoare.

www.dacoromanica.ro

.

=---

ART. 24. In Republica Populari Romani, se asiguri nationalitatilor conlocuitoare dreptul de folosire a limbei

materne si organizare a invitämantului de toate gradele in limba materna. Administratia si Justitia, in circumscriptulle locuite si de populatii de alti nationalitate decat

cea romani, vor folosi oral si scris si limba nationaliti-

til respective si vor face numiri de functionari din sinul nationalititii respective sau din alti . nationalitate, care cunosc limba populatiei locale. Predarea limbii i literaturii romane este obligatorie in

scolile de orice grad. ART. 25.

Statul poarti grija de sinitatea

publici

prin infiintarea si desvoltarea de servicii sanitare i prin incurajarea i sprijinirea educatiel fizice. Statul asigurà ocrotire social i asistent5 medicali pentru boalà, accidente i invaliditate rezultate din munca, in timpul muncii sau in serviciul de apirare a patriei, precum i pentru batrinete, atat salariatilor säi cat si acelora ai intreprinderilor particulare, a ciror contributie si drepturi se fixeazi prin lege. ART. 26. 'Cisitoria si familia se burned de protectia Statului.

Mama precum si copiii pied la varsta de 18 ani se bucurd de protectie deosebiti, stabiliti prin lege. Pirintii au aceleasi indatoriri fati de copiii niscuti in

afara cstoriei, ca si pentru cei niscuti in cisitorie.

Sunt valabile numai actele de stare civff, incheiate de

organele Statului. Libertatea constiintei 'ART. 27.

i

libertatea reli-

gioasi sunt garantate de Stat. Cultele religioase stint libere si se organizeze si pot functiona fiber daci ritualul i practica lor nu sunt con-

trarii Constitutiei, securititii publice sau bunelor moravuri. Nicio confesiune, congregatie sau comunitate religioasi nu poate deschide sau intretine institutii de invitimant general, ci numai scoli speciale pentru pregitirea personalului cultului sub controlul Statului.

Biserica ortodoxi-romani este auto-cefali si unitara in

organizarea sa. Modul de organizare i functionare a cultelor religioase va fi reglementat prin lege. Libertatea individualä a -; cetitenilor este ART. 28. garantati. Nimeni nu poate fi arestat si detinut mai mult de 48 ore, Vara un mandat al Parchetului, al organelor de inswww.dacoromanica.ro

4\-

,

Th;. 7 --2

-

!ructie, stabilite de lege, sau autorizarea instantelor jude ciitoresti, conform prevederilor legii. ART. 29. Domiciliul este inviolabil. Nimeni nu poate intra in domiciliul sau resedinta cetiltenilor fàrä invoirea acestora, deck in prezenta lor si in baza unui ordin scris al autoritatii competente sau in caz de flagrant delict. ART. 30. Nimeni nu poate fi condamnat si tinut a executa o pedeapsi deck in baza hot5ririi judeckoresti, pronuntate in conformitate cu legea. Libertatea presei, a cuvAntului, a intruniART. 31. rilor, meetingurilor, cortegiilor si manifestatiilor este

-

garantati

Exercitarea acestor drepturi este aSiguratà prin faptul cä mijloacele de tip5rire, Wirtia si locurile de intrunire sunt puse la dispozitia celor ce muncesc. Cetkenii au dreptul de a se asocia si or . ART. 32. ganiza, dacA scopul urmarit nu este indreptat in contra ordinei democratice stabiIit prin Constitutie. Orice asociatie cu caracter fascist sau anti-democratic si pedepsiti de lege. ART. 33. Secretui corespondentei este garantat. Numai in caz de instructie penalà, sub stare de asediu, sau in caz de mobilizare, corespondenta poate fi contro-

este interzis5

lati

ART. 34. Orice cetatean are dreptul de petitionare, -mecum si dreptul de a cere organelor prev5zute de legi,

trimiterea in judecati a oricdrui functionar public, pentru infractiunile sävarsite in timpul exercitànii ,serviciului. ART. 35. Republica Populara Romani acordi drept de .refugiu tuturor strginilor urmariti pentru activitatea lor democratia, pentru lupta de eliberare nationali, pentru activitate stiintific5 sau culturalà. ART. 36. Ap5rarea patriei este o datorie de onoare a tuturor ceratenilor. Serviciul militar este obligatoriu pentru toti cetitenii in conformitate cu legea. calcarea jurimântului, trecerea Teadarea de patrie, in slujba dusmanului, aducerea de prejudicii puterii constitue crima cea mai gravi fag tare a Statului, de popor si se pedepseste cu Meta asprimea legii. .

"

.

.

www.dacoromanica.ro

%

6._ 8

7

TITLIIL IV

Organul suprem al puterii de

Stat

Organul suprem al puterii de Stat a ReART. 37. publica Populare RomAne este Marea Adunare Nationali

a R. P. R.

ART. 38. Marea Adunare Nationali a R. P. R. este unicul organ legislativ al Republicii Populare Romine. ART. 39. Marea Adunare Nationali a Republicii Populare Romine are in competenta sa directä : 1) Alegerea Prezidiului Marii AdunAri Nationale a Re-.

publicii Populare Romine; .

2) Formarea Guvernului R. P. R.; 3) Modificarea Constitutiel;

4) Stabilirea numirului, atributiunilor

.

i

denumirii mi-

nisterelor.si desfiintarea, contopirea sau noua denumire a celor existente ;

5) Votarea bugetului Statului, a incheierii exercitiilor bugetare, fixarea impozitelor si a modului lor de percepere ; 6) Chestiunile rizboiului si ale pacii ; 7) Si decidi consultarea poporului prin referendum;

8) Acordarea amnistiei.

ART. 40. Marea Adunare Nationali

a

Republica

Populare Romine, alege din sinul sau Prezidiul Mara Aduniri Nationale a Republicii Populare RomAne. Prezidiul se alege cu imitate plus unul din numirul total al deputatilor.

ART. 41. = Prezidiul Marii Aduniri Nationale a Republicii Populare Romine se compune .dintr'un presedinte, trel vice-presedinti, un secretar si din 14 membri alesl

direct de Marea Adunare Nationali a R. P. R. ART.

42.

Prezidiul

Marii Adunari

Nationale

a

R. P. R., in totalitatea lui, sau oricare din membrii sal, sunt revocabili oricind de Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane cu majoritatea prevazuta de art. 40. ART. 43. Prezidiul Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romine este raspunzator de intreaga sa activitate WA de Marea Adunare Nationala a Reoublicii Populare Române. Prezidiul Marii Adunari Nationale a ReART. 44. "

www.dacoromanica.ro

.

g

publicii Populare Romane, are urmitoarele 1) Convoaca Marea Adunare Nationali

Populare Romine in sesiuni ordinare

2) Emite decrete;

3) Interpreteazi legile

i

atributiuni a

Republicil

extraordinare;

votate de Marea Adunare Na-

tionala a Republicii Populare Române; 4) Exerciti dreptul de gratiere i comuti pedepsele; 5) Conferà decoratiile i medaliile Republicii Populare Române; 6) Reprezinti Republica Populara Romani in relatiile internationale ; 7) Acrediteazi si recheama, la propunerea Guvernului, pe reprezentantii diplomatici ai Republicii Populare Romine ;

8) Primeste scrisorile de acreditare i rechemare ale reprezentantilor diplomatici ai statelor striine, acreditati pe langa el ;

9) In intervalul dintre sesiunile Marii Aduniri Nationale a Republicii Populare RomAne, numeste i revoaci pe ministri la propunerea presedintelui Gonsiliulul de Ministri ; 10) Stabileste gradele militare, rangurile diplomatice si titlurile onorifice, la propunerea Guvernului; 11) Face numiri i confirmAri in functiunile publice, la propunerea ministrilor de resort sau a Guvernului conform legii; 12) In intervalul dintre sesiunile Marii Aduniri Nationale a Republicii Populare Romine, la propunerea Guyernului, declari starea de rizboiu i mobilizarea partiala sau generali, in caz de agresiune impotriva Republicii Popufare Romine, sau impotriva unui alt stat, WA' de care are obligatii de apirare mutuali ce decurg din tratatele inter-

nationale ; 13) Ratifici sau denunti tratatele Internationale, la pro.

punerea Guvernului; :

14) Rezolva orice chestiune cu care este insärcinat

-%

de

flare Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romine i exerciti orice atributie ce I se di prin lege. ART. 45. Prezidiul Marii Aduniri Nationale a Repte blicii Populare Romine la hotariri valabile cu majoritatea

sbnplä a membrilor s5i. Decretele vor fi semnate de &Are presedintele si secretarul Prezidiului Marii Aduniiri Nationale a Republicil Populare Routine, www.dacoromanica.ro

1

=

10

In caz de impiedicare a acestora, presedintele va fi inlocuit de unul dintre vice-presedinti, iar secretarul, de until dintre membrii desernnati de Prezidiu, din sinul sau. Dupa expirarea mandatului Marii Adunari ART. 46. Nationale a Republicii Populare Romane, sau in caz de dizolvare inainte de termen, Prezidiul Marii Aduniri Nationale a R. P. R. continua functiunile sale pina la alegerea noului Prezidiu.

ii

ART. 47. Marea Adunare Nationala a R. P. R. se alege pe timp de 4 ani. Ea se compune din reprezentantii poporului (deputati) alesi potrivit normelor ce se stabilesc prin legea electorali. ART. 48. Sesiunile ordinare ale Marii Aduniri Nationale a R. P. R. au loc cel putin de de 2 ori pe an si dureazi pani la terminarea lucrarilor. Convocarea Marii Adunarii Nationale a R. P. R., se face prin decret de care Prezidiul Marii Adunari Nationale a

R P. R.

ART. 49. Marea Adunare Nationala a R. P. R. poate fi convocata in sesiuni extraordinare printr'un decret al Prezidiului, la cererea cel putin a unei treimi din numirul deoutatilor. ART. 50.

Dupi validarea deputatilor, Marea Adunare Nationala a R. P. R. isi alege un Birou pentru conduc-erea desbaterilor compus dintr'un presedinte, trei vice-presedinti el secretari. Biroul Marii Adunari Nationale a R. P. R., se alege pentru fiecare sesiune a Marii Adunari Nationale

a R. P. R.

Desbaterile Marii Adunari Nationale a R. P. R. vor fi prezidate de presedinte, sau de until din vice-presedintii Biroului, conform Regulamentului elaborat de Marea Adu-

nare Nationala a R. P. R.

ART. 51. Marea Adunare Nationala a R. P. R. lucreaza valabil en jumatate plus until din numarul total al deputatilor si ia hotariri valabile cu majoritatea simpla a deputatilor prezenti, afara de cazul cand Consfitutia sau Regulamentul prevede un alt numar. ART. 52. Votarea se poate face prin vot secret, prin ridicare de maini sau aclamatii, dupa cum va hotari Marea Adunare Nationala a R. P. R. ART. 53. Marea Adunare Nationali a R. P. R. valideaza alegerea deputatilor. Votul deputatilor este valabil sl inainte de validare. .

www.dacoromanica.ro

-

1.1

Deputatii validati depun in fata Mark Ada. ART. 54. nari Nationale a R. P. R. urmatorul juramant: Jur ca voiu servi poporul si Republica Populari Romani cu tot devotamentul i puterea mea de munci, c voiu pizi si respecta Constitutia si legile tarii ; Ca voiu pasha secretele de Stat si voiu apira intereseie poporului si ale Statului, liberthtile democratice i independenta patriei". Acelas juramant va fi depus de membrii Prezidiului Ma-

.

ra Adunäri Nationale a R. P. R. si de care membrii Guvernului la intrarea in functie.

Initiativa legislativa apartine Guvernului. ART. 55. Deasemenea deputatii, in numar de cel putin o cincime din ' mantra] total, pot lua initiativa oricarei legi. ART. 56. Dupa votarea legilor de &Are Marea Adunare Nationalà a R.P.R. ele se semneazi de citre presedintele si secretarul Prezidiului si se publica in Monitorul Ofi-

Legea intra in vigoare la termenul aratat in cuprinsul ei sau a treia zi dupa publicarea in Monitorul Oficial. ART. 57. Sedintele Marii Adunari Nationale a R. P. R. cial.

sunt publice. in afara de cazul cand Marea Adunare Na-

tionala a R.P.R decide sedinta secreta. Marea Adunare Nationala a R.P.R. are drepART. 58. tul a face anchete i cercetari in orice domeniu, prin cornisiile ce vor fi alese din sanul sau. Toate autoritatile $i organele de Stat, precum i persoanele particulare sunt obligate a da orice informatii si a pune la dispozitie orice acte cerute de catre comisiile de ancheta. ART. 59.

:

Nici un deputat nu poate fi retinut, arestat sau urmarit, Vara autorizarea Marii Adunari Nationale a R. P. R. in timpul sesiunilor, sau a Prezidiului Marii Adunari Nationale a R.P.R. intre sesiuni, pentru orice fapte penale, afari de cazurile de flagrant delict, cand se va cere de indati aprobarea Marii Adunari Nationale a R.P.R., sau a Prezidiului Marii Adunari Nationale a R.P.R. ART. 60. Marea Adunare Nationalà a R.P.R. se considera dizolvati la expirarea mandatului pentru care a fost aleas5. Marea Adunare Nationali a R.P.R. se poate dizolva singura inainte de aceasta data. ART. 61. In caz de razbobr sau in alte imprejurari exceptionale, Marea Adunare Nationala a R.P.R. poate www.dacoromanica.ro

f

L--; 12

sa-si prelungeasca mandatul pentru timpul cat va dura starea exceptionala. ART. 62. In cazul cand razboiul ar izbucni sau o

alti imprejurare exceptionala s'ar produce in timpul cat Marea Adunare Nationala a R. P. R. este dizolvatä,

Prezidiul Marii Adunari Nationale dizolvate o va convoca din nou si Marea Adunare Nationali a R. P. R., astfel

convocata, isi poate prelungi mandatul conform art. 61. ART. 63. Cel mai tarziu in 3 livid dela dizolvarea Marii Adunari Nationale a R. P. R. se fac alegeri pen-

fru o nota Mare Adunare Nationala a R. P. R. ART. 64. Deputatii primesc o indemnizatie ce se fixeaza de Marea Adunare Nationala a R. P. R. ART. 65. Orice deputat are dreptul a pune intrebari sau a interpela Guvernul sau pe ministri in parte. Primul ministru sau ministrul intrebat i interpelat este obligat a raspunde in aceiasi sedinta sau in altä sedinta, ce se va fixa de catre Marea Adunare Nationala a R. P. R. TITLUL V

Organele administratiei de Stat: Oust liul de Ministri i Ministerele ART. 66. Organul suprem executiv si administrativ al R. P. R. este Guvernul. Guvernul se compune din : Presedintele Consiliului de Ministri (Primul Ministru), din unul sau mai multi vicepresedinti si din ministri, care impreuna alcatuesc Consiliul de Ministri. ART. 67. Ministerele si atributiile lor se stabilesc de Marea Adunare Nationala a R. P. R., conform art. 39, alin. 4. ART. 68. Prezidiul Marii Adunari Nationale a R. P. R. poate nurni, la propunerea Consiliului de Ministri, ministri adjuncti la orice Ministere. AP:;, 69. Guvernul este responsabil de activitatea sa sa.0 seama de ea in fata Marii Adunari Nationale a R .P. R., iar in intervalul dintre seskmi in fata Prezidiuhil Marii Adunari Nationale a R. P. R. ART. 70. Membrii Guvernului depun juramantul in tata Prezidiului Marii Aduniri Nationale a R. P. R.

www.dacoromanica.ro

13 ; le

Minitrii vor fi desemnati dintre depuART. 71. tati sau dintre persoane neficand parte din Marea Adunare Nationali a R. P. R. Ministrii cari nu fac parte din Marea Adunare Nationali a R. P. R. pot participa la orice deliberare a Marii Aduna'ri Nationale a R. P. R. dar fari drept de vot. AR 1. 72. Guvernul are in sarcina sa conducerea administrativä a Statului. El coordoneazA si da directive generale Ministerelor de resort, dirijeazg si planificg

economia

nationalS, reali-

zeazi bugetul Statului, asigurà ordinea publici i securitatea Statului. Guvernul conduce politica generali a Statului in do. meniul relatiilor internationale. . El

organizeazi

si

inzestreazi fortele armate.

Pentru anumite domenii de activitate Guvernul poate organiza si conduce servicii speciale de orice fel care vor depinde direct de Consiliul de Ministri. Consiliul de Ministri poate anula deciziile ministeriale neconforme cu Constitutia sau cu legile. Prezidiul Marii AdunAri Nationale a R. P. R. poate anula deciziile Consiliului de Ministri, neconforme cu Constitutia sau cu legile. Decizile Consiliului de Ministri sunt obligatorii pa

intreg teritoriul R. P. R. Minitrii sunt ART. 73.

eispunzatori de faptele lor penale suivarsite in exercitiul functiunii. 0 lege specials va statornici modul de urmirire $i Jude-

care a mini$trilor. Ministrii conduc departamentele respective ART. 74. pe baza directivelor generale date de Consiliul de Ministri. Ei dau, in conformitate cu legea, decizii obligatorii pentru toti centenii. .

TITLUL VI

;

Organele locale ale puterii de Stat

..

Teritoriul Republicii Populare Romine se ART. 75. imparte din punct de vedere administrativ in ! comet; judete si regiuni.

.

Prin lege se pot aduce modificiri acestor impartid. ft

www.dacoromanica.ro

:V.

14

ART. 76.

Organele locale ale puterii de Stat stint Con-

sink populare locale.

ART. 77. = Consiliile povulare locale sunt organe reprezentative alese pe 4 ani prin vot universal, direct, egal si secret. Consiliile populare locale indrumeazi 5i ART. 78. i culturaia localä, conduc activitatea economics, social potrivit legilor i dispozitiilor organelor administrative superioare. Ele elaboreaza

i executa planul economic si bugetul local, tinand seam5 de planul general national si de bugetul general al Statului, se ingrijesc de buna administrare a bunurilor i intreprinderilor locale, de pastrarea ordinei pu-

fi

yo

Mice, de apilrarea drepturilor locuitorilor. de respectul si aplicarea legilor, precum si de luarea masurilor necesare bunului mers al gospodiriei locale. ART. 79. In executarea atributiilor lor Consiliile populare se sprijing pe initiativa si larga participare a masselor populare.

ART. 80. --, Consiliik populare locale fac dad de seami in fata poporului. Consiliile populare locale se intrunesc in se, ART. 81. siuni ordinare si extraordinare de lucru. Organele de directie i executie ale ConsiART. 82. tiller populare locale sunt Comitetele executive. Ele se aleg din sinul Consiliilor populare locale respective si se alcatuesc i functioneazi in modul stabilit prin lege.

ART. 83. Comitetele executive stint rispunzatoare in iata Consiliilor populare locale respective. ART. 84..

Consiliile populare

i

Comitetele executive

locale isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile

si sunt subordonate Consiliilor populare si Comitetelor executive superioare, orecum si organelor administrative centrale de Stat. ART 85, Se pot infiinta sectiuni ale Consiliilor populare pe ramuri de activitate, acestea fiind subordonate, in activitatea lor de orice fel. Consiliilor populare i Comitetelor executive, pe langa care functioneazi, iar in ce priveste indrumarea tehnica de specialitate, sectiunilor corespunzatoare de or !Aoti:5 Consiliile populare superioare, precum si organelor administrative centrale de Stat coinpetente.

www.dacoromanica.ro

15 =

TITIML VII

Organ* judecAtoresti i parchett .

Instantele judecitoresti sunt: Curtea SuART. 86. prema' una pentru intreaga tara, Curti le, Tribunalele si Judecitoriile populare. Se pot infiinta prin lege, instante speciale ART. 87. pentru anumite ramuri de activitate. La toate instantele, cu exceptia Curtii SuART. 88. preme, judecarea are loc cu asesori populari afara de cazurile cand legea dispune altfel. Primul presedinte, presedintii si membrii ART. 89. Curtii Supreme sunt numiti de Prezidiul Marii Aduniri Nationale a R.P.R., la propunerea Guvernului. Curtea Suprema supravegheazi activitatea ART. 90. judiciari a instantelor si organelor judiciare, in condilide legii. ART. 91. La toate instantele de judecati desbaterile sunt publice, afara de cazurile i conditiunile prevazute de .

lege.

Dreptul de aparare in fata tuturor instantelor ART. 92. este garantat. Judecitorii de mice grad se supun in exerART. 93.

citarea atributiilor for numai legii si aplica legile egal fat5 `: de toti cetAtenii. . . ART. 94. 0 lege va determina organizarea i modul de functionare a instantelor judecatoresti, precum si modul de numire si indepirtare a judecatorilor de orice grad. In Republica Populara Romani, Parchetul ART. 95. supravegheazi respectarea legilor penale, atat de catre functionarii publici cat si de catre ceilalti cetateni. Parchetul vegheaza in deosebi la urmirirea ART. 96. si pedepsirea crimelor impotriva ordinei i libertalii democratice, a intereselor economice, a independentei nationate ai

a suveranitaii Statului

Roman.

ART. 97. Parchetul se compune dintr'un procuror general al Republicii Populare Routine si mai multi procurori.

-

Prin lege se vor determina modul de organizare, atribufiile si functionare a Parchetului. Procurorul general al Renublicii Pr>nu !are ART. 98. Routine se numeste de PrezitPlo Marii Adunari Nationale a R.P.R., la propunerea Guvernului.

www.dacoromanica.ro

16 --a

TITLUL VIII

Sterna, sigiliul, drapelul i capitala ART. 99.

Sterna Republicii Populare Routine repre-

zinti munti irnp5duriti, deasupra cirora se ridici soarele. In mijloc se aura o sondi, iar in jurul stemei o coroanii.

. Ir

de spice de gram.

ART. 100. Pe sigiliul Statului este reprezentati sterna OM. ART. 101. Drapelul Republicii Populare Routine se compune din culorile: albastru, galben $1 rosu, asezate vertical.

In mijloc este asezat5 sterna *B. ART. 102. Capita la Republicii

Populace

Romine

este orasul Bucure$ti.

TITLUL IX

Modificarea Coustitutigi 4

ART. 103. Constitutia Republicii Populace Romaine poate fi rnodificatii in parte sau in total la propunerea Guvernului sau a unei treimi din rnernbrii Maril Adureari Nationale a R. P. R. . ART. 104. 7- Proiectul de lege asupra nrodific5rii Constitutiei se consideri adoptat daci a fost votat de demi

treimi din numirul total al membrilor Merit Aduniri Nationale a R. P. R. .

.

4

_

TITLUL X

Dispozitiuni tT anzitorii ART. 105. Se vor revizui toate codicele si legile existente spre a le pune de acord cu Constitutia. Dela data intearii in vigoare a Caustic .! prin publicarea ei in Monitorul Oficial se desfiinteaz5 toate dispozitiile din 1:. 4ecrete, regularnente i orice alte dispozitiuni con. kart ,derilor Constitutiei.

i

"..

.....

...t-;b.

www.dacoromanica.ro

_

-

www.dacoromanica.ro